Parliamentary debates

Domnul Mircea-Dan Geoană:

La punctul 1 din ordinea de zi sunt înscrise dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 124 de deputaţi şi senatori, în temeiul prevederilor art.113 din Constituţia României şi ale art.78 din Regulamentul Şedinţelor Comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Vă informez că, după prezentarea moţiunii de cenzură în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor din 11 mai 2009, nu au fost înregistrate, din partea iniţiatorilor, cereri de retragere a semnăturilor.

Întreb plenul celor două Camere dacă există în acest moment o astfel de cerere.

Constat că nu sunt cereri de retragere a semnăturilor.

În legătură cu dezbaterea moţiunii de cenzură, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au hotărât să propună timpul maxim afectat acestei dezbateri, după cum urmează, conform cutumei parlamentare pe care o cunoaşteţi.

Guvernului i se rezervă maxim 60 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor noastre, Grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat li se alocă timpul maxim corespunzător numărului iniţial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar, iar timpul alocat fiecărui grup parlamentar se prezintă astfel:

Grupul parlamentar al PD-L, 55 de minute; Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, 54 de minute; Grupul parlamentar al PNL, 31 de minute; Grupul parlamentar al UDMR, 10 minute;

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, 6 minute.

Dacă există obiecţii faţă de această practică cutumiară a Parlamentului României?

Constat că nu sunt.

Supun votului această propunere cu privire la intervalul de timp alocat Guvernului şi Grupurilor parlamentare.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, propunerea a fost aprobată.

Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă numele colegilor înscrişi la cuvânt pentru dezbaterea moţiunii de astăzi.

În conformitate cu prevederile art.79 din Regulamentul Şedinţelor Comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, dau cuvântul domnului deputat Daniel Chiţoiu, din partea Grupului parlamentar al PNL, pentru citirea moţiunii de cenzură.

Domnule deputat, aveţi timpul necesar citirii acestui document.

Domnul Daniel Chiţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamna preşedinte, Domnule preşedinte, Domnule prim-ministru, Stimaţi membri ai Cabinetului, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale marchează eşecul politicii bugetar-fiscale a Guvernului PD-L-PSD.

În loc să fie, aşa cum ar fi trebuit, un instrument de corecţie a erorilor flagrante conţinute în legile bugetare adoptate la sfârşitul lunii februarie, rectificarea bugetară adaugă noi dovezi ale lipsei de realism şi de responsabilitate ale guvernării actuale.

Reperul de moralitate al oricărei guvernări îl constituie modul în care aceasta îşi îndeplineşte promisiunile din campania electorală, a căror reflectare fidelă trebuie să fie Programul de guvernare.

În această privinţă ne aflăm în faţa unui abandon total de la principiile morale.

Guvernul Boc nu este doar vinovat de imoralitate, dar este de-a dreptul recidivist.

Cel dintâi gest de dispreţ la adresa alegătorilor l-au marcat partidele din coaliţie, PD-L şi PSD, odată cu întocmirea Programului de guvernare, ce nu mai conţinea cea mai mare parte a promisiunilor anunţate cu surle şi trâmbiţe în campania electorală.

Amintim dintre măsurile uitate brusc după câştigarea alegerilor: creşterea salariilor cu 50% la profesori - imediat, din prima zi de guvernare -, majorarea cu 50% a pensiilor pentru grupele I şi II de muncă; menţinerea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie; dublarea pensiilor agricultorilor; majorarea cu 50% a alocaţiilor familiale;

acordarea celei de-a 13-a pensii; creşterea salariului minim până la 1 000 lei; încurajarea încadrării în muncă a pensionarilor care doresc să-şi sporească veniturile; reduceri fiscale pentru primul an de activitate profesională - 100% în primele 6 luni şi 50% în următoarele 6 luni; măsuri pentru reducerea fiscalităţii, cum ar fi: anularea taxei de poluare, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, reducerea TVA la 5% pentru alimentele de bază, reducerea impozitului pe veniturile salariale la 10% pentru salarii mai mici decât salariul mediu brut pe ţară, scăderea impozitului pe dividende, crearea unui "scut fiscal", prin calcularea limitei maxime de suportabilitate a taxelor şi impozitelor pentru IMM-uri şi aplicarea regimului diferenţiat faţa de companiile mari; alocarea a 6% din PIB pentru educaţie - construirea a peste 5 000 de şcoli, creşe şi grădiniţe noi, construirea de cămine moderne cu peste 10 000 de locuri; tot 6% din PIB pentru sănătate - construirea a 8 spitale regionale ultramoderne, eliminarea plafoanelor la medicamente din farmacii, investiţii masive în infrastructură şi modernizarea rurală şi urbană, construcţia a aproximativ 1 000 km de autostrăzi, modernizarea a 1 000 km de cale ferată, 8 stadioane şi centre moderne olimpice în toate regiunile de dezvoltare, construcţia a 1 000 de facilităţi pentru activităţi sportive, terenuri şi săli de sport, bazine de înot; încurajarea tinerilor fermieri, prin acordarea unui ajutor de instalare de 25 000 euro, subvenţionarea a 65% din costurile proiectelor de microîntreprinderi şi pensiuni turistice, acoperirea a 30% din creditele pentru producţie, program de investiţii în spaţiul rural de 13,7 miliarde de euro etc.

După nici două luni, promisiunile au intrat din nou la apă, odată cu Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale, PD-L şi PSD uitând nu doar de promisiunile electorale, ci şi de propriul Program de guvernare.

Astfel, bugetul alocat educaţiei a fost de numai 4,5% din PIB, faţă de promisiunea electorală de 6%; bugetul alocat sănătăţii a scăzut la 3% din PIB, faţă de nivelul asumat de 6% şi cu aproape 1% din PIB mai mic faţă de cel alocat efectiv în anul 2008.

În domeniul transporturilor, alocările bugetare s-au redus la 3,4% din PIB. în 2009, faţă de 4,2% în 2008.

Pentru cercetare a fost alocată o sumă de 0,3% din PIB, faţă de 1% asumat în campania electorală şi 0,7% din PIB efectiv realizat în 2008.

De asemenea, în domeniul apărării s-au prevăzut numai 1,3% din PIB, faţă de 1,7% în 2008 - aproape la jumătate faţă de promisiunile electorale.

În cele din urmă, promisiunile s-au scufundat de-a binelea, odată cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 de rectificare bugetară.

Prin diminuarea bugetelor de cheltuieli la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (2 miliarde lei - 24%), Ministerul Apărării Naţionale (700 milioane lei, reprezentând 9,1%), Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (676 milioane lei, reprezentând 5,6%), Ministerul Administraţiei şi Internelor (427 milioane lei, reprezentând 4,2%), Ministerul Mediului (139 milioane lei, reprezentând 5,3%), Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti (61,2 milioane lei, reprezentând 3,1%), Ministerul Public (30 milioane lei, reprezentând 4,63%) şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (203 milioane lei, reprezentând 1,9%).

Subfinanţarea se agravează, iar reforma şi investiţiile în agricultură, educaţie, justiţie, apărare, ordine publică şi infrastructură sunt compromise.

În ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor bugetare prevăzute prin această rectificare, constatăm că actualul Guvern a tăiat sume de peste 800 milioane de lei de la nivelul unităţilor descentralizate, respectiv de la comune, oraşe, municipii, în condiţiile în care, deja, primăriile din mediul rural acuzau că nu au deloc bani pentru continuarea investiţiilor sau pentru cofinanţarea proiectelor europene, iar fondul de salarii nu le ajunge decât până în luna august.

În urma acestei reduceri, cheltuielile de personal aferente personalului didactic din învăţământul primar şi gimnazial se reduc cu peste 20% în trimestrul al II-lea, existând pericolul ca această situaţie să se perpetueze.

În schimb, fondurile alocate cu dărnicie Ministerului Turismului şi Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (clientele politice ale PD-L) sunt de peste 10-12 ori mai mari faţă de bugetele alocate acestor ministere în anii anteriori.

Şi, de parcă asta nu era destul, ultima redută a demagogiei guvernamentale, cea privind menţinerea alocărilor pentru investiţii, se prăbuşeşte la rândul ei.

Nu s-a uscat bine cerneala de pe semnăturile guvernamentale pe Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009, că Preşedintele României, secondat - mai e nevoie să o spunem - de primul-ministru, avertiza că e posibil ca finanţarea externă, principala sursă investiţională, să fie utilizată pentru plata pensiilor şi salariilor.

Această joacă de-a promisiunile, marcată de un profund dispreţ la adresa românilor, este fără egal în ultimele decenii.

Guvernul invocă, pentru toate acestea, criza economică.

Dar tocmai criza economică este cea care obligă la realism şi fermitate.

Să vedem, mai întâi, despre ce realism e vorba.

Legile bugetare au fost construite pornind de la premisa că în anul 2009 veniturile bugetare vor fi cu 18% mai mari decât în anul 2008.

În momentul votării în Parlament a proiectelor respective era cunoscut faptul că veniturile pe luna ianuarie erau cu 20% mai mici decât cele prevăzute şi nici pentru luna februarie auspiciile nu erau favorabile.

Guvernul a ignorat complet aceste semnale evidente venite din economie.

La acestea s-au adăugat erori grave în configurarea cheltuielilor bugetare, prin subfinanţarea evidentă a unor domenii, cum ar fi educaţia şi cercetarea, siguranţa şi ordinea publică, protecţia socială, armata şi agricultura.

Pentru ca cifrele să dea bine, produsul intern brut a fost umflat cu zeci de miliarde de lei.

La vremea respectivă, de la tribuna Parlamentului, primul-ministru şi ministrul de finanţe au garantat menţinerea pe anul 2009 a unui deficit al bugetului consolidat de 2% din PIB.

Toate avertismentele pe care le-am adresat Guvernului, potrivit cărora abaterea de la realitate e de cel puţin opt miliarde de euro, au rămas fără rezultat.

Iată că, după doar câteva săptămâni, de această dată în urma expertizei Fondului Monetar Internaţional, Guvernul a trebuit să se supună acestei evidenţe.

Din erorile sale de previziune, Guvernul recunoaşte o diferenţă de peste şase miliarde de euro.

Fără nici o stânjeneală, Guvernul taie cheltuielile cu 1,5 miliarde de euro şi reduce veniturile cu 4,5 miliarde de euro, majorând astfel deficitul bugetar cu peste 3 miliarde de euro.

Cine e de vină pentru această uriaşă eroare, potrivit maşinăriei propagandistice a Guvernului? Nu cei care au ignorat evidenţele şi au alcătuit greşit bugetul, ci, fireşte, criza economică şi guvernarea liberală.

Rectificarea bugetară agravează situarea Guvernului în afara realităţii economice.

Deficitul bugetului consolidat ar urma să fie de 4,6% din PIB, adică 24,3 miliarde de lei pe întregul an.

Ministerul Finanţelor Publice a ţinut sub straşnic secret rezultatele primului trimestru pentru a nu se constata cât este de aberantă această previziune.

Căci deficitul bugetului consolidat după trei luni este, deja, de 8 miliarde de lei, adică aproape 1,5% din PIB.

Aşadar, 32% din deficitul anual!

Şi asta în condiţiile în care din cele 10 miliarde de euro investiţii promise nu a fost utilizată nici a zecea parte, iar pentru domeniile subfinanţate ar mai trebui completate cheltuielile cu cel puţin 10 miliarde de lei până la sfârşitul anului.

Lipsa de realism a guvernanţilor este convingător ilustrată de faptul că, pentru dânşii, prioritară nu este îmbunătăţirea activităţii de colectare, ci răzbunarea politică, umilirea funcţionarului public.

Cifrele sunt elocvente în acest sens: conformarea voluntară la plata lunară a obligaţiilor fiscale datorate de agenţii economici a scăzut în timpul guvernării Boc cu 10 puncte, de la 83% la 73%, şi trendul este în scădere de la o lună la alta, probabil dorind să se ajungă la nivelul anului 2004, când numai 58% din obligaţiile fiscale declarate de contribuabili se încasau lunar.

Este evident că actualele conduceri ale Ministerului Finanţelor Publice şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nu deţin expertiza necesară de a se adapta noilor condiţii şi de a îmbunătăţi administrarea fiscală.

Ceea ce nu înţelege Guvernul PD-L-PSD este că problema realizării veniturilor bugetului nu se rezolvă fiscalizând suplimentar contribuabilii şi terorizând propriii salariaţi, ci îmbunătăţind administrarea şi colectarea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor reglementate de actualele legi fiscale.

Pe cine vreţi să păcăliţi, stimaţi guvernanţi? În condiţiile în care trendul acesta, în ce priveşte veniturile, se păstrează, e limpede că veţi abandona proiectele investiţionale.

Ceea ce înseamnă nu doar că nu veţi fi în stare să începeţi proiecte noi, dar veţi abandona şi mare parte din proiectele aflate în derulare, cu deosebire pe cele din mediul rural.

Pentru că, nu-i aşa, cum bine spunea preşedintele Traian Băsescu şi-l încuviinţa cu promptitudine premierul Boc, banii abia ar putea ajunge pentru salarii şi pensii.

Domnul Boc ne-a garantat că deficitul bugetar va fi utilizat numai pentru investiţii.

Cunoaşte, oare, respectivul domn execuţia bugetară pe primul trimestru, care arată că investiţiile administraţiei centrale sunt doar de un sfert din totalul deficitului bugetar, restul deficitului datorându-se numai şi numai incompetenţei şi risipei guvernamentale?

Aţi încercat să abateţi atenţia de la aceste realităţi, care vă pun în situaţia penibilă de a vă recunoaşte incapacitatea de a guverna resursele publice ale ţării, printr-o campanie nedemnă de defăimare a guvernării liberale.

V-aţi justificat abandonul de la principiile morale prin faptul că vistieria era goală.

Această acuză vă descalifică, pentru că sugerează că nu ştiaţi că bugetul pe anul 2008

a fost aprobat de Parlament cu deficit, că un buget nu poate avea deficit şi excedent în acelaşi timp, şi fireşte, nu ştiaţi că, şi în situaţia în care s-ar fi înregistrat din execuţie un excedent, ar fi fost interzis ca excedentul respectiv să fie reportat şi utilizat în anul următor.

Aţi acuzat facturi neplătite de guvernarea liberală, dar nu aţi prezentat niciodată lista lor.

Cât despre volumul acestor facturi, aţi prezentat de fiecare dată alte cifre, scăzând de la 8 miliarde de lei la mai puţin de 2 miliarde de lei, neinformând corect opinia publică privind procedurile legate de plata facturilor, de faptul că ele nu grevează exerciţiul bugetar al anului 2009 şi de faptul că între emiterea unei facturi şi plata ei de către ordonatorii de credite e nevoie de un anumit timp, pentru îndeplinirea acestor proceduri.

Dumneavoastră însă aţi rezolvat în stilul care vă e caracteristic această problemă.

Aţi prevăzut prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 privind rectificarea bugetară că nu plătiţi decât la sfârşitul fiecărei luni.

O acuză nefondată la adresa noastră se transformă, iată, în ce vă priveşte, într-un merit consacrat prin lege.

Aţi acuzat, în frunte cu Preşedintele României, că am majorat cu 180 000 numărul salariaţilor din administraţie şi apărare, în perioada 2005-2008, ignorând cu rea-credinţă datele Institutului Naţional de Statistică ce arată că, în aceeaşi perioadă, numărul acestora, din contră, a scăzut de la 538 000 la 470 000 de persoane.

Ne-aţi acuzat că am cheltuit fondurile din privatizare, fără să explicaţi naţiunii române că aceste sume sunt, în continuare, la dispoziţia voastră şi că evoluţia ratei dobânzii a făcut ca, de fapt, deciziile Guvernului liberal să economisească banii ţării, şi nu să-i risipească.

De altfel, chiar dumneavoastră, prin acte normative şi prin declaraţii publice, ne spuneţi cum veţi cheltui banii care spuneaţi că nu mai sunt: pentru compensarea amputării fondurilor din agricultură şi pentru plata unor datorii ale Autorităţii Naţionale a Drumurilor.

Când e să inventaţi ţinte de carton, să defăimaţi pe alţii ca să vă ascundeţi în spatele colbului stârnit de calomnii, banii nu mai sunt.

Când e să acoperiţi propriile găuri, brusc, banii reapar.

Ce alchimie e asta, domnii mei, alta decât cea a minciunii?

Şi dacă tot e să comparăm guvernările, hai să recurgem la cifre.

Pe primele trei luni ale anului, deficitul bugetului consolidat era anul trecut de circa 1 miliard de lei, acum este de aproape 8 miliarde de lei.

Adică de opt ori mai mare! Anul 2008 s-a încheiat cu un deficit al bugetului de stat de 19 miliarde de lei.

Dumneavoastră asumaţi din pornire 29 miliarde de lei, adică 5,6% din PIB, cu peste 50% mai mare decât cel realizat efectiv anul trecut! Numai pe primul trimestru deficitul bugetului de stat se ridică la incredibilul nivel de 10 miliarde de lei, adică 35% din ţinta anuală, deşi e ştiut că în ce priveşte bugetul de stat, deficitul primului trimestru ar trebui să fie mai mic decât al celorlalte trimestre.

Cât despre deficitul pe întregul an, vă propuneţi un nivel total de 4,6% în acest an, despre al cărui realism am vorbit deja.

Dar nu informaţi în mod corect că deficitul pe anul trecut, raportat la cheltuielile anului respectiv, a fost practic în jur de 3%, restul, până la 4,8%, fiind reprezentat de alocarea de titluri nominative la Fondul Proprietatea foştilor proprietari, deci fără implicaţii financiare directe, de utilizarea de către primării a economiilor din anii precedenţi pentru investiţii, acestea urcând la peste 30% din totalul cheltuielilor administraţiei locale, şi din plata unor sume către funcţionarii de stat, în urma unor hotărâri judecătoreşti definitive ce sancţionau erori ale Guvernului din perioada 2001-2004.

În bugetul guvernării liberale acest capitol, al investiţiilor, a fost unul foarte important.

Da, este vorba de investiţii în sănătate, mediu, agricultură, educaţie, infrastructură, astfel încât, practic, nu există localitate care, în cei patru ani, să nu fi avut o investiţie în şcoli, în grădiniţe, în drumuri, nu există un judeţ să nu fi primit bani mulţi pentru investiţii.

Toate aceste comparaţii arată că nu aveţi dreptul să daţi lecţii Guvernului precedent şi că ar trebui, în loc să fiţi aşa "buni" specialişti în guvernare liberală, să vă corectaţi propriile erori, altminteri evidente.

Ca să nu mai vorbim de faptul că, în ceea ce priveşte deficitele, cel puţin în perioada liberală s-au văzut şi rezultate, precum o creştere economică de peste 6% în 2007, depăşind estimările specialiştilor, România fiind în 2007 ţara cu cea mai mare creştere economică din Europa.

A urmat o creştere a PIB de 9% pe primul semestru 2008, cea mai mare creştere economică din istoria României pentru respectiva perioadă a anului.

În 2007-2008 investiţiile străine directe s-au situat la un nivel dublu faţă de întreaga perioadă 1991-2006.

Veniturile bugetului consolidat au fost de 2,5 ori mai mari, comparate cu cele din 2004.

În perioada guvernării PNL - UDMR, salariul mediu net s-a dublat, s-a creat peste jumătate de milion de locuri de muncă, iar pensiile au crescut de 2,5 ori, valoarea punctului de pensie ajungând la 697,5 lei.

În schimb, deficitele dumneavoastră, mult mai mari, aduc, în mod paradoxal, nu mai multe rezultate, ci mult mai puţine.

Anii de guvernare liberală au fost cei mai buni ani, din punct de vedere economic, din întreaga istorie modernă a României, în condiţiile în care, de la jumătatea anului 2007, economiile occidentale au început să resimtă efectele crizei financiare şi economice.

Da, veţi spune, dar acum e criză şi în România.

De acord! Şi ce-i de făcut? Ne-aţi anunţat acum cinci luni că faceţi o mare coaliţie, mare, mare de tot, pentru a salva România de criză.

Care este bilanţul acestor luni de guvernare? O criză în faţa căreia se vede limpede că nu aveţi niciun fel de răspuns.

Lipsa de viziune şi de fermitate a actualului cabinet este evidentă în această privinţă.

Un şir neîntrerupt de ambiguităţi, de ezitări, de retractări care au creat panică şi confuzie printre funcţionarii publici, profesori şi medici, oameni de afaceri, pensionari.

Drepturile de autor ba se impozitează, ba nu se impozitează.

Cumulul pensiei cu salariul a trecut printr-o adevărată odisee, încheindu-se cu o formulă care discriminează persoanele cu grad ridicat de pregătire.

Salariile ba au îngheţat, ba s-au dezgheţat, ba s-au indexat, ba nu s-au mai indexat.

Punctul de pensie a devenit virgulă, creşterile fiind comparabile cam cu ce se află îndeobşte după virgulă.

Veniturile de la stat mai mari decât ale preşedintelui - ce impietate! - ba s-au supraimpozitat, ba au îngheţat.

Câştigurile directorilor de companii s-au micşorat şi au crescut la loc.

Cât despre taxa de poluare, pe care o tot anulaţi anul trecut prin moţiuni de cenzură, vă stă acum foarte bine cu ea dublată faţă de momentul depunerii moţiunii de cenzură.

Ceea ce este cel mai grav e faptul că încercaţi să rezolvaţi prin creşterea impozitelor problemele pe care nu le puteţi rezolva altminteri.

Un prim exemplu îl constituie contribuţiile la asigurări sociale, care au crescut în acest an cu 3,5%, anulând, printr-o atitudine de dispreţ la adresa mediului economic, ce se câştigase în ultimii ani.

Un al doilea exemplu îl constituie impozitul minim garantat, care introduce pentru prima oară în România un impozit pe existenţa firmelor.

De când a avea profit e obligatoriu, stimaţi guvernanţi, mai ales în condiţiile crizei? Impozitul pe profit e doar 8% din totalul veniturilor bugetare, restul îl formează impozitul pe venit, TVA, accizele etc.

De ce dumneavoastră aveţi, prin lege, dreptul de a termina exerciţiul bugetar cu deficit, iar firmele sunt obligate să aibă excedent? Ce-ar fi să dăm o lege prin care să vă obligăm şi pe dumneavoastră, guvernanţii, să veniţi cu bani de acasă dacă bugetul se încheie cu deficit?

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Guvernul Boc încearcă acum, prin luarea unor măsuri administrative disperate, necorelate între ele, cu efecte de multe ori contrare scopului pentru care au fost luate, să-şi respecte propriul angajament luat în faţa Fondului Monetar Internaţional.

Acum, înţelege toată lumea de ce iniţial au fost trecute la secret condiţiile acordului cu FMI-ul.

Pentru ochii lumii, Ministerul Finanţelor Publice aruncă pe piaţă diferite idei, cum ar fi acest impozit forfetar, ca să aflăm acum, că în angajamentul semnat, din start era vorba de un impozit minim obligatoriu, plătit anticipat.

Aţi justificat introducerea acestei măsuri prin faptul că ea există şi în Franţa.

Atunci hai s-o aplicăm ca-n Franţa.

Acolo, firmele cu o cifră de afaceri de până la 1,5 milioane de euro sunt scutite de acest impozit, iar celelalte plătesc 1 000 de euro.

În România, o frizerie sau un butic din mediul rural, cu o cifră de afaceri de 7-8 mii de euro pe an, va plăti cel puţin 500 de euro.

O astfel de măsură, care loveşte, mai ales în micii întreprinzători, anihilează toate teoriile Guvernului Boc privind grija faţă de cei săraci.

Pentru că săraci sunt şi printre cei care muncesc, nu numai printre pensionari sau printre asistaţii social.

Realitatea este că acest tip de impozit este actualmente pe cale de eliminare atât în Franţa, unde din 2010 vor fi scutite firmele cu o cifră de afaceri sub 15 milioane de euro, iar din 2011 acest impozit va fi eliminat complet, cât şi în Ungaria, unde Guvernul maghiar va elimina această taxă din 2010.

În ambele state, acest tip de impozit a fost introdus în perioade de boom economic, nicidecum în perioada de criză economică, când, dimpotrivă, se lucrează la eliminarea lui.

În schimb, acest tip de impozit împovărează contribuabilii, marcând, practic, sfârşitul cotei unice de impozitare de 16%.

Astfel, micul contribuabil cu o cifră de afaceri de 52 001 lei, echivalentul a celor 12 mii de euro, care, în condiţiile cotei unice de 16% ar fi avut de plătit numai un impozit pe profit de 832 lei (la o rată a profitului de 10%), va fi obligat în actualele condiţii la plata impozitului minim de 4 300 lei, la care se adaugă şi celelalte obligaţii fiscale (TVA, impozit pe venit şi contribuţii sociale, cele 4 300 de lei reprezentând practic 82,7% din profitul său).

Atitudinea ministrului de finanţe de a considera toţi operatorii economici evazionişti fiscali denotă lipsa de respect faţă de contribuabili şi este o încercare disperată de a masca incapacitatea de a organiza controlul corect al colectării taxelor şi impozitelor.

