Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Acestea fiind spuse, trecem la secţiunea următoare, cea dedicată prezentării interpelărilor.

Domnul Gheorghe-Mirel Taloş - o interpelare. A depus-o în scris.

Domnul deputat Ovidiu Alexandru Raeţchi - o interpelare. A depus-o în scris.

Domnul deputat Viorel-Ionel Blăjuţ - o interpelare. A fost depusă.

Doamna deputat Claudia Boghicevici - o interpelare. A fost depusă.

Domnul deputat Petru Movilă - două interpelări. Au fost depuse.

Mircea Lubanovici - o interpelare. A fost depusă.

Ioan Oltean - o interpelare care a fost depusă.

Scarlat Iriza - o interpelare depusă.

Ioan Tămâian - o inter...

Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Tămâian:

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Victor Ponta, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării: probleme legate de funcţionarea secţiei ultramoderne de îngrijire a bolnavilor arşi grav a Spitalului Floreasca.

Domnule prim-ministru,

Pe data de 9 aprilie 2015, cu mare pompă a fost inaugurată la Spitalul Floreasca o secţie ultramodernă de îngrijire a bolnavilor arşi grav.

La data respectivă, ministrul sănătăţii Nicolae Bănicioiu a declarat, conform AGERPRES, următoarele: "Este o unitate de elită, prima dintr-o serie, practic este pilonul astăzi, este prima dintr-o serie de cinci astfel de unităţi pe care vrem să le facem. Celelalte unităţi vor fi deschise în celelalte centre universitare: Cluj, Timişoara, Târgu-Mureş. Este important să deschidem şi alte centre în ţară, pentru a nu pierde timp cu transportul pacienţilor, iar timpul este esenţial. Am semnat deja proiectul cu Banca Mondială."

De la data inaugurării şi până în prezent, unitatea de elită nu a funcţionat.

Luni, 2 octombrie 2015, tot domnul Bănicioiu a afirmat la un post TV următoarele: "În momentul de faţă - săptămâna trecută - sala de îngrijire a avut o problemă tehnică pe partea de ventilaţie".

Ţinând cont de cele expuse mai sus, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

Aţi ştiut, în calitate de şef al Guvernului, de inaugurarea unităţii de elită de la Spitalul Floreasca?

Aţi ştiut, în calitate de şef al Guvernului, că unitatea - unică în ţară - nu a funcţionat deloc după ce a fost inaugurată?

Din moment ce defecţiunea tehnică s-a înregistrat săptămâna trecută, de ce din 9 aprilie şi până săptămâna trecută, unitatea de elită nu a funcţionat? De ce nu a fost remediată imediat defecţiunea tehnică?

De ce nu aţi cerut în primul moment o cooperare internaţională medicală, ţinând cont de faptul că s-a înregistrat o situaţie în care sistemul medical român nu era pregătit?

Nu credeţi că dacă era funcţională secţia ultramodernă de îngrijire a bolnavilor arşi grav la Spitalul Floreasca, ar fi fost mult mai uşor să rezolvaţi situaţia victimelor implicate în evenimentul din 30 octombrie?

Ce măsuri imediate intenţionaţi să luaţi pentru a preveni evenimentele de genul celor înregistrate la Clubul "Colectiv", vineri, 30 octombrie?

Aştept răspuns scris.

Cu stimă, Ioan Tămâian, deputat de Sibiu.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Mai departe.

Domnul deputat Adrian Nechita Oros - o interpelare.

Vă rog.

Aveţi 3 minute, domnule deputat, să prezentaţi pe scurt interpelarea.

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice.

Obiectul interpelării: probleme grave ale activităţii ministerului.

Stimate domnule ministru,

În ultima perioadă, în ministerul pe care îl conduceţi se petrec o serie de fapte la limita legalităţii şi promiscuităţii, care nu fac decât să compromită această instituţie. Enumăr doar câteva din neregulile care au ajuns în spaţiul public în ultima jumătate de an.

În vara acestui an aţi eliberat peste 70.000 de diplome obţinute în mod ilegal, în programe de studii neacreditate, la universităţi obscure.

