Parliamentary debates

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă rog să constataţi că s-a epuizat timpul alocat şedinţei noastre. Ne oprim aici şi continuăm cu interpelările.

Pentru Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Cooperaţiei, domnul deputat Pecsi Francisc adresează o întrebare doamnei ministru. Se solicită precizări privind aplicarea prevederii Legii nr.133/1999 – concediile de maternitate, incapacitate temporară de muncă.

Doamna Ciornei nu este? Nu este nimeni de la ministerul acesta.

Continuăm. Pentru Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, de asemenea, domnul Pecsi Francisc solicită precizări privind aplicarea prevederii aceleiaşi legi.

De la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, domnul secretar Giurescu. Poftiţi, vă rog.

Domnul Ion Giurescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau, în primul rând, să fac precizarea că întrebarea trebuia adresată Institutului de Statistică din România, dar voi prezenta eu acest răspuns al Institutului de Statistică din România.

Sistemul statistic al salariilor din România este aliniat, din punct de vedere conceptual şi metodologic, la statistica ţărilor din ţările europene şi la recomandările Biroului Internaţional al Muncii.

Statistica salariilor operează cu concepte de salarii, câştig salarial, venit salarial, cost al forţei de muncă, număr de salariaţi. Indicatorii statistici ai salariilor se calculează ca date medii lunare. Nu se foloseşte conceptul de număr mediu scriptic anual de personal, ci se foloseşte conceptul de număr mediu lunar de salariaţi, care se calculează la nivelul fiecărei luni şi la nivelul unui an.

Numărul mediu de salariaţi dintr-o lună se calculează ca medie aritmetică simplă a efectivelor zilnice de salariaţi din luna respectivă. Pentru zilele nelucrătoare se păstrează efectivul din zilele lucrătoare precedente.

În efectivul de salariaţi luat în calcul se includ toate persoanele cu contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată, din care se scad salariaţii aflaţi în concediu fără plată, în grevă sau detaşaţi la lucru în străinătate.

Persoanele aflate în concediu pentru sarcină şi lăuzie sau în incapacitate temporară de muncă se includ în numărul mediu al salariaţilor, deoarece îşi menţin relaţiile contractuale cu întreprinderea şi sunt plătite din fondul de asigurări sociale sau din fondul de salarii pentru primele zece zile de incapacitate de muncă.

Numărul mediu lunar de salariaţi într-un an se calculează ca medie aritmetică simplă a numărului mediu de salariaţi în cele 12 luni ale anului.

În situaţia în care pe postul unei persoane aflate în concediu maternal, paternal sau în incapacitate de muncă se angajează pe o perioadă determinată o altă personaă, ambele persoane au statut de salariat şi intră în calculul numărului mediu de salariaţi, pentru că fiecare dintre cele primeşte o remuneraţie din fondul de asigurări sociale sau din fondul de salarii.

Institutul Naţional de Statistică sugerează ca, pentru evitarea unei interpretări inadecvate, ar fi necesar ca actele normative care fac referire la aceşti indicatori să fie avizate şi de Institutul Naţional de Statistică. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Pecsi.

Domnul Francisc Pecsi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Răspunsul clarifică numai parţial aplicarea Legii nr.133 din 1999, fiindcă au apărut situaţii în teritoriu când, la o întreprindere mică şi mijlocie care angajează în primul rând femei, a plecat un număr mare de femei în concediu pentru creşterea copiilor – 40-50 de persoane, angajând în locul lor alte persoane. În mod automat, s-a depăşit cifra de 249 de angajaţi, pierzând astfel facilităţile prevăzute în lege.

Întrebarea mea este: cum soluţionăm problema? Modificăm legea, şi acesta a fost rostul întrebării, sau Ministerul Muncii găseşte o metodologie de a nu include în numărul mediu scriptic persoane care efectiv nu activează timp de doi ani de zile la firma respectivă?

Răspunsul nu rezolvă problema pusă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă se întâmplă chestiunea aceasta, nu este corect. Eu cred că persoanele angajate în locul cuiva cu contract de muncă pe durată determinată nu modifică numărul mediu scriptic.

Poftiţi, domnule Giurescu.

Domnul Ion Giurescu:

În principiu, aşa cum am menţionat, persoanele aflate în concediu sau în incapacitate termporară se includ în numărul mediu al salariaţilor, conform statisticii, pentru că ei îşi menţin relaţiile contractuale. Va trebui să se modifice legea ca să se arate exact ce înseamnă această relaţie cu întreprinderea, fiind în concediu sau în incapacitate temporară de muncă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. S-a clarificat.

Doamna ministru Ciornei, dacă vreţi să daţi şi dumneavoastră răspuns la întrebarea pusă de domnul Pecsi Francisc.

Doamna Silvia Ciornei:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Potrivit precizărilor metodologice ale Institutului Naţional de Statistică privind costul forţei de muncă în anul 2001, numărul mediu scriptic al salariaţilor reprezintă efectivul mediu al forţei de muncă de care dispune o organizaţie raportat la o anumită perioadă de timp.

Numărul scriptic reprezintă numărul salariaţilor figurând în evidenţele personalului unei organizaţii ca fiind angajat în serviciul ei în baza unui contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată.

Numărul scriptic include atât salariaţii prezenţi la muncă, cât şi cei care lipsesc temporar – concediu de orice natură, mai puţin cel fără plată, delegaţie sau altele de acest tip, dar care îşi menţin legătura contractuală cu unitatea respectivă.

Numărul scriptic de salariaţi nu include salariaţii transferaţi sau cei aflaţi în concediu fără plată, grevă, detaşat la lucru în străinătate, colaboratori externi pentru diverse lucrări, precum şi cei care beneficiază de prevederile Legii nr.78/1995.

