Parliamentary debates

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Suntem la "Ora Guvernului".

Grupul parlamentar al PNL a solicitat tema "Proiectul legislativ de modificare a Codului muncii; opinia Guvernului României".

Din partea Guvernului, mulţumim doamnei ministru Rovana Plumb, prezentă aici, ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

Desfăşurarea "Orei Guvernului" o ştiţi foarte bine.

Pentru sesiunea când avem un ministru, şi nu primul-ministru, reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea prezintă în 5 minute dezbaterea. Doamna Boghicevici, am înţeles că va prezenta. Guvernul va răspunde 5 minute, după care Grupul parlamentar PNL va avea un punctul de vedere şi fiecare grup parlamentar are câte 3 minute. La final, doamna ministru mai are 5 minute pentru a răspunde.

Regulamentul Camerei dă dreptul şi deputaţilor neafiliaţi ca, într-un minut, să-şi exprime punctul de vedere.

Doamna deputat Claudia Boghicevici, fost ministru al muncii. Doamnă deputat, aveţi cuvântul, vă rog frumos, 5 minute pentru a prezenta tema. Sărut-mâna.

Doamna Claudia Boghicevici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă ministru,

Dragi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor a solicitat organizarea acestei dezbateri politice cu tema "Proiectul legislativ de modificare a Codului muncii - opinia Guvernului României" şi am solicitat prezenţa doamnei ministru Rovana Plumb, în temeiul art.205 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Stimaţi colegi,

Mă bucur că avem astăzi posibilitatea să discutăm în plenul Camerei Deputaţilor despre un subiect care va afecta milioane de români şi sper să obţinem de la dumneavoastră, doamnă ministru, răspunsuri la aspectele pe care noi le vom expune.

Aşa cum ştiţi, Senatul a adoptat tacit Proiectul nr. 577/2015, un proiect legislativ iniţiat de Blocul Naţional Sindical şi susţinut de semnăturile a 134.160 de cetăţeni, care modifică substanţial Codul muncii, fără ca actualul Guvern să aibă un punct de vedere sau o reacţie pe o temă cu impact asupra ocupării forţei de muncă şi competitivităţii economiei în România.

În opinia noastă, fie este o atitudine laşă a Guvernului, fie este o atitudine duplicitară, care vizează ascunderea altor probleme mult mai grave.

Stimaţi colegi,

Prevederile din propunerea legislativă vizează: contractele de muncă pe perioadă nedeterminată, recuperarea doar în instanţă a prejudiciului cauzat de salariat, interzicerea utilizării neîndeplinirii obiectivelor de performanţă, ca un criteriu pentru concediere, precum şi rigidizarea posibilităţii de modificare a contractelor individuale de muncă. Aceste prevederi pot genera efecte negative pe piaţa muncii.

De asemenea, posibilitatea înregistrării contractelor de muncă în 10 zile în REVISAL deschide calea încurajării muncii la negru. Revenirea la vechile prevederi privind pensionarea, prin care angajatorul să trimită actele la Casa de Pensii cu 60 de zile înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, iar angajatul să beneficieze de salariu până primeşte decizia de pensionare este, de asemenea, o prevedere neavenită. Această prevedere ar însemna de fapt ca angajatul să beneficieze şi de pensie, şi de salariu pe aceeaşi perioadă, întrucât pensia se acordă de la data depunerii cererii.

Revenirea la contractele colective de muncă la nivel naţinal şi vrem să aflăm ferm poziţia dumneavoastră referitoare la acest subiect, obligativitatea constituirii sindicatelor la angajatorii cu mai mult de 20 de angajaţi, stabilirea unui număr de ore de care să beneficieze reprezentanţi ai sindicatelor pentru activitatea sindicală sunt prevederi care, în opinia marilor angajatori, au efect defavorabil şi rigidizează piaţa muncii.

Aspectele legate de salarizare, munca la domiciliu, telemunca, concediul de odihnă sunt prevederi care, în opinia noastră, pot constitui negocieri tripartite, cu implicarea sindicatelor şi patronatelor.

