Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Vekov Károly este?

Poftiţi.

Domnul Ioan Miclea (din sală):

Nu e rândul dânsului...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Sunteţi de la PRM vreo 7 deputaţi, celorlalte grupuri parlamentare nu le mai vine rândul. După regulament, trebuie să asigur o alternanţă a grupurilor parlamentare. Vă rog să vă uitaţi pe regulament, dacă l-am încălcat sau nu.(Vociferări în sală, din partea Grupului parlamentar al PRM.) Nu aveţi nici o vină, decât că eu sunt obligat să asigur o alternanţă pentru a da posibilitatea tuturor grupurilor parlamentare să pună interpelări.

Domnule Vekov, aveţi cuvântul.

Domnul Vekov Károly Janos:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Subiectul interpelării mele este procesul de dezorganizare şi atrofiere a activităţii de cercetare la care este supus Institutul Geologic al României.

Având o tradiţie şi un trecut deosebit, Institutul Geologic al României, ca de altfel cercetarea geologică din România, are un trecut care se remarcă prin realizări de prestigiu. În pragul aderării României la Uniunea Europeană şi al demarării unei activităţi economice viabile în domeniul minier, cercetările geologice au un rol deosebit în fundamentarea unor activităţi şi prognozări de durată în domeniul economiei naţionale.

Caracterul prospectiv al activităţii de cercetare în domeniul geologic, care premerge nu numai oricărei iniţiative economice, dar şi oricărei activităţi de planificare în domenii adiacente, subliniază importanţa activităţii unui institut geologic, mai cu seamă într-o ţară bogată în resurse şi zăcăminte, precum este România.

Este cu totul de neînţeles cum poate asista un minister de resort la degradarea şi decăderea unei activităţi de cercetare dintr-un domeniu atât de important, cum este acela al geologiei şi acesta sub pretextul că "lipsesc banii" pentru aşa ceva.

În ultimii doi ani numărul cercetătorilor de la Institutul Geologic Român a scăzut aproape la jumătate, plecând de la acest institut cercetătorii formaţi şi de prestigiu, care nu se nasc de pe o zi pe alta.

Restul cercetătorilor trăieşte în condiţii mizere şi de neexplicat. Până azi, 2 iunie 2003 unii nu şi-au primit integral redevenţele pe anul 2001. Pentru 2002 s-au făcut plăţile doar pentru primele patru luni ale anului. În schimb li s-a scăzut cercetătorilor în cauză impozitul pe întreg anul, fără ca ei să-şi fi primit salariul pe acel an, după cum li s-au scăzut şi sumele pentru asigurarea de sănătate şi pensie tot pe întreg anul.

Nu este cazul să discutăm condiţiile şi aparatura de cercetare de care dispun aceşti cercetători în anul de graţie 2003.

Sub pretextul că nu sunt bani de deplasare pentru cercetarea formaţiunilor geologice de suprafaţă s-au sistat lucrările de cercetare şi s-a renunţat la terminarea unei cercetări de mari proporţii şi de importanţă naţională, precum Harta geologică a României.

În condiţiile în care resursele proprii dobândesc o importanţă tot mai mare, mai cu seamă din punct de vedere economic, ne întrebăm cui îi foloseşte privarea cercetărilor geologice de sumele necesare continuării unor cercetări de prestigiu şi de mare importanţă pentru viitorul României.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule secretar de stat Constantin Corega, aveţi cuvântul.

Domnul Constantin Corega:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum s-a arătat şi în interpelare, întreg sistemul de cercetare-dezvoltare în ţara noastră se confruntă cu două categorii de dificultăţi: cu cele din interiorul sistemului care cuprind problemele finanţării insuficiente, problema infrastructurii depăşite, problema resurse umane; cele care acţionează din exteriorul sistemului, cum ar fi capacitatea redusă de absorbţie a rezultatelor de cercetare de către agenţii economici, interesul scăzut şi, în consecinţă, nivelul scăzut al cheltuielilor agenţilor economici pentru activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare.

Este de subliniat faptul că în ciuda dificultăţilor, sistemul de cercetare-dezvoltare continuă să înregistreze un nivel anual relativ stabil al activităţilor şi rezultatelor.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în calitatea sa de organism de specialitate al administraţiei publice centrale pentru domeniul de cercetare-dezvoltare, prin politicile elaborate, corelate cu programele sale de cercetare-dezvoltare şi inovare şi cu măsurile de implementare, urmăreşte restructurarea sistemului cercetare-dezvoltare şi adaptarea lui la cerinţele economiei româneşti şi la cerinţele şi angajamentele sale din documentele de poziţie ale României privind integrarea în Uniunea Europeană şi în alte acorduri guvernamentale bilaterale şi internaţionale. Finanţarea activităţii de cercetare-dezvoltare desfăşurată de către unităţile de profil de cercetare nu se face direct de către minister, în regim instituţional bugetar, finanţarea se face pentru proiecte câştigătoare la competiţiile organizate pentru fiecare dintre programele naţionale cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

În consecinţă, Institutul Geologic Român ca institut naţional are diferite posibilităţi de finanţare pe care le şi utilizează după cum se arată în continuare.