Având în vedere aceste considerente, persoanele menţionate în cuprinsul întrebării din interpelare se includ în sfera noţiunii numărului mediu scriptic anual de personal, potrivit dispoziţiilor Legii nr.133/1999, iar societăţile comerciale care au un număr mediu scriptic anual de personal ce depăşeşte 249 de salariaţi nu se pot încadra în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Pecsi Francisc.

Domnul Francisc Pecsi:

Doamna ministru,

Vă mulţumesc pentru răspuns, însă cred că este incorect să nu beneficieze de facilităţi acele întreprinderi mici şi mijlocii care au un număr mare de femei şi care, plecând în concediu pentru creşterea copiilor, angajează în locul lor un număr egal de persoane. Deci efectiv lucrează 230-240 de persoane, dar, cu cele plecate pentru creşterea copiilor, depăşesc. Eu cred că ar trebui să colaborăm pentru modificarea legii, în sensul de a exclude de la numărul mediu scriptic persoanele care sunt temporar în concediu pentru creşterea copiilor, fiindcă altfel facem o nedreptate cu aceste firme.

Deci vă invit să colaborăm la modificarea legii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mai concret spus, este vorba ce numărăm- numărul contractelor de muncă sau numărul de posturi? Pentru că, dacă numărăm numărul contractelor de muncă, se iveşte această situaţie în care, să spunem, se poate ca într-o întreprindere cu specific feminin să plece şi jumătate în concediu de maternitate. Atunci, le facem contracte pe durată determinată unor înlocuitoare şi, în felul acesta, pe acelaşi post sunt două persoane – una care stă acasă şi una care lucrează efectiv. Atunci, aşa cum spuneaţi dumneavoastră, întreprinderea iese într-un mod artificial, datorită definiţiei date de statistică numărului mediu scriptic, din posibilitatea de a beneficia de nişte facilităţi. Aceasta este problema.

Doamna Mona Muscă a adresat o întrebare Ministerului Agriculturii privind soluţiile pentru definitivarea lucrărilor de amenajare a râului din apropierea localităţii Maciova, Caraş-Severin.

Domnul secretar de stat Predilă.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

Doamnă deputat,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să fac menţiunea că eu am transmis răspunsul scris. Cred că îl aveţi, doamna deputat. Dar, pentru ca aţi solicitat, sunt prezent astăzi să îl şi discutăm.

Sesizarea doamnei deputat este reală. Emisarul acesta în Timiş produce, din când în când, anumite necazuri oamenilor care locuiesc în Maciova. El este într-o dublă administrare – a Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, iar văile Pleşa şi Calova, care au emisar tot râul Timiş, sunt administrate de Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare.

Localitatea Maciova din comuna Constantin Daicoviciu este situată în sistemul de desecare şi combatere a eroziunii solului Bistra Oţelul Roşu, pe malul drept al râului Timiş.

Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare a executat în perioada 2000-2001 în această zonă lucrări pentru diminuarea efectelor inundaţiilor, după cum urmează: în sistemul Bistra Oţelul Roşu s-au executat lucrări de întreţinere şi reparaţii pentru decolmatarea a 52961 metri liniari de canale de desecare şi văi cu un volum de 114800 metri cubi, în valoare de aproape 1,6 miliarde de lei.

Pe Valea Pleşa, în luna octombrie 2000, a început decolmatarea, dar s-au executat numai 150 metri, lucrările fiind sistate pentru că nu au mai existat fonduri să se susţină în continuare.

Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, în acest an, şi-a prevăzut lucrări care să asigure diminuarea efectelor inundaţiilor provocate în regim torenţial de precipitaţiile care ar putea să cadă abundent într-o anume perioadă a anului, şi anume: se fac lucrări de întreţinere şi reparaţie a canalelor prin sistemul de desecare Bistra Oţelul Roşu, lucrări de întreţinere şi reparaţie a văilor din sistemul de combatere a eroziunii Bistra Oţelul Roşu, de colmatare a Văii Pleşa pe o lungime de 2000 de metri liniari, cu un volum de deterasamente de 30000 de metri cubi, de colmatare a pârâului Calova pe o lungime de 2500 de metri, cu un volum de 17500 de metri cubi. Valoarea acestor lucrări care se execută în perioada ianuarie – mai 2002 este de 950 de milioane de lei.

Pentru eliminarea în totalitate a pericolului de inundare din zona localităţii Maciova, lucrările ce se vor executa de SNIF în anul 2002 trebuie completate cu lucrări de apărare împotriva inundaţiilor de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, Compania Naţională Apele Române, prin executarea unor lucrări de apărare împotriva acestor inundaţii în zona localităţii, întrucât lucrările de pe râul Timiş sunt administrate, practic, de Compania Naţională Apele Române, care ar trebui să aibă buget prevăzut în mod special pentru această zonă.

Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare nu a executat lucrări de regularizare pe râul Timiş care trece în apropierea localităţii, astfel că datoria de 700 de milioane de lei atribuită Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei nu există în nici o evidenţă. Noi nu am executat asemenea lucrări, şi am documente semnate la mine. Probabil că tot Ministerul Mediului a încercat şi nu le-a terminat.

Noi considerăm că, prin aceste detalii tehnice, lucrările pe care le putem executa noi au importanţă şi ele vor diminua efectul negativ al acestor precipitaţii. Dar încă o dată subliniez: va trebui să avem o acţiune comună, şi ar trebui poate să ne şi vedem cu Ministerul Apelor şi cu dumneavoastră, ca să hotărâm într-un fel, pentru că, dacă noi facem singuri o asemenea amenajare, poate să nu aibă succes şi să fie deteriorată la prima viitură.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna deputat Mona Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc foarte mult Ministerului Agriculturii şi pentru faptul că a răspuns repede – am primit răspunsul în scris mai demult, şi pentru că este prezent astăzi aici.