Curtea de Apel Bucureşti a decis anularea Ordinului ministrului educaţiei nr. 312/2015 privind obţinerea atestatului de abilitare. Este vorba de actul normativ care stabileşte modul cum se obţine certificatul de conducător de doctorat şi care elimină conflictul de interese, dar şi obligaţia ca teza de abilitare să fie susţinută în limba engleză.

Mă văd nevoit să vă întreb, domnule ministru, următoarele:

Ce veţi face cu cei 103 conducători de doctorat şi cei 64 de profesori care au aplicat pentru obţinerea atestatului de abilitare, sunt convins că mulţi dintre aceştia ar fi îndeplinit oricum criteriile de abilitare fără relaxarea adusă de acest ordin ilegal?

Cum veţi proceda cu doctoranzii care s-au înscris pe locurile repartizate acestor conducători de doctorat?

În ceea ce priveşte interpretările şi precizările abuzive ale H.G. nr. 469/2015 pentru aprobarea criteriilor minime obligatorii de autorizare şi acreditare pentru programele de studii universitare de medicină, medicină dentară, farmacie, asistenţă medicală generală, moaşe, medicină veterinară şi arhitectură - interpretări şi precizări abuzive făcute de către unii dintre reprezentanţii ministerului dumneavoastră, vă întreb:

Care este motivaţia emiterii adresei nr. 351 din 28.07.2015 de către minister, care aduce precizări abuzive privind aplicarea H.G.-ului doar pentru programe de studii pentru medicină veterinară? Regulile generale de aplicare ale H.G. nr. 469/2015 transmise prin adresa nr. 351 nu au cumva legătură cu modificările ilegale, desfiinţate ulterior de instanţele judecătoreşti, modificări aduse planurilor de învăţământ ale facultăţilor de medicină veterinară din Cluj şi Bucureşti, în anul 2011 şi care au pus în pericol recunoaşterea diplomelor absolvenţilor celor două facultăţi pentru acea perioadă?

Nu credeţi că intervenţia ministerului în planurile de învăţământ ale unei singure profesii dintre toate cele reglementate prin H.G. nr. 469/2015 încalcă grav autonomia universitară, prevăzută în art. 32 alin. (6) din Constituţia României?

Un alt subiect de notorietate este cel legat de organizarea scandaloasă de către managerul de proiect Ioan Ştefan Groza, actualmente directorul general al Direcţiei Generale pentru Învăţământ Superior din cadrul MECS, al întâlnirii de peerlearning având ca tematică facilitarea inserţiei în piaţa forţei de muncă a absolvenţilor de învăţământ superior, finanţată printr-un program POS DRU care a avut loc în cursul lunii ianuarie, la Predeal...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, domnule...

Domnul Nechita-Adrian Oros:

... întâlnire la care nu s-a prezentat nimic din programul comunicat participanţilor, în schimb, la petrecerile organizate în acele zile au fost aduse dansatoare.

Şi am să închei.

Care au fost beneficiile concrete, pentru universităţile cuprinse în acest proiect derulat prin POS DRU, ale acestui proiect? Nu consideraţi că modul scandalos de organizare a acestor activităţi pune semne de întrebare asupra tuturor proiectelor POS DRU coordonate de către MECS?

În încheiere, doresc să vă mai întreb, domnule ministru, câte activităţi de tip suburban trebuie să mai comită domnul Ioan Groza pentru a-l emite din funcţia de director general din cadrul instituţiei pe care o conduceţi?

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, deputat PNL, Adrian Oros.

Domnul Florin Iordache:

Următorul.

Aurelian Mihai - două interpelări depuse în scris.

Doamna deputat Carmen Hărău - o interpelare.

Domnul deputat Anton Doboş - o interpelare care a fost depusă.

Vă rog, prezentaţi şi pe scurt, dar prezentare pe scurt, potrivit regulamentului.

Vă rog. Asta am şi spus că prezentăm pe scurt, nu citim întreaga interpelare.

Domnul Anton Doboş:

Da.

Stimate domnule ministru,

Subiectul interpelării: stadiul desemnării consultantului pentru construcţia Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi.

