Parliamentary debates

Domnii Mircea Costache şi Dan Brudaşcu (din sală):

"Cântarea României" s-a încheiat, haideţi să trecem acum la interpelări!

Domnul Constantin Niţă:

Pentru domnul Dan Brudaşcu, răspunde doamna Maria Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Doamna Maria Manolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întrebarea formulată de domnul deputat Dan Brudaşcu, Grupul parlamentar PRM, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1941A/2004 şi având ca obiect activităţile desfăşurate precum şi obligaţiile faţă de bugetul de stat a două societăţi cu capital străin, având sediul în municipiul Cluj-Napoca, respectiv, Consortio Pantello şi Calisto Pantello, vă comunicăm următoarele:

1) Organizarea licitaţiei şi derularea contractelor de către două societăţi pentru executarea lucrărilor de consolidare şi reabilitare a Drumului Naţional D.N. 1, pe ruta Floreşti-Huedin.

Pentru executarea lucrărilor de consolidare şi reabilitare a drumuluil pe ruta Floreşti-Gilău-Lăpuşu Mare-Izvorul Crişului-Huedin, a fost organizată licitaţia internaţională, conform regulilor europene, de către Administraţia Naţională a Drumurilor Bucureşti, finanţarea acestor lucrări fiind asigurată de către Banca Europeană de Investiţii şi statul român. Urmare licitaţiei organizare, a câştigat Societatea comercială Energoconstrucţia S.A. Bucureşti, pe locul doi fiind Societatea Consortio Pantello Tirenascavi România S.A., cu sediul în Cluj-Napoca.

Deoarece Societatea comercială Energoconstrucţia nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale asumate, Administraţia Naţională a Drumurilor Bucureşti a reziliat contractul cu aceasta, atribuind lucrarea ocupantului locului doi, respectiv, Societăţi comerciale Consortio Pantello Cluj-Napoca.

Aceste informaţii au fost furnizate echipei de control de către conducerea societăţii, reprezentată prin domnul Borgheti Natale, confirmarea urmând să fie solicitată Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, care a preluat activitatea Administraţiei Naţionale a Drumurilor Bucureşti şi deţine date cu privire la licitaţia organizată.

Urmare atribuirii lucrării firmei din Cluj, este emisă scrisoare de acceptare de către Administraţia Naţională a Drumurilor, după care este semnată şi o convenţie de către cele două părţi.

Lucrările efectuate de către Societatea Consortio Pantello Tirenascavi România S.A. Cluj-Napoca la obiectivul menţionat au fost efectuate în baza autorizaţiilor de construcţie emiste de Consiliul judeţean Cluj şi au fost facturate de către Administraţia Naţională a Drumurilor în baza situaţiilor de lucrări verificate şi confirmate de o Firma de consultanţă acceptată de Banca Europeană de Investiţii.

În baza unui acord scris, termenul de executare a lucrării a fost stabilit iniţial la 31 octombrie 2003, ulterior, fiind prelungit până la 30 aprilie 2004.

2) Societatea Consortio Pontello S.A. a efectuat lucrări pentru Primăria Poieni, fiind emise facturi pentru suma de 225,6 milioane de lei, contravaloarea acestora nefiind încasată până la data verificării. De asemenea, nu a fost încasată contravaloarea lucrărilor efectuate Primăriei Huedin, reprezentând asfalt uzură, în valoare 72,2 milioane de lei.

3) A doua firmă, respectiv, S.C. Constructioni Calisto Pontello S.R.L., cu sediul în Cluj-Napoca, a fost dizolvată, fiind radiată de la Oficiul Registrului Comerţului la data de 23 decembrie 2002.

4) Achitarea obligaţiilor fiscale faţă de bugetul de stat de către Societatea Consortio Pontello Tirenascavi România S.A. este următoarea:

• la data de 22.04.2004, obligaţiile fiscale ale societăţii către bugetul de stat însumau 21,6 miliarde de lei, acesea fiind constituite din:
• restanţe din anul 2003, în sumă de 4,6 miliarde;
• debit în anul 2004 - 12,8 miliarde;
• majorări de întârziere - 4,2 miliarde.

Menţionăm că, din debit, obligaţiile fiscale constituite, în sumă de 73,6 miliarde lei, plăţile efectuate în perioada 1.01 - 22.04.2004 au fost de 52 de miliarde, iar soldul, la dat de 22 aprilie 2004, este de 21,6 miliarde.