M-am interesat încă odată telefonic, acum, la primar. Într-adevăr, la Îmbunătăţiri Funciare este datoria aceea de 700 de milioane de lei.

Situaţia acolo este gravă. În repetate rânduri, în ultimii cinci ani, nu s-a putut intra în Maciova. Copiii de la Maciova urmează să meargă la o şcoală la Constantin Daicoviciu. Pracic, este imposibil. Am o interpelare pe tema aceasta la ministrul Învăţământului.

Ieri am fost acolo, ştiind că astăzi urmează să îmi răspundeţi la interpelare şi să avem o discuţie. Vă cer sprijinul ca, împreună, Ministerul Agriculturii, cu informaţiile pe care le am eu de acolo şi cu primarul de acolo, şi să vorbim şi cu cei de la Îmbunătăţiri Funciare, respectiv cu ministrul Miron Mitrea, să încercăm să rezolvăm acea problemă, pentru că oamenii aceia rămân izolaţi, şi nu pe o zi-două, ci pe câte trei – patru săptămâni, în funcţie de anotimp.

Vă mulţumesc încă odată foarte mult pentru răspuns.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Damian Brudaşca a adresat două întrebări Ministerului Culturii privind situaţia de la Opera Maghiară din Cluj şi situaţia de la Opera Română din Cluj.

Domnule secretar de stat Dumitru Pâslaru, aş vrea să răspuneţi la amândouă şi domnul Brudaşca să se refere, de asemenea, la amândouă.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cele două întrebări ale domnului deputat Damian Brudaşca sunt de fapt însumate vreo zece.

Începem cu întrebarea sau întrebările privind situaţia de la Opera Română din Cluj. Prin cele de fapt patru întrebări formulate, domnul deputat Damian Brudaşca doreşte să fie informat de ce, "...s-au tăinuit rezultatele controlului efectuat de Ministerul Culturii şi Cultelor la Opera Română din Cluj, condusă de Emil Simion, de ce nu au fost sesizate organele de justiţie pentru fraudele comise, dacă aceasta a fost o decizie politică impusă şi dacă s-au luat măsuri pentru recuperarea prejudiciului produs". În primul rând, o precizare: echipa de la Opera din Cluj nu era condusă de Emil Simion, ci de domnul Petre Sbârcea. O persoană cu numele Emil Simion nu există în conducerea instituţiei şi nici în componenţa corpului de control.

În ceea ce priveşte întrebarea propriu-zisă, într-adevăr, în perioada 4-6 aprilie 2001, urmare deciziei luate în Comisia de dialog social Guvern – sindicate din februarie 2001, Corpul de control al Ministerului Culturii şi Cultelor a efectuat o investigare complexă a situaţiei create la instituţia din Cluj. Toate elementele rezultate în timpul acţiunii au fost consemnate într-un material trimis imediat Ministerului Culturii şi Cultelor, astfel încât, la 7 aprilie, domnul academician Răzvan Theodorescu, ministrul Culturii, a fost în măsură a prezenta la Cluj, în faţa conducerii Operei, reprezentanţilor sindicatelor şi presei, constatările proprii şi pe cele ale echipei de control. Au fost de faţă, printre alţii, şi domnul senator Grigore Zanc, vicepreşedintele Comisiei de cultură a Senatului, Anca Florea, purtător de cuvânt al ministerului, un subprefect din Cluj. Prin urmare, nu numai că rezultatele controlului nu s-au tăinuit, cum spuneţi dumneavoastră, ci au fost făcute publice chiar a doua zi după finalizarea sa chiar la Cluj şi chiar de către ministrul Culturii şi Cultelor în persoană care, în plus şi suplimentar, a acordat numeroase declaraţii şi interviuri.

Mai departe, spuneţi că fraudele comise nu au fost semnalate organelor de justiţie pentru recuperarea prejudiciului produs. Adevărul este însă puţin altfel. În urma controlului efectuat, s-a constatat: managementul defectuos al conducerii instituţiei, superficialitate, necunoaştere şi nerespectarea legilor, nereguli grave în evidenţa contabilă în gestionarea unor bunuri aflate în administrarea instituţiei, ilegalităţi în întocmirea contractelor de muncă, lipsă de comunicare şi colaborare la conducere, o serie de minusuri, unele majore, dar care cu greu întrunesc conotaţia a ceea se înţelege prin fraudă, ca sustragere deliberată de valori şi bunuri. Cu toate acestea, domnul academician Răzvan Theodorescu a dispus în aceeaşi zi, 7 aprilie 2001, eliberarea din funcţie a domnului director general Petre Sbârcea, aprobarea demisiei doamnei Tania Cristea, şeful compartiment resurse umane, numirea unui director interimar.

Un prejudiciu, şi nu o fraudă propriu-zisă, a existat şi a constat în neplata drepturilor salariale şi a sumelor reprezentând obligaţii la bugetul de stat începând cu luna aprilie 1999. În acest caz, prin sentinţa pronunţată, Judecătoria Cluj obligă Opera Română la plata retroactivă a 18.075.000.000. Pentru deblocarea situaţiei, Ministerul Culturii a iniţiat un proiect de hotărâre de Guvern pentru obţinerea sumei necesare din fondul de rezervă. Mai mult, prin adresa nr.96.92 din 26 noiembrie 2001, o copie a raportului întocmit de Corpul de control a fost transmisă şefului Poliţiei municipiului Cluj, colonel Tudor Pop, la cererea sa, care urmează să se pronunţe asupra legalităţii şi, eventual, asupra caracterului penal al unor aspecte consemnate.