Consecinţa introducerii acestui impozit va fi dezastruoasă, din punctul de vedere al bugetului, pentru că veniturile ce ar trebui colectate din celelalte impozite şi taxe datorate de aceste firme (impozit pe venit, contribuţii sociale, TVA etc.) vor scădea semnificativ, pentru că va creşte considerabil şi numărul şomerilor în România, de la 400 000 în decembrie 2008, la peste 800 000 la sfârşitul anului 2009 (practic o dublare a numărului), din care peste 90% provenind din mediul privat, aşa cum preconizează Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Se creează astfel un obstacol în calea mediului de afaceri, deoarece acest impozit nu este corelat cu capacitatea de plată a firmelor.

Aplicat asupra veniturilor totale, el distorsionează activitatea economică, ceea ce va conduce, în perioada imediat următoare, la falimentarea a sute de mii de întreprinderi mici si mijlocii din comerţ şi servicii, cele mai afectate domenii în perioada de criză economică.

În actualele condiţii de criză, dar şi de guvernare haotică, s-a înregistrat deja o creştere semnificativă, respectiv de 19% faţă de decembrie 2008, a numărului de dosare aflate pe rolul instanţelor ale societăţilor comerciale unde a fost deschisă procedura de insolvenţă de către organele fiscale.

Să ne imaginăm cum va fi după împovărarea fiscală a contribuabililor mici cu noile măsuri!

Eliminarea deductibilităţii cheltuielilor cu carburanţi auto şi a TVA-ului aferent reprezintă tot majorări mascate de taxe şi impozite.

Excepţiile formulate pe genunchi de către guvernanţi, în urma protestelor diferitelor categorii de operatori economici, creează noi inechităţi.

De exemplu, de ce nu sunt exceptate şi autoutilitarele şi automobilele mixte utilizate la aprovizionare, dacă cele ale agenţilor de vânzări beneficiază de această scutire?

Exemplele şi întrebările ar putea continua şi cu alte categorii nenominalizate la excepţii, cum ar fi, ca să folosim un exemplu morbid, autoutilitarele din dotarea serviciilor funerare.

Citându-i pe actualii guvernanţi, trebuie reţinută următoarea exprimare: "Statul trebuie să asigure un sistem fiscal echitabil şi corect pentru toata lumea" din expunerea de motive, capitolul E lit. a).

Ea poate fi coroborată cu prevederile art. 53 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora "Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale".

Prin urmare, fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi "proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni", după cum spune şi Decizia nr. 3/1994 a Curţii Constituţionale.

Dar este vorba de echitate atunci când un mic contribuabil, ce se încadrează în primele două categorii de venituri prevăzute în ordonanţă, ajunge să plătească o cotă de impozitare până la 80% din profitul realizat, în timp ce acei contribuabili cu o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro sunt foarte puţin afectaţi de nivelul taxei? Este oare vorba, în această situaţie, de tratament egal între firme, sau economia de piaţă concurenţială dispare în România tocmai din cauza acelora care ar trebui sa o reglementeze şi să vegheze asupra ei?

Tot în capitolul E lit. a) din expunerea de motive sunt prezentate şi o serie de date complet neadevărate, având ca scop inducerea în eroare atât a opiniei publice, cât şi a Parlamentului României.

Potrivit acestor date: "Din analizele efectuate de Ministerul Finanţelor Publice rezultă că, la nivelul anului 2007, din cei 617 000 contribuabili persoane juridice, 2 000 au asigurat peste 85% din veniturile publice".

De fapt, realitatea este că, la nivelul anului 2007, numărul celor ce au asigurat aceste venituri a fost de peste 100 de ori mai mare.

Mai mult decât atât, la nivelul anului 2008, 52% din veniturile publice au fost aduse de peste 10 000 contribuabili, din care 9 000 mijlocii şi 1 273 mari, iar 48% din veniturile publice au fost asigurate de contribuabilii mici, cu cifra de afaceri sub 1 milion de euro.

Rezultă că peste 600 000 de contribuabili mici aduc circa 48% din veniturile bugetului general consolidat, reprezentând aproximativ jumătate din veniturile statului.

Constatăm, aşadar, lipsa de profesionalism a conducerii Ministerului Finanţelor Publice în a analiza activitatea şi contribuţia celor peste 600 000 de contribuabili mici la buget.

Or, prin aplicarea acestui impozit minim pe profit, Guvernul nu numai că nu va înregistra venituri mai mari, dar va pune în pericol activitatea desfăşurată de aceste firme.

Practic, va pune în pericol jumătate din veniturile bugetului general consolidat al statului, pentru că îi va afecta, în principal, pe contribuabilii de bună-credinţă, care reprezintă peste 90% din cei 600 000 contribuabili mici.

Este regretabil faptul că, din cauza incompetenţei şi lipsei unei viziuni strategice, actuala coaliţie guvernamentală pasează responsabilitatea luării măsurilor de reducere a bugetelor ministerelor, precum şi de creştere a fiscalităţii organismelor financiare internaţionale - Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europeană, aşa cum rezultă, de altfel, şi din expunerea de motive a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară.

Reamintim Guvernului că alegătorii au votat în campania electorală PSD şi PD-L, şi nu FMI, astfel încât responsabilitatea guvernării vă aparţine integral.

După guvernarea PNL-UDMR, care a consemnat cea mai spectaculoasă creştere economică din istoria României, românii retrăiesc experienţa tristă a anilor '90: nesiguranţa zilei de mâine, spaima de sărăcie, de statul atotputernic şi lacom.

Guvernarea de stânga a Coaliţiei Politice PD-L - PSD, populistă şi demagogică, a dat, în numai patru luni, măsura incompetenţei şi a relei-credinţe, care caracterizează cele două partide surori.

PD-L şi PSD au dovedit că interesul lor pentru revigorarea economiei româneşti, prin stimularea muncii şi a creativităţii românilor, este egal cu zero.

În actul guvernării, singura preocupare reală a celor două partide, cununate politic de preşedintele Traian Băsescu, o reprezintă adunarea cu orice preţ a resursei bugetare, indispensabilă hrănirii clientelei politice.

În acelaşi timp, firmele private trag obloanele, iar nivelul investiţiilor scade dramatic, ca şi nivelul de trai al românilor.

Sub guvernarea stângii populiste a lui Traian Băsescu, România înregistrează creşteri doar la birurile impuse celor mai active şi productive segmente ale societăţii, la numărul de şomeri şi la datoria externă a ţării.

Cea mai spectaculoasă creştere reală o găsim la capitolul minciuni şi promisiuni neonorate ale guvernanţilor faţă de cetăţeni.

Ajunse la guvernare, PD-L şi PSD au acţionat în buna tradiţie a moştenitorilor partidului comunist, ignorându-şi propriile angajamente şi înşelând încrederea românilor.

Au preferat să se spele pe mâini şi să ridice din umeri, invocând o criză economică din care nu ştiu şi nu pot să scoată România.

Au ales să guverneze prin spectacole mediatice menite să-i înşele pe cetăţeni, dar al căror efect este slăbirea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului.

Stimaţi colegi senatori şi deputaţi, În Monitorul Oficial nr. 264/22.04.2009 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice.

Un titlu frumos, am putea spune, chiar pompos, dar ascunde măsuri cu consecinţe deosebit de grave atât asupra evoluţiei şi tendinţelor din ultimii ani din administraţia publică, cât şi asupra a ceea ce trebuie să fie până la urmă o administraţie publică aflată în slujba cetăţeanului.

Prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 se anulează întregul proces de reformă pe care l-a făcut România, începând cu anul 1999, în privinţa modernizării administraţiei, a constituirii corpului funcţionarilor publici, a depolitizării corpului funcţionarilor şi a administraţiei publice.

Această Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 reprezintă un atentat grav împotriva democraţiei în România şi riscă să scoată statul român din cadrul european în ceea ce priveşte reforma în domeniul administraţiei publice.

De fapt, prin acest act normativ nu se prevede altceva decât politizarea tuturor serviciilor deconcentrate.

Ceea ce nu a putut obţine coaliţia majoritară în Parlament prin promovarea şi adoptarea unui proiect de lege cu acelaşi conţinut a făcut Executivul dintr-un şut prin adoptarea acestui act normativ.

Sigur, ştim cu toţii că există posibilitatea ca legea aprobată în Parlament să fie declarată neconstituţională de Curtea Constituţională, ceea ce de altfel s-a şi întâmplat, şi atunci Executivul, fără a aştepta decizia Curţii Constituţionale, deşi aşa era logic şi conform principiilor de drept, a rezolvat problema prin adoptarea acestui act normativ.

Această procedură este contrară spiritului Constituţiei şi a funcţionării democratice a instituţiilor de drept din România.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/22.04.2009 este emisă cu încălcarea prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţia României, republicată, potrivit cărora, "Ordonanţele de urgenţă nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie." În context, trebuie subliniat că, prin acest act normativ, sunt afectate drepturile fundamentale, precum dreptul la muncă şi la protecţia socială a muncii şi dreptul la un nivel de trai decent, aşa cum sunt consfinţite în prevederile constituţionale ale art. 41 şi ale art. 47 alin. (1).

Prin prisma aceleiaşi critici privind încălcarea dreptului la muncă, considerăm că este încălcat şi art. 20 din Constituţie, prin raportare la prevederile art. 6 alin. (1) din Pactul Internaţional cu Privire la Drepturile Economice, Sociale şi Culturale, care recunoaşte şi garantează dreptul la muncă.

Întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 nu satisface exigenţele constituţionale ale art. 6 alin. (1) şi ale art. 115 alin. (6), rezultă că aceasta este viciată de neconstituţionalitate.

Nerespectarea acestor norme constituţionale atrage şi înfrângerea prevederilor constituţionale ale art.1 alin. (5), potrivit cărora "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".

În aceste condiţii, motivele de ordin financiar invocate de Guvern, care ar fi stat la baza emiterii ordonanţei nu pot justifica încălcarea dispoziţiilor constituţionale menţionate.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 are şi prevederi cel puţin bizare, care permit Guvernului ca, prin interpretarea arbitrară a Statutului funcţionarului public, şi fără să recurgă la reglementări subsecvente, să poată transforma din nou funcţiile contractuale de director coordonator şi de adjunct al acestuia în funcţii publice, după o anumită perioadă, potrivit intereselor sale din acel moment.

Dar ce să facem când cele două săptămâni erau considerate prea lungi pentru nerăbdarea clientelei politice PD-L-PSD din teritoriu, care şi-a împărţit posturile mult râvnite.

În anexa acestui act normativ, în cauză sunt enumerate nu mai puţin de 40 de servicii deconcentrate din subordinea a 11 ministere.

Respectiv: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Ministerul IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Economiei şi Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, cărora li se aplică măsura desfiinţării funcţiilor de conducere.

Practic, tot ceea ce este în subordinea acestor ministere se politizează.

Câteva exemple până unde va coborî valul de schimbări din funcţie, pe lângă cele consacrate: direcţii de sănătate publică, direcţii de cultură, direcţii de muncă, inspectorate teritoriale de muncă, case de pensii, direcţii de finanţe, secţii ale Gărzii Financiare, direcţii pentru agricultură, direcţii silvice, direcţii de statistică, inspectorate teritoriale de stat în construcţii şi altele "foarte importante pentru îmbunătăţirea actului managerial în administraţia publică", aşa cum justifică Executivul măsura, cum ar fi: case de cultură ale studenţilor, oficii de studii pedologice şi agrochimice judeţene, inspectorate teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor sau cluburi sportive municipale şi orăşeneşti.

Am dat doar câteva exemple până la ce nivel va coborî politizarea administraţiei publice în România.

Consecinţele adoptării acestui act normativ sunt previzibile.

Vor fi schimbaţi toţi conducătorii serviciilor publice deconcentrate, vor fi numiţi oameni politici şi se va crea o relaţie inedită între conducători din administraţia publică centrală şi locală, o struţocămilă românească în administraţia publică, prin care prefectul, înalt funcţionar public, va coordona serviciile publice deconcentrate conduse de oameni politici care nu mai sunt funcţionari publici.

O consecinţă însă şi mai gravă este că se cam termină astfel, înainte de a începe, mult trâmbiţata descentralizare.

Exact serviciile deconcentrate care trebuiau transferate autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv consiliilor judeţene şi consiliilor locale, vor fi superpolitizate şi nu va mai exista niciun interes de supunere a acestora autorităţilor locale.

Deşi Executivul susţine sus şi tare că va descentraliza, cu această măsură a politizat şi a centralizat tot ce se putea în administraţia publică.

Doamnelor şi domnilor parlamentari, Eşecul politicii fiscal-bugetare al Guvernului Boc nu este singular.

El se încadrează într-un context mai larg, marcat de incapacitate strategică şi managerială, de ezitări şi de lipsă de voinţă politică, de populism şi dispreţ faţă de valorile democratice.

Eşecul politicii fiscal-bugetare este însoţit de scăderea nivelului de trai, de creşterea şomajului la niveluri comparabile cu cele de acum un deceniu, când PIB-ul României era la niciun sfert faţă de cel de acum.

El prefigurează eşecul proiectului investiţional, lipsit de resurse financiare şi afectat de clientelism.

Nivelul infracţionalităţii şi gravitatea faptelor infracţionale sunt fără precedent, însoţite de o adevărată debandadă în structurile instituţionale de ordine publică.

Administraţia locală este agresată prin politizare şi subfinanţare, prin tot felul de acte normative care încalcă principiul autonomiei locale.

Atacurile sistematice la adresa unor largi categorii profesionale, împotriva justiţiei, clatină statul de drept.

Eficienţa guvernării se reflectă în eficienţa politicilor sale publice şi, fireşte, in resursele financiare mobilizate pentru derularea acestor politici, ceea ce înseamnă că, dacă politicile publice sunt bazate pe o viziune strategică adecvată, cu cât banii sunt mai mulţi, cu atât şansele ca ele să fie eficiente sunt mai mari.

Ce constatăm însă? Exact pe dos.

Cu bani mai mulţi, bugetul domnului Boc este mai sărac!

Cheltuielile efective ale guvernării PNL-UDMR în ce priveşte bugetul de stat al anului 2008 au fost de 80 miliarde de lei, cu un deficit de 3,8% din PIB.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2009 sunt de 92 miliarde de lei, corespunzător unui deficit de 5,6% din PIB.

Cum de guvernarea noastră, cu un nivel al cheltuielilor de 80 miliarde de lei a putut să asigure la timp drepturile salariale şi pensiile, şi să le crească neîncetat, să asigure din resurse proprii peste 5 miliarde de euro investiţii, iar Guvernul Boc, cu un nivel al cheltuielilor de 92 miliarde de lei nu reuşeşte nici măcar să menţină veniturile bugetarilor la nivelurile de anul trecut şi nu poate asigura din resurse bugetare investiţii de măcar 2 miliarde de euro pe an?

Răspunsul la această întrebare este unul singur.

Actualul Guvern este incapabil să realizeze o construcţie bugetară solidă, să-şi stabilească în mod corect priorităţile, nicidecum să le gestioneze.

Se tot dă vina pe criza economică.

Să încetăm cu această justificare.

Cea mai mare parte din observaţiile cuprinse în prezenta moţiune de cenzură nu au drept cauză criza economică, ci modul în care o guvernare defectuoasă naşte noi surse de criză.

România are nevoie de un Guvern care să depăşească efectele crizei, nu de un Guvern care să-şi justifice eşecurile prin criză.

România este în criză economică, dar actualul Guvern PSD-PD-L este un factor de agravare a crizei, motiv pentru care, ca o primă măsură eficientă de luptă împotriva crizei economice, propunem demiterea actualului Guvern.

Conducerea şedinţei a fost preluată de doamna Roberta-Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulţumim.

Îl invit să ia cuvântul pe domnul Emil Boc, prim-ministru al României.

Domnul Emil Boc - prim-ministru al României:

Domnule preşedinte al Senatului, Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Doamnelor şi domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor, Iniţierea unei moţiuni de cenzură reprezintă un drept constituţional al opoziţiei şi, ca atare, suntem aici pentru a răspunde moţiunii de cenzură iniţiate.

Însă adevărata moţiune de cenzură este cea declanşată astăzi de către Comisia Europeană împotriva iresponsabilei guvernări PNL din anul 2008.

Este vorba de faptul că astăzi, din nefericire, Comisia Europeană declanşează procedura de deficit excesiv împotriva României, ca urmare a faptului că, în anul 2008, Guvernul PNL a dus România la marginea prăpastiei şi, în condiţiile unei creşteri economice de 7,8%, a lăsat ţara cu un deficit de 5,4%.

Repet, din nefericire, această procedură este îndreptată împotriva României şi 22 milioane de români suferă şi sunt afectaţi de guvernarea iresponsabilă a vechiului Guvern PNL.

Eminenţa politică şi economică a PNL-ului a dat României cea mai şocantă prăbuşire economică din ultimii 20 de ani.

Partidul Naţional Liberal a transformat o creştere economică de 7,8% într-un deficit bugetar de 5,4%.

Cu alte cuvinte, banii munciţi de români au mers la buget, iar liberalii i-au topit ca la cazinou şi ne-au lăsat pe toţi datori.

România, din nefericire, riscă acum, din cauza guvernării iresponsabile PNL, amenzi de miliarde de euro şi sancţiunea posibilă a tăierii unor fonduri europene.

Guvernul PSD - PD-L, pe care-l reprezint, este obligat - şi subliniez - este obligat să reducă deficitul bugetar pentru a încerca să evite sancţiunile financiare care planează asupra României.

Acesta este, de fapt, şi paradoxul acestei moţiuni de cenzură.

În fapt, cei care iniţiază această moţiune de cenzură sunt cei care sunt vinovaţi de declanşarea procedurii de deficit excesiv şi de situaţia dificilă economică pe care au lăsat-o la sfârşitul anului 2008.

Cu alte cuvinte "hoţul strigă hoţul!".

În loc de această moţiune de cenzură, PNL ar trebui să explice românilor cum au reuşit să transforme bazele prosperităţii în premisele dezastrului.

PNL ar trebui să explice cum a explodat deficitul bugetar la 5,4% din PIB în 2008, să explice cum visteria Trezoreriei a fost golită, utilizându-se până şi banii acumulaţi din privatizare.

Şi dacă i-ar fi cheltuit cu folos, pe investiţii, ar fi fost util, dar, din nefericire, i-a cheltuit doar pe consum.

PNL-ul ar trebui să explice românilor cum au reuşit să reducă ratingul de ţară sub categoria de investment grade.

PNL ar trebui să dea socoteală românilor pentru modul iresponsabil în care au cheltuit, în trimestrul IV al anului 2008, 4,5 miliarde de euro.

A fost cea mai neagră perioadă din istoria finanţelor româneşti.

Şi doar să facem o comparaţie: România va împrumuta de la Comisia Europeană 5 miliarde de euro.

PNL-ul a cheltuit în trei luni 4,5 miliarde de euro, adică a cheltuit în trei luni de zile ceea ce noi am împrumutat pentru doi ani de zile de la Comisia Europeană.

Asta înseamnă iresponsabilitate în administrarea banului public.

PNL ar trebui să explice românilor cum investitorii străini şi, implicit, investiţiile străine au scăzut, astfel încât investiţiile străine au scăzut de la 963 milioane de euro în octombrie 2008 la mai puţin de 400 milioane de euro în decembrie 2008.

Şi acest şir al explicaţiilor pe care PNL ar trebui să le dea în faţa românilor ar putea continua.

Doar raţiunea de timp mă obligă să mă opresc aici.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Care ar fi fost consecinţele continuării politicilor fiscale ale PNL din anul 2008 şi în anul 2009? Consecinţa ar fi fost un deficit bugetar de 9%.

Care ar fi fost consecinţele aprobării proiectului de buget pe anul 2009 depus de Guvernului Tăriceanu spre aprobare la Parlament? Am fi avut un deficit bugetar de 11% din PIB pentru anul 2009, şi aceasta în condiţiile în care astăzi, repet, din nefericire, se declanşează împotriva României procedura de deficit excesiv, ca urmare a guvernării iresponsabile din 2008, când PNL a dublat deficitul pe care şi l-a prognozat, ajungând la 5,4%.

Ne-ar fi oferit în 2009 un deficit de 11%, aruncând definitiv ţara în prăpastie, fără nicio şansă de a reveni pe drumul dezvoltării.

Acesta este partidul care astăzi vine şi iniţiază moţiunea de cenzură.

În aceste condiţii, la care se adaugă şi criza economică pe care o cunoaştem cu toţii, Guvernul PD-L - PSD a făcut din decembrie 2008

paşi importanţi pe calea redresării dezechilibrului fiscal.

Ne-am asumat necesitatea ajustării cheltuielilor publice şi a deficitului bugetar în condiţiile, repet, unei crize economice presante.

Chiar şi în aceste condiţii, am adoptat un program agresiv de investiţii publice în infrastructură. 20% din banii bugetului sunt alocaţi pentru investiţii.

Adică: 37,9 miliarde lei reprezentând 7,1% din PIB.

Cu alte cuvinte, chiar în condiţii de criză, acest Guvern acordă cea mai mare sumă de bani pe care un Guvern al României a dat-o vreodată pentru investiţii.

Aceşti bani sunt direcţionaţi spre investiţiile din transport, din mediu, din educaţie, din sănătate, din reabilitarea termică a blocurilor de locuit, pentru refacerea infrastructurii din mediul rural şi aşa mai departe.

De exemplu, numai în domeniul transporturilor, cu cei 4 813 milioane de lei asigurăm finanţarea cel puţin a următoarelor obiective majore de investiţii: Autostrada Transilvania, Autostrada Bucureşti-Braşov, fluidizarea traficului pe DN 1, Centura Ploieşti, Centura Cluj-Est, Centura Constanţa, reabilitarea DN 6 Drobeta - Turnu Severin - Lugoj, construcţia Centurii Deva-Orăştie, reabilitarea căii ferate Bucureşti-Constanţa, Magistrala 4 Metrou şi, evident, şirul exemplificărilor poate continua.

Ca să nu mai vorbim de faptul că, numai pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuit, sunt alocate de 17 ori mai mulţi bani în acest an, decât în anul 2008 şi aceleaşi sume sunt de trei sau patru ori mai mari în ceea ce priveşte alocările pentru infrastructura din mediul rural.

În al doilea rând, am pus accent pe absorbţia fondurilor europene.

Citind moţiunea de cenzură, aţi putut observa că această sintagmă "fonduri europene" lipseşte cu desăvârşire şi, pe bună dreptate, ne-am pus întrebarea: Oare de ce PNL nu suflă un cuvânt despre fonduri europene? Pentru că, în doar patru luni de zile, Guvernul PSD - PD-L a reuşit să ajungă ceea ce a făcut vechea guvernare în doi ani de zile în materia absorbţiei fondurilor comunitare, adică a făcut în patru luni de zile cât au făcut ceilalţi în doi ani de zile şi, evident, suntem într-un ritm accelerat de absorbţie a fondurilor europene.

În al treilea rând, chiar şi în aceste condiţii economice dificile, menţinem motorul dezvoltării economice, motor pe care-l reprezintă cota unică de impozitare de 16%, care nu a fost modificată.

Menţinem acelaşi nivel al TVA-ului şi asta în condiţiile în care, în alte ţări din preajma noastră, în condiţiile acestei dificile crize economice, au loc creşteri de TVA de la 20% la 25%, scăderi ale pensiilor şi salariilor, toate, repet, în aceleaşi condiţii economice în care şi noi ne aflăm, ca ţară.

Am înfiinţat Fondul de Garantare şi Fondul Român de Contragarantare pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Am achitat, de asemenea, datoriile, la nivel naţional, ale vechiului Guvern, de aproximativ 1 miliard de euro.

Am continuat şi am extins Programul "Rabla", am simplificat procedurile de achiziţii publice.

În acest context, al accentului pe care l-am pus pe componenta economică ca principală modalitate de ieşire din criza economică în care ne aflăm, adică apărarea locurilor de muncă prin investiţii, nu am neglijat componenta socială atât de necesară oricărui act de guvernare.

Am spus încă de la începutul mandatului, de la această tribună, că acest Guvern nu va uita pe nimeni şi nimeni nu va fi abandonat.

Asta înseamnă că, în primul rând, am avut şi vom avea grijă de acele categorii sociale care sunt cele mai vulnerabile în faţa efectelor crizei economice.

În aceste condiţii, am instituit deja pensia socială minimă de 300 lei, începând cu 1 aprilie 2009 şi de 350 lei, începând cu 1 octombrie 2009.

De asemenea, pensiile, în acest an, vor creşte cu 5%. - cu 3% de la 1 aprilie 2009 şi cu încă 2% de la 1 octombrie 2009.

Asta demonstrează că acest Guvern, punând accentul pe componenta economică, în acelaşi timp, este atent cu această componentă socială atât de necesară unei societăţi echilibrate.

Nu în ultimul rând, am luat decizia de a extinde cu trei luni perioada ajutorului de şomaj, iar perioada şomajului tehnic, tot cu trei luni, statul este acela care suportă cheltuielile legate de contribuţiile de asigurări sociale ale angajatorului şi ale angajatului.

De asemenea, pentru categoriile sociale cele mai vulnerabile din societate, adică pentru pensionarii cu pensii sub 6 milioane de lei vechi, se acordă medicamente compensate în proporţie de 90%.

