Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul deputat Iulian Mincu, domnul secretar de stat George Pavelescu va răspunde cu privire la măsurile preconizate de Ministerul Sănătăţii pentru ameliorarea stării de sănătate a populaţiei.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi doamne şi domni deputaţi,

Referitor la interpelarea înregistrată la Cameră, adresată de domnul deputat Iulian Mincu, prin care se solicită ca Ministerul Sănătăţii să prezinte principalele măsuri, strategii pe termen scurt şi lung care să conducă la ameliorarea stării de sănătate a populaţiei aflată în continuă deteriorare în România, vă comunicăm următoarele.

Analiza principalilor indicatori demografici şi de sănătate publică relevă următoarele aspecte: scăderea numărului populaţiei care, în 2001, era cu 3,5% mai mic decât în 1990; o îmbătrânire a populaţiei, astfel că proporţia tinerilor de 15 ani a scăzut de la 23,6% în 1990 la 17,8% în 2001, simultan cu creşterea populaţiei de peste 65 de ani de la 10,4 la 13,6%. Aceste cifre sau stări generale le regăsim ca şi tendinţă şi celelalte state din Europa centrală şi de est şi chiar mai accentuate în statele din Europa de vest. Se mai explică printr-o dinamică scăzută a procesului de întinerire, datorită sporului natural redus, concomitent cu o îmbătrânire a populaţiei mai accentuată decât media pentru ţări central şi est-europene. O distribuţie preponderent rurală a populaţiei vârstnice, ceea ce influenţează accesibilitatea acesteia la serviciile medicale primare.

În contextul demografic descris anterior, starea de sănătate a populaţiei fiind rezultanta unei acţiuni complexe a factorilor economici, sociali, de mediu şi a calităţii serviciilor de sănătate, poate fi rezumată prin evoluţia următorilor indicatori: speranţa de viaţă la naştere, indicator sintetic al stării de sănătate, după un declin în perioada 1992 - 1995, a crescut din nou, atingând 71 ani pentru perioada 1991 - 2002. Tabloul mortalităţii devine dominat de bolile cardiovasculare înregistrate, ca şi cauze de deces, reprezentând 61,33% din totalul deceselor, tumorile 16,46, iar bolile aparatului digestiv şi respirator şi accidentale contribuind cu un procent de 6% fiecare. Cu un model diferit de cel al ţărilor central şi est-europene, bolile cardiovasculare, 54% din totalul deceselor, şi al ţărilor din Uniunea Europeană, bolile cardiovasculare 39%, urmare, apreciază specialiştii, şi a unei supradiagnosticări în zona bolilor cardiovasculare, ca şi cauze de deces.

Incidentele crescute, comparativ cu alte state europene înregistrate pentru bolile digestive, tuberculoza, sunt explicabile prin puternica dependenţă a acestora de factorii de mediu şi sociali. De altfel, cum prea bine se cunoaşte, şi cred că domnul academician este de acord, Ministerul Sănătăţii, ca şi activitate preventivă de tratament, curativă ş.a.m.d., nu poate asigura mai mult de 14 - 15% din starea generală de sănătate a populaţiei, celelalte procente fiind acoperite de factorii de mediu, economici, sociali, educaţionali, de trai, care au influenţă, fiecare, în acest fenomen al vieţii.

Luând cunoştinţă de această situaţie, existând numeroase statistici, ca şi preocuparea Guvernului, s-a elaborat Programul naţional de prevenire şi control al bolilor netransmisibile, având în vedere următoarele priorităţi: prevenirea deceselor premature prin bolile cardiovasculare la populaţia de vârstă activă; prelungirea duratei de viaţă prin depistarea precoce a tumorilor maligne; reducerea recurenţilor în accidentele ischemice tranzitorii cerebrale în vederea prelungirii perioadei de supravieţuire după stabilirea diagnosticului; stabilirea diagnosticului precoce şi monitorizarea bolnavilor cu diabet, prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile care pot reprezenta cauze de creştere a morbidităţii şi mortalităţii în rândul populaţiei active. De altfel, aşa cum cunoaşte şi domnul academician, Ministerul Sănătăţii desfăşoară, în prezent, 7 programe naţionale în care sunt cuprinse 7 categorii dintre aceste boli, pentru care se plăteşte anual 5.220 de miliarde de lei.