Prin urmare, rezultatele controlului nu au fost tăinuite. Organele abilitate au fost sesizate. S-a acţionat, de asemenea, cum vedeţi, pentru reinstaurarea climatului de normalitate şi armonie absolut necesar creaţiei în Opera Română din Cluj, una dintre cele mai prestigioase instituţii culturale ale ţării.

A doua întrebare a domnului deputat se referă la situaţia creată în Opera Maghiară din Cluj. De fapt, domnul deputat formulează, de data aceasta, nu mai puţin de şase întrebări în care solicită detalii asupra acţiunii Corpului de control al Ministerului Culturii şi Cultelor la Opera Maghiară de Stat din Cluj, efectuată între 21 şi 25 ianuarie 2002.

Privind turneele periodice în Ungaria, confirmăm, într-adevăr, că în perioada 11 martie 1999 şi 1 noiembrie 2001, Opera Maghiară din Cluj a efectuat un număr de deplasări în ţara vecină cu aprobarea Ministerului Culturii şi Cultelor, realizându-se un venit de 8.500 de dolari. Toate sumele menţionate au fost încasate de Operă cu documente şi virate în contul deschis la trezorerie. Din documentele financiare contabile nu rezultă alte sume decât cele menţionate. Ministerul Culturii nu a primit reclamaţii din partea angajaţilor Operei Maghiare din Cluj în care să fie sesizată neachitarea integrală a diurnei în timp deplasărilor în Ungaria. A fost un caz mai vechi în Croaţia.

Din documentele existente, contracte, partea străină asigură de obicei toate cheltuielile privind transportul, cazarea, masa, diurna, cât şi plata unor sume, aproximativ 500 de dolari, prestaţie ce revenea instituţiei, element evidenţiat în documentele financiar-contabile.

Suma de 15.000 de dolari pe care domnul deputat o consideră deturnată de către directorul Simon Gábor este greu de susţinut şi demonstrat cu probe. Aceasta nu înseamnă nicidecum că directorul instituţiei a respectat totdeauna legea şi nu se face vinovat.

În urma controlului, a rezultat, de exemplu, că Opera Maghiară din Cluj a înregistrat două compact discuri cu producţii proprii, la cererea unui producător maghiar. La realizarea CD-ului cu înregistrarea operei Bathory Maria, a fost încheiată o convenţie între Fundaţia "Muzica" cu Ungaria, "Lemeskiado" din Budapesta, reprezentată de Elias Tibor, şi Opera maghiară de stat din Cluj, reprezentată de Simon Gabor, în care sunt stipulate condiţiile producerii acestor CD-uri, drepturi şi obligaţii, singurul drept ce rezultă din această convenţie fiind obligaţia părţii ungare de a trimite Operei maghiare din Cluj 25 de CD-uri realizate.

În convenţie se specifică următoarele: "Colaboratorii înregistrării nu primesc retribuţii". Înregistrarea CD-ului s-a realizat în România în anul 2001, la Radio Cluj, producătorul maghiar închiriind studioul.

Cetăţenii români şi străini, persoane fizice sau juridice care efectuează activitate în domeniul producţiei muzicale sunt obligaţi să se înscrie şi să respecte prevederile Legii nr.8/1996, Legea dreptului de autor şi a drepturilor conexe. În legea menţionată sunt reglementate drepturile şi obligaţiile producătorilor de înregistrări de programe pe suporturi magnetice. În acest caz, convenţia încheiată şi semnată nu se înscrie, într-adevăr, în nici un fel, în prevederile legale.

În continuare, domnul deputat reclamă faptul că nu s-au verificat reclamaţiile celor 28 de angajaţi. În timpul controlului, s-au purtat discuţii cu angajaţii, cu şefii de partide muzicale, s-au luat declaraţii care au afirmat şi dovedit faptul că au primit, de la partea maghiară, sume de bani în forinţi pentru înregistrarea de la Radio.

Acest moment constituie factorul generator al pseudoconflictului sindical care, de fapt, era o ceartă pe bani, membrii corului primind cu 11.000 de forinţi mai puţin decât membrii orchestrei. Efectele ulterioare sunt legate de acest eveniment.

În consecinţă, rezultă: convenţia este fantomatică, din punct de vedere juridic, este oneroasă, neprevăzând plata onorariilor care, deşi au fost achitate, n-au trecut prin evidenţa financiar-contabilă a instituţiei, parte semnatară a convenţiei. prin încasarea acestor sume, artiştii împreună cu domnul Simon Gábor au adus prejudicii bugetului de stat.

Pentru aceste abateri şi pentru altele, Corpul de control, aflat acum în faza redactării finale, va însoţi raportul de un plan de măsuri din care nu va lipsi, desigur, sesizarea organelor abilitate, cu evaluarea şi sancţionarea actelor ilegale comise, măsuri disciplinare şi de personal.

Sper că aceste clarificări succinte, prin forţa celor 3 minute regulamentare acordate, să fie de natură a scuti membrii Corpului de control al Ministerul Culturii şi Cultelor de acuzele domnului deputat, de "neglijenţă în serviciu, incompetenţă sau favorizarea infractorului".

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Eu totdeauna am apreciat la Ministerul Culturii abilitatea cu care trece pe lângă probleme. Dumnealor dau întotdeauna răspunsuri extrem de lustruite, dar lipsite de consistenţa necesară soluţionării problemelor.

Este adevărat că, în prima mea intervenţie, dintr-o eroare de redactare, domnul Petre Zbârcea a devenit Emil Simon. Nu cred că domnul ministru nu ştie cine este Emil Simon. Şi acesta a fost îndepărtat tot pentru competenţă similară cu cea a directorului dat la o parte.