Având în vedere faptul că rata de ocupare în România este în stagnare şi că în 5 ani de zile trebuie să ajungem la un procent de 70%, PNL consideră că cea mai importantă măsură în domeniul muncii ar trebui să fie crearea de locuri de muncă.

Proiectul de Lege pentru modificarea Codului muncii introduce o serie de beneficii pentru angajaţi, urmărind să le securizeze acestora locurile de muncă, însă există riscul să se aducă, de fapt, efecte negative prin rigidizarea pieţei muncii şi încurajarea muncii la negru.

România are nevoie de o piaţă a muncii flexibilă, dar care să asigure, în acelaşi timp, venituri şi condiţii de muncă decente pentru angajaţi. Competitivitatea economică a ţării noastre depinde de modul în care politicile în domeniul ocupării forţei de muncă vor găsi un echilibru între drepturile şi obligaţiile angajatului şi ale angajatorului.

De aceea, aşteptăm din partea dumneavoastră, doamna ministru Rovana Plumb, să ne prezentaţi poziţia Guvernului asupra tuturor acestor modificări, care se află acum pe masa Parlamentului. Să ne spuneţi clar dacă veţi susţine acest proiect legislativ şi dacă ne puteţi prezenta un studiu de impact, prin care să vă fundamentaţi poziţia Guvernului asupra acestui proiect legislativ.

Stimaţi colegi,

Eu cred că nu putem lua decizii care afectează milioane de angajaţi şi mii de firme, fără a avea studii de impact şi fără a avea evaluări clare din partea Executivului.

Eu vă mulţumesc şi aştept un răspuns la solicitările noastre.

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

O invit în continuare pe doamna ministru Rovana Plumb. Aveţi 5 minute, doamnă ministru. Vă rog.

Doamna Rovana Plumb (ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, stimate colege şi stimaţi colegi.

Mulţumesc pentru invitaţia de a transmite astăzi opinia Guvernului în ceea ce priveşte această iniţiativă cetăţenească, care este un demers normal, democratic şi perfect legitim.

Este important să avem o legislaţie a muncii care, desigur, să apere atât drepturile angajaţilor, cât şi pe cele ale angajatorilor, dar să fie, în acelaşi timp, în acord cu angajamentele asumate de România faţă de Uniunea Europeană, cât şi la nivel internaţional.

Legislaţia muncii este fundamentală pentru o bună funcţionare a relaţiei dintre angajat şi angajator, dar şi dintre angajaţi, angajatori şi instituţiile publice, iar obiectivul Guvernului este să aibă un dialog permanent cu toate părţile - sindicate, patronate şi societate civilă.

Suntem un Guvern care respectă drepturile angajaţilor şi care înţelege nevoia existenţei unui mediu de afaceri puternic, a unor investiţii care să conducă la crearea de locuri de muncă. Doar cu o economie puternică vom reuşi să creăm prosperitatea pentru români.

Iniţiativa legislativă cetăţenească trebuie tratată cu toată seriozitatea, pentru că un Cod al muncii înseamnă o lege fundamentală care stabileşte principiile şi reglementează raporturile de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii.

De aceea, consider că orice modificare importantă a acestei legi fundamentale trebuie făcută într-o formulă amplă, din care să facă parte Legislativul, Executivul, sindicatele, patronatele, precum şi toţi cei interesaţi de subiect.

Grija faţă de salariaţi, faţă de condiţiile de muncă ale acestora, faţă de drepturile lor este obligatoriu să existe şi să se reflecte în legislaţie.

În general, toţi cei care şi-au exprimat un punct de vedere doresc o amplă dezbatere pe Codul muncii, iar, în ceea ce mă priveşte, consider că este absolut necesar să aibă loc această dezbatere, chiar şi mai multe, şi, aşa cum spuneam, la care să participe Legislativul, Executivul, sindicatele şi patronatele.