Şi tot în aceste condiţii economice dificile, achităm salariile şi pensiile, şi spun încă o dată foarte exact, valoarea cheltuielilor cu pensiile şi salariile este mai mare decât cea din anul 2008, întrucât noi aplicăm de la 1 ianuarie toate majorările de salarii şi pensii care au avut loc pe parcursul anilor anteriori.

Deci acest Guvern îşi achită până în ultimul detaliu toate obligaţiile sociale legate de pensii, salarii, alocaţii sociale.

Am achitat şi cel de-al treisprezecelea salariu, tocmai ca o dovadă a respectului pentru cei care muncesc.

Nu în ultimul rând, bugetarii de lux ai Guvernului Tăriceanu au fost puşi în locul firesc pe care îl merită, şi anume s-a renunţat la salariile de 30 de mii - 40 de mii de euro pe lună pentru şefii de agenţii şi alte structuri din subordinea Guvernului şi toţi aceşti bugetari de lux astăzi au salarii de 48 de milioane de lei vechi, atât şi nimic mai mult.

Doamnelor şi domnilor, Situaţia economică rămâne grea în toată Europa, inclusiv în România, însă nu mai suntem în situaţia foarte gravă de la sfârşitul anului trecut şi începutul acestui an.

Lucrurile încep să se schimbe în bine.

Au apărut primele semne concrete că economia românească a încetat declinul rapid, s-a stabilizat şi înregistrează, în unele sectoare, valori pozitive.

Subliniez, situaţia nu este încă rezolvată, dar acţiunile Guvernului încep să-şi arate eficienţa.

Şi vă voi oferi câteva exemple prin care putem arăta că există semne pozitive că lucrurile încep să se schimbe în bine.

1. Stabilitatea cursului de schimb.

Începând cu data de 20 martie 2009, moneda naţională a înregistrat o apreciere continuă, ajungând în 11 mai la 4,15, de la 4,29 lei/euro în 20 martie.

Asta înseamnă că valoarea leului a început să crească uşor, marcând această tendinţă de stabilizare.

Economiile în lei ale populaţiei nu mai pierd valoare sub apăsarea unui curs de schimb slab.

2. A scăzut rata de referinţă a Băncii Naţionale a României, iar acest semnal are toate şansele să faciliteze accesul la creditele necesare pentru finanţarea investiţiilor.

În această situaţie este de aşteptat creşterea producţiei şi apariţia de noi locuri de muncă.

Ne aşteptăm în viitorul apropiat ca acest semnal să fie preluat de către băncile comerciale, prin deblocarea creditării.

Doamnelor şi domnilor, În fapt, esenţa Acordului de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional, în valoare de 13 miliarde de euro, a fost tocmai ceea ce am menţionat mai înainte: stabilitatea cursului leu/euro şi deblocarea creditării în economia românească.

Prin faptul că cele 13 miliarde de euro vor merge la Banca Naţională a României pentru consolidarea rezervelor valutare ale ţării, creăm premisele pentru stabilitatea cursului euro/leu şi pentru existenţa lichidităţilor pe piaţă, astfel încât creditarea să fie deblocată.

Şi, repet, semnalele pozitive au început deja să apară prin scăderea ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României.

3. Un alt semnal pozitiv: încetinirea ritmului de creştere a şomajului.

În luna aprilie, şomajul s-a majorat numai cu 4 mii de persoane, ceea ce înseamnă doar o creştere a şomajului de 0,1%, adică de la 413 mii de persoane, în luna martie, am ajuns la 417 mii de persoane în luna aprilie.

Mai mult decât atât, şomajul s-a redus în 15 judeţe, iar rata şomajului pe toată ţara a rămas, în luna aprilie, constantă, 5,6 % - 5,7%, şi spun asta în condiţiile în care în foarte multe ţări europene rata şomajului este cu două cifre, iar în România faptul îmbucurător, pentru moment, este că a încetinit ritmul şomajului şi locurile de muncă ale românilor sunt păstrate, apărând tot mai multe soluţii pentru noi locuri de muncă.

4. Ultimele statistici spun că pericolul inflaţiei este ţinut sub control, cu efecte benefice asupra puterii de cumpărare a populaţiei.

În aprilie, inflaţia lunară a scăzut la jumătatea nivelului înregistrat în luna martie.

Rata anuală a inflaţiei este în uşoară scădere în contextul ieftinirii pieţei serviciilor.

De asemenea, BNR a revizuit în scădere proiecţia privind rata inflaţiei pe anul 2009.

5. Un alt semn pozitiv vine din domeniul construcţiilor.

În consecinţă, putem constata o revigorare a sectorului construcţiilor.

Este de subliniat faptul că luna februarie, în domeniul construcţiilor, a însemnat şi o revigorare a cererii, ilustrată de numărul de autorizaţii pentru construcţiile rezidenţiale.

Numărul autorizaţiilor eliberate pentru locuinţe a fost în februarie 2009 de 3 739, faţă de numai 2 469 în luna ianuarie 2009.

Numărul autorizaţiilor pentru clădirile rezidenţiale, eliberate în februarie 2009, a fost cu 8,7 procente mai mic decât cel de la finalul lui februarie 2008.

Cu alte cuvinte, există un semnal pozitiv şi în privinţa sectorului construcţiilor.

6. Un alt semn pozitiv este legat de creşterea volumului investiţiilor străine directe.

În primele două luni ale anului 2009 volumul investiţiilor străine s-a majorat cu 38,1%, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior, până la circa 1,4 miliarde de euro.

O evoluţie pozitivă se constată în ceea ce priveşte structura investiţiilor străine/sursă de provenienţă, concretizată în majorarea contribuţiei participaţiilor de capital de la 14,8%, cât reprezenta aceasta în primele două luni ale anului 2008, la 45,2% în primele două luni ale anului 2009.

Investiţiile străine directe din luna februarie au însumat 462 de milioane de euro.

Acesta este un semnal extrem de pozitiv, că ceea ce am făcut până acum pentru mediul de afaceri este corect.

Adică menţinerea cotei unice de impozitare de 16%, una dintre cele mai atractive din întreaga Uniune Europeană, ne dă în continuare posibilitatea să fim un mediu investiţional atractiv pentru cei care doresc să investească în continuare în România.

7. Exporturile din luna martie au fost cu circa 500 de milioane de euro peste cele din luna februarie, în condiţiile în care cursul de schimb nu s-a mai depreciat.

8. Agenţia de rating Moody's a reconfirmat în martie statutul de investment-grade al României, ceea ce conduce la menţinerea nivelului de încredere asupra mediului investiţional din România.

Repet, este un lucru pozitiv, care arată că ceea ce am făcut este corect.

9. Al nouălea element pozitiv: revigorarea încasărilor bugetare în luna aprilie.

Din acest punct de vedere, în luna aprilie s-au realizat încasări mai mari, 15,3 miliarde de lei, comparativ cu luna ianuarie - 15 miliarde de lei, februarie - 10,9 miliarde de lei, martie - 12,1 miliarde de lei.

Este încă un semnal că ceea ce facem este corect şi că suntem pe drumul cel bun din punctul de vedere al relansării activităţii economice.

În aceste condiţii discutăm despre actuala moţiune de cenzură.

Autorii moţiunii de cenzură utilizează interpretarea eronată şi prezentarea trunchiată a informaţiilor, ca modalitate principală de argumentare în conţinutul moţiunii de cenzură.

Iată câteva exemple.

Investiţiile străine nete, spun autorii moţiunii, au fost în anii 2007 - 2008 în sumă de 16,2 miliarde de euro, iar la sfârşitul anului 2006, din 1991, soldul investiţiilor străine directe era de 34,5 miliarde de euro.

Investiţiile din cei doi ani reprezentau mai puţin de jumătate din soldul existent la sfârşitul anului 2006, dar în moţiune jumătatea a devenit dublare, demonstrând încă o dată lipsa de profesionalism a celor care au alcătuit conţinutul acestei moţiuni de cenzură.

Mai mult decât atât, dacă veţi citi textul moţiunii, veţi găsi expresii de genul: "Fondurile de privatizare au fost folosite pentru plata unor datorii ale Autorităţii Naţionale a Drumurilor."

Doamnelor şi domnilor colegi de la Grupul parlamentar al PNL, Autoritatea Naţională a Drumurilor nu există.

Nu există o asemenea entitate în România şi era de preferat ca atunci când se alcătuieşte o asemenea moţiune de cenzură să se cunoască existenţa acelor autorităţi care există în statul român.

Iar dacă este să vorbim de plata datoriilor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în sumă de 2 018 milioane de lei, acestea au fost achitate din prevederile bugetare aprobate Ministerului Transportului şi Infrastructurii pe anul 2009, şi nu din fondurile de privatizare.

Am fi preferat să achităm ceva din fondurile de privatizare, numai că le-aţi golit şi cheltuit pe toate, încât nu aţi mai lăsat nimic.

Aţi aplicat politica "după noi, potopul" sau pârjolul câmpiilor şi al tuturor locurilor care v-au stat în cale în anul 2008, inclusiv pârjolirea finanţelor publice ale ţării.

De asemenea, în această moţiune impozitul minim a fost mistificat şi prezentat deformat.

În acest sens, vă voi oferi câteva exemple.

Dumneavoastră aţi spus că acest impozit este aplicat în Franţa, în Ungaria şi în alte ţări, dar într-o manieră total diferită.

Aţi uitat însă să spuneţi că acest impozit minim este în Franţa de peste 35 de ani şi că în forma lui iniţială a avut un caracter generalizat, exact cum este în forma noastră existentă.

Dacă este să spunem adevărul, el trebuie prezentat aşa cum este el.

Dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, România are cea mai scăzută pondere a veniturilor în produsul intern brut.

Ponderea veniturilor totale în România în 2008 a reprezentat 32,8% din PIB, sub media zonei euro, care a fost de 45,2% din PIB.

Astfel, România ocupă ultimul loc dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Rata de taxare la impozitul pe profit în România este de 16%, printre cele mai scăzute din Europa.

La polul opus se situează Belgia, cu 33%, Spania - 32,5%, Marea Britanie - 30%.

Veniturile colectate din impozitul pe profit în România reprezintă 3,1% din PIB.

În economiile din zona Comunităţii Europene, Cehia a acumulat 4,8% din PIB, cotă de impozitare de 21%, Slovenia încasează 3,4% din PIB, iar Ungaria 2,8% din PIB.

Încasările din impozitul pe venit reprezintă doar 3,3% din PIB în România şi Bulgaria, în timp ce în Ungaria acestea reprezintă peste 7% din PIB, adică 20,6% din totalul veniturilor bugetare, iar în Polonia 5,3% din PIB, adică 16,5% din totalul veniturilor bugetare.

România are un nivel scăzut al ratei de taxare la TVA, colectând ca procent din PIB venituri la nivelul mediei Uniunii Europene, 8% din PIB.

În perspectiva economiilor emergente din centrul şi estul Europei, Bulgaria deţine cel mai ridicat nivel de colectare, ca procent din PIB, pentru TVA, 12% din PIB.

De asemenea, în România încasările din accize reprezintă 3% din PIB, în timp ce în Bulgaria deţine cel mai ridicat nivel de colectare, ca procent din PIB pentru accize, 5,8% din PIB, adică 17,6% din totalul veniturilor bugetare.

În faţa acestei realităţi care ne arată că avem, practic, cea mai joasă rată de fiscalitate din Uniunea Europeană, repet, la limita inferioară a fiscalităţii Uniunii Europene, am ales lărgirea bazei de impozitare, şi nu împovărarea contribuabililor.

Valoarea ridicată a bazei de impozitare pentru impozitul pe profit a impus introducerea acestei măsuri limitative, care vizează asigurarea unui sistem fiscal echitabil şi corect pentru toţi contribuabilii.

Subliniez, volatilitatea ridicată a bazei de impozitare pentru impozitul pe profit a determinat acest lucru.

Totodată, introducerea impozitului minim a vizat descurajarea comportamentului de free rider, prin care o parte a agenţilor economici urmăreşte obţinerea de beneficii fără achitarea obligaţiilor către stat.

Şi, evident, şirul observaţiilor cu privire la conţinutul moţiunii, care reflectă şi denotă lipsa de profesionalism şi de neînţelegere de către autorii moţiunii, poate continua.

În conţinutul moţiunii s-au făcut referiri la ordonanţa cu privire la serviciile deconcentrate.

Vreau să spun foarte clar şi direct, această ordonanţă de urgenţă urmăreşte eficientizarea, profesionalizarea managementului administraţiei publice locale.

Este vorba de serviciile publice deconcentrate care se află în subordinea Guvernului, a ministerelor şi care acţionează în teritoriu.

Singurul criteriu pe care îl avem şi îl propunem este acela al performanţei, al indicatorilor care urmăresc exigenţele legate de modul cum sunt cheltuiţi eficient banii publici, fără a interfera cu niciun fel de încălcare a vreunei prevederi legale.

De altfel, cei care au demonstrat că sunt performanţi şi buni manageri îşi pot păstra în continuare poziţiile, nu este niciun fel de problemă.

Cei care vor pleca au funcţiile publice din care au plecat, deci, cu alte cuvinte, nu-şi pierd locurile de muncă.

Dar nu puteţi cere acestui Guvern să stea cu mâinile în sân şi să nu aplice performanţa, ca unicul criteriu de apreciere în raporturile cu serviciile publice deconcentrate care sunt în subordinea acestui Guvern.

Doamnelor şi domnilor, în încheiere, aş vrea să vă mai spun doar două lucruri.

Primul este acela că semnele pozitive din economie despre care am menţionat sunt o dovadă a faptului că măsurile pe care actualul Guvern PSD - PD-L le-a luat sunt bune şi asigură relansarea economică a ţării, opresc scăderea economică pe care nea lăsat-o vechea guvernare.

Încercăm să răspundem nevoilor de a opri sancţionarea României de către Comisia Europeană pentru iresponsabilitatea Guvernului PNL de anul trecut, care ne-a lăsat cu acel uriaş deficit bugetar de 5,4% şi suntem nevoiţi să aplicăm aceste constrângeri bugetare.

Nu am fi dorit ca noi să fim aceia care să aplice aceste constrângeri bugetare.

Ar fi fost de dorit ca vechiul Guvern să nu fi irosit acei bani, ca astăzi să avem resurse financiare şi să nu fi fost nevoiţi să aplicăm aceste măsuri mai dure, mai aspre astăzi, dar corecte pentru viitorul de mâine al ţării.

Acum avem în vedere un plan doi de asigurare a relansării economice, în urma încheierii Acordului de finanţare externă cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Acest plan doi de relansare urmăreşte, pe de o parte, acordarea de garanţii şi ajutoare de stat pentru întreprinderile, firmele care susţin domenii strategice de dezvoltare a economiei naţionale.

Vorbim aici de susţinerea agriculturii, de susţinerea unor domenii unde România are un avantaj competitiv în raport cu alte ţări europene, vorbim de domeniul construcţiilor, vorbim de domeniul infrastructurii, vorbim de susţinerea investiţiilor din turism, din mediu, din sănătate.

Este vorba de a pune accentul pe acele domenii strategice, unde România are un avantaj competitiv în raport cu alte ţări şi aceste beneficii nu vor întârzia să apară.

În al doilea rând, dorim, la nivel guvernamental, să creăm un mecanism instituţional pentru garantarea creditelor în vederea achiziţionării primei locuinţe.

Dorim pe această cale să sprijinim tinerii în achiziţionarea primei locuinţe, pentru dinamizarea pieţei imobiliare şi a sectorului construcţiilor, care, în esenţă, creează şi menţine locurile de muncă ale românilor.

Acest lucru va fi făcut în perioada următoare ca încă o dovadă pozitivă a aplecării acestui Guvern spre componenta economică directă.

În al treilea rând, sprijinirea producţiei agricole.

Aşa cum am spus, agricultura devine o prioritate fundamentală a acestui Guvern, ţinând cont că această ţară se poate transforma dintr-o ţară net importatoare de produse agro-alimentare într-o ţară exportatoare de produse agro-alimentare.

În al patrulea rând, până în 15 iunie vor fi emise actele normative în vederea eliminării a 179 de taxe şi tarife.

Este vorba de reducerea poverii administrative a contribuabilului prin reducerea poverii financiare şi crearea unui mediu de afaceri mai atractiv.

În acelaşi timp, vom asigura cofinanţarea fondurilor europene, inclusiv a TVA-ului.

Reamintesc faptul că am majorat cota de prefinanţare de la 15% la 20%, tocmai pentru a mări gradul de absorbţie a fondurilor comunitare.

Nu în ultimul rând, acest Guvern pe care îl reprezint s-a angajat direct în rezolvarea şi adoptarea legilor care fac necesară şi posibilă reforma structurală a societăţii româneşti.

Timp de 20 de ani nu s-a făcut ceea ce trebuie, astăzi s-a făcut mai mult ca niciodată.

Aici este vorba despre descentralizare şi deja am adoptat primele acte normative pe linia descentralizării în administraţia publică, în domeniul sănătăţii, în domeniul sportului şi vom continua cu domeniul educaţiei, agriculturii, muncii, culturii şi cu alte domenii, acolo unde descentralizarea este posibilă, o descentarlizare care presupune nu numai sarcini şi prerogative spre autorităţile locale, ci şi descentralizarea finanţelor pentru îndeplinirea unor asemenea atribuţii.

Vorbesc şi despre legea salarizării unice, care va introduce dreptatea şi va elimina privilegiile din sistemul bugetar, adică vom avea o singură lege a finanţării şi a plăţii salariilor tuturor oamenilor care sunt plătiţi de la stat.

Asta înseamnă că un Guvern este decis să facă ceea ce trebuie.

Nu în ultimul rând, avem două legi la fel de importante: legea cu privire la responsabilitatea fiscală şi legea cu privire la reforma sistemului de pensii.

Repet, sunt legi care vizează domenii structurale ale societăţii româneşti şi care sunt aşteptate de către toţi românii.

Doamnelor şi domnilor,

În aceste condiţii, permiteţi-mi să închei şi să spun că această moţiune de cenzură este, de fapt, îndreptată împotriva autorilor ei.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumim domnului prim-ministru.

Începem dezbaterile pe tema moţiunii de cenzură.

Conform votului dumneavoastră, în ordinea grupurilor parlamentare, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Cezar Preda -

Grupul parlamentar al PD-L.

Se pregăteşte doamna deputat Aurelia Vasile - Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Domnilor preşedinţi, Domnule prim-ministru, Domnilor miniştri, Dragi colegi, Aşa cum arăta primul-ministru, astăzi România îşi primeşte răsplata în urma evaluării finale pe care Comisia Europeană o face şi care arată cum a condus Partidul Naţional Liberal România în anul 2008.

Astăzi a început procedura de deficit excesiv şi toată politica dâmboviţeană păleşte în faţa unor măsuri luate de către cei pe care noi i-am considerat şi îi considerăm un model de democraţie şi exigenţă, cei pe care i-am curtat ani de zile şi cu care noi ne-am angajat în scris să devenim parteneri.

În această perioadă, care este şi o perioadă de campanie electorală, colegii de la PNL ar trebui să le spună tuturor românilor, din casă în casă, ce au putut ei aduce din Europa pentru România.

Tot ce au putut aduce este ca fiecare localitate, fiecare buget local din România să fie monitorizat de către Comisia Europeană.

În loc să admită că nu a fost în stare să aducă fonduri europene pentru satele, comunele, oraşele româneşti, Partidul Naţional Liberal depune moţiuni de cenzură, întrerupând astfel dezbaterile despre rolul Domniilor Lor în situaţia de criză în care ne aflăm astăzi.

Partidul Naţional Liberal acuză o guvernare care a preluat o Românie în suferinţă, o Românie într-un moment foarte greu şi care face tot ce poate pentru a corecta, în plină criză economică, deficitele fiscale lăsate de vechiul Guvern.

Cât de penibilă poate fi o moţiune de cenzură acum?

Ea este un drept constituţional, dar cum poţi uza şi abuza de acest drept, când eşti atât de incorect, când eşti atât de vinovat?

Ca orice act al unui partid politic responsabil, serios, aflat în

Parlament, moţiunea este şi ea tot un act de solidaritate.

Ea nu este un act al minciunii, al pervertirii adevărului, al tupeului deşănţat, al incompetenţei dovedite.

Dragi colegi, Vă rog să revedeţi intervenţiile parlamentarilor opoziţiei din semestrul II al anului 2008, când somam pe cei de la guvernare să folosească creşterea economică pentru a face investiţiile necesare în ţară şi pentru a mări salariile, inclusiv ale profesorilor.

Ei au râs de noi, au râs de ţara asta şi de 22 de milioane de români, dând aproape 40 000 de miliarde clientelei politice pentru a cumpăra televizoare, termopane, scaune, mese şi pentru a se plimba în străinătate.

Aşa aţi obţinut, domnilor, şi voturile la alegerile locale şi parlamentare.

România resimte astăzi efectele crizei atât de puternic, pentru că vechiul Guvern a ales să cheltuiască bugetul ţării pentru apropiaţi, considerând că numai clienţii săi politici trebuie să beneficieze de guvernarea PNL, iar restul românilor, printre care şi profesorii, medicii, funcţionarii publici, nu au mai contat.

Aţi conceput acest document constituţional parlamentar ca un element de campanie electorală prezidenţială.

Ne transmiteţi mesaje în care ne jigniţi în fiecare zi.

Ne transmiteţi mesaje din care românii nu mai înţeleg nimic şi în care nu găsesc nicio soluţie la problemele lor şi la cum să depăşească această perioadă grea pentru toţi.

Partidul Naţional Liberal este rupt de realitate.

Toată atenţia şi energia acestui partid sunt canalizate spre un singur român: spre Preşedinte.

Lăsaţi-ne atunci, domnilor, să ne ocupăm noi de celelalte 22 de milioane de români, aşa cum spune Constituţia şi Uniunea Europeană.

Lăsaţi-ne să ne facem treburile pentru a depăşi această criză, criză pe care voi, semnatarii acestei moţiuni de cenzură, nu o resimţiţi deloc, pentru că v-aţi făcut provizii din bugetul ţării atunci când acesta era pe mâinile dumneavoastră, şi asta pentru că principiul după care aţi guvernat a fost "după noi potopul", cum foarte bine l-a numit primul-ministru Emil Boc sau, altfel spus, ce va fi va fi, vom trăi şi vom vedea.

Într-adevăr, acum se vede cu câtă iresponsabilitate şi în ce minciună a fost condusă ţara aceasta.

Când toată România dă dovadă de solidaritate şi înţelegere, numai Partidul Naţional Liberal doreşte să facă notă discordantă şi se poziţionează împotriva noastră şi împotriva a ceea ce România trebuie să facă acum.

Puterea şi voinţa de a depăşi greutăţile de fiecare zi trebuie să ne fie ţel pentru toţi politicienii.

România are nevoie de Guvernul Emil Boc, un Guvern în interesul românilor şi României, un Guvern care practică o politică echilibrată pentru a corecta golul lăsat în visteria statului de către Partidul Naţional Liberal, pentru a plăti la un nivel decent salariile, pensiile, alocaţiile sociale, pentru a relansa economia ţării în condiţii de criză şi pentru a aduce şi folosi corect fondurile europene.

Doamnelor şi domnilor, Partidul Democrat Liberal este realist asupra situaţiei grele în care ne aflăm, situaţie în care guvernarea nu se mai poate face la televizor, nu se mai poate face cu zâmbete până la urechi, cu reţelele clienţilor politici lipite de bugetul României.

Partidul Democrat Liberal s-a angajat total în rezolvarea acestei crize.

Cerem solidaritate politică totală, pentru că fiecare familie din România, fiecare cetăţean are dreptul să fie sprijinit să depăşească acest moment greu din istoria postdecembristă a ţării noastre.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumim domnului deputat.

Dau cuvântul doamnei deputat Aurelia Vasile.

Se pregăteşte domnul senator Crin Antonescu - Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor,

Stimate colege şi colegi,

Moţiunea de cenzură este un act profund democratic, iar dezbaterea publică a acesteia nu face decât să aducă lămuriri esenţiale, prin care trebuie contracarate mistificările şi manipulările cu care este intoxicată opinia publică de parlamentarii Partidului Naţional Liberal în această moţiune.

Semnatarii moţiunii şi-au propus să ridice piatra şi să lovească.

Problema nu gravitează în jurul interogaţiei de ce se dă cu piatra, ci în jurul unui subiect ce ţine de moralitate politică, şi anume uite cine s-a găsit să dea cu piatra.

Dacă moţiunea ar nimeri în mâna unui marţian, ce ar înţelege acesta din textul ei cu pretenţii de adevăr istoric? Ar înţelege că guvernarea Tăriceanu a fost ultraprogresistă, lăsând ţara într-un ocean de lapte şi miere, iar guvernarea PD-L - PSD a reuşit să prăbuşească economia naţională în numai trei luni, în condiţiile în care Guvernului Tăriceanu i-au trebuit patru ani pentru acelaşi lucru.

Unul din motivele titlului moţiunii se sprijină pe acuzele că Programul de guvernare al Coaliţiei PD-L - PSD nu mai conţine cea mai mare parte a promisiunilor electorale şi că în două luni de mandat Programul de guvernare nu a putut fi mobilat cu soluţii ferme de combatere a crizei.

În acest context, moţiunea sugerează că soluţiile de combatere a crizei trebuiau lansate în campania electorală, înainte de apariţia crizei, şi se reproşează partidelor coaliţiei că nu au avut premoniţii în legătură cu nivelul dezastruos al deficitului bugetar de sorginte liberală, de altfel, prezentat de prim-ministru.