Defalcate pe surse de venit, obligaţiile fiscale, în sumă de 21,6 miliarde, se prezintă astfel:

• impozit pe profit: debit - 5,6 miliarde; majorări - 0,7 miliarde;
• t.v.a.: 12 miliarde; majorări - 3,2 miliarde;
• impozit pe venit din salarii: - majorări - 0,3 miliarde.

Obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat constituie obiectul executării silite de către unitatea fiscală teritorială, prin emiterea de somaţii şi popriri bancare.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Ministerul Sănătăţii urmează...

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Şi Ministerul de Interne are tot un răspuns la această chestiune, haideţi să-l prezinte şi dânşii, ca să le răspund împreună!

Domnul Constantin Niţă:

Aşa este, mai aveţi şi de la Ministerul de Interne un răspuns la aceeaşi întrebare. Da, e în regulă.

Domnule Alexandru, mergeţi şi răspundeţi, ca să păstrăm aceeaşi temă.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Având în vedere că o întrebare identică a fost adresată şi Ministerului Finanţelor Publice, având în vedere că se referă la aceeaşi situaţie şi că realitatea este unică, între răspunsul formulat de doamna ministru Manolescu şi cel pe care ar urma să vi-l transmit nu sunt diferenţe semnificative. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule deputat, dacă aveţi observaţii, pe scurt?

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc pentru faptul că îmi daţi posibilitatea să răspund celor două întrebări sau răspunsurilor la cele două întrebări.

În primul rând, apreciez răspunsul Ministerului Finanţelor, prin obiectivitatea de care se dă dovadă. Cu o singură excepţie, pct. 2, unde se face trimitere spre două primării în care titularii acestora nu sunt ai partidului de guvernământ, deci, implicarea politică este evidentă. Aş fi dorit să se refere răspunsurile şi la lucrările suplimentare executate la Căpuşu Mare şi Izvorul Crişului, localităţi unde sunt primari parteneri ai coaliţiei dumneavoastră.

În altă ordine de idei, ceea ce n-am reuşit eu să înţeleg din lectura paralelă a celor două răspunsuri este maniera părtinitoare în care, spre exemplu, Ministerul Administraţiei şi Internelor abordează această problemă, aproape că venindu-i să le plângă pe umeri celor de la firma italiană, care n-au reuşit să-şi achite la timp aceste restanţe de plată. Mai mult decât atât, se aminteşte că este vorba de faptul că şi Administraţia Naţională a Drumurilor ar avea o restanţă de 108 miliarde de lei.

Şi atunci, vă întreb eu, de vreme ce lucrarea este finanţată de către Banca Europeană de Investiţii şi statul român, de ce, la începerea ei, nu s-a asigurat integral sursa de finanţare?

În altă ordine de idei, observăm o indisciplină financiară evidentă, în această materie, prin faptul că se admite executarea de lucrări care n-au fost prevăzute în caietele de sarcini, lucrări care ar fi fost solicitate de către primarii localităţilor sau comunelor prin care această şosea trece. De ce s-a admis acest lucru, cine şi-a asumat responsabilitatea atribuirii lucrărilor respectivei firme fără organizarea de licitaţii?

Şi, nu în ultimul rând, aş vrea să mai sesizez încă un fapt, că aceste lucrări sunt, în general, de calitate îndoielnică, la fel de îndoielnică cum au fost şi cele pe tronsonul Brăişor-Oradea, unde, în momentul de faţă (am parcurs, în ultima vreme, de câteva ori acest tronson), au apărut foarte serioase defecţiuni, care pun în pericol însăşi calitatea constructorului de a realiza lucrările la drumurile publice din România.

Eu aş dori să se efectueze aceste verificări, răspunsul nu mi se pare complet, nici din partea Ministerului de Administraţie şi Interne (care "plânge" de mila executantului), nici din partea Ministerul Finanţelor, care, părtinitor, vede numai paiul din ochii unor primari sau ai unor primării, unde, n-am înţeles de ce, orice primar sau orice persoană poate solicita suplimentarea lucrărilor. Aceste lucrări poate că ar fi trebuit să intre în competenţa celor care au angajat lucrarea.

De asemenea, nu s-a explicat uşurinţa cu care s-a renunţat la prima firmă care a câştigat această licitaţie. Să fie de vină acuzaţiile făcute la adresa fostului subprefect, cu privire la interesele pecuniare proprii din această afacere?

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc.

Tot pentru domnul Dan Brudaşcu, din partea Ministerului Sănătăţii, domnul George Pavelescu, secretar de stat.