Este important ca pe o lege fundamentală, cum este Codul muncii, să existe un consens general la nivelul societăţii şi să transmitem un semnal puternic de stabilitate şi predictibilitate investitorilor şi partenerilor externi pentru a conserva şi a crea noi locuri de muncă, concomitent, bineînţeles, cu apărarea drepturilor angajaţilor, inclusiv cele de natură salarială.

România trebuie să aibă în vedere, atunci când analizează Codul muncii, directivele Uniunii Europene.

Modificările şi completările propuse prin această iniţiativă cetăţenească au incidenţă asupra următoarelor directive, care sunt transpuse, deja, în dreptul intern, cum sunt: Directiva privind aspecte ale organizării timpului de lucru, Directiva privind detaşarea lucrărilor în cadrul prestării de servicii, Directiva privind condiţiile de intrare şi şedere a resortisanţilor ţărilor terţe în scopul ocupării unui loc de muncă în calitate de lucrători sezonieri, Directiva privind Acordul-cadru cu privire la munca pe fracţiune de normă, Directiva privind Acordul-cadru cu privire la munca pe perioadă determinată, Directiva privind aproprierea legislaţiei statelor membre cu privire la concedierile colective, Directiva privind munca prin agent temporar de muncă.

De asemenea, propunerea legislativă necesită o analiză detaliată şi cu respectarea angajamentelor asumate de către România în relaţia cu organismele internaţionale. România are încheiate atât acorduri, cât şi memorandumuri de înţelegere din domeniul relaţiilor de muncă.

În final, consider că este extrem de necesară o dezbatere amplă, cu implicarea tuturor actorilor de pe piaţa forţei de muncă şi cu respectarea angajamentelor asumate de către România.

Şi aş vrea să mai subliniez, legat de faptul că s-a făcut o afirmaţie aici privind stagnarea ratei de ocupare.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Aş dori să vă spun că, în urma şi ca urmare a măsurilor şi deciziilor luate de Guvern, în ultimii ani rata de ocupare a avut o dinamică în creştere, în sensul că, dacă în 2013 rata de ocupare a fost de 64,7%, în 2014, 65,7%, în trimestrul II al anului acesta este de 66,6%, la o distanţă de 3,4 procente faţă de angajamentele pe care ni le-am asumat în conformitate cu strategia Uniunii Europene în anul 2020, de 70%.

Numărul de salariaţi activi, la 30 septembrie anul acesta, este de 5.378.723, la care se adaugă 135.000 de funcţionari publici şi 600.000 de zilieri.

De asemenea, numărul contractelor active, la data de 30 septembrie a.c., este de 6.098.953, mai multe cu 400.000 faţă de anul 2014.

Locurile de muncă nou-create în ultimii 2 ani sunt de 319.900.

Pe de altă parte, rata de şomaj se situează la 6,7% în trimestrul II din 2015, în scădere cu 0,7% faţă de primul trimestru.

Rata de ocupare în rândul tinerilor, pentru că tinerii reprezintă o prioritate a noastră, este de 24,8%, mai mare cu 1,8% faţă de trimestrul I în anul 2015.

Rata de şomaj în rândul tinerilor este de 20,4%, ceea ce reprezintă o scădere de 4,3% faţă de primul trimestru al anului 2015.

Iată că, prin măsurile pe care le-am luat, inclusiv măsurile active, susţinute atât din bugetul asigurărilor de şomaj, cât şi din fondurile europene nerambursabile, au condus la o dinamică în creştere a ratei de ocupare în contextul creşterii economice care este prognozată şi pentru 2016.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Cristina Pocora, Grupul PNL. Vă rog.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Stimaţi colegi,

Am ascultat cu atenţie ceea ce ne-a prezentat doamna ministru şi concluzia este clară: doamna ministru nu are curajul şi responsabilitatea de a asuma clar o poziţie tranşantă faţă de un proiect de lege, o propunere legislativă. Ne-a vorbit aici, frumos, general, vrute şi nevrute, dar nu a onorat invitaţia noastră în a se exprima foarte clar şi tranşant faţă de această propunere legislativă de modificare a Codului muncii.