Construcţia unui spital regional de urgenţă la Iaşi a fost stabilită încă din 2008. Între timp, Guvernul a redus acest număr la trei spitale, printre care şi cel de la Iaşi. După şapte ani, încă nu s-a făcut niciun pas pentru construcţia acestui spital de care Iaşiul şi întreaga regiune a Moldovei are nevoie urgentă. Ministrul sănătăţii a declarat în repetate rânduri că există finanţare asigurată pentru aceste trei spitale regionale şi că vor fi demarate în cel mai scurt timp.

În ceea ce priveşte Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi, primul pas care trebuia făcut era desemnarea unui consultant care să evalueze proiectul şi locaţiile propuse, iar acest lucru trebuia făcut de către ministerul pe care îl conduceţi.

Ca gestionar al finanţării asigurate de Banca Mondială pentru acest proiect, vă rog să-mi comunicaţi dacă s-a început procedura de desemnare a consultantului pentru acest proiect.

În încheiere, aş vrea să subliniez importanţa şi urgenţa construirii spitalului, prin intermediul celui mai avizat medic ieşean care s-a referit la ce s-ar întâmpla la Iaşi în cazul unui eveniment tragic cu mai multe victime arse: "Centrul de arşi de la Spitalul Sf. Spiridon este o glumă, cea mai bună soluţie este aeroportul. La Iaşi avem nevoie de un spital care să deservească toată regiunea, nu de zboruri de pe aeroport către spital din Bucureşti".

Şi în încheiere, domnule ministru Bănicioiu, să nu păţim ca în povestea cu cei şapte negri mititei, din care au mai rămas doar trei. Şi sper ca rima să cuprindă cel puţin Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul deputat Mircea-Vasile Cazan - o interpelare depusă.

Domnul deputat Florin Gheorghe - două interpelări...

Vreţi să prezentaţi una dintre ele?

Două minute, domnule deputat.

Vă rog, prezentaţi una dintre ele sau titlul la amândouă, cum doriţi.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am o interpelare adresată ministrului transporturilor.

Obiectul interpelării: investiţiile pentru preîntâmpinarea înzăpezirii infrastructurii de transport.

Domnule ministru,

În fiecare an, pentru operaţiunile de deszăpezire a infrastructurii de transport, în special pentru infrastructura rutieră, se încheie contracte extrem de costisitoare, în baza cărora este eliminat de pe carosabil stratul de zăpadă, acumulat ca urmare a viscolelor.

Dacă am cuantifica sumele cheltuite în acest scop în ultimii 25 de ani, cred că am ajunge la concluzia simplă că am mai fi construit câteva sute de kilometri de infrastructură rutieră la standarde europene.

Din păcate, chiar dacă au existat linii de finanţare de la Uniunea Europeană pentru lucrări şi investiţii specifice care să înlăture riscul producerii înzăpezirii infrastructurii în sezonul rece, nici Ministerul Transporturilor şi nici Ministerul Mediului nu au implementat niciun proiect în acest sens.

Printre judeţele cele mai afectate de capriciile viscolelor din anotimpul rece se află nu numai judeţele din sudul Moldovei, dar şi judeţul Constanţa. Sunt astfel afectate atât drumuri naţionale, dar şi Autostrada A2.

În aceste condiţii, domnule ministru, vă rog să aduceţi următoarele precizări:

1. Dacă există la nivelul Ministerului Transporturilor propuneri privind realizarea unor investiţii la nivelul judeţului Constanţa care să preîntâmpine înzăpezirea principalelor căi de comunicaţii - perdele forestiere sau parapeţi în punctele critice?
2. Care sunt sumele utilizate anual pentru deszăpezirea infrastructurii rutiere - de exemplu, pentru autostrăzi, drumuri naţionale şi judeţene - în perioada 2013-2015 şi la ce valoare s-ar ridica investiţiile necesare la nivel naţional, defalcat pentru judeţul Constanţa?

Vă solicit răspuns scris.

Deputat UNPR, Florin Gheorghe.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Următorul. Domnul deputat Mihai Tararache - o interpelare depusă.

Da, vă rog, prezentaţi pe scurt, domnule deputat, dacă doriţi.