Toate guvernele au calitatea funciară de a nu fi perfecte.

Nici actualul Guvern nu poate emite aceste pretenţii.

PNL doreşte ca moştenirea dezastruoasă a guvernării Tăriceanu să fie subiect tabu, cu atât mai mult cu cât privind în urmă, pe parcursul celor patru ani, PNL este gestionarul perioadei.

Actuala coaliţie are neşansa să guverneze după guvernarea Tăriceanu, şi aceasta o face pentru că aşa a hotărât electoratul.

Percepţia electoratului a fost că programul liberal de guvernare a fost o catastrofă şi a oferit semnatarilor moţiunii atâtea mandate în Parlament cât a fost apreciată guvernarea.

Domnilor liberali, promotori ai acestei moţiuni, Aţi avut unica şansă istorică de a guverna România după 1989 şi aţi ratat-o.

Nu este nevoie să ne credeţi pe noi dacă v-o spunem.

V-a spus-o electoratul în decembrie 2008, când v-a anulat şansa de a mai guverna şi de a ocupa mai multe scaune în Parlament.

Nici actualele sondaje nu vă creditează cu mai mult.

Actualul Guvern realizează performanţa unică în analele postdecembriste de a se confrunta cu o moţiune de cenzură după numai patru luni de guvernare.

Până acum, toate guvernele au beneficiat la începutul mandatului de termene de graţie rezonabile, din raţiuni care nu ţin numai de bunul-simţ.

Când guvernarea liberală a debutat, în 2004, aceasta s-a plâns de eşecul politicii fiscal-bugetare a Guvernului Năstase, motivând astfel moştenirea dezastruoasă.

Guvernul Tăriceanu a introdus, ca o soluţie de contracarare, cota unică de impozitare, măsură discutabilă azi, care a favorizat creşterea artificială a unor venituri, inclusiv a celor salariale, pentru nerezolvarea cărora moţiunea ne acuză; ei pe noi.

Moţiunea susţine că actualul Guvern trebuie demis, deoarece naşte noi surse de criză, peste criza moştenită.

Prin această declaraţie nu se poate înţelege decât că la actuala criză a Guvernului Tăriceanu şi Guvernul Boc, pe de altă parte, a avut partea lui de contribuţie.

Nu. Nu se găseşte nicio aluzie în moţiune care să sugereze o asumare a răspunderii din partea semnatarilor pentru partea lor de criză.

Se acuză faptul că legile bugetare au fost construite în condiţiile în care veniturile bugetare, în luna ianuarie 2009, erau mai mici cu 20% decât cele prevăzute.

Ce s-a întâmplat în 2008 cu mult lăudata economie care duduie şi care avea procente de creştere pentru care Europa şi restul lumii ne invidia?

Când a predat mandatul, la sfârşitul lui decembrie 2008, să înţelegem că Guvernul Tăriceanu a confiscat creşterea economică, plecând cu ea acasă?

Moţiunea ne atenţionează că nu avem dreptul să dăm lecţii guvernului precedent.

În afara lipsei de logică a unei astfel de solicitări, unde se presupune că unui guvern expirat, care nu mai există, i se pot da lecţii, se dovedeşte că urmaşilor Brătienilor le lipseşte măsura când aceştia susţin că anii de guvernare liberală au fost cei mai buni din istoria modernă a României.

Electoratul a infirmat aceasta.

Nu are nimeni pretenţia că toate soluţiile lansate de actuala guvernare sunt perfecte, în marea lor majoritate acestea vor fi promovate prin intermediul legilor pe care Parlamentul trebuie să le dezbată şi să le adopte.

În Parlament este locul în care toţi semnatarii moţiunii pot corecta soluţiile propuse şi unde aceştia îşi pot etala întreaga pricepere de specialişti ai Guvernului precedent.

Grandoarea liberală nu are limite când, în moţiune, se fac trimiteri sentenţioase la incompetenţele actualului Guvern, lăsând să se înţeleagă că Guvernul precedent a fost chintesenţă de competenţe, ceea ce reprezintă o jignire nedisimulată la adresa electoratului, care a refuzat să-şi însuşească o asemenea aserţiune.

Multe din măsurile actualului Guvern, copios criticate de semnatarii moţiunii, au fost experimentate de alte economii.

Măsurile respective sunt luate în contextul situaţiei de criză, existentă în mod evident, şi al îndeplinirii dezideratului solidarităţii sociale.

Aici, actualul Guvern caută forme aplicate ale conceptului liberal "prin noi înşine", ceea ce, în viziunea noastră, impune implicarea deopotrivă a tuturor, pentru ca traversarea crizei să se realizeze cât mai repede şi cu costuri cât mai mici.

Luând în calcul problemele reale cu care se confruntă azi România pe plan economic şi social, nu ne permitem să le negăm, nu minimalizăm intenţia semnatarilor moţiunii de a ne semnala o parte din aceste probleme, însă adevărata judecată nu o aşteptăm de la semnatari, ci din partea electoratului, care are o percepţie mult mai reală în legătură cu ce am moştenit şi cum gestionăm această moştenire.

Dacă ar fi constituţional să lansăm şi noi, acum, o moţiune de cenzură la adresa Guvernului Tăriceanu, în mod sigur aceasta ar trebui să se numească "Marea păcăleală PNL". (Discuţii, râsete, aplauze)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

În continuare, domnul senator Crin Antonescu.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Markó Bela.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte, Doamnă preşedinte, Domnule prim-ministru, Domnilor colegi, Domnilor miniştri, De mai bine de 150 de zile, noi asistăm la un spectacol care, deşi se desfăşoară într-un context din ce în ce mai trist, într-un context dramatic pentru întreaga ţară, poate fi calificat, cred, ca o comedie a erorilor şi o comedie a minciunilor.

Dumneavoastră, domnilor guvernanţi, şi dumneavoastră, domnilor colegi din majoritate, aţi spus şi continuaţi să spuneţi fără niciun fel de jenă foarte multe minciuni.

Nu vă mai amintesc minciunile din campania electorală, fiindcă nu este nevoie, ele au intrat în folclor: 50% măriri de salarii la profesori, şi cosmonauţi, şi NASA, toate.

Dar aţi spus o serie de minciuni care ne-au adus astăzi aici şi care ne fac pe noi, cei din opoziţie, să socotim că nu există soluţie de continuare cu Guvernul dumneavoastră.

Prima mare minciună pe care aţi spus-o, domnule primministru, a fost chiar în seara când nici nu se cunoştea exact rezultatul alegerilor, dar sondajele vă arătau a fi cu ceva procente în urma PSD-ului.

Şi atunci, în ciuda filipicei dumneavoastră de astăzi la adresa PNL, aţi strigat sus şi tare că doriţi să faceţi guvern cu liberalii, pentru că aveţi compatibilitate de program, pentru că aţi avea coerenţă de guvernare şi nu aţi spus nimic despre aşa-zisul dezastru pe care PNL şi Guvernul său l-ar fi lăsat.

Eu nu mai doresc să intru în discuţia despre eterna moştenire pe care o invocaţi, şi prin moţiune vi se răspunde şi vi s-a răspuns în toate felurile.

Vreau doar să vă spun două lucruri.

Dacă este adevărat ceea ce susţineţi dumneavoastră despre dezastrul din 2008 al Guvernului liberal, atunci, dumneavoastră minţeaţi în momentul în care spuneaţi că aveţi compatibilitate de program cu noi şi că sunteţi gata să faceţi imediat guvern cu noi.

Dacă, de asemenea, domnii colegi din PSD consideră că a fost un dezastru, că s-a făcut risipă în anul 2008, atunci îi invit să se gândească dacă nu cumva această risipă le-a prins bine şi dacă nu cumva sunt coautori.

Deci din două una: ori nu este adevărat ce spuneţi despre risipa Guvernului liberal şi, atunci, minţiţi, ori este adevărat, dar aţi fost complici şi, atunci, din nou, minţiţi. (Aplauze la Grupul parlamentar al PNL)

Aţi minţit, de asemenea, în momentul în care aţi explicat României că vă aliaţi pentru că este nevoie de un guvern puternic, care să scoată ţara din criză.

Nu este adevărat, stimaţi domni.

Cei din PD-L aţi fost puşi de preşedintele Traian Băsescu să vă aliaţi la guvernare cu PSD-ul în

încercarea de a anihila, în vederea alegerilor prezidenţiale, maşina de vot a PSD-ului, iar cei din PSD aţi fost puşi, domnule preşedinte Geoană, să vă aliaţi cu PD-L pentru că grupurile dumneavoastră clientelare nu mai aveau răbdare şi doreau să intre, imediat şi comod, la guvernare; oricum, cu oricine, imediat. (Aplauze la Grupul parlamentar al PNL)

Aţi vorbit apoi despre faptul că nu aţi avut cunoştinţă despre criză.

Aţi minţit din nou.

Aţi fost informaţi despre criză de premierul Tăriceanu, cu acte în regulă, aţi fost informaţi despre criză şi dumneavoastră, şi preşedintele Băsescu de SRI, cu acte în regulă, aţi fost, de asemenea, informaţi de BNR şi de guvernatorul BNR, cu acte în regulă.

Nu mai puteţi minţi despre faptul că nu aţi fi avut cunoştinţă despre criză.

În ianuarie, la învestire, şi după aceea, aţi minţit din nou şi, deşi acum aveaţi cunoştinţă de criză, aţi vorbit despre creştere economică, aţi vorbit despre stimulente fiscale, aţi vorbit despre înviorarea economiei, aţi vorbit şi vorbiţi în continuare despre solidaritate.

Nu aveţi niciun fel de solidaritate, domnilor guvernanţi, nici cu ţara, nici cu întreprinzătorii, nici cu salariaţii, nici cu şomerii.

Aveţi solidaritate cu clientela dumneavoastră şi aveţi solidaritate între dumneavoastră atunci când interesele vă coincid.

Astăzi vorbim, domnule prim-ministru, nu despre chestiuni electorale, nu despre partide.

Dumneavoastră, aici, în acest răspuns la moţiune, v-aţi răfuit cu PNL, dar ce aţi spus ţării, pe care o chemaţi la solidaritate? Ce le-aţi spus oamenilor care intră în şomaj?

Ce le-aţi spus celor care îşi suspendă activitatea companiilor? Ce leaţi spus profesorilor pe care i-aţi minţit în modul cel mai jalnic?

Nu gâlceava dumneavoastră cu PNL sau a PNL cu dumneavoastră şi acoliţii dumneavoastră îi interesează acum, în primul rând, pe români!

Eu cred că actuala putere continuă să spună minciuni despre situaţia economică şi continuă să ia măsuri aberante.

Azi discutăm pe marginea acestei moţiuni despre o fiscalitate excesivă şi aberantă şi despre o politizare excesivă şi aberantă pe care dumneavoastră o faceţi prin măsuri, singurele clare pe care le-aţi luat.

E o dovadă clară în aceste măsuri că nu avem o guvernare pentru români, ci avem, în mod vădit, în mod făţiş, o guvernare pentru grupurile clientelare din jurul domnilor Băsescu şi Geoană.

De minţit, aţi minţit împreună! Vă rog să guvernaţi împreună!

Imediat cum aţi anunţat ţara că faceţi un mare Guvern, unitar, coerent, ca să o scoateţi din criză, aţi început scandalul.

Zilnic vă faceţi unii pe alţii schizofrenici.

Sper să nu aveţi dreptate, sper să exageraţi. (Aplauze, râsete la Grupul parlamentar al PNL)

Zilnic vă acuzaţi unii pe alţii că sunteţi expiraţi, că sunteţi obstacolul în calea dezvoltării României.

Aici aveţi şi unii, şi alţii dreptate. (Aplauze la Grupul parlamentar al PNL)

Jucaţi o farsă care este pe spinarea românilor şi vă spun clar, domnule preşedinte Emil Boc şi domnule prim-ministru, domnule ministru Blaga, că dacă, într-adevăr, colegii dumneavoastră din PSD dimineaţa sunt la putere, iar după-amiază şi seara sunt în opoziţie şi joacă această farsă necinstită, de ce nu faceţi ce am făcut noi când am fost puşi în aceeaşi situaţie?

Pentru că social-democraţii români nu vă fac dumneavoastră astăzi decât ce ne-aţi făcut dumneavoastră nouă... (Aplauze, râsete la Grupul parlamentar al PNL)

...şi noi am avut o soluţie: v-am poftit în opoziţie.

O aveţi la dispoziţie!

Colegi din PSD, colegi ai lor, ai celor din PD-L, de ce nu impuneţi într-un Guvern în care sunteţi atât de puternici măsurile pe care le credeţi corecte? Vreţi sau nu vreţi impozit forfetar?

Îl aud pe preşedintele partidului, domnul Mircea Geoană, arătându-se foarte rezervat.

Îl aud pe domnul ministru Niţă însuşi arătându-se foarte rezervat.

Când mai vine şi domnul Marian Vanghelie, alaltăieri, atunci îmi dau seama că este chiar cuvântul partidului.

Şi nu vrea impozit forfetar! (Rumoare, discuţii, râsete, aplauze la Grupul parlamentar al PNL)

Vreţi sau nu vreţi? Mulţumiţi-ne că vă dăm prilejul cu această moţiune să arătaţi care vă este răspunderea politică şi responsabilitatea politică în această chestiune.

Aţi minţit împreună, guvernaţi împreună.

Cea mai nefericită măsură dintre acestea, fără îndoială, este că prin impozitul forfetar dumneavoastră anulaţi, de facto, cota unică de impozitare, iar acest cadou otrăvit este suportat tocmai de partea cea mai dinamică a clasei antreprenoriale din România: întreprinzătorii mici şi mijlocii.

Dumneavoastră aţi promis raiul pe pământ, aţi spus că veţi ajuta mediul de afaceri, aţi spus că întreprinderile mici şi mijlocii, cu precădere, sunt în interesul dumneavoastră.

Care este efectul măsurii pe care aţi luat-o? Număr dublu de şomeri până la sfârşitul anului, număr triplu de firme care se vor închide, încasări mai mici chiar la buget.

Unde este logica economică a unei asemenea măsuri? Logica dumneavoastră economică priveşte doar a încasa, cum necum, ceva la bugetul de stat, ca să-l puteţi împărţi, şi de aceea această măsură este corelată cu politizarea tuturor structurilor până în fundul ţării şi cu simplificarea şi scoaterea din transparenţă a procedurilor de licitaţie.

Sunt singurele măsuri coerente, dar ele arată cu cine sunteţi solidari, cu cine faceţi politică şi pe spinarea cui faceţi politică.

Pe termen scurt, dumneavoastră puteţi stoarce economia ca pe o lămâie, dar aveţi responsabilitatea, ca orice guvern, ca orice majoritate, să gândiţi mai departe de alegerile din acest an, pentru că, în fond, pentru alegerile prezidenţiale v-aţi asociat, pentru clientela dumneavoastră în vederea alegerilor prezidenţiale faceţi astăzi această politică economică, dacă o pot numi aşa, şi pentru aceste interese - care nu au nimic în comun cu interesele societăţii româneşti - "gestionaţi" criza.

Eu aş vrea să vă spun că în această politică fiscală a dumneavoastră se vede încă o dată o mentalitate care nu v-a aparţinut dumneavoastră, dar în care aţi excelat.

Continuaţi să vă comportaţi, ca reprezentanţi ai statului, în faţa contribuabililor, în faţa cetăţenilor, în faţa salariaţilor, în faţa întreprinzătorilor ca un duşman pe viaţă.

Îi suspectaţi, practic, prin această măsură, pe toţi românii de evaziune fiscală.

Nu vă întrebaţi în această economie şi în această politică economică şi fiscală cine este cel mai mare risipitor şi cel mai mare prădător? Ei bine, statul, cu clientela sa mereu nesătulă, cu clientela sa mereu reînnoită de la o guvernare la alta.

Înţelegeţi o dată pentru totdeauna că într-o criză - pe care, este adevărat, nu aţi generat-o şi nu am generat-o - trebuie să ne comportăm în mod natural.

Nu puteţi trata infecţia cu microbi.

Trebuie să încercăm să însănătoşim acest organism viu, care este economia românească, şi nu prin asemenea măsuri o veţi putea face.

Nu v-o spunem numai noi, ci v-o spun întreprinzătorii mici şi mijlocii, v-o spune Registrul Comerţului, unde se înregistrează moartea acestor firme atunci când dumneavoastră - şi noi toţi -

avem obligaţia să le dăm şansa la viaţă.

Eu nu am spus nimic despre refacerea FSN-ului atunci când s-a constituit acest Guvern, dar vă spun acum că, din păcate, pe dumneavoastră vă uneşte, peste mulţi ani - şi o dovediţi azi, în moment de criză - aceeaşi frică de piaţă, aceeaşi frică de piaţa liberă, aceeaşi frică de soluţii care ţin de piaţa liberă, de măsurile liberale, de măsurile sănătoase, care numai ele pot să ne scoată din criză.

Dumneavoastră confundaţi cauzele crizei cu soluţiile crizei şi iată că fără această încredere în forţa pieţei, în dreptul pieţei de a fi arbitrată de stat, şi nu de a funcţiona la comanda statului şi sub controlul statului, în această teamă şi convingere a dumneavoastră stă lipsa noastră de şansă, pentru că nu avem nicio altă şansă, nici la locuri de muncă, nici la venituri, nici la investiţii productive, nici la alimentarea bugetului statului în mod sănătos, decât forţa economică a sectorului privat.

În acest sector loviţi dumneavoastră şi, în orice caz, toate exemplele pe care le aveţi în jur sunt contrare.

Domnule prim-ministru, nu discut de faptul că v-aţi început intervenţia prin a acuza PNL de faptul că procedura de deficit excesiv s-a deschis împotriva noastră şi că asta este crima PNL.

Vă informez că Tăriceanu nu a guvernat nici Franţa, nici Marea Britanie, nici Italia, nici Spania şi, dacă nu mă credeţi, întrebaţi-i pe colegii dumneavoastră de familie mai noi, Sarkozy, Berlusconi şi aşa mai departe.

Cred că ştiţi ce vreau să spun.

Dacă nu ştiţi ce vreau să spun, vă pot informa colegii dumneavoastră economişti, domnii Videanu şi Pogea. (Rumoare, discuţii, râsete, aplauze la Grupul parlamentar al PNL)

Aţi spus mereu că nu vă dăm soluţii.

Eu vă mai spun o dată care sunt soluţiile: ele ţin de bunul-simţ, nu de mari doctrine economice.

Nu ar trebui să vi le spun, că le ştiţi şi dumneavoastră, le-aţi promis şi dumneavoastră în campania electorală, le-aţi promis în discursurile de la învestitură.

În esenţă, domnule prim-ministru, mai puţini bani pentru politicieni şi clientelă, mai mulţi bani pentru economie.

Să vă mai spun ceva despre turism, despre titularul Ministerului Turismului?

Din sală: Da, spune. Da. (Rumoare, discuţii, râsete)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Nu vă mai spun nimic.

Renunţaţi acum la impozitul forfetar, pentru că, introducându-l, repetaţi o concepţie nefericită care ne-a însoţit în toţi aceşti 20 de ani de trecere de la un socialism atroce la un capitalism clientelar, şi anume a gândi existenţa firmelor şi întreprinzătorilor privaţi ca pe nişte surse de a alimenta doar bugetul, nu ca pe nişte forţe de a dezvolta în mod sănătos economia.

Eu pot să vă citesc din propriile dumneavoastră soluţii promise şi pot să vă spun că trebuie, dacă vrem să ne revenim din punct de vedere economic:

• să renunţaţi imediat la impozitul forfetar;
• să eliminaţi chiar impozitul pe venit pentru întreprinderile mici în primii ani de activitate a acestora;
• să eliminaţi impozitul pe salariu şi CAS-ul în primele şase luni de la angajare;
• să scădem chiar, până spre 10%, cota unică de impozitare, nu să o desfiinţăm - că asta face, de fapt, impozitul forfetar -, pentru a crea avantaje concurenţiale României în politicile de investiţii. Şi vă dau exemplul Bulgariei, care este aproape şi nu este ceva de neatins;
• să deduceţi de taxe locale pe cei care sunt angajaţi "la alb" în economie;
• să daţi stimulente reale celor care creează locuri de muncă, prin transferarea costului asistenţei sociale celor care creează aceste locuri de muncă, prin neimpozitarea profitului reinvestit, începând de acum, nu de la toamnă, că dumneavoastră multe faceţi de la toamnă, şi prin interzicerea blocării conturilor firmelor la bănci de către Ministerul Finanţelor Publice, în mod abuziv şi contrar Codului fiscal, şi aşa mai departe.

Noi, liberalii, nu suntem împotriva disciplinei fiscale, ci suntem pentru o impozitare redusă, pentru a fi stimulativă şi riguroasă.

Nu cerem decât transparenţă şi rigoare de la cetăţean şi statul de drept.

Nu cerem decât o atitudine de respect a statului faţă de cetăţean şi faţă de întreprinzători, adică cerem, în fine, o ordine.

Suntem, cum bine ştiţi, împotriva condiţionalităţilor FMI în planul echilibrelor macroeconomice, pentru că cea mai importantă armă împotriva crizei este stimularea consumului, ceea ce presupune şi acceptarea unor dezechilibre bugetare temporare.

Totul se sprijină pe stimularea economiei reale, şi nu pe abordarea statisticienilor în spatele unor foi de hârtie şi al unor ecuaţii.

Suntem, vă spunem de pe acum, împotriva oricărei modificări legislative rezultate din Acordul cu FMI care ar implica sporirea fiscalităţii şi îngrădirea libertăţilor economice şi a mersului pieţei.

Suntem, de asemenea, convinşi, domnule prim-ministru, că, din păcate, acordul cu FMI, dumneavoastră, incapabili de soluţii pentru redresarea economiei, l-aţi făcut doar, simplu spus, pentru a avea cu ce plăti pensii şi salarii până la alegerile prezidenţiale. (Rumoare, discuţii, aplauze la Grupul parlamentar al PNL)

Nu vă interesează că i-aţi îndatorat şi ne-aţi îndatorat pe toţi pentru foarte mulţi ani de acum încolo.

Vă interesează, încă o dată şi încă o dată, numai voturi, fiecare pentru preşedintele lui.

Eu cred, domnule prim-ministru Traian Băsescu şi domnule ajutor de prim-ministru, Mircea Geoană, că trebuie să rămâneţi uniţi! (Rumoare, discuţii, râsete, aplauze la Grupul parlamentar al PNL)

Nu vă pot spune, ca unui personaj de simbioză, Mircea Băsescu, că are altă conotaţie, dar Traian Geoană cred că merge. (Rumoare, discuţii, râsete, aplauze la Grupul parlamentar al PNL)

Trebuie să renunţaţi şi la acest Guvern, şi la aceste politici, pentru că altfel, continuând cu această comedie, continuând cu comedia alternativei, nefiind obsedaţi decât de voturi, îi înfundaţi pe toţi românii într-un context, repet, dramatic, în dificultăţi care, după aceea, vor dura ani.

Şi există în ţara asta - dincolo de noi, politicienii, dincolo de guvernele noastre care se schimbă şi îşi transmit grele moşteniri - oameni care au dreptul să trăiască, care au dreptul să producă, care au dreptul să nu stea la mila Guvernului dumneavoastră sau la mila Guvernului nostru.

Daţi-le şansa să scoată ei România din criză, pentru că dumneavoastră şi, probabil, nici noi, singuri, nu putem.

Vă rog să luaţi această moţiune de cenzură nu ca pe un joc politic între partidele noastre şi vă rog, domnilor parlamentari din PSD şi PD-L, să vă gândiţi bine înainte de a vota.

Oamenii aceştia vă distrug, inclusiv din punct de vedere electoral.

Din sală: Bravoo! (Aplauze furtunoase la Grupul parlamentar al PNL)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumim.

În continuare, îl invit la microfon pe domnul senator Markó Bela. (Aplauzele continuă.)

Apreciem verva adolescentină a acestei discuţii.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Markó Béla:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În cele aproape două decenii care au trecut după decembrie 1989, România a avut obiective care în momentele-cheie au impus o solidaritate între formaţiunile politice.

Această solidaritate a anulat, atunci când a fost nevoie, liniile de demarcaţie obişnuite dintre partea guvernamentală şi opoziţie.

Interesul general al societăţii a reuşit să ne apropie de foarte multe ori când, de altfel, eram într-o competiţie politică înverşunată.

Clasa politică din România, în pofida tuturor slăbiciunilor, minciunilor şi ipocriziilor, a avut capacitatea extraordinară de a milita cu consecvenţă, de exemplu, pentru integrarea ţării în structurile europene şi euroatlantice sau pentru alte priorităţi.

Trebuie să vă spun că astăzi nu strategia greşită, nu lipsa proiectării unitare, nu miopia unor miniştri, ci, dincolo de aceste probleme, ceea ce m-a convins că trebuie să depunem moţiunea de cenzură a fost tocmai lipsa totală a unei astfel de solidarităţi a celor care ne guvernează.

La ce mă refer?