În plus, doamna ministru nu ştie - ceea ce este foarte grav pentru un ministru - sau încalcă legea cu bună ştiinţă, ceea ce este şi mai grav pentru un ministru - dar, mă rog, ne-am obişnuit, la PSD legea se respectă când le convine - şi mă refer la art.11 lit.b¹) al Legii nr. 90 din 26 martie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, unde se spune foarte clar: punctele de vedere asupra propunerilor legislative iniţiate cu respectarea Constituţiei se trimit la Parlament în termen de 60 de zile de la data solicitării. 60 de zile! Nerespectarea acestui termen echivalează cu susţinerea implicită a formei iniţiatorului, spune legea.

Şi atunci, în această lumină, înţelegem că discursul de aici a fost în zadar, când, de fapt, Guvernul, prin netransmiterea punctului de vedere al Guvernului, susţine această propunere legislativă.

Vă aduc la cunoştinţă că Senatul, ca primă Cameră sesizată, a trimis, pentru punct de vedere, la Guvern încă din data de 10 februarie 2015. Au trecut 8 luni. E mai mult de 60 de zile, timp în care legea a trecut tacit de Senat, a tot fost adusă în dezbaterea publică, mediul de afaceri a luat cunoştinţă, fragmentat, de prevederi din această lege. Şi, pe bună dreptate, este extrem, extrem de îngrijorat.

Iată cum, stimaţi colegi, avem un Guvern iresponsabil, avem guvernanţi duplicitari, preocupaţi doar de imagine, de rămânerea la guvernare, de rezolvarea intereselor de grup şi de partid.

Avem în dezbatere parlamentară o lege care bulversează mediul de afaceri, temporizează investiţii şi faţă de care Guvernul nu se grăbeşte să emită un punct de vedere. Şi am văzut astăzi, ministrul nu îşi asumă un punct de vedere.

Partidul Naţional Liberal consideră că trebuie să existe deschidere pentru a agrea o perfecţionare a unor elemente care să asigure creşterea performanţei, competitivităţii şi flexibilităţii relaţiilor dintre angajaţi şi angajatori.

În acest sens, PNL a demarat o serie de întâlniri publice cu sindicatele, cu patronatele, atât la Bucureşti, cât şi în teritoriu, şi propunem ca în următoarele 3 luni să se facă în continuare consultări reale cu partenerii sociali.

De asemenea, solicităm punctul de vedere scris al Guvernului pe acest proiect de lege şi poate aşa va intra şi doamna ministru, şi Guvernul pe care-l reprezintă în litera şi în spiritul legii, chiar dacă dumnealor consideră că legea este doar pentru unii, nu şi pentru dânşii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc. (Coboară la tribună.)

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Vreau să vă spun următorul lucru. Aşa cum dumneavoastră, PNL-ul, aţi avut consultări la nivelul grupurilor parlamentare, acum două săptămâni, PSD-ul am avut consultări şi la nivelul judeţelor, atât cu ONG-urile, cu asociaţiile patronale, cu iniţiatorii acestui proiect de lege, vom avea în continuare. În momentul în care vom discuta la comisie, şi de fiecare dată la Comisia pentru muncă şi protecţie socială am ţinut cont de punctul de vedere, dar, în acelaşi timp, am ţinut cont de punctul de vedere al iniţiatorului, vreau să vă spun câteva consideraţii vizavi de acest proiect de lege care, în acest moment, este în dezbatere la Comisia pentru muncă.

Introducerea contractului individual de muncă... în contractul de muncă a clauzei de obiectiv de performanţă şi reglementarea legală a acesteia creează premisele unor dificultăţi practice majore. Se elimină dreptul angajatorului de a stabili obiectivele de performanţă, se limitează drastic posibilităţile angajatorului de a-şi organiza activitatea pe principii de eficienţă economică.

Limitarea excesivă a clauzei de confidenţialitate, prin modificarea acesteia şi prin limitarea drastică a efectelor sale, doar la anumite categorii de informaţii şi pe o durată determinată de timp, acest aspect poate periclita serios utilizarea de informaţii comerciale sensibile, obligând, practic, angajatorii la luarea de măsuri suplimentare şi costisitoare.