Domnul Mihai Tararache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată ministrului transporturilor, domnul Iulian Ghiocel Matache. Şi tema este: costurile aferente asigurării pazei perimetrale a Portului Constanţa.

Domnule ministru,

Am primit recent o serie de semnalări - şi cred că aţi primit şi dumneavoastră nenumărate, cred că nu mai aveţi loc în birou de câte semnalări aţi primit - cu privire la aspecte cu un impact semnificativ asupra mediului de afaceri din România, ce ţin de activitatea defectuoasă şi nelegală desfăşurată de Compania Naţională "Administraţia Porturilor Maritime" S.A., companie al cărei principal obiectiv ar trebui să fie administrarea, întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii de transport naval, ce a fost dată în concesiune prin contractul de concesiune încheiat între minister şi această companie.

Pentru asigurarea întreţinerii infrastructurii de transport naval utilizată de către diverşi operatori economici ce îşi desfăşoară activitatea în Portul Constanţa, aceştia sunt obligaţi prin contractele încheiate cu Compania Naţională "Administraţia Porturilor Maritime" să plătească un tarif de utilizare a domeniului portuar, calculat în baza unei chei de repartizare reprezentate de suprafaţa utilizată de către fiecare operator economic în parte în desfăşurarea activităţii sale.

Având în vedere informaţiile publice deţinute, vă aducem la cunoştinţă faptul că în componenţa acestui tarif de utilizare a domeniului portuar sunt introduse în mod vădit nelegal şi nelegitim unele cheltuieli ce incumbă exclusiv Administraţiei, şi care nu ar trebui să fie imputate operatorilor economici care desfăşoară activităţi economice în legătură cu infrastructura de transport naval, precum: redevenţa pe care CNAPM este obligată să o plătească, în conformitate cu contractul de concesiune încheiat cu Ministerul Transporturilor; profitul pe care acesta intenţionează să-l realizeze sau cheltuieli de întreţinere realizate în legătură cu bunurile aflate în proprietatea privată a CNAPM.

Menţionez pe această cale că aspectul legat de fundamentarea tarifelor este extrem de important, având în vedere că în diferite împrejurări şi prin diferite documente transmise de către membrii Organizaţiei Patronale "Operatorul Portuar Constanţa", s-a invocat de către reprezentanţii CNAPM necesitatea plăţii şi chiar a majorării tarifelor cu procente în unele cazuri ce depăşesc 380%, în mod unilateral şi vădit abuziv, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi contractuale ce reglementează posibilitatea modificării clauzelor contractuale prin acordul expres al părţilor contractante, avându-se în vedere unele lucrări de întreţinere pe care CNAPM este obligată să le realizeze în legătură cu infrastructura de transport naval.

În acest sens, fundamentările legate de creşterea costurilor aferente asigurării pazei perimetrale a Portului Constanţa, ce sunt imputabile tuturor operatorilor care utilizează infrastructura de transport naval cu titlu de participare la cheltuielile necesare unei bune funcţionări a bunurilor de interes comun din Portul Constanţa sunt nejustificate. Şi de ce spun asta? Pentru că situaţia sistemului de acces şi de pază perimetrală este precară, gardurile de împrejmuire a incintei portuare sunt degradate, iar sistemul de pază implementat în Portul Constanţa este deficitar - situaţie de fapt ce este întărită de numărul mare de dosare penale înregistrate la organele competente în ultima perioadă pentru numărul...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Mihai Tararache:

E pe încheiere.

... pentru numărul mare de furturi din mărfurile şi instalaţiile situate în perimetrul Portului Constanţa.

În fapt, oamenii aceştia plătesc aceste costuri şi paza pentru bunurile pe care le au depozitate în port nu este realizată aşa cum trebuie. Şi oamenii aceştia pierd. Persoane neautorizate au acces în perimetrul portuar, iar acestea săvârşesc un număr mare de infracţiuni, dovedite de dosarele penale aflate în curs de cercetare sau chiar pe rolul instanţelor de judecată.