După primele săptămâni ale guvernării PD-L - PSD, foarte repede ne-am dat seama, stimaţi guvernanţi, că, de fapt, criza economică a devenit un pretext extraordinar pentru a acoperi funcţionarea defectuoasă a unei căsătorii care este considerată un fel de mezalianţă atât de soţ, cât şi de soţie.

Decideţi dumneavoastră cine este soţul şi cine este soţia în această relaţie.

Eu cu greu aş putea spune acest lucru.

Oricum, în plină criză economică, dumneavoastră duceţi o luptă de clasă între aşa-zisa stângă şi aşa-zisa dreaptă, o lună de zile vă chinuiţi în mod public pentru a obţine controlul unui serviciu secret şi, în general, am impresia că până acum coaliţia a însemnat o bătălie permanentă pentru controlul diferiţilor boscheţi sau dealuri, pâraie şi înălţimi ale guvernării.

Cum am putea atunci să vă solicităm o solidaritate cu ceilalţi?

Cum am putea să vă convingem că în momentele de criză nu aveţi voie să băgaţi zâzanie în societate, să loviţi în întreprinderile mici şi mijlocii, să decapitaţi toate instituţiile deconcentrate şi să transformaţi prefecturile în comitete de partid judeţene, în frunte cu un prim-secretar îngâmfat şi nepriceput? (Discuţii, aplauze)

Eu nu discut capacitatea fiecărui ministru de a administra un portofoliu, unii dintre dumneavoastră au mai făcut acest lucru, chiar cu rezultate bune.

Nu discut nici experienţa celor două partide.

Separat, aveţi multe calităţi, stimaţi colegi, dar împreună...

A existat, cândva, un slogan electoral: "Împreună vom reuşi".

Dumneavoastră, după părerea mea, împreună, nu veţi reuşi.

Din cauza luptei pentru funcţii, aţi adoptat o ordonanţă de urgenţă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009, care anulează tot ce am realizat, de altfel, împreună cu dumneavoastră, în privinţa creării unui sistem stabil de funcţionari publici specialişti în administraţie.

Prin această măsură, ne-aţi întors cu cel puţin 10 ani în timp.

Dacă vreţi să rezolvaţi problema crizei, căutaţi solidaritate şi impuneţi solidaritate în societate, domnule prim-ministru.

Demiterile în lanţ nu vor genera solidaritate, ci nemulţumiri şi instabilitate.

Nu neg că prezenţa specialiştilor maghiari în conducerea unor instituţii se datorează şi influenţei politice a UDMR din anii precedenţi, dar această prezenţă a însemnat şi aşa, de exemplu, numai un procentaj de 50% în judeţul Harghita, unde avem o populaţie maghiară de 85%, iar acum îi demiteţi şi pe aceşti 50%.

Sau un alt exemplu: în judeţul Satu Mare avem o populaţie maghiară de aproape 40%.

La Inspectoratul Şcolar General, dintre cele trei funcţii de conducere, un adjunct era de naţionalitate maghiară, iar acum a fost concediat şi el.

A fost, oare, prea mult ca unul dintre cei trei să cunoască limba, cultura, tradiţiile şi preocupările celor din învăţământul cu limba de predare maghiară?

Cum să vă credem, stimaţi colegi, când vorbiţi de îngrijorările privind viitorul apropiat, dacă intenţionat ne aruncaţi înapoi, la începutul anilor '90? Cum să fim de acord cu aceste măsuri când atmosfera din zonele locuite de maghiari se deteriorează pe zi ce trece şi colegii noştri de acolo, zilnic, ne solicită să organizăm acţiuni de protest împotriva acestei purificări etnice?

Nu întâmplător am dat exemplul educaţiei, fiindcă am sperat că, cel puţin în legătură cu acest domeniu, veţi înţelege absurditatea acţiunilor dumneavoastră.

Poate să nu vă placă multora UDMR-ul, poate să nu vă placă nici maghiarii, în general, dar în România sunt 1,5 milioane persoane care se declară, în mod oficial, de naţionalitate maghiară.

Pe ei nu puteţi să nu-i luaţi în seamă, ei există, lucrează, plătesc impozite şi taxe.

Sunt cetăţeni loiali ai acestei ţări, dar, în schimbul acestei loialităţi, trebuie să le daţi ceva: drepturi egale, inclusiv în ceea ce priveşte reprezentarea lor în instituţiile publice.

Domnule prim-ministru, Nu-mi plac atacurile la persoană, nu doresc să vă atac nici pe dumneavoastră, nici pe ceilalţi membri ai Guvernului.

Mai mult, sunt gata să apreciez unele măsuri preconizate, de exemplu, Strategia de descentralizare pe care aţi aprobat-o recent.

Totuşi, trebuie să vă spun că nu mi-a plăcut atitudinea dumneavoastră de acum câteva zile, când v-am sunat tocmai în legătură cu demiterile din instituţiile deconcentrate şi mi-aţi răspuns că nu puteţi discuta această problemă decât după dezbaterea moţiunii de cenzură.

Cu tot respectul vă spun că nu sunteţi primul şef de Guvern cu care am un dialog privind relaţiile româno-maghiare şi, eventual, nici ultimul, dar toţi trebuie să înţelegem un lucru: solidaritatea, într-o societate, nu trebuie să depindă de prieteniile sau supărările politice, mai ales în cazul relaţiilor interetnice.

La urma-urmei, cred că, de data aceasta, matematica este de vină.

În principiu, 35 - atât

aveţi separat - deci în principiu, 35 plus 35 ar trebui să facă 70, o majoritate stabilă, echilibrată, capabilă să guverneze liniştit, dar mă tem că, în cazul coaliţiei dumneavoastră, nu este vorba de o adunare, ci de o scădere: 35 minus 35 fac zero.

Vă mulţumesc, că m-aţi ascultat. (Aplauze)

(Conducerea şedinţei este preluată de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumim, domnule senator.

Îl invităm pe domnul deputat Varujan Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, să ia cuvântul.

Se pregăteşte domnul senator Radu-Alexandru Feldman, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Încep să cred că în toate chestiunile care ţin de depresia economică, pentru că, de fapt, acesta este subiectul fundamental al moţiunii, indiferent de câtă politică s-a făcut în jurul lui, o să ajung să am un discurs aproape standard, pentru că şi economia funcţionează mai departe, aşa cum, din păcate, este predictibil, şi felul în care reacţionăm continuă să fie acelaşi, aşa că mi-aş dori să nu fie predictibil.

Sigur, noi avem un principiu pe care îl ştiţi toţi, dintotdeauna: nu votăm moţiuni de cenzură.

Mai avem şi un cuvânt pe care l-am dat şi pe care îl ţinem, vă vom sprijini până la capăt şi nu votăm moţiuni de cenzură cu atât mai mult într-o perioadă de depresie economică, pentru că asta ne-ar mai lipsi: să adăugăm la depresia economică şi o perioadă de instabilitate politică, cu toate că ar sta în firea noastră să facem şi lucrul acesta.

Dar asta nu mă opreşte, domnule prim-ministru, să spun - şi să spun lucrul acesta nu de pe băncile opoziţiei, ci ca un aliat - că drumul pe care mergem este greşit şi că drumul greşit pe care mergem îl facem nici măcar apăsând pe frână, ci pe accelerator.

Noi apăsăm pe acceleraţie într-un moment în care poate că ar fi mai bine să dezbatem mai mult măsurile pe care le luăm, chiar dacă realitatea din jurul nostru se schimbă foarte repede.

Nu e nimeni din această sală de vină pentru situaţia economică în care este planeta Pământ în momentul de faţă.

Acesta este un lucru cert.

Poate că nici din generaţia actuală de politicieni nu e nimeni de vină.

Poate că cei 70 de ani de lipsă totală de capitalism pe planeta Pământ a trebuit, într-un fel s-au altul, să-şi spună cuvântul într-o economie care funcţionează de 70 de ani, de când Roosevelt a luat o decizie foarte populară, foarte bine privită, care l-a făcut un erou al Statelor Unite, dar care, pe termen lung, a însemnat ce trăim noi acum.

Poate că aceşti 70 de ani de socialism se apropie de sfârşit urât.

Dar asta nu înseamnă că trebuie să accelerăm efectele unui asemenea sfârşit în România.

Nu cred - şi deja lucrurile astea nu mai au nicio legătură cu vreo alegere din anul acesta - nu cred că ceea ce facem în clipa de faţă cu impozitul forfetar va duce la ceva bun.

Dimpotrivă.

Dimpotrivă, şi nu pe termen mediu, ci pe termen scurt.

Deja, cred că în trei luni lucrurile acestea vor fi mai mult decât evidente.

Şi spun lucrul acesta de trei luni încoace.

Ceea ce speram să se întâmple era o perioadă de relaxare fiscală, în care economia să poată, în lipsa unei cereri, în lipsa cash-ului operaţional, în toate lipsurile în care se zbate acum, să nu fie şi mai mult chinuită de faptul că statul este îngrijorat că nu mai poate să-şi mai asigure plăţile pe care le are de făcut în mod normal.

Panica nu e bună.

Panica de orice fel, oricât de grea ar fi situaţia, nu duce decât la înrăutăţirea ei.

Măsurile de genul acesta, care, aparent, rezolvă problemele până mâine, poimâine, dar, de răspoimâine, le înrăutăţesc, nu au cum să ducă la ceva bun, pentru că răspoimâine e aproape, mult mai aproape decât credem.

Au fost două măsuri care deja încep să-şi facă efectul.

Prima este aceasta cu impozitul forfetar, cealaltă este cea despre care nu se vorbeşte foarte mult, cu TVA-ul care nu se mai deduce, la nivelul companiilor, pentru maşini şi carburanţi.

Ambele îşi fac efectele, iar economia începe... La noi, deja, economia începuse să funcţioneze ca o economie normală, adică să reacţioneze la semnale.

Este suficient să spui că vrei să faci un lucru, ca, imediat, să apară o reacţie din zona economică, darmite când îl faci! Mă tem că e bine să facem ajustările repede.

Nu spun nimic despre împrumutul pe care l-am făcut la FMI.

A fost un împrumut pentru stabilizarea cursului, în mare măsură, şi nu va avea efecte în zona economiei reale.

Nu spun mare lucru nici despre părerea mea despre FMI.

Este unul dintre organismele care au consolidat socializarea planetei.

Asta e viaţa, aşa au gândit politicienii în ultimii 70 de ani.

Când va veni scadenţa cea mare, lucrurile vor intra, probabil, în normal, dar măcar în ceea ce putem face noi şi ceea ce depinde de noi, haideţi să nu înrăutăţim situaţia.

Sigur, dacă economia merge un pic mai bine, lumea nu va spune "Iată ce lucru formidabil a făcut un Guvern pentru noi", pentru că lucrul acesta va părea normal.

Dacă vom da ajutoare către populaţie, lumea va spune: "Da, Guvernul a făcut un lucru extraordinar pentru noi".

Dar cu ce costuri facem lucrurile acestea?

Cu ce costuri pe termen mediu şi lung facem lucrurile acestea?

Vă rog, domnule prim-ministru, domnule ministru de finanţe, vă rog, să reanalizăm tot pachetul fiscal, să gândim un pachet fiscal care să ajute întreprinderea.

Este singura sursă pe care poate sta prosperitatea unei naţiuni.

Este singura sursă care vă poate da bani către buget.

Este singura sursă care poate angaja oameni şi vă poate scuti de plata - nu ştiu de unde - a şomajului şi a altor tipuri de ajutoare.

Dacă întreprinderea cade, totul cade şi cred că suntem într-un moment în care, dincolo de orice raţiuni politice, raţiunile economice sunt singurele care contează, pentru că, din păcate, trăim încă într-o lume în care statul influenţează în mod major economia.

Vă mulţumesc.

(Conducerea şedinţei este preluată de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Radu-Alexandru Feldman, din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.

Se pregăteşte domnul deputat Ştefan Viorel.

Domnul Radu-Alexandru Feldman:

Mulţumesc foarte mult.

Stimată doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimate domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Cabinetului,

Dragi şi distinşi colegi,

Vă mărturisesc că, din ziua în care PNL şi UDMR şi-au anunţat intenţia de a iniţia o moţiune de cenzură, am consumat, împreună cu colegii din Grupul parlamentar al PD-L, o bună bucată de vreme, încercând să descifrăm rostul unui asemenea demers.

Şi asta nu pentru că vreunul dintre noi ar pune sub semnul întrebării legitimitatea procedurii, ci doar pentru a găsi un răspuns plauzibil la o întrebare esenţială: Cui prodest?

E limpede că foştii parteneri de guvernare nu-şi fac iluzii legate de şansele ca moţiunea să treacă.

Textul supus dezbaterii nu are nicio legătură cu ce înseamnă opoziţia constructivă.

Impresia artistică rămâne singura explicaţie care stă în picioare, mai direct spus, impactul electoral pe care se speră să-l aibă un astfel de produs asupra alegătorului.

Nu este o probă de originalitate.

Tertipuri de felul acesta se tot practică.

Cu atât mai mult, devin atractive în deschiderea campaniei pentru Parlamentul European şi în plină "încălzire" pentru prezidenţiale.

Ce dă o notă cu totul aparte demersului PNL-UDMR, descalificându-l, este timpul în care se produce: criza profundă cu care ne confruntăm.

Într-un asemenea moment, peste tot în lume, oamenii se luptă cu probleme dintre cele mai grave, stresul cotidian ajunge la cote fără precedent.

Solidaritatea, căutarea în comun a unor soluţii eficiente, responsabilitatea pentru declaraţiile făcute şi pentru deciziile luate sunt semnele inconfundabile ale unor oameni politici cu adevărat legaţi şi interesaţi de soarta celor în numele cărora pretind că vorbesc.

Din păcate, niciuna dintre aceste nobile calităţi nu sunt recognoscibile în atitudinea celor două partide care au iniţiat moţiunea de cenzură împotriva unui Guvern care gestionează treburile ţării doar de cinci luni, înainte să fi avut cinstea să fi rostit un singur cuvânt de iertare pentru gravele erori şi pentru minciunile pe care ni le-au băgat pe gât ani de zile.

"Poţi minţi tot timpul, poţi minţi pe toată lumea, dar nu poţi minţi tot timpul pe toată lumea" - ne învaţă un silogism venit de la vechii greci.

Voi aţi guvernat în minciună şi în aceeaşi minciună continuaţi să practicaţi şi acum.

Aţi minţit, domnilor foşti guvernanţi, spunând că economia duduie, când, de fapt, horcăia a goală, dovadă, deficitul de 5,4% din PIB, pentru care, acum, Comisia Europeană ne sancţionează.

În 2008, România a înregistrat al treilea nivel al deficitului dintre toate statele membre ale Uniunii Europene şi, azi, o ţară întreagă plăteşte pentru proasta voastră guvernare.

Aţi minţit asupra veniturilor publice, pe care nu aţi fost în stare să le estimaţi corect: 32,2% din PIB, în loc de 37,2%, cât aţi programat, deşi, încă din toamna lui 2008, un raport al Băncii Europene, pe care l-aţi "dosit"

la sertar, vă avertiza asupra politicii de cheltuieli, creştere de 30% faţă de 2007, şi vă atenţiona că aţi atras din fondurile europene doar 3 miliarde lei, faţă de 10,6 miliarde lei, cât v-aţi angajat şi cât aţi prevăzut în buget.

Aţi minţit când, în ciuda prognozelor pesimiste ale Comisiei Europene din toamna aceluiaşi an, 2008, spuneaţi: "Ne aşteptăm la o creştere economică record de 8 - 9% şi veniturile vor creşte în 2009 cu 4 - 5 miliarde euro".

Citat din fostul ministru al finanţelor, domnul Varujan Vosganian.

Acelaşi ministru care dădea garanţii electorale că deficitul bugetar va fi de 1,9% din PIB şi că veniturile la bugetul general consolidat vor fi de 38,9%, iar cheltuielile de 40,8%.

Aţi minţit şi, cu siguranţă, aţi fost conştienţi de eşecul vostru, dar nu l-aţi mărturisit public decât după ce aţi pierdut alegerile, când v-aţi grăbit să-l executaţi public pe Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele şi premierul vostru, numai al vostru, cel căruia toţi îi juraţi credinţă şi pe care - cum altfel? - l-aţi găsit singurul vinovat de falimentul vostru.

Culmea, acelaşi Călin Popescu Tăriceanu, pe care aţi vrut să-l impuneţi ca prim-ministru, singura şi ne-negociabila condiţie pentru a intra alături de PD-L la guvernare!

Nu PD-L a minţit, domnule Crin Antonescu, nu Emil Boc, preşedintele PD-L! PNL a fost încă o dată împotriva intereselor ţării, refuzând oferta PD-L de a veni la guvernare, acceptând însă orice condiţie de a guverna alături de PSD.

Veniţi şi ne daţi azi lecţii, spunând că reperul de moralitate al oricărei guvernări îl constituie modul în care acesta îşi îndeplineşte promisiunile din campania electorală, a căror reflectare fidelă trebuie să fie Programul de guvernare.

Nu ştim din care ediţie a DEX-ului aţi copiat definiţia moralităţii, dar hai să le reamintim celor pe care vreţi să-i prostiţi din nou câteva din promisiunile voastre electorale şi să-i lăsăm să aprecieze singuri felul în care le-aţi fi putut onora, în plină criză, pe care nu aţi anticipat-o şi nu aţi recunoscut-o nici când a dat buzna peste noi:

• salariul mediu: 800 euro;
• pensie medie: 350 euro;
• punctul de pensie - 60% din salariul mediu brut;
• contribuţiile la asigurările sociale reduse cu 10 procente;
• 10 miliarde euro pentru investiţii în economie;
• 28 miliarde euro investiţi în infrastructură.

Să-i mai pomenim omului necăjit de pe stradă, pe care nu conteniţi să-l batjocoriţi, şi de miile de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres, şi drumuri naţionale, de noul aeroport al Bucureştiului, de megacampus universitar, de reabilitarea locuinţelor din cartierele defavorizate şi din mediul rural?

E de râs, domnilor, e de râs în hohote, dar ar fi fost de plâns, dacă aţi fi ajuns la guvernare! În ce stare s-ar fi prezentat reperul moral despre care vorbiţi acum şi ce s-ar fi ales din ţara aceasta, la a cărei criză aţi contribuit din plin, dacă populaţia nu v-ar fi judecat după faptă şi nu v-ar fi trimis la plimbare?

Stimaţi semnatari ai moţiunii de cenzură, Un veteran al Parlamentului le recomanda, cândva, celor din opoziţie să-şi ţină "ciocul mic".

Noi vă invităm ca, animaţi de bunăcredinţă, să vă pronunţaţi cât mai sonor, să vă audă o lume întreagă, asupra tuturor problemelor cu care ne confruntăm, cum ar fi, de exemplu, ameninţarea ca României să-i fie suspendate fondurile europene din cauza felului în care aţi blocat reforma în justiţie şi lupta împotriva corupţiei.

Dar mai înainte de toate, începeţi prin a vorbi despre vinovăţie şi ruşine.

E singura cale spre un dialog cinstit.

Deocamdată însă Guvernul, pe care-l acuzaţi de incompetenţă, de imoralitate, de toate relele de pe faţa Pământului, face toate eforturile să scoată castanele din foc, pentru că mâinile voastre au fost prea nepricepute şi mult prea hrăpăreţe.

Oferiţi-vă seninătatea unui dram de cinste, de obiectivitate! Vă veţi simţi mult mai bine şi voi, şi ţara asta pentru care aţi făcut atât de puţin.

Mulţumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Ştefan Viorel, din partea Grupurilor parlamentare ale Alianţei Politice PSD + PC.

Urmează domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Sigur, art. 113 din Constituţie pune la dispoziţia opoziţiei parlamentare un instrument democratic, care să-i permită, atunci când există argumente serioase, suficiente, să convingă majoritatea parlamentară să retragă sprijinul Guvernului, sprijin acordat cu ocazia votului de învestitură.

Atunci însă când majoritatea este consistentă, acest demers devine unul foarte serios, foarte laborios şi obligă semnatarii unui astfel de document la mai multă atenţie şi seriozitate decât se vede că au dat dovadă colegii noştri care înaintează prezenta moţiune de cenzură.

Dacă nu se întâmplă aşa, riscul major este ca, dintr-un act politic, totul să se transforme întrun gest politicianist.

În opinia mea, ne aflăm astăzi în faţa unei astfel de situaţii.

Colegii noştri, semnatari ai moţiuni, nu cred că au ales instrumentul şi momentul cele mai potrivite pentru a obţine ceea ce, declarativ, vor să obţină: retragerea sprijinului Guvernului.

Stimaţi colegi, Din conţinutul moţiunii, noi luăm la cunoştinţă despre faptul că Domniile Voastre nu sunteţi de acord cu afirmaţia care s-a făcut public de către oficiali ai actualului Executiv, în mai multe rânduri, că aţi lăsat o vistierie goală.

E real.

Eu v-aş propune ca, împreună, să facem o analiză pe câteva cifre.

Stimaţi colegi, În patru ani de guvernare, aţi realizat un deficit de 13,5 - 13,6 miliarde euro - de acord şi domnul Varujan Vosganian, nu am greşit -

deficit pe care îl regăsim într-un crescendo, din 2005 până în 2008, după cum urmează: 923 milioane euro în 2005; 2 120 milioane euro în 2006, 3 136 milioane euro în 2007 şi 7 411 milioane euro în 2008.

Sigur, o să spuneţi că deficitul a urmărit şi creşterea de PIB şi aşa mai departe.

Sigur că da, dar haideţi să vedem şi cum l-aţi finanţat.

L-aţi finanţat, împrumutându-vă, în acest scop, cu 6 254 milioane euro.

L-aţi finanţat, împrumutându-vă, în 2005, atunci când în visteria lăsată de guvernarea PSD mai existau resurse, doar cu 200 milioane euro, în 2006, cu 863 milioane euro, pentru că atunci aţi folosit în completare şi resursele realizate din proiectele de privatizare, între noi fie vorba, proiecte de privatizare începute tot înainte de 2004, vezi privatizarea BCR şi, dacă nu vă convine această analiză, vezi eşecul lamentabil legat de privatizarea CEC, care vă aparţine, astfel încât, în 2007, când nu mai aveaţi nici moştenire de la PSD, nici venituri din privatizare, aţi fost obligaţi să vă împrumutaţi cu 2 900 milioane euro pentru a finanţa deficitul, iar în 2008, cu 4 400 milioane euro.

Altfel spus, 46% este procentul de împrumut cu care aţi finanţat deficitul în această perioadă: 22% în 2005, 41% în 2006, 93% în 2007 şi 60% în 2008.

Sunt cifre oficiale.

Cine vrea să le conteste, îl invit s-o facă.

Stimaţi colegi, Înclin să vă dau dreptate.

Nu aţi lăsat visteria goală, aţi lăsat o vistierie plină.

Plină de datorii.

Aţi lăsat un serviciu al datoriei publice la un nivel dublu faţă de 2008 şi aţi lăsat un sold al facturilor neachitate despre care a vorbit şi domnul prim-ministru.

Numai valoarea titlurilor de stat scadente în 2009 se ridică la circa 2,5 miliarde euro.

Stimaţi colegi semnatari ai moţiunii, Mai departe, ce aţi vrut să spuneţi în legătură cu reportarea sau nereportarea deficitului sau excedentului bugetar, mărturisesc că rămâne un mister pentru mine.

Nici nu m-am străduit să înţeleg foarte bine acest lucru.

Domnul Varujan Vosganian (din sală):

Ne-am dat seama.

Domnul Viorel Ştefan:

Vă mulţumesc că mă credeţi, pentru că ceea ce o să spun în continuare n-o să vă convină, pentru că am înţeles foarte bine însă ce aţi făcut cu banii din privatizare.

Dumneavoastră, pe baza veniturilor din privatizare, în conformitate cu legea, aţi constituit Fondul de dezvoltare, pe care, ne spuneţi - este o afirmaţie din moţiune - că l-aţi lăsat moştenire actualului Guvern, spre bună folosinţă.

Dar tot dumneavoastră spuneţi că mijloacele financiare, banii, cash-ul, substanţa acestui fond, activul acestui fond nu mai există, pentru că l-aţi folosit pentru finanţarea deficitelor bugetare, împrumutându-vă din trezorerie.

Aceeaşi afirmaţie a dumneavoastră, astăzi, eu v-o traduc după cum urmează.

Stimaţi colegi, aţi lăsat moştenire un gol de resurse.

Utilizarea Fondului de dezvoltare de către actualul Guvern se poate face, într-adevăr, doar dacă se angajează datorie publică suplimentară, la costurile foarte mari, specifice acestei perioade.

Prezentarea acestui act iraţional de gestiune a resurselor publice ca fiind o mare realizare a fostei guvernări, în opinia mea, nu poate avea decât două explicaţii posibile: fie se înscrie în seria comportamentului dumneavoastră cinic şi lipsit de respect faţă de interesul public, fie denotă o lipsă de profesionalism impardonabilă, care a generat o confuzie crasă între sursă şi disponibil, între activ şi pasiv, între obligaţii şi drepturi.

Nu aş putea să vă spun care dintre cele două explicaţii vă incriminează mai mult sau vă scuză mai puţin.

Ambele sunt extrem de grave.