Nu se face, însă, vorbire, aici, despre un membru marcant al partidului de guvernământ care a fost recuperat şi băgat în Consiliul judeţean pe o funcţie destul de bine remunerată, fost director adjunct al Operei române din Cluj şi dovedit pentru o serie de nereguli în administrare, inclusiv cele care au condus la pierderi importante de natură pecuniară. Dar, dacă ministerul şi Corpul de control au ţinut să nu vadă sau au avut dispoziţie să nu vadă adevărul, este treaba dumnealor.

În ceea ce priveşte faptul că domnul ministru susţine că a fost trimis materialul, s-a interesat Poliţia de el. Aceasta nu cred că s-a făcut numai pentru a vedea abilităţile estetice ale celor care au întocmit raportul respectiv, ci pentru că au ajuns şi la urechile lor o serie de nereguli care au fost săvârşite şi nesancţionate de către minister, cu toate declaraţiile contrare cuprinse şi în răspunsul la interpelările sau la întrebările mele.

Şi apoi, domnule ministru, trebuie să vă spun că comandantul Poliţiei municipiului Cluj-Napoca se numeşte Teodor Pop Puşcaş, şi nu Tudor Pop, asta ca să fim la paritate în ceea ce priveşte inexactităţile din formulările noastre.

Cea mai surprinzătoare, dacă nu aiuritoare redactare este cea la răspunsurile la întrebările adresate în legătură cu Opera maghiară. Am sentimentul că în Ministerul Culturii nu se ştie ce face stânga şi dreapta.

Tot de la Ministerul Culturii, am documente care mi-au fost înaintate, din care rezultă că beneficiul în favoarea instituţiei, înregistrat de către Opera maghiară din Cluj, este de 2.800 de dolari, nu de 8.500, cât a plusat astăzi domnul ministru. Nu ştiu de unde i-a scos pe ceilalţi. Dar, probabil că, dacă i-a scos, i-a scos din diferenţa înregistrată efectiv, pentru că, din datele pe care le deţin, din declaraţiile oamenilor care au participat la aceste turnee, rezultă că, pentru fiecare turneu, partea maghiară a plătit 2.000 de dolari, din care, în favoarea Operei, s-a înregistrat numai suma de 2.800. Faceţi diferenţa, domnule ministru: 9 ori 2 fac 18.000, fără 2.800 fac 15.200. Aceasta este valoarea prejudiciului însuşit de către domnul director pe care dumneavoastră îl ţineţi în braţe, nu ştiu de ce!

Afirmaţi, de asemenea, că s-a făcut înregistrarea a două CD-uri. Nu este o oarecare înregistrare, domnule ministru, este o înregistrare în care aceste CD-uri apar cu însemnele statului maghiar, deşi acest material a fost înregistrat în România! Nu ştiu cum vă permiteţi dumneavoastră, instituţia statului român, să admiteţi ca lucruri care sunt realizate în România să apară..., le oferiţi pe tavă celor din Ungaria! În baza căror legi, aş dori să cunosc?!

Şi apoi, nu există nici o dovadă că s-a închiriat şi plătit studioul de Radio din Cluj-Napoca pentru a se efectua aceste înregistrări. V-aş ruga să produceţi probe, în acest sens. Eu am verificat la faţa locului: nu a existat decât o înţelegere verbală care nu viza folosirea acestor înregistrări în scopul în care au fost folosite ulterior. Ele au fost realizate numai spre a fi difuzate de către studiourile de Radio şi Televiziune din România.

Şi nu în ultimul rând, aş vrea să înţelegeţi că nu am, personal, nimic, nici cu un director, nici cu celălalt, am însă cu faptul că politica dusă de către Ministerul Culturii şi Cultelor, în raport cu cele două instituţii importante de cultură din municipiul Cluj-Napoca este şi ineficientă, este şi periculoasă. Pe unii îi ţineţi în braţe şi le daţi salarii de două ori mai mari decât slujitorilor Operei române din Cluj-Napoca.

Nu ştiu dacă aceasta este în concordanţă cu ideea protejării patrimoniului cultural şi al creatorilor din această ţară. Este adevărat că certurile care sunt la Cluj-Napoca sunt datorită banilor şi este de datoria dumneavoastră, ca minister de resort, să clarificaţi, odată şi pentru totdeauna, aceste pungăşii care se fac de către un director beţiv, care manifestă dispreţ faţă de statul român şi faţă de legile sale. A declarat clar că, la Opera maghiară din Cluj-Napoca, operează legile ungureşti, şi nu legile statului român.

V-aş ruga să dovediţi, din acest punct de vedere, respect faţă de instituţiile statului de drept din România şi să-l trageţi la răspundere pe acest personaj dubios, beţiv, care confundă instituţia cu un SRL personal.

Mulţumesc. (Aplauze în Grupul PRM)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar de stat.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Privind situaţia de la Opera maghiară din Cluj, raportul, când va fi întocmit definitiv, o să vă stea la dispoziţie, dar cred că un comunicat care a emanat chiar de la o asociaţie sindicală din interior ar fi suficient ca să facem un pas către cunoaşterea adevărului şi climatului real.

Comunicat al Corului Operei maghiare din Cluj: 28 de membri ai Corului Operei maghiare din Cluj, în cursul lunii iunie 2000, am semnat o declaraţie în care am formulat că am fost ameninţaţi, de către domnul Simon Gábor, cu desfacerea contractului de muncă în caz de nerespectare a programului de lucru.