Domnule ministru,

Având în vedere toate aceste fapte, vă întreb şi eu, aşa cum aţi fost întrebat de foarte mulţi operatori portuari şi foarte mulţi oameni care lucrează în domeniu, pe bună dreptate, pentru că oamenii aceştia asigură peste 10.000 de locuri de muncă în Constanţa şi este corect să avem în vedere şi punctele lor şi opiniile lor. De aceea, domnule ministru, vă întreb:

1. Care este strategia actualului consiliu de administraţie cu privire la Portul Constanţa, dacă există aşa ceva?
2. Ce soluţii aţi identificat pentru problematica expusă şi când le veţi aplica?
3. Există un plan de investiţii în dezvoltarea şi dotarea corespunzătoare a agenţilor de pază şi a unităţilor de pază perimetrală a Portului Constanţa?

Solicit răspuns scris, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Deputat de Constanţa, Mihai Tararache.

Domnul Florin Iordache:

Dorel Covaci - patru interpelări depuse.

Ovidiu-Cristian Iane - două interpelări depuse.

Natalia-Elena Intotero - o interpelare depusă.

Natalia-Elena Intotero, Laurenţiu Nistor, Neviser Zaharcu şi Corneliu-Florin Buicu - o interpelare.

Simona Bucura-Oprescu - o interpelare.

Domnul Sorin-Avram Iacoban - o interpelare.

Vă rog, domnule deputat, s-o dezvoltaţi. Aveţi trei minute să prezentaţi interpelarea.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am depus o interpelare şi cinci întrebări.

Pentru stenogramă - o întrebare adresată Ministerului Transporturilor, cu situaţia licitaţiilor pentru deszăpezirea arterelor rutiere; o altă întrebare adresată Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice cu prognoza meteo pentru iarna 2015-2016; Ministerului pentru Societatea Informaţională o altă întrebare cu serviciile oferite de Poşta Română; Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului - o întrebare privind situaţia deşeurilor radioactive de pe teritoriul României; şi, în fine, o întrebare adresată domnului viceprim-ministru Gabriel Oprea, pentru pregătirile Ministerului în vederea întâmpinării sezonului rece.

Cât despre interpelare, este adresată, de asemenea, Ministerului Afacerilor Interne, domnului viceprim-ministru Gabriel Oprea, privind situaţia locaţiilor care funcţionează în regim de club.

Domnule viceprim-ministru,

În ceea ce priveşte tragedia de la Bucureşti din Clubul "Colectiv", nu formulez judecăţi de valoare, deoarece este o anchetă în desfăşurare care nu trebuie tulburată şi nici influenţată.

Ce s-a întâmplat vineri seara este o adevărată tragedie care nu ar trebui să se mai repete nicăieri în ţară.

Profit de această ocazie să-mi exprim şi eu regretele faţă de familiile îndurerate şi să urez sănătate grabnică celor răniţi din spitale.

Este totuşi de notorietate faptul că astfel de incidente s-au mai întâmplat în România, însă nu de amploarea celui de acum.

În pofida acestei tragedii, spectacole de genul celor care au provocat nenorocirea se vor mai desfăşura, reprezentări pirotehnice fără aprobare vor mai avea loc, locaţii improprii de genul celei din Bucureşti vor mai continua să găzduiască evenimente de genul celor care au provocat tragedia.

Inconştienţa administratorilor şi patronilor de cluburi, dublată de dorinţa de îmbogăţire rapidă reprezintă realităţi care pot crea oricând catastrofe de genul celor întâmplate.

Ne întrebăm totuşi: ce căutau minori de 15 ani într-un club destinat adulţilor? De ce consumau alcool? De ce nu erau căi de evacuare în numărul celor prevăzute de lege? De ce nu existau extinctoare? De ce nu era măcar un pompier de serviciu sau personal calificat, în situaţia în care se ştia că va exista un spectacol cu elemente pirotehnice? De unde au fost procurate aceste elemente pirotehnice? Dacă ele au fost manipulate de personal calificat?

Probabil că la aceste întrebări vor răspunde organele abilitate, iar cei vinovaţi vor răspunde în faţa legii.