Cu toate că nimic nu ar trebui să ne surprindă, dacă ne amintim cu câtă nonşalanţă vorbea la jumătatea anului trecut ministrul economiei şi finanţelor de atunci despre posibilitatea utilizării sumelor constituite în rezerve minime obligatorii la Banca Naţională a României de către băncile comerciale pentru... Ce credeţi? Pentru finanţarea ieftină a deficitului bugetar.

Sau poate ar trebui să ne amintim candoarea cu care primul-ministru de la acea vreme ne invita să ne cumpărăm locuinţe în Statele Unite ale Americii, atunci când au apărut primele manifestări ale crizei financiare mondiale.

Sau poate inconştienţa cu care cei doi, într-un consens total, într-un moment în care era iminentă apariţia unei crize de neîncredere în sistemul bancar românesc, invitau populaţia României să-şi retragă disponibilităţile băneşti din bănci şi să le plaseze în titluri de stat, ca fiind mai sigure.

Stimaţi colegi, mai departe, moţiunea este plină de laude, dar este o vorbă care spune că "Lauda de sine nu miroase a bine".

Se spune, de exemplu, că în bugetul guvernării liberale capitolul de investiţii a fost, de fiecare dată, unul foarte important.

S-au realizat investiţii în mai multe domenii şi în toate localităţile şi judeţele.

Se pare însă că, în fundamentarea acestei afirmaţii, s-au folosit doar statisticile de partid ale PNL, pentru că afirmaţia capătă sens doar dacă avem în vedere exclusiv localităţile cu primari PNL sau judeţele cu preşedinţi PNL de consilii judeţene.

Dacă folosim informaţiile oficiale ale Ministerului Finanţelor Publice, situaţia se prezintă uşor altfel.

Cheltuielile cu investiţiile realizate în intervalul 2005-2008 sunt următoarele: s-au cheltuit 19 miliarde de euro; în 2005, 2,4 miliarde de euro, adică 3% din PIB, în 2006, 4,2 miliarde de euro, adică 4,3% din PIB, în 2007, 5,9 miliarde de euro, adică 4,7% din PIB şi, în 2008, 6,4 miliarde de euro, adică tot 4,7% din PIB.

De remarcat performanţa anului 2008 când deficitul bugetar realizat a fost cu un miliard de euro mai mare decât volumul investiţiilor, stimaţi colegi.

Nu ştiu dacă execuţia bugetului pe acest an, pe 2009, din punct de vedere al cheltuielilor cu investiţiile, va fi la nivelul programat de circa 9 miliarde de euro, dar ştiu, cu siguranţă, că va fi peste nivelul realizat de dumneavoastră în 2008, un an fără probleme economice, ci, dimpotrivă, cu creştere economică consistentă.

Stimaţi colegi, semnatari ai moţiunii, Dacă aţi fi prezentat această moţiune înainte ca datele statistice despre evoluţiile macroeconomice din trimestrul I să fi fost făcute publice, probabil că am fi fost derutaţi, am fi fost tentaţi să vă dăm crezare.

Astăzi însă putem să vă informăm şi pe dumneavoastră că evoluţiile sunt bune, ceea ce confirmă că măsurile cu care dumneavoastră nu sunteţi de acord, măsurile actualului Guvern, sunt bune, de asemenea.

Cursul de schimb al monedei naţionale este într-un proces de stabilizare la un nivel care depăşeşte simţitor cele mai optimiste previziuni.

Sau poate dezamăgeşte pe unii care mizau pe o depreciere a monedei naţionale în scop speculativ, depinde de unde privim lucrurile.

Contul curent înregistrează un deficit în scădere spectaculoasă, iar, din punct de vedere al finanţării, acesta este susţinut integral din investiţii străine.

Exporturile realizate în luna martie sunt comparabile cu nivelurile realizate în martie 2008 în condiţiile în care importurile, într-adevăr, au scăzut.

Iată că politicile economice ale Guvernului pe care dumneavoastră îl criticaţi au început să dea roade.

Ca urmare, stimaţi şi stimate doamne deputaţi şi senatori, singura acţiune potrivită în contextul dezbaterii şi votării acestei moţiuni este aceea de a lăsa Guvernul să-şi facă treaba şi, dacă suntem de bună-credinţă, să evaluăm cu obiectivitate rezultatele acestor măsuri şi să ne bucurăm cu toţii.

Vă mulţumesc pentru atenţia cu care m-aţi ascultat. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul în continuare domnului deputat Eugen Nicolasescu, care are la dispoziţie 12 minute, şi se pregăteşte domnul Petru Lakatos.

Domnul Eugen Nicolăescu:

Stimaţi colegi parlamentari,

Domnule Boc,

Doamnelor şi domnilor miniştri, care mai sunteţi prin sală, pentru că nici măcar astăzi nu onoraţi Parlamentul!

Aşa cum mă aşteptam, nici astăzi Guvernul nu răspunde sesizărilor de imoralitate şi ilegalitate formulate de opoziţie.

Aţi văzut cu toţii că domnul Boc se luptă cu stafia vechii guvernări, pe principiul că vinovată este opoziţia pentru orice.

Pentru că, în acest demers stupid, după domnul Boc, opoziţia guvernează, ea răspunde pentru incompetenţa, neputinţa, lipsa de viziune, agitaţia sterilă pentru promovarea de teme demagogice.

Deşi vă este greu să recunoaşteţi, noi, liberalii, suntem singurii care am trecut prin momentul adevărului, al examinării activităţii noastre de către cetăţeni.

Noi, liberalii, suntem singurii care am plătit electoral la alegerile din noiembrie 2008 pentru sinceritatea de a spune lucrurilor pe nume, de a nu promite mărirea salariilor profesorilor.

Noi, liberalii, am fost singurii care am avut responsabilitatea de a semnala greutăţile pe care le va întâmpina România, în ciuda pierderii de voturi însă pentru noi mai important a fost să fim cinstiţi cu electoratul, chiar dacă dumneavoastră astăzi nu vă place.

Cu toate acestea, o mare parte a electoratului românesc ne-a dat votul pentru prestaţia noastră guvernamentală şi, dacă ţinem cont de faptul că PNL a obţinut un scor electoral mai mare în 2008 decât în 2004, după patru ani de guvernare, înseamnă că mulţi cetăţeni au apreciat prestaţia noastră în Executivul ţării, chiar dacă domnului Boc nu-i place.

Ştim că nu vă place, dar, între 2004 şi 2008, românii au trăit cel mai bine.

Salariaţii şi pensionarii au avut venituri dublate, investitorii au fost stimulaţi de politicile noastre fiscale, iar investiţiile în administraţiile locale se văd în toate localităţile din ţară.

Am început, efectiv, modernizarea României, dar a intrat pe mâna dumneavoastră şi vedem tot mai mult că întoarceţi România din drum.

Am avut astăzi amărăciunea ascultării unui discurs de amatori şi răuvoitori, arogant şi demagogic, mincinos şi nechibzuit, un discurs penibil pentru anul 2009, cum nici în Caragiale nu găsim.

Este momentul să veniţi, stimaţi guvernanţi, în faţa ţării şi să spuneţi răspicat că aţi minţit electoratul, ca să-i luaţi voturile, deşi ştiaţi ce înseamnă perioada de criză care acţiona în multe ţări şi se apropia şi de România.

Este momentul să recunoaşteţi, dacă aveţi onestitate, că nu respectaţi nimic din promisiunile electorale, din două considerente: minciuna pentru voturi, incompetenţa şi neştiinţa în aplicarea unor politici de relansare economică.

Este momentul să spuneţi că vă ascundeţi nerealizările din cauza faptului că aţi aprobat un program de guvernare care nu avea o bază solidă şi acum continuaţi să-i amăgiţi pe oameni.

Cu alte cuvinte, vă spun, cu toată sinceritatea, că dumneavoastră sunteţi necinstiţi cu populaţia acestei ţări care şi-a pus speranţe în guvernarea plină de promisiuni, că "Marea păcăleală PD-L - PSD" există în realitate, în viaţa de zi cu zi.

Nu a inventat-o nimeni, vă aparţine dumneavoastră cu drept de autor.

Am evidenţiat în moţiune multe exemple, multe fapte care vă incriminează, multe situaţii în care sunteţi responsabili pentru deteriorarea vieţii economice, pentru nerespectarea fiscalităţii necesare promovării investiţiilor, pentru agravarea situaţiei economice a firmelor, mai ales a celor mici şi mijlocii, cele care asigură locuri de muncă, şi impozite şi taxe la bugetul consolidat al statului.

Domnule Boc, din păcate, după cinci luni de zburdălnicie guvernamentală, nu aţi excelat decât în minciuni, diversiuni, forme fără fond, iar prestaţia Cabinetului PD-L - PSD este submediocră.

Vă întreb: Cum credeţi că vă mai poate crede cineva pe dumneavoastră? Cei numai cu lozinci, cu jocuri de imagine perfide şi perverse, aşa cum se întâmplă în turism, tineret, sănătate, transporturi!

Cum credeţi că mai puteţi amăgi o ţară întreagă când deja populaţia consideră acest guvern ca fiind cel mai slab din 1990 încoace, conform tuturor sondajelor de opinie, după numai cinci luni de gafe, de prostii şi aberaţii legislative şi economice?

Vorbeam de imoralitate, pe lângă ilegalitate, neconstituţionalitate, unde aţi devenit campioni la scandal constituţional.

Oare toate acestea nu vă spun nimic?

Eu am curajul să recunosc în faţa Parlamentului că noi, liberalii, în exerciţiul guvernării, am avut şi decizii controversate, că am luat şi măsuri nepopulare, dar necesare.

Că am fi putut face probabil mai mult însă nu am avut şansa unei majorităţi stabile, aşa cum o aveţi şi pe care o irosiţi.

Eu recunosc că nicio guvernare nu poate face totul, în amănunt, dar lucrurile esenţiale se fac, nu se discută.

Se fac sau se pleacă acasă.

Dumneavoastră aţi redus fondurile la cele mai importante domenii, educaţie şi sănătate, domenii care afectează viaţa românilor şi faceţi caz că ţineţi la oameni şi că-i apăraţi! Însă cum?

Dumneavoastră aţi anulat, practic, cota unică şi aţi băgat mâna în buzunarele întreprinzătorilor prin impozitul minim şi nu recunoaşteţi că, prin această formă, avem trei feluri de impozitare a profitului, indiferent ce veţi mai încerca să ne spuneţi, dar de ce nu recunoaşteţi acest lucru!

Cine v-a învăţat prostia că dacă aplicaţi impozitul minim vă luptaţi cu evaziunea fiscală, când toate teoriile economice arată contrariul, adică dumneavoastră contribuiţi la creşterea evaziunii fiscale!

Moţiunea de cenzură iniţiată de Grupurile parlamentare PNL şi UDMR reflectă fără echivoc eşecul politicii fiscal-bugetare al acestui Guvern.

Eşecul politicii fiscal-bugetare este însoţit de scăderea nivelului de trai, de creşterea şomajului, de abandonarea proiectelor mari de investiţii, mai ales în mediul rural, de politizarea administraţiei publice şi a instituţiilor statului.

Acest mod de a guverna nu are de-a face cu criza.

Soluţiile economice lipsesc cu desăvârşire, măsurile propuse agravează criza.

Din ce în ce mai mulţi români sunt abandonaţi pe zi ce trece.

Impozitul obligatoriu pe existenţa firmelor fiind dovada incapacităţii Guvernului de a înţelege criza şi de a guverna în interesul cetăţenilor.

Acest mod de a guverna riscă să ne arunce la începutul anilor 1990 şi să arunce România în recesiune.

Minciuna rămâne minciună, indiferent de cum o privim, indiferent de încercările de a o justifica.

De câteva luni, sunteţi pe un drum greşit şi în această direcţie duceţi şi România.

Stimaţi colegi parlamentari, Dacă vă asumaţi responsabilitatea de a respecta cetăţenii României, nu aveţi decât o singură alternativă.

Să votaţi împotriva unui guvern generator de criză, unui guvern imoral şi care batjocoreşte Constituţia şi legile ţării.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Au mai rămas 4 minute pentru Grupul parlamentar al PNL.

Urmează domnul deputat Lakatos Petru, care are la dispoziţie un minut.

Domnul Petru Lakatos:

Stimată doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Domnule prim-ministru, Onoraţi membri ai Guvernului, Această moţiune de cenzură iniţiată de Grupurile parlamentare PNL-UDMR va trece.

O va vota nu numai opoziţia, o vor vota foarte mulţi dintre Domniile Voastre din PD-L şi din PSD, bineînţeles, nu astăzi la votul cu bile, nu sunt naiv, ci la alegerile europarlamentare din iunie şi la cele prezidenţiale de la sfârşitul anului.

O vor vota acei mulţi care ar prefera dialogul constructiv între partidele parlamentare, în vederea elaborării unei strategii coerente de ieşire din criză, în locul dialogului surzilor, în care actualii guvernanţi se rezumă la a da vina pe guvernarea anterioară şi refuză ab initio orice propunere a opoziţiei.

O vor vota micii întreprinzători de azi, şomerii de mâine, din cauza măsurilor guvernamentale greşite.

O vota acei mulţi, dar tăcuţi, care s-au săturat de păcăleli guvernamentale practicate ca sport de masă, în care guvernanţii, prima dată, centralizează excesiv, ca să aibă ce descentraliza.

Guvernanţii cer împrumut în condiţii doar de ei ştiute, ţinute la secret, ca noi să avem ce da înapoi cu vârf şi îndesat, exclusiv pentru liniştea băncilor.

Guvernanţii depolitizează funcţionarii publici prin înlocuirea lor cu comisari manageri.

O vor vota părinţii elevilor din mediul rural, elevi care, zilnic, fac naveta la cea mai apropiată localitate cu unitate şcolară şi cărora actualii guvernanţi nu le-au decontat de şase luni contravaloarea cheltuielilor de transport.

O vor vota cei din mediul de afaceri, care s-au săturat de promisiuni neonorate, declaraţii contradictorii şi lipsa unei strategii fiscale, valabilă cel puţin trei ani.

O vor vota acei parlamentari aleşi în colegii uninominale, care s-au săturat de rolul de yesman, distribuit de regizorul Zeus şi pus în scenă de dramaturgul Boc, sub forma ordonanţelor de urgenţă care trebuie votate fără modificări, dar, care, ulterior, se dovedesc a fi neconstituţionale.

În final, o va vota şi preşedintele Traian Băsescu prin asumarea de a fi nominalizat, pentru gestionarea crizei economice aşa de mari, un prim-ministru aşa de... optimist. (Aplauze)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Ialomiţianu şi se pregăteşte domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Depunerea moţiunii de cenzură de către PNL şi UDMR este un drept constituţional, dar cred că are un obiectiv bine definit.

Cetăţenii să uite de dezastrul pe care l-a lăsat guvernarea PNL-UDMR.

Pe bună dreptate, se foloseşte sintagma "După noi, potopul".

Susţin această afirmaţie pe baza următoarelor considerente: rectificările bugetare au dus la creşterea cheltuielilor bugetare, dar fără o finanţare reală ce s-a întâmplat? România a depăşit deficitul bugetar, România este pe lista ţărilor care, acum, sunt analizate pentru deficit excesiv.

Veţi spune că este bine să avem deficit bugetar, dar să nu uitaţi că acest deficit bugetar nu a fost finanţat.

Ce efect a avut? Mii de întreprinderi au ajuns în stare de incapacitate de plată.

De ce? Pentru că instituţiile publice au angajat cheltuieli bugetare şi nu au putut să-şi deconteze obligaţiile către aceste întreprinderi, iar aceste întreprinderi nu au avut lichidităţi pentru a-şi continua activitatea să plătească impozite şi taxe.

Spuneţi că facturile se întocmesc după executarea lucrărilor.

Să nu uităm că lucrările au fost executate în lunile iulie - august, facturile au fost întocmite în lunile august -

septembrie şi nu au fost decontate până la sfârşitul anului.

Dumneavoastră ce aţi făcut prin această rectificare? Aţi alocat banii aiurea pe cheltuieli curente, în scop electoral.

Reducerea contribuţiilor sociale în 2008 a pus în pericol plata pensiilor.

Ştiaţi foarte bine că multe întreprinderi, începând din septembrie, îşi reduc numărul de locuri.

Sigur că acele plăţi către bugetul de asigurări sociale erau puse în pericol, dar nu v-a păsat de pensionari.

Mesajele Guvernului PNL-UDMR că economia duduie au avut efecte dezastruoase asupra mediului economic şi asupra populaţiei.

Întreprinderile au luat credite să investească în utilaje, crezând că perioada de creştere economică, potrivit previziunilor dumneavoastră, continuă şi în 2009, fără să-i avertizaţi că urmează criza şi să ia măsuri de precauţie.

Banca Naţională v-a avertizat tot timpul, dar dumneavoastră aţi ignorat-o.

Banca Naţională a luat unele măsuri pentru a tempera luarea de credite şi a atenţionat mediul de afaceri că urmează perioade grele.

Brambureala creată la începutul lunii decembrie prin majorarea taxei de mediu.

Dumneavoastră ştiaţi că visteria este goală.

V-aţi bătut joc de contribuabilul român, ba că trebuie să plătească o taxă mai mare, ba o taxă mai mică.

Dumneavoastră ce aţi vrut? Să obţineţi pe ultima sută de metri bani, ca să vă mulţumiţi clientela politică.

Sigur că nu vă putem acuza că aţi adus criza în România, că aţi declanşat-o însă aveaţi obligaţia să preveniţi mediul de afaceri de efectele crizei, dar putem să vă spunem că reprezentaţi un factor de agravare a crizei în România.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu şi se pregăteşte domnul senator Varujan Vosganian.

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna preşedinte de şedinţă,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni senatori şi deputaţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

Vă cer scuze că sunt puţin răguşit, dar sper să fac faţă şi să mă auziţi.

Stimaţi colegi,

Discutăm astăzi moţiunea de cenzură intitulată "Marea păcăleală PD-L - PSD".

Dacă aş avea simţul umorului acid, ca al distinsului senator Crin Antonescu, aş îndrăzni să afirm că, prin prisma conţinutului său, a minciunilor, injuriilor, acuzelor şi insinuărilor aduse actualilor guvernanţi şi, respectiv, liderilor actualei coaliţii, titlul moţiunii ar trebui să fie "Marea prosteală PNL - UDMR la adresa românilor".

Căci ce-i de colea să păcăleşti sau să prosteşti aproape trei ani pe aproape toţi românii că economia duduie, în loc să vezi că ea bubuie şi te menţii astfel la putere cu o majoritate de numai 20%, aplicând principiul sănătos pentru PNL-UDMR "după noi, potopul", minciunind un popor întreg cu nemaipomenita creştere economică de care a beneficiat în fapt numai propria clientelă politică?!

Stimaţi colegi, Cred că sunteţi de acord cu mine că este un fapt notoriu că cei mai mari mincinoşi ai ţării sunt cei care cunosc cel mai bine adevărul.

Şi adevărul, cu tot respectul cuvenit, îl cunoşteau cel mai bine atunci domnul prim-ministru Tăriceanu, domnul Varujan Vosganian, ministru al finanţelor, şi, cu voia dumneavoastră, liderul de grup parlamentar din Camera Deputaţilor, domnul Crin Antonescu.

Care este, stimaţi colegi, osatura şi finalitatea moţiunii de cenzură? Demiterea actualului Guvern.

Guvernul este incapabil să realizeze o construcţie bugetară solidă, să stabilească în mod corect priorităţile, nicidecum să le gestioneze.

În subsidiar, nerespectarea promisiunilor electorale ca: mărirea salariilor cu 50% la profesori, majorarea cu 50% a pensiilor pentru grupele I şi II de muncă, menţinerea punctului de pensii la 45% din salariul mediu brut pe economie, alocarea a 6% din PIB pentru învăţământ, ca să citim câteva dintre cele mai importante promisiuni inventariate în moţiune.

La acestea se adaugă aşa numita politizare a tuturor serviciilor deconcentrate.

Concluzia distinşilor iniţiatori ai moţiunii de cenzură, care îşi pun în piept astăzi un "crin" otrăvit, este:

Guvernul Boc nu este doar vinovat de imoralitate, dar este de-a dreptul recidivist.

Lipsa de viziune şi de fermitate a actualului Cabinet este evidentă.

Toate acestea, ca şi celelalte injurii, acuzaţii nefondate reprezintă în fapt adevărate minciuni, o perdea de fum sub care se ascunde o guvernare incompetentă PNL - UDMR.

Acest fapt ne determină să dăm dreptate lui Winston Churchill care spunea "Adevărul este atât de preţios încât adesea trebuie să fie slujit de un corp de gardă alcătuit din minciuni şi mincinoşi".

Corpul de gardă Tăriceanu - Crin - Vosganian, sprijinit pe minciunile Guvernului Tăriceanu, luate cu patos şi susţinute aici în Cameră, vrea să ascundă următorul adevăr: criza în care ne găsim astăzi este în mare parte rezultatul incompetenţei guvernării de dreapta PNL - UDMR din ultimii trei ani de zile şi ale cărei efecte vizibile sunt: pensionarii au reale probleme să supravieţuiască din cauza creşterii preţurilor la alimente, cât şi la utilităţi; agricultorii nu şi-au revenit după proasta gestionare a crizei din cauza secetei, inundaţiilor, tăierii subvenţiilor; profesorii şi cadrele medicale au, în continuare, salarii care nu le asigură un trai decent; şcolile şi spitalele sunt în continuare în stare avansată de degradare, după ce s-au investit sume în garduri şi în var antiseismic; tinerii nu au cum să-şi cumpere o casă şi fug din ţară; zero absorbţie de fonduri europene; circa 4 km de autostradă, mai mult lată decât lungă, măsurată cu pasul, spre a fi mai lungă, de către un ministru obosit de licorile lui Bachus.

Toate aceste măreţe realizări ale guvernării de dreapta s-au obţinut pe fondul unei creşteri economice, dar rezultatele au fost însuşite de către o minoritate de 10% din populaţie, privilegiată de guvernarea PDL-UDMR, în profund dispreţ faţă de restul de 90% din cetăţenii României.

Cât priveşte minciuna sau corpul de gardă al Guvernului Tăriceanu la poarta adevărului, aceasta constă în afirmaţia publică pe toate canalele media că economia românească duduie sub fochistul Varujan Vosganian şi motociclistul Tăriceanu, cu ajutorul şpăgilor.

Aceasta a indus ideea că se poate impune politici de redistribuire a ceea ce se produce în economia românească şi în favoarea pensionarilor, profesorilor, cadrelor medicale, agricultorilor, tinerilor şi familiilor cu venituri modeste, tratate cu aroganţă şi dispreţ de o guvernare de dreapta interesată numai de profit.

Politici vizibile, transparente, cuprinse în programul şi oferta electorală a candidaţilor PSD - au fost oare psd-iştii creduli?

Categoric nu! Au fost înşelaţi ca toţi românii de frumoasele discursuri populiste demagogice ale domnului Crin Patriciu.

Ei au privit cu rezerve declaraţiile publice ale ministrului Varujan Vosganian privind duduiala economiei, dar au crezut în

documentul oficial intitulat "Raportul din situaţia macroeconomică pentru anul 2009 şi proiecţia pe anul 2010-2012" - proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2009.

Aceasta este lucrarea de bază a guvernării PNL-UDMR.

Un vraf de minciuni.

Le luaţi, le studiaţi şi vă daţi doctoratul.

Stimaţi colegi, este momentul să privim adevărul crud în ochi.

Marele poet Varujan Vosganian de la cârma finanţelor ţării şi, respectiv, distinsul finanţist în conducerea Uniunii Scriitorilor ne-a indus elegant în eroare ca să nu recunoaştem deschis că ne-a prostit de-a dreptul minţindu-ne cu neruşinare pe noi şi, de altfel, pe toţi românii cu acest proiect de buget.

Ne-a minţit când şi-a fondat bugetul depus în Parlament în

octombrie 2008, în plină campanie electorală, pe o creştere prognozată de 6% şi un deficit de 2%.

Ne-a minţit ştiind sigur că în ultimii cinci ani nu s-a putut colecta decât circa 32% şi nicidecum 38,3% din PIB, cât a prevăzut în bugetul electoral prezentat Parlamentului.

Ne-a minţit când sub semnătura premierului Tăriceanu şi a liderului de grup Crin Antonescu ne-a pus în braţe un buget care avea veniturile în sumă de circa 104 000 milioane lei, în campania electorală din octombrie 2008, faţă de circa 76 milioane de lei, cât a prognozat Guvernul Boc în februarie 2009, guvern lipsit de viziune şi fermitate, după cum precizează iniţiatorii moţiunii.

Iată, stimate domnule ministru Vosganian, scriitor la finanţe şi finanţist la Uniunea Scriitorilor, o diferenţă de 28 milioane de lei în care noi, cei de bună-credinţă, am crezut şi v-am crezut ca fiind rezultatul unei acţiuni, a unui profesionist integru şi onest şi nu a unui Pinocchio al politicii româneşti.

În baza acestui buget, a predicţiilor dumneavoastră aşa-zis ştiinţifice sau, altfel spus, a minciunilor energizante pe care ni le-aţi servit oficial românilor, ne-am permis şi noi să facem promisiuni electorale, şi acum, cu tupeu şi aroganţă, ne catalogaţi ca fiind imorali şi recidivişti.