Limitarea drastică a posibilităţilor angajatorului de a verifica aptitudinile salariatului; prin aceasta se elimină dreptul angajatorului de a înceta contractul individual de muncă pe durata perioadei de probă prin simpla notificare, golind, practic, de conţinut noţiunea de perioadă de probă. Obligativitatea întocmirii dosarului de pensionare de către angajatori se poate dovedi una extrem de împovărătoare pentru angajatori.

Limitarea condiţiilor în care se poate dispune delegarea sau detaşarea: proiectul restricţionează excesiv condiţiile în care angajatorul poate dispune delegarea sau detaşarea salariatului, prin limitarea la o singură prelungire în perioada de referinţă, în contextul în care, oricum, în prezent, este necesar acordul salariatului pentru astfel de prelungiri.

Creşterea excesivă a costului muncii suplimentare de la 75% la 175% are efecte care se pot dovedi extrem de serioase asupra costului muncii, în general, şi mai ales asupra competitivităţii atractivităţii economiei locale.

Şi, ultimul aspect, salarizarea... introducerea unui nou spor la salariu se propune, astfel, pentru perioadele în care salariatul se află la dispoziţia angajatorului, putând fi chemat oricând la serviciu.

Sunt câteva observaţii pe care noi, colegii de la PSD, le-am obţinut în dezbaterile care au avut loc, repet, atât la nivel judeţean, cât şi la nivel naţional, şi, de aceea, îi rog pe toţi colegii care vor avea şi în perioada următoare observaţii să vină cu astfel de observaţii în Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Vă mulţumesc mult.

(Revine la prezidiu.)

Alt grup parlamentar? Domnul Fenechiu. Vă rog.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Vă mărturisesc că noi nu am reuşit să înţelegem foarte mult din această dezbatere la "Ora ministrului". Dacă aş încerca să fac un rezumat, v-aş putea spune că încep să cred că PSD-ul a ajuns un partid de dreapta şi PNL-ul un partid de stânga, solicitând drepturi pentru sindicate, contracte colective şi alte asemenea lucruri. Cred că este o dezbatere interesantă. Ceea ce însă ne scapă din vedere este că toate aceste dezbateri nu stimulează munca, nu stimulează producţia şi nu sunt nimic altceva decât nişte dezbateri politicianiste.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii din partea celorlalte grupuri parlamentare?

Dacă nu mai sunt alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare, o invit pe doamna ministru Rovana Plumb.

Doamnă ministru, vă rog, aveţi ultima intervenţie, 5 minute.

Doamna Rovana Plumb:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Punctul de vedere al Guvernului şi opinia este că este foarte clar că urmărim acel obiectiv pe care ni l-am asumat, şi anume acela de a dialoga cu toţi factorii implicaţi pe piaţa muncii.

Pentru a da o opinie corectă, Ministerul Muncii, prin specialiştii pe care-i are, privind legislaţia muncii, pe Codul muncii, care este lege fundamentală, va participa la toate dezbaterile care vor fi organizate la nivelul Parlamentului, şi nu numai. Ca partid, facem dezbateri, însă, în momentul în care dăm o opinie, Guvernul întotdeauna are calitate de mediator între patronate şi sindicate. Aşa funcţionează şi Consiliul Naţional Tripartit.

Deci, este absolut important ca Guvernul să ţină cont de punctele de vedere ale ambilor parteneri sociali, patronate şi sindicate.

Şi, de aceea, considerăm că este absolut importantă şi eficientă orice fel de organizare de dezbatere în acest sens, pentru a ajunge la un consens general, pentru că vorbim de o lege fundamentală care reglementează natura relaţiilor pe piaţa forţei de muncă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Acestea fiind spuse, declar închisă aici şedinţa.

La ora 17,00, va continua partea a doua a şedinţei, consacrată răspunsurilor la întrebări şi prezentarea interpelărilor.

Vă mulţumesc mult.