Important pentru noi este ca autorităţile să recurgă la măsurile pro active care se găsesc în sfera loc de competenţă, să verifice cu stricteţe celelalte locaţii care funcţionează în regim de club, pentru ca astfel de nenorociri să nu se mai întâmple.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care sunt obligaţiile unui organizator de spectacole dacă la evenimente organizate atât în spaţii închise, cât şi în spaţii deschise se folosesc materiale pirotehnice?
2. Care este numărul minim de căi de evacuare pentru locaţiile care găzduiesc spectacole la care poate participa un număr mare de spectatori?
3. Cine are, conform legii, dreptul de a manipula materiale pirotehnice şi care este procedura legală de avizare a folosirii acestor efecte?
4. Câte controale preventive au fost efectuate în municipiul Iaşi în anul 2015 de către structuri subordonate ministerului pe care îl conduceţi, controale care au avut ca tematică respectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte activitatea locaţiilor care funcţionează în regim de club sau activitatea locaţiilor care găzduiesc spectacole destinate publicului larg?
5. Care este lista locaţiilor din municipiul Iaşi care au fost autorizate de structurile din subordinea ministerului pe care îl conduceţi, pentru desfăşurarea de activităţi în regim de club? Şi dacă sunt asemenea locaţii care nu au primit aviz de funcţionare? La această întrebare, vă rugăm să ne precizaţi atributele de identificare a solicitanţilor - persoane juridice, inclusiv adresele punctelor de lucru şi ale sediilor care nu au fost autorizate în acest sens.

Solicităm răspuns scris şi oral, pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Cristina Nichita - o întrebare depusă.

Domnul deputat Ion Eparu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi o interpelare.

Aveţi trei minute să prezentaţi interpelarea.

Domnul Ion Eparu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sper să reuşesc să mă încadrez în cele trei minute.

Interpelarea mea este adresată domnilor Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice şi domnului Gabriel Oprea, ministrul afacerilor interne, viceprim-ministru.

Obiectul interpelării: măsurile vizate de ministerele celor doi amintiţi, pentru o mai bună reglementare a organizării procedurilor de licitaţie publică, astfel încât programul "Cornul şi laptele" să înceapă fără întârzieri în toate instituţiile şcolare beneficiare.

Domnilor miniştri,

Peste 2.000.000 de copii din grădiniţele şi şcolile generale din România beneficiază încă din 2002 de programul "Cornul şi laptele", în zilele în care sunt prezenţi la şcoală, fără vacanţe, zile libere şi absenţe.

În judeţul Prahova este al doilea an consecutiv când prevederile legii nu sunt respectate. Anul trecut, deşi licitaţia a fost organizată tot cu întârziere, nu au existat contestaţii. De aceea, situaţia a fost reglementată după doar câteva săptămâni. Anul acesta, probabil că abia în al doilea semestru, cei 74.452 de copii din judeţul Prahova vor beneficia de lapte şi corn.

Consiliul Judeţean Prahova argumentează faptul că nu a realizat în timp util caietul de sarcini pentru înscrierea licitaţiei pe SEAP, din cauza întârzierii cu care Inspectoratul Judeţean Prahova a indicat numărul exact de elevi şi numărul zilelor din calendarul şcolar.

Pe de altă parte, ISJ Prahova nu putea anticipa decât un număr aproximativ al elevilor din program, mai ales ţinând cont că situaţia transferurilor s-a lămurit după începerea anului şcolar. Singurii care pierd în acest ping-pong de acuzaţii sunt copiii.

Vreau să vă reamintesc că anul trecut, tot din cauza procedurilor de licitaţie, în judeţul Prahova nu s-a derulat programul "Mere în şcoli". Conform acestui program, din anul 2010, elevii din clasele I-VIII din învăţământul de stat şi privat ar trebui să primească gratuit câte un fruct proaspăt zilnic, timp de 100 de zile de şcolarizare, în intervalul noiembrie-martie, pentru încurajarea consumului de fructe în şcoli.

Deşi acest proiect este finanţat în proporţie de 75% din fonduri europene, elevii prahoveni nu au beneficiat de el.

Faţă de cele prezentate, vă solicit, domnilor miniştri, prezentarea strategiei ministerelor pe care le conduceţi pentru asigurarea unei mai bune reglementări a activităţii consiliilor judeţene şi inspectoratelor şcolare judeţene, în privinţa organizării procedurilor de licitaţie publică, astfel încât programul "Cornul şi laptele" să înceapă fără întârzieri în toate şcolile din ţară, inclusiv în judeţul Prahova.