Marea păcăleală nu este guvernarea PD-L - PSD, distinşi liberali, ci reprezintă cele 28 de milioane lei introduse în buget de către dumneavoastră şi pentru care fostul mare iluzionist Iosefini v-ar fi invidiat, domnule ministru.

Acolo, în cei 28 milioane de lei scoşi din joben şi pasaţi în buget, sunt salariile domnilor profesori, acolo sunt diferenţele pentru pensii, acolo sunt banii dumneavoastră, stimaţi cetăţeni ai judeţului Iaşi, care aţi votat cu încredere pe marele actor iluzionist Varujan Vosganian, zis ministru al economiei şi finanţelor, în Colegiul 1 - Senat din Circumscripţia nr.24 - Iaşi, ca şi pe distinsul senator Crin Antonescu, pentru a cărui prezenţă în Senat, vă cer public scuze ca autor al Legii votului uninominal.

În consecinţă, vinovat de imoralitate, dar şi de-a dreptul recidivist şi iresponsabil, nu este Guvernul Boc, după cum afirmaţi, ci după părerea noastră, Guvernul Tăriceanu, care ştia starea reală a economiei, trendul acesteia, l-a ascuns şi i-a dus în eroare pe românii de bună-credinţă, inclusiv cu rectificări bugetare pozitive, crescând artificial cheltuielile în campania electorală pe baza unui deficit crescător de la 2% asumat în 2004, la 5,4% în 2008.

Rezultă clar că linia roşie a Guvernării de dreapta PNL-UDMR, cel puţin în anul electoral 2008, a fost "După noi, potopul! Ce-o fi, o fi! Dumnezeu cu mila!".

Acest potop înseamnă de fapt, accentuarea bruscă a crizei economico-financiare, contracţia economică de circa 4%, deficit de circa 4,6% şi spulberarea în acest mod a speranţelor profesorilor de a le creşte salariile cu 50% prin legea votată şi de Grupul parlamentar al PNL şi îngropată tot de PNL prin minciuna dovedită că nu a alocat niciodată 6% din PIB învăţământului.

În concluzie, criza vă aparţine, stimaţi colegi de la PNL-UDMR şi aţi face mai bine să vă bateţi cu ea decât cu actuala guvernare, care, prin competenţă şi responsabilitate, încearcă să minimalizeze efectele pe care, dumneavoastră, cu neştiinţă le-aţi ascuns ori ignorat din motive electorale.

Aţi câştigat, sunteţi în Parlament, stimaţi colegi, dar aţi îngropat o ţară.

Stimaţi colegi, marea prosteală a tandemului PNL - UDMR continuă prin acuzaţiile emise pe toate lungimile de undă, inclusiv în prezenta moţiune că, vezi Doamne, democraţia se prăbuşeşte prin faptul că PD-L-PSD politizează tot.

Curată ipocrizie, stimaţi colegi, bazată fie pe lipsa unui sentiment de ruşine asumat, fie prin ascunderea adevărului, fie pe un deficit de memorie colectiv, căci am putea interpreta altfel vânătoarea, declanşată la începutul guvernării în 2004, a tuturor PSD-iştilor din structurile deconcentrate, a prefecţilor subprefecţilor şi chiar a PD-L-iştilor, de către actualii acuzatori PNL - UDMR, sub pretextul implantării oamenilor lor spre a aplica propriile politici guvernamentale.

Deci, stop ipocriziei, stop demagogiei, stop populismului, stimaţi colegi, PNL-UDMR, căci altfel dovediţi încă o dată că vorba românească este oricând actuală.

Când aţi împărţit funcţiile clienţilor dumneavoastră politici, "a fătat vaca", când trebuie să le înapoiaţi actualilor guvernanţi "moare viţelu' "!

Prin urmare, este timpul să recunoaştem şi să acceptăm, totodată, cu toţii, pentru prima dată, ideea asumată că fiecare guvernare trebuie să guverneze cu specialiştii săi pentru a-şi implementa politicile şi a răspunde public de rezultatele acestora.

În consecinţă, este urgent necesar ca specialiştii PNL, majoritatea cu carnet de partid, fără cu studii de specialitate sau chiar repetenţi, să plece, iar aceasta să devină o regulă pentru fiecare guvernare atunci când este pusă pe liber de către electoratul înşelat, cum este cazul dumneavoastră.

Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să închei cu o anecdotă. "Un scriitor îşi vizita frecvent editorul pentru a cere bani. Într-una din zile a fost oprit în

anticameră de către aprod, care i-a spus: regret, dar domnul azi nu primeşte! Nu-i nimic, i-a replicat scriitorul, principalul este ca domnul astăzi să dea!" Parafrazând aceasta, vă facem cunoscut, distinşi PNL-işti, că PSD nu mai primeşte nici minciunile dumneavoastră sub formă se scuze, nici acuzele, nici sfaturile, nici insinuările la adresa domnului Geoană, iar de dat v-a dat suficient în legislatura anterioară, cu excepţia unui cuvenit brânci la timpul cuvenit. (Aplauze)

Acum, vă mai dau un singur sfat: dacă sunteţi desculţi, nu călcaţi în picioare trandafirii, s-ar putea să fiţi înţepaţi, şi vă asigur că distinşii dumneavoastră crini sunt încă puţini!

Mulţumesc pentru atenţie!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi mulţumesc domnului deputat Anghel Stanciu înainte de a-i da cuvântul domnului Vrujan Vosganian.

Daţi-mi voie să salutăm prezenţa în loja oficială a Delegaţiei Comisiei pentru relaţii externe şi a maghiarilor din afara graniţelor, din Adunarea Naţională a Republicii Ungare, delegaţie condusă de domnul Nemeth Jolt, preşedintele comisiei. (Aplauze puternice)

Domnule senator Varujan Vosganian, vă invit la microfon şi aveţi la dispoziţie 4 minute.

Domnul Varujan Vosganian:

Atunci nu-mi rămâne decât să fac apel la dumneavoastră ca în ceea ce priveşte domeniul economic şi situaţia românilor să folosiţi mai puţin sloganuri şi calificative şi să vă reîntoarceţi la cifre.

În primul rând în legătură cu deficitul excesiv, domnule prim-ministru, diferenţa de 3% a fost de vreo trei miliarde de euro, din trei miliarde de euro, un miliard de euro sunt titluri nominative la Fondul Proprietatea şi dumneavoastră, dacă aveaţi bărbăţie, convingeaţi Comisia Europeană că nu este un deficit, ci este asumarea istoriei, lucru care nu se întâmplă în nicio altă ţară din Uniunea Europeană, şi că această sumă nu trebuia trecută în deficit.

O altă sumă de un miliard de euro au fost economiile primăriilor din anii anteriori, ea, potrivit art. 104 din Tratatul de la Maastricht, nu trebuia trecută în deficit, pentru că este o cheltuială ocazională şi vine din faptul că primăriile au avut mai mulţi bani decât cheltuiau.

Uitaţivă pe site-ul finanţelor şi găsiţi acest miliard de euro.

Dincolo de asta, 500 de milioane euro sunt integral în răspunderea dumneavoastră, care nu aţi organizat administrarea fiscală în ianuarie 2009 şi aţi avut venituri mai mici, iar diferenţa este legată de toate sumele pe care le-am plătit pentru hotărâri judecătoreşti definitive pentru ceea ce a făcut PSD-ul în perioada 2001 - 2004, aceste trei miliarde de euro nu sunt cheltuieli ale guvernării PNL, mare parte nu sunt nici cheltuieli, dumneavoastră trebuia să asumaţi la Bruxelles şi să convingeţi Comisia Europeană că sunt cheltuieli ocazionale, că nu se datorează vreunui dezmăţ bugetar însă dumneavoastră aţi preferat să înşelaţi interesul naţional şi să vă bucuraţi că veniţi acasă şi aruncaţi vina asupra guvernării liberale, pentru că dacă dumneavoastră aţi dat raportul cu comunismul, noi am reparat abuzurile, să ştiţi de la mine!

Un singur abuz reparat face mai mult decât toate rapoartele privind comunismul, dacă ai asumarea corectă.

Trebuia să apăraţi interesul României în faţa organismelor internaţionale.

Trei milioane de euro care nu reprezintă dezmăţ.

Acum vă rog să terminaţi cu poveştile acestea că ne iau fondurile, că ne amendează... Ne amendează, dacă dumneavoastră nu faceţi ce trebuie şi românii trebuie să ştie că nimic din ceea ce prevede procedura de deficit excesiv nu este altceva decât ceea ce a făcut Fondul Monetar Internaţional.

Deja toate măsurile sunt acolo şi... chestia cu marginea prăpastiei, dar ce Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Marea Britanie sunt pe marginea prăpastiei? Italia şi Portugalia au fost în deficit excesiv, iar celelalte intră acum.

Ce-ar fi şi noi să fim pe marginea prăpastiei ca Franţa şi Marea Britanie?

Acum, în legătură cu moştenirea, domnule Anghel Stanciu, poetul Varujan Vosganian, de care vorbiţi, a reuşit în doi ani, împreună cu Guvernarea liberală, să lase statului român de la venituri de 100 de miliarde, la aproape 150 miliarde de lei la buget, asta este adevărata moştenire a guvernării liberale, stimaţi colegi, că dacă noi o lăsam aşa cum v-a lăsat-o partidul de coaliţie în criza economică de azi, nu ştiu pe unde scoteaţi cămaşa, şi dacă mai acceptam şi toate lucrurile cu care ne tot îmbulzeaţi în Parlament, de la anularea taxelor de poluare, creşteri de salarii, grupe de ramură şi altele, duceam ţara de-a berbeleacul! Mergeţi şi puneţi acolo, pentru sănătatea noastră la biserică, că nu ne-am luat după toate lucrurile cu care ne tot înghionteaţi dumneavoastră.

Acum în legătură cu dezmăţul liberal, în legătură cu chermeza liberală, păi dacă noi am făcut dezmăţ, dumneavoastră, care aveţi venituri cu 5% mai mici şi cheltuieli cu 15% mai mari pe primele luni, cum se cheamă, orgie în grup, cum se cheamă asta?

Stimaţi colegi, Mie, într-un fel, îmi trezeşte un sentiment de compasiune declaraţia pe care a făcut-o domnul Boc, legată de situaţia aceasta, eu cred că dânsul nu este corect informat.

V-a spus cineva, domnule Boc, că luna aprilie, care este lună de trimestru, este mai mare decât februarie şi martie, şi veniţi să vă lăudaţi aici la noi, v-a spus cineva că deficitul a mai crescut cu 1,6 miliare de euro? Că aţi ajuns în 4 luni şi ceva la incredibila sumă de 14 de miliarde lei deficit şi că deficitul bugetului de stat a depăşit 10 miliarde de lei? Nu v-a spus nimeni! Dumneavoastră veniţi să ne povestiţi nouă, aici, despre faptul că plătiţi deficitul numai pe investiţii.

V-a spus cineva că pe deficitul pe primele trei luni, din opt miliarde, două miliarde şi ceva sunt investiţii, restul aţi dat pe salarii şi pensii? Ştiţi dumneavoastră, domnule Boc - că vorbim de "chermeze liberale" - că pe primele trei luni aveţi mai mici cheltuieli de investiţii decât noi şi aveţi mai mari cheltuieli cu bunurile şi serviciile pe care le acuzaţi? Aşa că din două, una, domnilor! Ori noi am guvernat cum trebuie, şi eu cred că ar trebui să aprofundaţi mai mult guvernarea liberală, ori dumneavoastră cred că sunteţi pe o cale complet greşită, şi cifrele o arată, nu eu o spun. vă previn, că pe primele patru luni ale anului nu aveţi decât o zecime cheltuieli cu investiţii pe tot anul.

Vă previn că din fondurile europene aţi blocat toate cheltuielile pentru primării, vă previn că la şcoli nu aţi dat nici un ban de la începutul anului până acum, vă previn că primăriile nu au bani decât pentru opt luni pentru salarii, vă previn, de asemenea, că deficitul bugetar la bugetul de stat, pe primele patru luni, este de zece ori mai mare decât a fost anul trecut şi, vă mai previn, de asemenea, că dacă vreţi o analiză corectă, analizaţi deficitul bugetului de stat.

Anul trecut am avut 3,8, anul acesta, din pornire aveţi 5,6.

Nu vreau să intru pe toate celelalte detalii pentru că, îmi pare rău, nu mai am timpul să o fac, dar vă rog, faceţi mai mult apel la cifre, luaţi-vă economişti cu împrumut, ca să vă facă toate corelaţiile necesare.

Aveţi în vedere faptul că nu promisiunile electorale vă înfiorează, ci mai ales promisiunile făcute după, când aţi asumat deficit de 2%, când aţi asumat cheltuieli cu investiţiile, când aţi asumat tot felul de lucruri pe care rectificarea nu le mai conţine şi, vă rog eu, faceţi publice cifre.

Nu este normal ca datele pe trei luni să le daţi după patru luni, nu este normal ca noi, în mai, să nu ştim care este creşterea sau descreşterea economică pe primul trimestru şi, domnule Stanciu, nu mai arătaţi raportul acela, că eu dacă aş fi ştiut ce Guvern o să fie, puneam şi eu alte cifre, dar eu m-am gândit că anul acesta o să continuăm politicile pe care liberalii le-au făcut în anii trecuţi. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL)

Şi dacă dumneavoastră credeţi că în perioada de criză, punând impozite mai mari, rezolvaţi ceva, vă înşelaţi, e ca şi cum ai îmbrânci pe cineva şi îl întrebi de ce se grăbeşte.

Dar, stimaţi colegi, eu vă spun aşa, în final...

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să finalizaţi.

Doamna Varujan Vosganian:

Am terminat, fraza apoteotică de final, doar.

Stimaţi colegi, Colegul meu, Crin Antonescu a avut dreptate când v-a spus că aveţi o mare oportunitate să scăpaţi unii de alţii, o veţi rata, probabil, însă eu vă spun că dacă acest Guvern cade, să nu vă pară rău, pentru că, la cât poate, a fost deja longeviv.

Mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentara al PNL)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi dau în continuare cuvântul domnului deputat Octavian Bot, din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.

Domnul Octavian Bot:

Doamnelor şi domnilor, Privesc spre stânga, nu neapărat în sens ideologic, cu toate că nu aş greşi prea mult, spun stânga pentru că acolo se află autorii moţiunii de cenzură, susţinătorii sunt ceva mai la dreapta, chiar şi din punct de vedere politic, şi nu întreb precum odinioară poetul, altul decât Varujan Vosganian, voi sunteţi urmaşii Romei?

Continuarea, las să o aflaţi dumneavoastră.

Nu, nu întreb, pentru că a invoca prea des pe Mihai Eminescu ar fi o onoare nemeritată, ezit să întreb şi dacă sunteţi urmaşii Brătienilor, risc să primesc răspunsul "da", ar fi mult, mult prea mult pentru partidul care s-ar putea lăuda că printre ultimii veniţi în rândurile sale se află nimeni altul decât Petre Roman, veşnic tânăr şi ferice, aflat, probabil la a doua tinereţe în politică şi în dragoste.

Liberal - libertin "C'est la meme chose!"

Privesc din nou spre stânga şi mă amuz când îmi amintesc cum lideri marcanţi ai Partidului Naţional Liberal, marcaţi probabil de izbânda realizată, se afişau gravi şi solemni în faţa naţiunii, lăudându-se că s-a strâns numărul de semnături necesar depunerii moţiunii de cenzură.

Palidă şi uşoară satisfacţie pentru un partid cu asemenea pretenţii.

Umorul involuntar însă a fost atins când Partidul Naţional Liberal a motivat întârzierea depunerii moţiunii de cenzură, prin faptul că textul a fost transmis UDMR, probabil pentru corectură în limba română, "limba noastră-i o comoară".

Doamnelor şi domnilor, Când Partidul Naţional Liberal vorbeşte despre "Marea păcăleală", nu-şi dă seama că realizează, practic, un autoportret într-o oglindă spartă, mai popular, "Cine zice, acela e!" Cine pe cine păcăleşte? De ani buni, în căutarea unei identităţi, demult pierdute, Partidul Naţional Liberal îi păcăleşte pe români, spunând că reprezintă dreapta.

Liberalii practică jocul stânga-dreapta după modelul alba-neagra.

În Europa, PNL este membru al Grupului ALDE de orientare centru dreapta, iar în România nu mai poate de dragul dreptei.

Dreapta şi stânga nu sunt concepte absolute, sunt concepte relative, care depind de topologia spaţiului politic în care ne aflăm.

Partidul Naţional Liberal a reuşit să înfrângă, să schimbe această teorie şi ne-a demonstrat că aceste concepte depind de tipologia spaţiului politic, adică, în politica de tip dâmboviţean, poţi să fii şi de stânga, şi de dreapta în acelaşi timp.

O altă mare păcăleală a fost cea cu formidabila creştere economică sub guvernarea PNL, rezultatul a fost sancţionarea României de către Uniunea Europeană, prin declanşarea procedurii de deficit excesiv, cu consecinţe deosebit de grave.

Unde este creşterea economică? Citind textul moţiunii, constatăm că acesta seamănă cu un drept la replică al PNL, nemulţumit de adevărul spus despre guvernarea liberală.

Să spui că anii de guvernare liberală au fost cei mai buni ani, din punct de vedere economic, din întreaga istorie modernă a României înseamnă că ai probleme serioase, nu spun de care!

PNL şi-a pierdut nu numai simţul măsurii, dar şi pe cel al ridicolului. Îmi vine în minte o întâmplare din Parlamentul de demult al României, când Nicolae Iorga l-a întrebat pe Brătianu: "ce să învăţ eu, domnule Brătianu, de la un inginer?", iar Brătianu i-a răspuns: "Măsura, domnule profesor, măsura!" Să cred că în Partidul Naţional Liberal nu sunt ingineri sau mai bine să cred că nu este nicio legătură între Partidul Brătienilor şi actualul Partid Naţional Liberal?

Referirea la Ordonanţa de urgenţă nr.37/2008, şi aici în paranteză vreau să vă spun că legea a fost declarată neconstituţională pentru motive procedurale, nicidecum pe fond.

Aş mai face trimitere la cei care fac mult zgomot pentru nimic în legătură cu înlocuirea directorilor deconcentratelor şi i-aş trimite să citească lucrarea lui Max Webber "Politica, o vocaţie, o profesie", unde se explică foarte clar cum se preia puterea într-o societate democratică.

Se fac trimiteri la articole din Constituţie, care nu au nici în clin, nici în mânecă cu chestiunea în cauză, autorii moţiunii confundă instituţiile fundamentale ale statului cu nişte amărâte de direcţii judeţene de sănătate, de muncă sau de agricultură.

Nici un student mediocru din anul I de la drept nu ar face o asemenea confuzie.

Trimiterea la art.41 sau art.47 este de-a dreptul hazlie, ni se spune că "statul este obligat să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent".

Adică directorilor deconcentratelor, care oricum au fost numiţi pe criterii politice, ar trebui să li se asigure postul de director pe viaţă, pentru a avea un trai decent, nu? "Curat constituţional!"

Referirea la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului este sfârşitul care încoronează opera, o operă de trei parale.

Parafrazând titlul unui cunoscut roman, aş spune că Partidul Naţional Liberal foloseşte criza ca o pradă.

În final, privesc din nou spre stânga şi iar îmi vine obsesiv în minte poetul care v-ar spune: " E uşor a scrie versuri!" Răspunsul la titlul "Marea păcăleală" ar fi "PNL, marea flecăreală".

Vă mulţumesc. (Aplauze puternice din partea dreaptă a sălii)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Cu domnul deputat Bot am încheiat lista vorbitorilor. Îi dau cuvântul, în continuare domnului prim-ministru, pentru a răspunde.

Domnul Emil Boc:

Doamnelor şi domnilor, Suntem la sfârşitul dezbaterii moţiunii de cenzură.

Aşa cum am spus la începutul prezentării, în fapt, este vorba de o moţiune de autocenzură a Partidului Naţional Liberal împotriva propriei incompetenţe până 2008 când au fost la guvernare.

Aceasta este, de fapt, moţiunea pe care o depun.

Domnule Antonescu, am crezut că promovaţi liberalismul, în fapt, promovaţi tăricianismul, aveţi exact aceeaşi viziune, exact aceeaşi abordare ca vechiul şi actualul dumneavoastră coleg.

Veniţi în faţa Parlamentului şi, practic, astăzi i-aţi legitimat toate măsurile iresponsabile din anul 2008. de astăzi sunteţi coautor al iresponsabilităţii Guvernului Tăriceanu, acel Guvern care a dus România "pe marginea prăpastiei", acel Guvern împotriva căruia, astăzi, Comisia Europeană declanşează procedura de deficit excesiv.

Aceasta a fost "zestrea" pe care aţi lăsat-o românilor prin iresponsabilitate, aţi luat banii românilor, i-aţi dus la buget, i-aţi cheltuit la cazinou şi ne-aţi lăsat datori vânduţi, acesta este mesajul pe care l-aţi lăsat românilor.

Domnule Antonescu, ne-aţi întrebat sau ne-aţi spus că am fi vrut să ne aliniem cu dumneavoastră.

Vă spun foarte sincer, am vrut alianţă cu doctrina liberală, dar nu o alianţă cu dezastrul liberal pe care l-aţi tăinuit şi l-aţi ţinut bine ascuns.

Acum este la vedere, îl cunoaşte şi Uniunea Europeană şi este păcat ca aţi adus o asemenea pată pe imaginea liberalismului.

Deci, una este doctrina liberală, altceva este dezastrul liberal pe care l-aţi lăsat în România în anul 2008. (Aplauze puternice din partea dreaptă a sălii)

De asemenea, vreau să vă spun, domnule Antonescu, dragi colegi liberali, că economia nu se tratează cu filozofie şi cu exerciţii de retorică, economia presupune măsuri ferme, presupune măsuri care să dea speranţă românilor că ceea ce aţi lăsat dumneavoastră în dezastru va fi corectat şi mâine va putea fi mai bine.

Dacă făceam ceea ce ne-aţi lăsat dumneavoastră, adică un proiect de buget care ne-ar fi dus la un deficit de 11% din P.I.B, astăzi România era în prăpastie.

Dacă făceam ceea ce dumneavoastră aţi făcut în 2008, sub eminenţa cenuşie a domnului Vosganian, astăzi România era închisă în faţa investitorilor străini, nu avea nicio şansă să-şi plătească salariile şi pensiile şi stătea să-şi amintească de chermezele pe care le-aţi dat în anul 2008. aceasta era şansa României, dacă dumneavoastră aţi fi continuat guvernarea.

Vestea proastă pentru dumneavoastră este că lucrurile încep să meargă spre bine şi asta vă deranjează, aţi văzut, cursul euro-leu se stabilizează, aţi văzut, şomajul nu mai este în creştere, ci se încetineşte ritmul lui, aţi văzut, de asemenea, că veniturile pe aprilie sunt mai mari decât în lunile anterioare, aţi văzut că investiţiile străine sunt mai mari decât pe vremea dumneavoastră, chiar dacă suntem în perioadă de criză.

Aţi văzut toate aceste lucruri şi ştiu că vă deranjează pentru că tot ce este bun pentru România este rău pentru dumneavoastră şi invers, aţi vrea ca situaţia să fie rea pentru a fi bine pentru dumneavoastră.

Vă dezamăgim pentru că nu este aşa.

Acest Guvern, care a preluat, pe de-o parte, ţara la limita dezastrului lăsat de PNL şi în condiţiile crizei economice din anul 2009, o criză economică mondială, reuşeşte să ţină România pe drumul cel bun.

În acest moment, pe lângă semnele pozitive despre care am vorbit, încă o dată: curs euro stabilizat, dobânda de referinţă a Băncii Naţionale în scădere şi relansarea creditării, semnele bune din sectorul de construcţii, diminuarea numărului de şomeri, investiţiile străine în creştere, de asemenea, revigorarea încasărilor în luna aprilie, investiţiile în infrastructură, pe care niciodată nu aţi fost în stare să le asiguraţi, 20% din banii bugetului merg pe investiţii, toate acestea sunt semne că economia merge în direcţia bună şi noi, în aceste condiţii grele nu am uitat de categoriile cele mai vulnerabile pe care dumneavoastră le-aţi lăsat să trăiască cu o pensie de trei lei.

Asta a fost politica de solidaritate a PNL-ului: salarii de 30 000 de euro pe lună pentru bugetarii de lux şi pensii de trei lei pentru cei săraci.

Acest Guvern, pentru prima dată ia o măsură, cu adevărat de solidaritate şi oferă pensia socială minimă de 300 de lei, chiar în condiţii de criză, chiar în condiţii dificile şi abandonează politica definitivă de dispreţ faţă de oamenii obişnuiţi, aşa cum aţi făcut-o dumneavoastră.

V-au interesat doar cei care au spus "prin noi înşine", adică prin câţi mai mulţi bani de la bugetul de stat, în buzunarele dumneavoastră ale clientelei din vârful structurilor guvernamentale.

S-a încheiat această politică în România! Acum avem o politică prin care toţi vor fi egali în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.

De aceea avem legea salarizării unice pe care o elaborăm, avem legea sistemului unitar de pensii, prin care din nou vom elimina discriminările, adică să punem capăt acelor lucruri pe care dumneavoastră le-aţi promovat cu atâta convingere.