1. Participarea la programele naţionale de cercetare-dezvoltare, coordonate şi finanţate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

2. Planul naţional de cercetare-dezvoltare-inovare, reactualizat prin HG 506/2001 care cuprinde 14 programe din care IGR - are contractate 10 proiecte la două programe pe o perioadă multianuală cu o valoare de 3 miliarde de lei în 2003. La competiţia de anul acesta IGR participă cu 10 propuneri de proiectare. Programele nucleu de cercetare din care programul nucleu de cercetare al IGR a fost aprobat şi contractat de OMEC în mai 2003 - perioada de 2003-2005 cu o valoare de 4,5 miliarde lei în 2003.

3. Participarea la programul de cercetare geologică al MIR cu 3 proiecte cu o valoare de 3 miliarde de lei în anul 2003.

4. Participarea la programele de cercetare ale Academiei Române cu un proiect în colaborare cu un institut al academiei în valoare de 900 milioane de lei.

5. Contracte directe cu agenţii economici interesaţi şi anume Societatea de ape minerale, un contract în valoare de 260 milioane lei în 2003.

6. Participarea la programe internaţionale de cercetare-dezvoltare cum ar fi Programul-cadru V - al Uniunii Europene cu un proiect multianual din care în 2003 este prevăzută o valoare de plată de 4700 euro.

7. La competiţia din 2003 programul cadru 6 CD al Uniunii Europene - participă cu propunere de proiect în parteneriat internaţional.

Referitor la problema menţionată în interpelarea dumneavoastră cu privire la sistarea lucrărilor de cercetare privind Harta geologică a României, vă facem cunoscut faptul că această lucrare a fost finanţată ca proiect de cercetare timp de 3 ani, 2000-2002, în cadrul Programului naţional de cercetare-dezvoltare "Orizont 2000", coordonată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în perioada 1996-2002, iar în prezent continuă ca proiect în cadrul programului-nucleu al IGR.

În conformitate cu prevederile legale referitoare la institutele naţionale, aceste institute care nu sunt institute bugetare pot fi sprijinite financiar de la bugetul de stat pentru realizarea de investiţii, dotări, aparatură, echipamente şi instalaţii. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, conform prevederilor legale, poate finanţa cheltuieli de capital pentru institutele de coordonare şi din subordinea sa, în limita sumelor alocate cu această destinaţie de la bugetul local.

Unităţile de cercetare-dezvoltare pot, pe de altă parte, să se doteze cu echipamente şi aparatură de specialitate utilizând şi alte surse de finanţare, cum ar fi în cadrul proiectelor de cercetare-dezvoltare în planul naţional, precum şi din proiectele de cercetare din programele naţionale de cercetare, inclusiv din programul cadru de CDT al Uniunii Europene.

Deci IGR poate utiliza aceste surse de finanţare pentru a-şi asigura dotările necesare pentru a aparatura de cercetare.

Apreciem că problemele de finanţare cu care se confruntă IGR sunt cauzate în mare parte de un management defectuos, motiv pentru care Ministerul Educaţiei şi Cercetării va iniţia procedura de concurs pentru ocuparea postului de director general. Semnează Şerban Constantin Valeca - ministrul delegat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Vekov doreşte să facă un comentariu de un minut.

Domnul Vekov Károly Janos:

Domnule preşedinte,

Stimate domnule secretar de stat,

Eu mulţumesc pentru răspunsul destul de exhaustiv şi în orice caz căutând să puncteze fiecare aspect pe care l-am expus, formal, explicaţiile au fost de auzit, dar de fapt aceste explicaţii nu sunt suficiente.

Domnul secretar de stat ştie la fel de bine ca şi mine, problema Institutului Geologic rămâne în continuare o problemă. Problema este deci ce se va întâmpla cu acest institut, poate că există surse de care poate beneficia una sau alta din aceste instituţii de cercetare, în cazul de faţă Institutul Geologic Român. Eu aş menţiona că la ora actuală la Cluj există un singur microscop de care beneficiază cercetătorii de acolo. Cred că promisiunea pe care am avut plăcerea să o aud din cuvintele domnului secretar de stat că ministerul se va ocupa de soarta acestui institut este ceva care promite pentru viitor, dar sper că pentru un viitor foarte apropiat.

Vă mulţumesc.