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Deputat Ion Eparu.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Marioara Nistor - două interpelări depuse.

Eugen Tomac - o interpelare.

Andrei Daniel Gheorghe - două interpelări depuse.

Vreţi să dezvoltaţi una dintre ele?

Vă rog, aveţi trei minute, domnule deputat, să prezentaţi concluziile interpelării.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am două interpelări. Prima interpelare - pe care nu o voi dezvolta - se adresează domnului ministru al transporturilor, Iulian Ghiocel Matache. Şi aştept un răspuns scris şi verbal.

Iar cea de-a doua interpelare, asupra căreia voi insista, se adresează domnului ministru al finanţelor, Eugen Orlando Teodorovici şi domnului ministru al economiei, Mihai Tudose.

Obiectul interpelării îl reprezintă renegocierea nivelului redevenţelor provenite din industria extractivă.

Actualul Guvern condus de domnul Victor Ponta s-a angajat încă din anul 2012 că va porni renegocierea cotelor redevenţelor provenite atât din industria de petrol şi gaze, cât şi din cea de extragere a resurselor minerale.

În condiţiile în care în ultimii ani suma medie a veniturilor provenite din redevenţele colectate de statul român pentru producţia de petrol şi gaze rareori a depăşit aproximativ un sfert de miliard de euro, rezultatul unui nivel mediu al redevenţelor, de circa 7%, coroborat cu expirarea, în cursul anului 2014, a datei limită cu privire la renegocierea redevenţelor provenite din exploatarea resurselor de hidrocarburi de către Petrom, cel mai mare contribuabil net din industria de extragere şi exploatare a resurselor subsolului la bugetul de stat, care este motivul pentru care Guvernul Ponta a neglijat şi continuă să neglijeze acest subiect?

Ne aflăm la sfârşitul anului 2015, iar guvernul dumneavoastră păstrează o tăcere suspectă şi asupra renegocierii contractului cu OMV Petrom, a cărui dată limită a fost depăşită, cât şi cu privire la promisiunea alcătuirii unei noi grile generale a redevenţelor adaptate actualului context macroeconomic.

Care este motivul pentru care guvernul condus de Victor Ponta întârzie în mod nepermis restructurarea cotelor redevenţelor?

Aştept răspuns scris şi verbal.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

O invit, în continuare, pe doamna deputat Lucia-Ana Varga.

Doamnă deputat, aţi depus două interpelări.

Vă rog să dezvoltaţi una dintre ele, vă rog, doamnă deputat.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prima interpelare se referă la situaţia tăierilor ilegale din pădurile României şi am depus-o pentru că între raportările Institutului Naţional de Statistică şi Inventarul Forestier Naţional s-a constatat o diferenţă de 8,8 milioane m.c. anual de lemn tăiat ilegal, există suspiciunea că acest volum de masă lemnoasă a fost recoltat ilegal şi de aceea am întrebat ministerul care este situaţia tăierilor ilegale şi dacă s-au făcut controale în zonele respective.

A doua interpelare se referă la stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate în Strategia naţională de dezvoltare durabilă.

Prin Strategia naţională de dezvoltare durabilă a României - Orizonturi 2013-2020-2030, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr.1460/2008, România şi-a asumat o serie de ţinte în domenii de interes naţional, precum protecţia mediului, transport, incluziune socială, învăţământ etc., termenul scadent pentru multe dintre acestea fiind anul 2015.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi răspundeţi, domnului prim-ministru i-am adresat interpelarea, l-am rugat să ne răspundă la întrebarea care este stadiul îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Strategia naţională de dezvoltare durabilă în comparaţie cu ţintele stabilite în acest document pentru anul 2015.

Menţionez că solicit răspunsul în scris şi oral.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Mai avem o interpelare depusă de doamna Violeta Tudorie.

Cu acestea fiind spuse, declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Ne vedem miercuri, la şedinţa de plen.

Lucrările şedinţei s-au încheiat la ora 17,43.