Domnul George Pavelescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi domni deputaţi,

Domnul Brudaşcu a adresat o interpelare referitoare la criteriile de repartizare a fondurilor către casele judeţene de asigurări de sănătate către Casa OPSNAJ în anul 2003-2004. De asemenea, a cerut explicaţii specifice şi situaţia pe judeţe a membrilor aparţinând instituţiilor, respectiv, celor aflaţi în evidenţele caselor de asigurări de sănătate.

1) Deci, la repartizarea cheltuielilor pentru servicii medicale şi medicamente, s-au avut în vedere, pe lângă propunerile caselor de asigurări de sănătate, fondurile destinate fiecărui domeniu de asistenţă medicală, execuţia anului precedent, prevederile privind contractarea şi decontarea fiecărui tip de asistenţă medicală, cuprinse în contractul cadru şi în normele de aplicare ale acestuia pe anul 2004, precum şi date specifice, cum ar fi principalii indicatori: asupra morbidităţii, populaţie arondată, structura acesteia pe sex, pe boli, pe vârste şi alţi indicatori, care, de regulă, se au în evidenţă în stabilirea necesarului de îngrijiri medicale în profil teritorial.

2) Asistenţa medicală primară. Fondurile aferente acestui domeniu de asistenţă s-au stabilit în raport cu asiguraţii înscrişi pe listele medicilor de familie, pe grupe de vârste, calculându-se numărul de puncte/capita/serviciu pe anul 2004, raportat la valoarea minim garantată prevăzută în normele metodologice de aplicare a contractului cadru, respectiv, 10.690 de lei pentru un punct/capita şi, respectiv,6.130 de lei pentru un punct/serviciu.

La asistenţa medicală de specialitate din ambulatoriu pentru specialităţile clinice s-a avut în vedere numărul de puncte estimat pe anul 2004 şi valoarea minim garantată a punctului, de 3.160 de lei, precum şi cheltuielile aferente cabinetelor medicale, de TBC, laboratoarelor de sănătate mentală şi de planning familial, prevăzute conform contractului cadru şi normelor pe anul 2004 a fi suportate din fondurile aferente acestui domeniu de asistenţă medicală.

3) Pentru asistenţa medicală spitalicească, repartizarea fondurilor s-a efectuat pe spitale, avându-se în vedere datele clinice culese la nivel de pacient, pentru evaluarea riscului de boală al populaţiei şi alocarea de resurse în funcţie de riscul de boală calculat la număr de bolnavi estimat, conform raportărilor din anii precedenţi. Pe spitale s-a avut în vedere, conform anexei la Legea bugetului de stat pe 2004, şi detalierea fondurilor pentru cheltuieli de personal în raport cu numărul maxim de personal aprobat şi pentru cheltuieli materiale conform execuţiei anului precedent, influenţată de indicele de inflaţie prognozat pentru acest an.

4) Casei de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinei Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti i-au fost repartizate, în anul 2003, sume în valoare de 2.989,9 miliarde de lei, iar, în anul 2004, are aprobare un buget de venituri şi cheltuieli în sumă de 2.757,8 miliarde de lei, deci, cu aproape 231 de miliarde de lei mai puţin, la un număr de 2.201.455 de asiguraţi. Asiguraţii Casei OPSNAJ reprezintă un procent de 11,05% din totalul de asiguraţi la nivel naţional, respectiv, din 19.905.683 de asiguraţi, iar ponderea fondurilor repartizate Casei OPSNAJ este de 4,3% din suma totală alocată pentru anul 2004 din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, care este de 63.038 mii de miliarde de lei.

Detalii privind numărul de asiguraţi pe casele de asigurări de sănătate, de 2.201.455, bugetele, populaţia înscrise pe listele medicilor de familie şi fondurile alocate pentru fiecare categorie de servicii medicale prestate în raport cu casele de asigurări de sănătate la nivelul judeţului vă vor fi prezentate odată cu răspunsul scris. Vă mulţumesc pentru atenţie, domnilor.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, domnule deputat Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Vreau să vă informez, ca să se ştie acest lucru, că experţii Partidului România Mare vor verifica acele comunicate ale dumneavoastră şi vor vedea dacă ele corespund, într-adevăr, unor criterii riguroase sau reprezintă o formulă de părtinire din partea dumneavoastră a unora dintre aceste case.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă, vizavi de un răspuns anterior, că aţi mers, pe sistemul: "Modificaţi, dar nu schimbaţi nimic!" E vorba de modul de acreditare a medicilor pensionari, de acordare a licenţelor de liberă practică. Din hârtia direcţiei care însoţeşte răspunsul dumneavoastră rezultă că aceeaşi formă birocratică, complexă şi neafectată, este, în continuare, în vigoare.