Atragem, cu desăvârşită stricteţe, atenţia domnului deputat Brudaşca asupra faptului că declaraţia nu conţinea declanşarea unui conflict de muncă şi, mai ales, nici nu s-a discutat în şedinţa de sindicat ţinută de domnul László Robert şi Har Eva, intenţia noastră de a chema Poliţia economică pentru a face verificări la Opera maghiară din Cluj, nicidecum intentarea unui proces penal împotriva conducerii Operei. Nu am cerut şi nu vom cere sprijinul dumneavoastră, în vederea rezolvării unor mici conflicte între cele 28 de persoane şi conducere.

Dacă ar fi să cerem ajutorul unui deputat sau senator pentru rezolvarea unui aşa-zis conflict de muncă în cadrul instituţiei, vă aducem la cunoştinţă că o să apelăm la foruri competente, şi nicidecum la dumneavoastră.

Ne delimităm ferm de toate acţiunile. Nu ne asumăm răspunderea şi suntem în total dezacord cu acţiunile celor doi susmenţionaţi, întrucât acţiunile lor au adus grave prejudicii onoarei şi reputaţiei, atât acestor 28 de persoane, cât şi Operei maghiare din Cluj.

Vă rugăm impetuos să nu mai folosiţi numele acestor 28 de persoane, pentru pretinse vânători de vrăjitoare în interes politic.

Domnule deputat, în necunoştinţă de cauză, aţi ajuns o unealtă în maşinăria bine pusă la punct a celor doi foşti angajaţi, şefii sindicatelor.

Corul Operei maghiare din Cluj.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Faptul că v-aţi folosit de un text care a fost redactat sub presiune şi la comanda domnului director Simon, pentru a vă demonstra lipsa de consistenţă a mesajului, spune mai mult decât aţi spune orice.

Este regretabil, domnule ministru, că acest Corp de control care ar trebui să fie format din profesionişti judecă sentimental lucrurile, şi nu în conformitate cu gravitatea lor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudaşca a adresat o întrebare şi Ministerului de Interne. Înţeleg că domnul secretar de stat Pavel Abraham este plecat şi a răspuns în scris.

Dacă sunteţi mulţumit de răspunsul în scris.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Nu l-am primit.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu l-aţi primit încă.

Doamna deputat Mona Muscă a adresat o întrebare Ministerului Educaţiei şi Cercetării privind situaţia şcolii din Manciova. S-a răspuns în scris.

Domnul secretar de stat Radu Damian este aici şi va citi şi acest răspuns.

Domnul Radu Damian:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Voi da citire răspunsului, pe care doamna ministru Ecaterina Andronescu l-a semnat, la interpelarea despre care a pomenit domnul preşedinte.

Propunerea de comasare a Şcolii cu clasele I – VIII din satul Manciova, judeţul Caraş-Severin, cu Şcoala "Centrul zonal" din comuna Constantin Daicoviciu s-a făcut în conformitate cu prevederile Programului de guvernare pentru perioada 2001 – 2004, referitoare la relansarea educaţiei în mediul rural, prin Programul "Ameliorarea activităţilor de învăţământ prin crearea de facilităţi pentru transportul elevilor din mediul rural defavorizat".

Vă prezentăm, în continuare, argumentele care au stat la baza deciziei de comasare a Şcolii din satul Manciova cu Şcoala din comuna Constantin Daicoviciu.

Punctul 1: la Şcoala cu clasele I – VIII din satul Manciova, este încadrat un singur profesor titular cu jumătate de catedră de biologie, având completarea normei didactice la Şcoala cu clasele I - VIII Constantin Daicoviciu. Celelalte cadre didactice încadrate în anul şcolar 2001 – 2002 la clasele V – VIII sunt necalificate, în timp ce la Şcoala "Centrul zonal" din comuna Constantin Daicoviciu toate cadrele didactice sunt calificate.

Doi: distanţa dintre cele două localităţi este de 8 km, iar drumul de legătură este practicabil şi pietruit. Pentru asigurarea transportului elevilor de la Şcoala cu clasele V – VIII din satul Manciova la Constantin Daicoviciu, s-a solicitat un autobuz cu număr de locuri corespunzător numărului de elevi.

Trei: pentru anii următori, se preconizează scăderea populaţiei şcolare, după cum urmeaz㠖 anul şcolar 2002 – 2003: 38 de elevi; în clasa a V-a – 7 elevi; în clasa a VI-a – 10; în clasa a VII-a – 10; în clasa a VIII-a – 11. În anul şcolar 2003 – 2004 – 33 elevi, în clasa V-a – 6, în clasa a VI-a – 7, în clasa a VII – 10 şi în clasa a VIII-a – 10. În 2004 – 2005: 34 de elevi; în clasa V-a – 11; în clasa VI-a – 6; în a VII-a – 7 şi într-a VIII-a – 10.

În aceste condiţii, considerăm că soluţia comasării Şcolii cu clasele V – VIII din satul Manciova cu Şcoala "Centrul zonal" din comuna Constantin Daicoviciu vizează ridicarea gradului de pregătire a elevilor din satul Manciova, iar şcoala din centru are capacitatea necesar de şcolarizare.

Precizăm, totodată, că propunerea de comasare a fost avizată de către Prefectura judeţului Caraş-Severin şi de către Consiliul judeţean Caraş-Severin.

Cu toată consideraţia, ministru Ecaterina Andronescu.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnă deputat, dacă aveţi remarci de făcut.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc Ministerului Învăţământului pentru răspuns, trebuie, însă, să spun că este o mare diferenţă între teorie şi practică. Şi, ca un om care am fost în Manciova, de câteva ori şi pe toate drumurile acelea, vă aduc la cunoştinţă că, în urma discuţiilor cu Consiliul de părinţi, primarul şi cu constatările mele la faţa locului, distanţa între Manciova şi Constantin Daicoviciu este de 8 km, citez acum din documentul trimis de Consiliul părinţilor, "8 km drum de ţară, plin de gropi, accidentat. În trei locuri, pe acest traseu, terenul este accidentat, într-unul din aceste locuri, pe timp de iarnă, s-au răsturnat două tractoare şi au murit oameni". Mai departe: "Acum 2 ani, drumul a fost sub apă şi, timp de 2 săptămâni, nu s-a putut circula pe acest traseu". Am constatat, şi eu, la faţa locului, atunci, acest lucru. Dacă distanţa, spun părinţii, ar fi mai mică, de aproximativ 4 km şi terenul nu ar fi accidentat, nu ne-am opune acestei comasări.