Închei dezbaterea de astăzi, invitându-vă, dragi colegi, să consideraţi această moţiune de cenzură, ca fiind o automoţiune de cenzură a PNL-ului împotriva Partidului Naţional Liberal, să respingeţi moţiunea pe care aţi iniţiat-o şi să acordaţi încredere în

continuare Guvernului PD-L- PSD. (Aplauze puternice din partea dreaptă a sălii)

Domnul Crin Antonescu (din sală):

Vă rog să-mi daţi cuvântul pentru drept la replică!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Poftiţi, domnule Crin Antonescu, aveţi cuvântul pentru drept la replică.

Domnul Crin Antonescu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnul prim-ministru a început prin a dedica filipica, aşa cum îi spuneam, Partidului Naţional Liberal şi a încheiat într-un dialog cu mine care, din politeţe să spun, mă onorează.

Între timp, românilor, ceilalţi români decât dumneavoastră, eu şi Tăriceanu, le-aţi spus că este foarte bine.

Mi-aţi dar, adică mie, chipurile veşti proaste şi românilor veşti bune.

Rămâne să se bucure toţi românii de veştile dumneavoastră bune, şi eu nu de-asta am ieşit, nu am ieşit ca să vă mai dau vreo replică dumneavoastră sau domnului Stanciu sau domnului Radu F.Alexandru, dumneavoastră sunteţi cum ar spune Bălcescu "ocaziunea", şi nu motivul.

Eu am ieşit să răspund, cumva, unui coleg, stimaţi parlamentari PD, unui coleg de-al dumneavoastră şi unui coleg de-al nostru, unui coleg când de-al dumneavoastră, când de-al nostru, când de-al nostru, când de-al dumneavoastră, care are o problema cu prezenţa domnului Petre Roman în Partidul Naţional Liberal şi căruia îi spun, cu toată simpatia pe care i-o port, şi ştie că este aşa, nu vreau să spun mai mult pentru că nu vreau să-i compromit situaţia în PD-L, pentru că acum este în PD-L.

Stimate domnule deputat, când prindeţi tura în PNL, discutăm dacă e cazul sau nu ca domnul Roman să fie în PNL, cât sunteţi la PD-L, vă spun şi dumneavoastră şi tuturor colegilor PD-işti despre domnul Petre Roman să vorbiţi cu maxim respect, pentru că ceea ce este Ion Brătianu, bătrânul, pentru Partidul Naţional Liberal este domnul Petre Roman pentru Partidul Democrat.

Mulţumesc.

(Din acest moment conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Mircea Dan Geoană, preşedintele Senatului)

Din sală: Vă rog să-mi daţi dreptul la replică!

Domnul Mircea-Dan Geoană:

A fost invocat numele dumneavoastră ? (Discuţii în sală.)

Din sală: Da. (Discuţii în sală.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog, aveţi cuvântul pentru drept la replică.

Domnul Octavian Bot:

Prietenului meu Crin Antonescu nu-i dau nicio replică.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Apreciez faptul că am parcurs această parte a dezbaterii cu privire la moţiunea de cenzură.

Stimaţi colegi, Stimate colege, Urmează să ne exprimăm votul asupra acestei iniţiative.

Rog chestorii să intre în dispozitiv pentru a putea să procedăm la exercitarea votului.

Vă reamintesc celor care sunteţi la primul mandat, că, potrivit art.113 din Constituţie, moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, minimum 236 de voturi pentru.

Este un vot secret, se exprimă prin bile, potrivit art. 34 din Regulamentul Şedinţelor Comune a Camerelor Parlamentului României.

În conformitate cu prevederile art.36 din Regulamentul nostru, fiecare parlamentar primeşte o bilă albă şi una neagră, bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru moţiunea de cenzură, bila albă introdusă în urna neagră şi bila neagră introdusă în urna albă înseamnă un vot contra moţiunii.

Domnii chestori sunt din nou rugaţi să-şi ocupe locurile destinate pentru înmânarea bilelor.

Aş dori să începem acest moment al votului cu membrii Guvernului pentru a le putea permite să se reîntoarcă la activităţile executive.

Am să vă propun să începem cu domnii senatori.

Domnule secretar Gheorghe David, vă rog să citiţi lista senatorilor, dar începeţi cu membrii Guvernului, urmând ca domnul deputat Mihai Voicu, secretar al Camerei Deputaţilor, să procedeze la citirea listei deputaţilor.

Domnul Gheorghe David:

Voi citi numele doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori care sunt membri ai Guvernului.

Din sală: Nu sunt prezenţi chestorii.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Membrii celor două Birouri permanente sunt deja sesizaţi pentru procedura de numărare.

Reamintesc procedura de vot.

Bila albă în urna alba şi bila neagră în urna neagră înseamnă vot pentru moţiune, iar invers, bila albă în urna neagră şi bila neagră în urna albă, înseamnă vot împotriva moţiunii.

Pentru numărarea voturilor sunt deja sesizaţi membrii celor două Birouri permanente.

Vă reamintesc că, după acest vot, avem o şedinţă a Birourilor permanente reunite pentru a continua dezbaterile de săptămâna trecută.

Din sală: Procedură.

Domnul Bogdan Olteanu (din sală):

Procedură, domnule preşedinte.

Nu avem chestori.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Rog chestorii să intre... Rog să fie prezent şi un chestor de la Camera Deputaţilor.

Domnule deputat Gheorghe Albu, vă rog să intraţi în dispozitiv, alături de colegul de la Senat.

A venit şi domnul chestor Albu, este totul în regulă.

Vă rog, domnule secretar.

Domnul Gheorghe David :

Mulţumesc.

- Iacob-Ridzi Monica-Maria - prezentă
- Nica Dan - prezent
- Niţă Constantin - prezent
- Paleologu Theodor - prezent
- Ponta Victor Viorel - prezent
- Sârbu Marian - prezent
- Udrea Elena-Gabriela - absentă
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Berceanu Radu-Mircea - absent
- Blaga Vasile - prezent
- Diaconescu Cristian - prezent
- Sârbu Ilie - absent
- Stănişoară Mihai - prezent

Continuăm cu lista senatorilor.

- Albert Almos - prezent
- Andrei Florin-Mircea - prezent
- Antonescu George-Crin-Laurenţiu - prezent
- Arcaş Viorel - prezent
- Ariton Ion - absent
- Badea Viorel-Riceard - prezent
- Banias Mircea-Marius - prezent
- Bara Ion - prezent
- Başa Petru - Delegaţie 11
- Bădescu Iulian - prezent
- Bălan Gheorghe-Pavel - prezent
- Belacurencu Trifon - prezent
- Berca Gabriel - prezent
- Bîgiu Marian-Cristinel - prezent
- Bîrlea Gheorghe - prezent
- Boagiu Anca-Daniela - prezentă
- Boitan Minerva - prezent
- Bokor Tiberiu - prezent
- Borza Dorel-Constantin- Vasile - prezent
- Bota Marius- Sorin-Ovidiu - prezent
- Calcan Valentin-Gigel - prezent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Chirvăsuţă Laurenţiu - prezent
- Chivu Sorin-Serioja - prezent
- Cibu Constantin-Sever - absent
- Cinteză Mircea - prezent
- Coca Laurenţiu Florian - prezent
- Constantinescu Florin - prezent
- Constantinescu Viorel - prezent
- Cordoş Alexandru - prezent
- Corlăţean Titus - absent
- Crăciun Avram - prezent
- Cseke Attila-Zoltan - prezent
- Daea Petre - absent
- David Cristian - prezent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconu Mircea - prezent
- Dobra Nicolae - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Fekete-Szabo Andras-Levente - prezent
- Feldman Radu-Alexandru - prezent
- Filip Petru - prezent
- Fodoreanu Sorin - prezent
- Frâncu Emilian-Valentin - prezent
- Frunda Gyorgy - prezent
- Găină Mihăiţă - absent
- Geoană Mircea-Dan - prezent
- Ghişe Ioan - prezent
- Greblă Toni - prezent
- Grosu Corneliu - prezent
- Guthner Tiberiu - prezent
- Gyerko Laszlo - prezent
- Haşotti Puiu - prezent
- Hărdău Mihail - prezent
- Humelnicu Augustin-Daniel - prezent
- Ichim Paul - prezent
- Igaş Traian-Constantin - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Lazăr Sorin-Constantin - prezent
- Luca Raymond - prezent
- Mang Ioan - prezent
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardare Radu-Cătălin - prezent
- Marian Ovidiu - prezent
- Marian Valer - prezent
- Markó Bela - prezent
- Mazăre Alexandru - prezent
- Măgureanu Cezar-Mircea - prezent
- Mărcuţianu Ovidius - prezent
- Meleşcanu Teodor-Viorel - absent
- Mihăilescu Petru-Şerban - absent
- Mitrea Elena - prezent
- Mitrea Miron-Tudor - prezent
- Mîrza Gavril - prezent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Toader - prezent
- Moga Nicolae - prezent
- Mustăţea Vasile - prezent
- Mutu Gabriel - prezent
- Necula Marius-Gerard - absent
- Nedelcu Vasile - prezent
- Nicoară Marius-Petre - absent
- Nicoară Romeo-Florin - prezent
- Nicolăescu Sergiu-Florin - prezent
- Nicula Vasile-Cosmin - prezent
- Nistor Vasile - prezent
- Niţă Mihai - prezent
- Onofrei Orest - prezent
- Oprea Dumitru - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Panţuru Tudor - prezent
- Paşca Liviu-Titus - prezent
- Păran Dorin - prezent
- Pereş Alexandru - prezent
- Pintilie Vasile - prezent
- Plăcintă Sorina-Luminiţa - prezentă
- Pop Gheorghe - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Mihaela - prezentă
- Prodan Tiberiu-Aurelian - prezent
- Prunea Nicolae-Dănuţ - prezent
- Rasaliu Marian-Iulian - prezent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rădulescu Şerban - prezent
- Robu Nicolae - delegaţie
- Rotaru Ion - prezent
- Ruşanu Dan-Radu - prezent
- Ruşeţ Ion - prezent
- Saghian Gheorghe - prezent
- Savu Daniel - prezent
- Sbîrciu Ioan - prezent
- Secăşan Iosif - prezent
- Severin Georgică - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Staicu Dumitru-Florian - prezent
- Şova Dan-Coman - absent
- Tămagă Constantin - prezent
- Toma Ion - prezent
- Ţopescu Cristian-George - absent
- Ţuţuianu Adrian - prezent
- Udriştoiu Tudor - prezent
- Urban Iulian - prezent
- Valeca Şerban Constantin - prezent
- Vasilescu Lia-Olguţa - prezentă
- Verestoy Attila - prezent
- Voicu Cătălin - prezent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - prezent

Mulţumesc.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Citesc lista deputaţilor, fără membrii Guvernului, pentru că au votat deja.

- Adomniţei Cristian Mihai - prezent
- Albu Gheorghe - prezent
- Alecu Valeriu - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Ana Gheorghe - prezent
- Anastase Roberta-Alma - prezentă
- Andon Sergiu - prezent
- Andronache Gabriel - prezent
- Anghel Florin-Serghei - prezent
- Antal Istvan - prezent
- Antochi Gheorghe - prezent
- Apostolache Mihai-Cristian - prezent
- Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă
- Arion Viorel - prezent
- Atanasiu Teodor - prezent
- Avram Marian - prezent
- Axenie Carmen - prezentă
- Balan Ioan - prezent
- Balcan Viorel - prezent
- Banu Mihai - prezent
- Barbu Sulfina - prezentă
- Barna Maria-Eugenia - prezentă
- Bădălan Eugen - prezent
- Bădulescu Adrian - prezent
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Bărbulescu Daniel-Ionuţ - absent
- Bejinariu Eugen - absent
- Berci Vasile - prezent
- Béres Ştefan-Vasile - prezent
- Blaga Iosif -Veniamin - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeş Dumitru - prezent
- Bobeş Marin - absent
- Bode Lucian Nicolae - prezent
- Boghicevici Claudia - prezentă
- Boiangiu Victor - prezent
- Boldea Mihail - prezent
- Borbely Laszlo - absent
- Bordeianu Dan - prezent
- Bostan Emil - absent
- Bot Octavian - prezent
- Botiş Ioan Nelu - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brătianu Matei-Radu - prezent
- Brînză William Gabriel - prezent
- Buciuta Ştefan - absent
- Bud Nicolae - prezent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Viorel-Vasile - prezent
- Budurescu Daniel-Stamate - prezent
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
- Buican Cristian - prezent
- Burcău Doina - prezentă
- Burlacu Cristian-Ion - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buta Sorin Gheorghe - prezent
- Calimente Mihăiţă - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Mircea-Vasile - absent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Cărare Viorel - absent
- Cherecheş Cătălin - prezent
- Chircu Doiniţa Mariana - prezentă
- Chirilă Constantin - prezent
- Chiriţă Dumitru - absent
- Chisăliţă Ioan-Narcis - prezent
- Chiţoiu Daniel - prezent
- Chiuariu Tudor Alexandru - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciobanu Gheorghe - prezent
- Ciocan Gheorghe - prezent
- Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
- Ciucă Liviu-Bogdan - prezent
- Ciuhodaru Tudor - prezent
- Coclici Radu-Eugeniu - prezent
- Coroamă Gheorghe - prezent
- Covaci Dorel - prezent
- Cristea Victor - prezent
- Cristian Horia - prezent
- Croitoru Cătălin - absent
- Damian Ioan - prezent
- Dascălu Constantin - prezent
- Derzsi Akos - prezent
- Dobre Ciprian Minodor - prezent
- Dobre Cristina-Elena - prezentă
- Dobre Victor-Paul - prezent
- Dolineaschi Andrei - absent
- Donţu Mihai-Aurel - prezent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
- Drăghici Sonia Maria - prezentă
- Drăgulescu Iosif-Ştefan - prezent
- Dugulescu Marius-Cristinel - prezent
- Dumitrache Ileana-Cristina - prezentă
- Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - absentă
- Dumitrică George-Ionuţ - prezent
- Dumitru Georgică - absent
- Dumitru Ion - prezent
- Duşa Mircea - prezent
- Edler Andras-Gyorgy - absent
- Erdei-Doloczki Istvan - prezent
- Farago Petru - prezent
- Farkas Anna Lili - absentă
- Fenechiu Relu - prezent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Damian - prezent
- Florescu Adrian - prezent
- Frunzulică Doru-Claudian - prezent
- Fuia Stelian - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganţ Ovidiu Victor - absent
- Gavrilescu Graţiela Leocadia - prezentă
- Geantă Florian-Daniel - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei-Dominic - prezent
- Gheorghe Tinel - prezent
- Gherasim Vasile - prezent
- Ghiţă Cornel - prezent
- Ghiţă-Eftemie Stelian - prezent
- Ghiveciu Marian - prezent
- Giurgiu Mircia - prezent
- Gliga Vasile-Ghiorghe - absent
- Gondor Marius/Sorin - prezent
- Gorghiu Alina-Ştefania - prezentă
- Gospodaru Gabriel-Dan - prezent
- Grama Horia - prezent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gurzău Adrian - prezent
- Gust-Băloşin Florentin - prezent
- Hogea Gheorghe - prezent
- Holban Titi - prezent
- Holdiş Ioan - prezent
- Horj Pavel - absent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iacob-Strugaru Stelică - prezent
- Ialomiţianu Gheorghe - prezent
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - prezent
- Iftime Dragoş-Adrian - absent
- Ignat Miron - absent
- Ionescu George - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Luminiţa - prezentă
- Iorguş Zanfir - prezent
- Irimescu Mircea - prezent
- Itu Cornel - prezent
- Jipa Florina-Ruxandra - prezentă
- Jolţa Nicolae - absent
- Kelemen Atila Bela Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Karoly - prezent
- Korodi Attila - prezent
- Koto Iosif - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Leşe Doru-Braşoan - prezent
- Liga Dănuţ - prezent
- Longher Ghervazen - absent
- Lubanovici Mircea - absent
- Luca Ciprian Florin - prezent
- Lup Mircea-Silvestru - prezent
- Lupu Mihai - prezent
- Macaleţi Costică - prezent
- Manda Iulian-Claudiu - prezent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marian Dan-Mihai - prezent
- Marin Mircea - prezent
- Marinescu Antonella - prezentă
- Martin Eduard-Stelian - prezent
- Marton Arpad Francisc - prezent
- Mate Andras Levente - prezent
- Mazilu Constantin - prezent
- Merka Adrian Miroslav - prezent
- Militaru Constantin-Severus - prezent
- Mircovici Niculae - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mocanu Adrian - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Moldovan Carmen-Ileana - prezentă
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Morega Dan-Ilie - absent
- Motreanu Dan-Ştefan - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Mustea-Şerban Răzvan - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - prezent
- Neacşu Marian - prezent
- Nechifor Cătălin-Ioan - prezent
- Neculai Marius - prezent
- Negoiţă Robert-Sorin - prezent
- Negruţ Clement - prezent
- Nica Nicolae-Ciprian - absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Duvăz Bogdan - prezent
- Niculescu-Mizil-Ştefănescu-Tohme Oana - absentă
- Nistor Laurenţiu - prezent
- Niţu Adrian Henorel - prezent
- Nosa Iuliu - prezent
- Novac Cornelia-Brânduşa - prezentă
- Oajdea Vasile-Daniel - prezent
- Olar Corneliu - prezent
- Olosz Gergely - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan - prezent
- Oprea Gabriel - prezent
- Oprişcan Mihai Doru - prezent
- Orban Ludovic - prezent
- Pal Arpad - prezent
- Palaşcă Viorel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Palfi Mozes-Zoltan - prezent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pandele Sorin Andi - prezent
- Panţîru Tudor - absent
- Pardău Dumitru - prezent
- Păduraru Nicuşor - prezent
- Păsat Dan - absent
- Păun Nicolae - prezent
- Pâslaru Florin-Costin - prezent
- Peto Csilla Maria - prezentă
- Petrescu Cristian - prezent
- Petrescu Petre - absent
- Pieptea Cornel - prezent
- Pirpiliu Ştefan Daniel - prezent
- Plăiaşu Gabriel - prezent
- Pocora Cristina-Ancuţa - prezentă
- Pop Georgian - prezent
- Pop Virgil - prezent
- Popa Daniela - prezentă
- Popa Florian - prezent
- Popa Octavian-Marius - prezent
- Popeangă Vasile - prezent
- Popescu Adrian - absent
- Popescu Cosmin-Mihai - prezent
- Popescu Dan-Mircea - prezent
- Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Popov Duşan - prezent
- Popoviciu Alin-Augustin-Florin - prezent
- Postolachi Florin - absent
- Potor Călin - prezent
- Preda Cezar-Florin - prezent
- Prigoană Vasile-Silviu - absent
- Radan Mihai - absent
- Răţoi Neculai - prezent
- Rebenciuc Neculai - prezent
- Resmeriţă Cornel-Cristian - prezent
- Riviş-Tipei Lucian - prezent
- Rizea Cristian - absent
- Rogin Marius - absent
- Roman Gheorghe - prezent
- Roman Ioan-Sorin - prezent
- Roşca Lucreţia - prezentă
- Rusu Valentin - prezent
- Sava Andrei-Valentin - prezent
- Săftoiu Ana-Adriana - prezentă
- Săniuţă Marian-Florian - absent
- Săpunaru Nini - prezent
- Scutaru Adrian-George - prezent
- Seremi Ştefan - prezent
- Seres Denes - prezent
- Socaciu Victor - prezent
- Solomon Adrian - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Spînu Teodor-Marius - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stan Nicolae - absent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stavrositu Maria - absentă
- Steriu Valeriu-Andrei - prezent
- Stoica Mihaela - prezentă
- Stragea Sorin-Constantin - prezent
- Stroe Ionuţ-Marian - prezent
- Stroe Mihai - prezent
- Stroian Toader - prezent
- Surdu-Soreanu Raul-Victor - prezent
- Surpăţeanu Mihai - prezent
- Surupăceanu Mugurel - prezent
- Şandru Mihaela-Ioana - prezentă
- Ştefan Viorel - prezent
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Ştirbu Gigel-Sorinel - absent
- Tabără Valeriu - prezent
- Tabugan Ion - prezent
- Taloş-Gheorghe Mirel - prezent
- Tărâţă Culiţă - prezent
- Teodorescu Horia - absent
- Timiş Ioan - absent
- Tiţa -Nicolescu Gabriel - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toader Mircea-Nicu - prezent
- Trăşculescu Alin-Silviu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Turcan Raluca - prezentă
- Tuşa Adriana-Diana - prezentă
- Ţaga Claudiu - absent
- Ţintean Ioan - prezent
- Ţîmpău Radu-Bogdan - prezent
- Ţurcanu Florin - absent
- Ţurea Răzvan - prezent
- Uioreanu Horea Dorin - absent
- Uricec Eugen-Constantin - absent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Varga Lucia Ana - prezentă
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilică Radu Costin - prezent
- Vişan Gelu - prezent
- Vîlcu Samoil - prezent
- Vladu Iulian - prezent
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Mădălin-Ştefan - absent
- Voicu Mihai-Alexandru - prezent
- Voinescu -Cotoi Sever - prezent
- Vreme Valerian - prezent
- Zamfirescu Sorin Ştefan - prezent
- Zătreanu Dan-Radu - prezent
- Zgonea Valeriu-Ştefan - prezent
- Zisopol Dragoş-Gabriel - prezent
- Zoicaş Gheorghe - absent

Reluăm apelul celor care nu au fost prezenţi.

- Bărbulescu Daniel Ionuţ - absent
- Bejinariu Eugen - absent
- Bobeş Marin - absent
- Borbely Laszlo - absent
- Bostan Emil - absent
- Buciuta Ştefan Viorel - absent
- Cazan Mircea-Vasile - absent
- Cărare Viorel - absent
- Chiriţă Dumitru - absent
- Croitoru Cătălin - absent
- Dolineaschi Andrei - absent
- Dumitrescu Liana - absent
- Dumitru Georgică - absent
- Edler Andras-Gyorgy - absent
- Farkas Anna Lili - absentă
- Firczak Gheorghe - absent
- Ganţ Ovidiu Victor - absent
- Gliga Vasile - absent
- Horj Pavel - absent
- Iftime Dragoş-Adrian - absent
- Ignat Miron - absent
- Jolţa Nicolae - absent
- Longher Ghervazen - absent
- Lubanovici Mircea - absent
- Morega Dan-Ilie - absent
- Nica Nicolae-Ciprian - absent
- Niculescu-Mizil-Ştefănescu Tohme Oana - absentă
- Pambuccian Varujan - absent
- Panţîru Tudor - absent
- Păsat Dan - absent
- Petrescu Petre - absent
- Popescu Adrian - absent
- Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Postolachi Florin - absent
- Prigoană Vasile-Silviu - absent
- Radan Mihai - absent
- Rizea Cristian - absent
- Rogin Marius - absent
- Săniuţă Marian-Florin - absent
- Stan Nicolae - absent
- Stavrositu Maria - absentă
- Ştirbu Gigel-Sorinel - absent
- Teodorescu Horia - absent
- Timiş Ioan - absent
- Ţaga Claudiu - absent
- Ţurcanu Florin - absent
- Uioreanu Horea Dorin - absent
- Uricec Eugen-Constantin - absent
- Voicu Mădălin Ştefan - absent
- Zoicaş Gheorghe - absent

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Invităm membrii celor două Birouri să vină în sala de Birou permanent a Camerei Deputaţilor pentru Birouri permanente reunite şi pentru numărarea voturilor.

Vă vom informa, după aceea, asupra rezultatul votului dumneavoastră.

- pauză -

*

- după pauză -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Permiteţi-mi ca, în continuarea lucrărilor noastre, să-i ofer cuvântul domnului secretar Gheorghe David pentru prezentarea procesului-verbal referitor la rezultatul votului asupra moţiunii de cenzură.

Domnule senator, vă rog.

Domnul Gheorghe David:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de doamnelor şi domnii deputaţi şi senatori asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 124

deputaţi şi senatori Birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 32 alin.(4) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile, asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 124 deputaţi şi senatori, au constatat următoarele:

• numărul total al deputaţilor şi senatorilor - 471;
• numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 402;
• numărul total de voturi exprimate - 402;
• numărul de voturi anulate - 0;
• numărul total de voturi valabil exprimate - 402,
  din care:
  • voturi "pentru" - 130 (Aplauze în sală)
  • voturi "împotrivă" - 272.

Potrivit art. 113 alin. (1) din Constituţia României, moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, ceea ce reprezintă minimum 236 de voturi "pentru".

Ca urmare a faptului că din totalul de 471 parlamentari au fost prezenţi 402 parlamentari, din care: 130 parlamentari au votat pentru moţiunea de cenzură şi 272 parlamentari au votat împotriva moţiunii de cenzură, se constată că nu a fost întrunită majoritatea cerută de Constituţia României pentru adoptarea moţiunii de cenzură.

Semnează membrii Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului României.

Vă mulţumesc. (Aplauze în sală)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumim domnului secretar Gheorghe David.

Cu acest rezultat de respingere a moţiunii de cenzură, epuizăm ordinea de zi de astăzi şi declar închisă şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului României.

Vă mulţumesc.

Rog membrii Birourilor permanente reunite să se întrunească pentru a participa la şedinţa Biroului permanent reunit, în sala Biroului permanent a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 14.25.