Domnul Constantin Niţă:

Mai doriţi să completaţi, domnule ministru, ceva? Nu.

Tot pentru domnul Dan Brudaşcu, domnul Radu Damian, secretar de stat în Ministerul Educaţiei.

Domnul Radu Damian:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Urmare a întrebării formulate de dumneavoastră, înregistrate cu nr. 1939A/2004, înaintată Minsterului Educaţiei şi Cercetării, înregistrată cu nr. 9959/7.04.2004, vă comunicăm următoarele:

În anul universitar 2003-2004, universităţile din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării au în evidenţă un număr total de 326 de cămine, cu un grad de confort diferit, unele dintre necesitând intervenţii majore pentru consolidări, reparaţii capitale, amenajări interioare, refaceri de instalaţii sau dotări cu mobilier şi cazarmament. Dată fiind situaţia de mai sus, evidenţa căminelor ce necesită intervenţii majore şi imediate s-a făcut pe baza propunerilor înaintate de universităţi în luna ianuarie 2004, ca răspuns la solicitarea ministerului.

Din propunerile înregistrate, ce însumează un număr total de 180 de cămine, au fost selectate obiectivele la care nu s-au executat lucrări de consolidare sau reparaţii capitale în ultimii 10 ani sau la care astfel de lucrări, inclusiv cele de reabilitare, nu sunt în curs de desfăşurare. Pentru stabilirea priorităţilor, s-au identificat criterii care ţin seama, în principal, de caracteristicile tehnice ale clădirilor, respectiv: natura lucrărilor necesare, vechimea clădirii, zona seismică în care se află, indicele de cazare asigurat, numărul de studenţi cazaţi, capacitatea căminului, inexistenţa unor spaţii de cazare, precum şi de alte situaţii specifice.

Având în vedere suma de circa 10 milioane de dolari asigurată prin Programul de reabilitare a căminelor studenţeşti, costurile medii înregistrate în ultimii ani pentru lucrări de acest gen realizate la alte programe în curs de derulare sau la lucrări similare executate în cadrul universităţilor, ţinând seama de condiţia impusă de banca finanţatoare, de a se executa lucrări de reabilitare la 10 universităţi, şi în urma prioritizării, pe baza criteriilor stabilite, au fost propuse spre reabilitare, 10 cămine. În propunerile transmise Ministerului Finanţelor Publice au fost cuprinse şi 3 cămine studenţeşti ce aparţin unor universităţi din Cluj-Napoca: Căminul nr. 1 de la Universitatea Babeş-Bolyai şi Căminele 9 şi 10 de la Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţeganu, urmând ca acestea, împreună cu specialişti ai băncii finanţatoare, să definitiveze lista finală cu căminele ce vor fi reabilitate.

De asemenea, prin bugetul de stat au fost prevăzute fonduri de care beneficiază şi Universitatea din Cluj-Napoca, pentru lucrări de consolidare, reabilitare şi reparaţii capitale la căminele studenţeşti, a căror repartiţie s-a făcut în limita sumelor alocate în acest an.

Cu deosebită stimă, semnează domnul ministru Alexandru Athanasiu.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat, vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Trebuie să-i mulţumesc domnului ministru pentru răspuns. Trebuie să-i aduc aminte că, totuşi, Cluj-Napoca este un centru universitar, în momentul de faţă, între cele mai mari din ţară. Beneficiile, din acest punct de vedere, financiar, pentru reabilitarea, repararea şi dotarea căminelor studenţeşti sunt la cote minime.

Supun atenţiei domniei sale şi ministerului pe care îl reprezintă, cu respect, ideea de a aloca cu mai multă dărnicie sume în viitorul apropiat, având în vedere că nu contează culoarea politică a rectorului sau a administraţiei publice locale, nu trebuie să ne răzbunăm pe studenţii care îşi perfecţionează pregătirea. Cred că ar trebui să se gândească, ministerul, în raport cu necesităţile reale ale acestor unităţi de învăţământ.

Din datele pe care le deţin, din suma evidenţiată, nu a rezultat că şi cele trei cămine menţionate de către domnul ministru ar fi incluse pe lista care să beneficieze de această asistenţă financiară necesară reparării şi dotărilor curente.

Domnul Constantin Niţă:

Pentru domnul Metin Cerchez. Lipseşte, nu dăm răspuns.

Tot pentru domnul Metin Cerchez, de la Ministerul Justiţiei. Lipseşte.