Eu înţeleg că atât prefectura, cât şi judeţul Caraş-Severin au dat aprobarea, cred, însă, că domniile lor, doresc să mă scuze, dar nu am altă soluţie, cred că nu au mai fost demult pe acolo să vadă exact cum stau lucrurile şi nu au vorbit nici cu Primăria din Daicoviciu, să vadă că acel microbuz despre care credeam, şi eu, că există şi l-am trecut în interpelare, nu există. Deci nu există un autobuz care să ia copiii şi să-i ducă la şcoală. Plus că e periculos drumul, neexistând nici un fel de rigole pe marginea drumului, ceea ce înseamnă că, atunci când se inundă, se inundă, când îngheaţă îngheaţă, când dă zăpada acolo nu se poate circula.

Al doilea motiv pentru care insist să acceptaţi, cu bunăvoinţă, măcar pentru o perioadă, ca această şcoală să funcţioneze în Manciova e prezenţa a 40 de familii de romi cu copii. Aceste familii de romi nu-şi pot permite luxul să-i trimită pe copii, nici dacă ar fi autobuz, nota bene, autobuz nu există, dar, nici dacă ar fi, nu-şi pot permite deplasarea copiilor, care înseamnă şi hrană dată pentru ziua respectivă, şi îmbrăcăminte adecvată, şi plata autobuzului ş.a.m.d. Drept urmare, ar rămâne neşcolarizaţi aceşti copii.

În acelaşi timp, vă aduc la cunoştinţă că, în privinţa personalului, lucrurile nu stau aşa de grav cum spuneaţi: există personal calificat, nu numai la biologie, ci şi la alte materii, dintre care, e adevărat, doi sunt studenţi, studenţi care, însă, îşi termină şcoala, sunt din Manciova şi vor rămâne acolo. Drept urmare, aţi făcut o derogare de la ceea ce aţi stabilit, prin Programul de guvernare, în acelaşi judeţ, la o şcoală din altă localitate, cu minorităţi naţionale. Drept urmare, v-am ruga ca aceeaşi derogare, dacă este posibil, s-o aplicaţi şi Şcolii din Manciova, ţinând cont de familiile de romi de acolo, ţinând cont de pericolul la care expuneţi copiii care ar circula pe acel drum deosebit de defectuos, nu ştiu dacă dumneavoastră aţi reuşi, eu am mers bucăţi de drum în maşină, bucăţi de drum pe jos, şi v-o spun cu toată sinceritatea, şi nu o dată, ci în repetate rânduri.

Drept urmare, v-aş ruga să examinaţi, să reexaminaţi situaţia Şcolii din Manciova, mai ales că este o şcoală exemplară. Au primit şi calculatoare, acum, urmează să iniţieze nişte cursuri, au construit o şcoală nouă, este impecabilă, am vizitat clasă de clasă, cu o directoare inimoasă din cale afară. Şi nu este interesul meu electoral, este primarul din Daicoviciu, mi se pare că este chiar PSD, deci vă daţi seama că nu am nici un fel de interes personal pentru rezolvarea acestei probleme, dar sunt nişte condiţii pe care realitatea le face de-a dreptul nefericite.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi.

Domnul Radu Damian:

Stimată doamnă deputat,

Vă asigur că departe de noi gândul de a vă acuza de ceva şi apreciem faptul că vă interesaţi de Şcoala din Manciova şi vă asigur că vom lua în considerare cele pe care ni le-aţi adus la cunoştinţă şi vom vedea ce se poate face în privinţa aceasta.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudaşca mai întreabă şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, a adresat două întrebări, la care va răspunde domnul Giurăscu.

V-aş ruga, tot aşa, să prezentaţi răspunsurile la ambele întrebări, pe scurt.

Domnul Ion Giurăscu:

Eu vă mulţumesc.

Am să încerc să răspund pe scurt, numai că întrebarea nu cred că-mi dă posibilitatea să răspund pe scurt. Atunci, am să răspund la întrebarea pusă.

În primul rând, întâi referitor la cazul numitei Lucaciu Flavia Puşa, domiciliată în localitatea Bucium nr.57, judeţul Sălaj, încadrată în categoria persoanelor cu handicap gradul II.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Am primit răspunsul.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion Giurăscu:

Şi eu vă mulţumesc.

Atunci, al doilea este referitor la doamna Ciornea Ana, domiciliată în municipiul Gherla, Str.Povernei nr.6, Bloc E-2, apt.19.

În primul rând, am să mă refer la caz şi după aceea am să mă refer la măsurile care au fost luate de Ministerul Muncii, că aşa este formulat în întrebare, referitor la alte cazuri similare doamnei Ciornea. În prezent, familia beneficiază de ajutor social, în temeiul prevederilor Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat.

La propunerea Direcţiei generale de muncă şi solidaritate socială a judeţului Cluj, Primăria municipiului Gherla a acordat familiei un ajutor de urgenţă, în cuantum de 500.000 de lei. Totodată, se va iniţia un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea acordării unui ajutor financiar din bugetul MMSS-ului, prin care să depăşească situaţia de dificultate în care se găseşte familia doamnei Ciornea Ana.