Obiective pe termen scurt: elaborarea strategiei şi a planului de acţiune pentru asistenţa de sănătate publică (avem în vedere elaborarea unei noi legi privind sănătatea publică); cunoaşterea prevalenţei hipertensiunii arteriale în rândul populaţiei, prin studii descriptive şi campanii de informare, educare privind obiceiurile alimentare, consumul de alcool, fumatul, sedentarismul şi altele; diagnosticarea, într-un număr mai mare, a cazurilor de tumori maligne aflate în stare incipientă; reactualizarea Registrului naţional de cancer; reducerea cu 10% a mortalităţii prin accident vascular cerebral şi cu 30% a recurenţilor la bolnavii cu accident ischemic tranzitor cerebral; introducerea, la nivel naţional, a vaccinării antirubeolice la fetele în vârstă de 13-14 ani, cu scopul de a atinge ţinta de reducere a sindromului rubeolic congenital; extinderea vaccinării antigripale şi la alte boli considerate de risc crescut, în funcţie de evoluţia la nivel mondial a acesteia; administrarea vaccinurilor în condiţii de siguranţă maximă, prin achiziţionarea şi utilizarea la nivel naţional, conform cerinţelor OMS, a seringilor autodistructibile; asigurarea, prin vaccinare, a controlului focarelor de hepatită virală tip A, dizenterie, febră tifoidă, varicelă; activităţi de evaluare a principalilor factori de risc implicaţi în etiologia bolilor cardiovasculare dominate de modelul actual al morbidităţii, în colaborare cu cadrul programelor OMS; constituirea unui sistem de monitorizare şi raportare privind factorii de risc din mediu şi efectele acestora asupra sănătăţii care acoperă următoarele domenii: calitatea apei, aerului, a alimentului, expunerea profesională, factorii demografici; implementarea acţiunilor specifice în strategia privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului de droguri.

Obiective pe termen mediu şi lung vizează sporirea atenţiei acordate medicinii preventive pentru combaterea şi prevenţia bolilor cardiovasculare, prevenind şi controlând patologia oncologică, profilaxia în patologia psihiatrică şi psihosocială, prevenirea şi controlul în patologia nefrologică şi dializă; prevenirea şi controlul hemofiliei şi a talasemiei, prevenirea şi controlul în patologia endocrină, în ortopedie şi traumatologie; reabilitarea serviciilor de urgenţă prespitalicească, dezvoltarea activităţii de recuperare medicală; creşterea ponderii activităţii de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate prin implicarea şcolii şi a societăţii civile în activităţile de formare a unor comportamente sănătoase; implementarea sistemului informaţional privind sănătatea în relaţie cu mediul, ca instrument de fundamentare a deciziilor din domeniu; introducerea, la nivel naţional, de noi vaccinuri, ca de exemplu vaccinul combinat antirujeolic, antirubeolic, antieulian, vaccinul împotriva infecţiei determinată de tip B; coordonarea şi managementul programului naţional de sănătate privind sănătatea copilului şi a familiei.

Obiective pe termen scurt: reducerea numărului de sarcini nedorite şi a avorturilor la cerere, prin creşterea accesului la serviciile de sănătate a reproducerii; îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei asistenţei prenatale; profilaxia anemiei feriprive la gravide şi copii; profilaxia patologiei şi reproducerii umane; reabilitarea asistenţei neonatale; prevenirea patologiei neuropsihiatrice la copii; profilaxia tulburărilor de dezvoltare la prematuri; profilaxia distrofiei la copilul de la zero la un an; profilaxia rahitismului carenţial la copilul de la zero la trei ani; supravegherea stării de sănătate în colectivităţile de copii; reforma sistemului de îngrijire comunitară şi tratamentul în afecţiuni cronice ale copilului şi femeii.

De altfel, în prezent, se desfăşoară un program pilot pe două judeţe, Harghita şi Covasna, şi trei judeţe din Moldova, în ceea ce priveşte asistenţa neonatală, pe un credit elveţian în valoare de 6 milioane de franci elveţieni. Totodată, se desfăşoară două programe de combatere a tuberculozei şi a infecţiei cu HIV - SIDA, pe baza unei alocări de la fondul global în valoare de 38,7 milioane de dolari, pe termen de doi ani. Unitatea pentru implementarea programului a fost numită şi a fost numită şi a început derularea acestuia.