De asemenea, doamna Ciornea Ana a fost luată în evidenţa Agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă în judeţul Cluj, în vederea identificării unui loc de muncă adecvat pregătirii profesionale şi experienţei acesteia.

În legătură cu măsurile concrete pe care Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale le are în vedere pentru soluţionarea cazurilor similare celui al doamnei Ciornea Ana, vă informăm, dacă vreţi, pot să le citesc sau pot să vi le dau dumneavoastră.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Vă rog.

Domnul Ion Giurăscu:

Pot să vi le înmânez, da? Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul deputat Damian Brudaşca întreabă Ministerul Sănătăţii şi Familiei privind anumite ilegalităţi care s-ar petrece în unele spitale şi clinici din Cluj-Napoca.

Domnul Damian Brudaşca:

Aş vrea să mă refer, întâi, la răspunsul acesta.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Spuneaţi că vă satisface. Vă satisface răspunsul sau nu?

Domnul Damian Brudaşca:

Este o singură problemă. Acest ajutor pe care ministerul ar trebui să-l asigure doamnei Ciornea Ana ar trebui să aibă în vedere zecile de milioane pe care domnia sa nu a reuşit să le plătească pentru întreţinere, având în vedere cazul special de la Gherla, unde cheltuielile de întreţinere depăşesc oricare dintre situaţiile din judeţul Cluj. Iar în legătură cu suma de 500.000 de lei care a fost dată de către Primăria din Gherla, fără să mă laud, vreau să-l informez pe domnul ministru că i-am dat 2 milioane şi jumătate şi nu îmi fac din asta un titlu de glorie, tot ca donaţie, având în vedere situaţia excepţională în care este această familie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Pentru Ministerul Sănătăţii şi Familiei, răspunde domnul secretar de stat Radu Deac.

Poftiţi.

Domnul Radu Deac:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca, înregistrată la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul şi la Ministerul Sănătăţii, menţionăm următorul răspuns.

Domnul doctor Ieremia Alexandru este director al Institutului Oncologic Cluj-Napoca, din octombrie 2001. Firma SINDAN, producător şi furnizor de citostatice care deţine certificatul de bună practică de fabricaţie GMP, eliberat de Agenţia Naţională a Medicamentului, a câştigat licitaţia pentru achiziţionarea de medicamente citostatice organizată pe data de 6 septembrie 2000, cu respectarea legislaţiei în vigoare la acea dată. Doctorul Ieremia Alexandru nu a făcut parte din comisia de licitaţie.

Prin Ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr.573, a fost anunţată organizarea unei licitaţii naţionale pentru achiziţia medicamentelor citostatice. În consecinţă, nu a mai fost organizată o nouă licitaţie, iar termenii licitaţiei câştigate au rămas în vigoare până în prezent.

În ceea ce priveşte întrebarea a patra, Ministerul Sănătăţii şi Familiei va organiza, în a doua decadă a lunii aprilie, concursul pentru ocuparea de posturi de specialitate.

Până în prezent, la nivelul ministerului, sunt centralizate peste 1.500 de posturi solicitate de Direcţiile de sănătate publică. Direcţia de sănătate publică a judeţului Cluj a solicitat un număr de 49 de posturi de specialitate nominalizate în unităţile din subordine. Prin urmare, urmează să se desfăşoare concursul.

Referitor la implicarea doctor Duma Dorina, director adjunct la Direcţia de sănătate publică a judeţului Cluj, în ocuparea posturilor scoase la concurs, menţionăm următoarele. Doctor Duma a fost nominalizată pentru monitorizarea desfăşurării examenelor, în condiţiile Ordinului Ministrului Sănătăţii nr.366/1998, fără a participa la formularea subiectelor sau la corectarea şi notarea tezelor, aceste atribuţii revenind doar membrilor de specialitate din comisie.

Privind întrebările 1 şi 3, pentru a răspunde corect, rugăm a se administra probe concrete care să confirme acuzaţiile formulate.

Vă mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca:

În primul rând, vreau să asigur Ministerul Sănătăţii şi Familiei că acestea nu sunt invenţii personale. La biroul meu parlamentar, au fost depuse memorii de către personal din sistemul de sănătate al judeţului Cluj, în baza căror materiale am formulat întrebările înaintate onor ministerului.

Din păcate, la două dintre aceste întrebări, în legătură cu soarta Spitalului studenţesc şi mai ales a Preventoriului acestuia, ameninţat să fie desfiinţat, respectiv înstrăinat unor posibili investitori, nu s-a primit nici un fel de precizare, datorită acestei idei că trebuie neapărat probate cu documente. Voi încerca şi voi înainta ministerului şi documentele pe care le deţin în acest sens, până acum nu mai putea să existe o asemenea motivaţie.

În legătură cu celelalte aspecte, vreau să reţineţi, de asemenea, că şi ele sunt formulate în memoriile şi materialele care mi-au fost adresate în legătură cu folosirea de medicamente în tratamentul canceros, care nu au performanţele care au fost stabilite în documentaţie. Eu nu sunt de specialitate, dar am ţinut să aduc la cunoştinţa ministerului, pentru a face ordinea necesară şi nu a crea probleme personalului care are nevoie de această asistenţă.

În legătură cu cazul doctoriţei Duma, aş vrea să precizez că aceste afirmaţii sunt făcute de persoane care, de-a lungul timpului, au observat modul în care s-a reuşit la asemenea examene poate şi datorită felului în care persoanele respective au fost sprijinite de moderatori sau observatori stabiliţi de către minister.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. La următoarele 4 întrebări adresate tot de domnul Damian Brudaşca, nu avem persoane care să răspundă. Domnul Alexe Costache Ivanov este la Senat, răspunde acolo şi la celelalte se va răspunde în viitor.