Obiective pe termen mediu şi lung, dezvoltarea activităţii de planificare familială, opţiuni reproductive, asigurarea maternităţii fără risc, promovarea sănătăţii copilului, unele măsuri pentru protecţia mamei şi a copilului, dezvoltarea asistenţei medico-sociale la nivelul comunităţii. Avem în vedere pentru anul 2004, prin elaborarea contractului-cadru şi determinând evaluarea nevoilor reale de îngrijiri, echilibrarea financiară a sistemului serviciului de sănătate, armonizarea legislativă, asigurarea asistenţei cu medicamente pentru tratamentul în ambulatoriu, asigurarea funcţionării unităţilor de asistenţă medicală nou înfiinţate, care să degreveze, să elimine suprapresiunea care se creează asupra serviciilor spitaliceşti, şi dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimate coleg, v-aş ruga să încercaţi pentru viitor să fiţi mai sintetic, este adevărat că domnul ministru Mincu v-a cerut un adevărat raport, dar să încercaţi pe viitor să daţi răspunsuri mai scurte.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mulţumesc domnului secretar de stat pentru raportul pe care de fapt l-a prezentat aici, dar întrebarea mea era foarte clară. Ce consideră Ministerul Sănătăţii că este prioritar pentru ieşirea din situaţia catastrofală în care ne aflăm? Am pornit de la un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care spune aşa: situaţia catastrofală a demografiei din România. Şi vreau să vă spun că sporul natural în 2002 este de minus 2,7 la mie, faţă de 2001, când era de minus 1,8 la mie, şi am pornit de la a doua cauză. Natalitatea cea mai mică din istoria noastră a fost de 9,7 la mie şi mortalitatea cea mai mare din istoria noastră prin boli cardiovasculare de 30 la mie. De ce? Aceasta era problema.

Într-adevăr, sunt o serie de măsuri, şi nu Ministerul Sănătăţii actual este de vină. Vreau să vă spun însă că, aşa după cum a spus Clemanceau, "Sănătatea este o problemă politică" şi aş vrea să continui cu ceea ce a spus Victor Hugo: "Dacă omori un om este o crimă; când omori un popor este o întâmplare, şi cu cât crima este mai mare, cu atât este uitată mai uşor".

Ce vreau să spun este următorul fapt, că ne trebuiesc două lucruri, domnule ministru, pentru a remedia această situaţie. 1 - este nivelul de trai care trebuie îmbunătăţit; nu uitaţi că 80% din populaţie se găseşte la un nivel de sărăcie aproape, şi în al doilea rând este asistenţa medicală care este ineficientă. Vă dau un exemplu: 2,2 milioane este populaţia montană din România - şi acesta este raportul Forumului montan care s-a ţinut în urmă cu un an - deci, peste 2 milioane de oameni din populaţia montană sunt lipsiţi de asistenţa medicală, de o asistenţă medicală corectă. Aş vrea să vă mai spun, în acelaşi timp, că am pornit greşit pe reducerea numărului de paturi de spital ca să ne apropiem de ceea ce a făcut Occidentul. Or, nu uitaţi că Occidentul are o situaţie pe care noi nu o avem, Occidentul are cea mai bună asistenţă medicală a medicului de familie, este cea mai bună asistenţă ambulatorie, pe care noi nu o avem, şi deci nu este nevoie de numărul de paturi mare de spital, dar desfiinţarea a peste 20.000 de paturi de spital pune situaţia asistenţei medicale într-o lumină destul de gravă. Acestea sunt problemele care cred şi văd, după cum v-aţi prezentat, că le urmăriţi, dar atâta timp cât posibilităţile financiare sunt sub nivelul la care trebuie să existe, noi nu vom putea înainta, şi vă dau un exemplu, un exemplu care nu îmi aparţine mie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu facem o dezbatere generală pe problematica sănătăţii.

Domnul Iulian Mincu:

De exemplu: pentru a ajunge Uniunea Europeană din urmă în ceea ce priveşte sănătatea la 75% din sănătate, ne trebuie un p.i.b. de 7,3% în următorii 20 de ani, iar pentru a duce la sută la sută din sănătate egală cu Uniunea Europeană, ne-ar trebui 8,5% din p.i.b. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.