Parliamentary debates

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

1. Pe ordinea de zi, la primul punct, avem Prezentarea de către doamna prim-ministru Viorica Dăncilă a Programului de lucru al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

O invit la microfon pe doamna prim-ministru.

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă (prim-ministrul Guvernului României):

Stimate domnule preşedinte al Senatului,

Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimaţi senatori şi deputaţi,

Distinşi membri ai Guvernului României,

Începând cu 1 ianuarie 2019, vom prelua, pentru prima dată de la aderarea României la Uniunea Europeană, Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Uniunea Europeană a reprezentat împlinirea unei aspiraţii naţionale şi această nouă provocare reprezintă un moment istoric pentru ţara noastră, pe care trebuie să îl onorăm cum se cuvine. Parcursul european al ţării noastre, o alegere ireversibilă, pe care am asumat-o cu toţii, a adus România aici unde se află astăzi - o Românie cu o creştere economică sănătoasă, cu o democraţie stabilă şi, nu în ultimul rând, o Românie sigură.

Preluarea acestui rol extrem de important este un eveniment al României, pe care nu trebuie să-l politizam în niciun fel. Vor fi 6 luni în care Europa va privi cu multă atenţie către România, pentru că ştirile cele mai importante despre viitorul Uniunii Europene vor pleca de aici, de la Bucureşti. Vor fi multiple provocări, însă trebuie sa fim conştienţi că viitorul Europei înseamnă şi viitorul copiilor noştri.

Puternic ataşaţi ideii europene, vom milita pentru o Europă puternică şi unitară în toate dimensiunile ei - politică, economică şi socială - pentru că aceasta e cea mai bună soluţie pentru viitorul proiectului european.

Este, deci, important să arătăm întregii Europe că România este o ţară demnă să conducă Uniunea, o ţară demnă să contribuie în mod decisiv la viitorul spaţiului european din care facem şi noi parte.

Aşa cum am mai spus, eu cred în consens, în echilibru şi în cooperare. În raport cu această miză importanta pentru ţara noastră, nu mai este loc de orgolii sau resentimente politice, de interese personale sau de confruntări sterile. Reiau apelul la pace politică, apelul la consens, pe care l-am făcut la şedinţa solemnă organizată în Parlament cu ocazia anului Centenar. Avem un proiect naţional care impune acest lucru. Indiferent de opiniile politice, vă rog să vă gândiţi în primul rând la interesul nostru comun, ca stat membru al Uniunii Europene.

Vă cer doar decenţă în limbajul politic şi reţinere, în această perioadă, de la lansarea unor acţiuni sau mesaje politice care ar putea afecta imaginea României. Avem această obligaţie faţă de ţara noastră. Doar uniţi vom putea milita, pentru ca România sa fie tratată cu respect. Doar uniţi vom fi mai puternici în demersurile noastre, pentru ca românii să beneficieze de aceleaşi drepturi şi să se bucure de aceleaşi libertăţi ca toţi ceilalţi cetăţeni europeni!

Vă rog, stimaţi parlamentari, ca în următoarele 6 luni să fiţi cetăţeni români în primul rând, să vă reprezentaţi ţara cu mândrie şi cuvinte bune în faţa Europei, astfel încât să câştigăm respectul întregii comunităţi europene.

Preluarea Preşedinţiei va permite României sa aibă un rol de facilitator de echilibru şi consens şi să continue promovarea unei abordări consensuale, bazată pe unitate, coeziune si solidaritate.

În ceea ce priveşte Guvernul, vă asigur că am privit cu multă seriozitate acest moment istoric pentru ţara noastră. Ne-am pregătit temeinic, fiecare ministru are o agendă amănunţită privind atribuţiile şi obiectivele legate de perioada preşedinţiei şi vă asigur că România nu este şi nu va fi cu nimic mai prejos decât celelalte state membre.

În urmă cu două săptămâni, am pledat de la această tribună pentru o Românie unită, mai bună şi europeană. Vin astăzi în faţa dumneavoastră cu aceeaşi viziune şi pentru Europa: o Europă unită, mai bună şi, de ce nu, mai "europeană".

De aceea, motto-ul Preşedinţiei care va fi exercitată de România va fi "Coeziunea ca valoare comună europeană".

Toate acţiunile pe care le vom derula în următoarele 6 luni vor fi pentru susţinerea şi consolidarea acestui concept de coeziune, pe care se sprijină întreaga arhitectură europeană. Vom acţiona pentru reducerea diferenţelor de dezvoltare, pentru accesul egal la beneficii, pentru înlăturarea factorilor care generează separări sau ierarhizări între statele membre.

Trebuie să putem depăşi abordările de tipul state membre vechi versus state membre noi, sau vest versus est, a liniilor de demarcaţie, a dezechilibrelor de dezvoltare, în favoarea unei Europe care să avanseze prin consonanţa vocilor sale interne, a obiectivelor sale.

Există mai multe dimensiuni ale acestui concept esenţial de coeziune. Vorbim, în primul rând, despre coeziunea economică dintre statele membre, care trebuie să urmărească diminuarea decalajelor de dezvoltare şi de consolidare a Pieţei Unice. Realizăm, desigur, că există o competiţie firească în plan economic, între statele Uniunii Europene sau chiar între regiunile de dezvoltare din spaţiul european. Însă trebuie să fim în egală măsură conştienţi că o creştere accelerată în regiunile mai slab dezvoltate va însemna o Uniune Europeană mult mai puternică, va însemna o diminuare naturală a migraţiei forţei de muncă din aceste regiuni către cele mai dezvoltate. Reducerea decalajelor de dezvoltare însemnă inclusiv creşterea puterii de cumpărare în aceste zone ale Europei şi, implicit, pieţe mai atractive pentru desfacerea produselor realizate în cadrul Uniunii.

Vorbim, în al doilea rând, despre coeziunea socială, care trebuie să asigure beneficii, garanţii şi şanse egale pentru toţi cetăţenii europeni. Nu mai trebuie să existe cetăţeni de rangul I şi cetăţeni de rangul II în Uniunea Europeană. Trebuie să existe un acces egal pentru toţi cetăţenii europeni la resursele şi beneficiile sociale promovate în cadrul Uniunii, astfel încât să consolidăm încrederea acestora în instituţiile europene şi mai ales în viitorul Uniunii Europene. Toţi cetăţenii europeni trebuie să simtă că, în mod concret, le este mai bine, că trăiesc şi vor trăi mai bine şi că vor avea acces la mai multe beneficii în spaţiul comunitar, decât în afara acestui spaţiu.

Nu în ultimul rând, vorbim despre coeziune politică, prin care înţeleg tratament egal şi standarde unice şi echitabile pentru toţi cei care aparţin acestei familii europene. La fel ca oricare stat membru, România îşi doreşte să fie tratată cu respect şi să se bucure de drepturi egale în cadrul Uniunii Europene. Respect înseamnă, aici, tratament echitabil, participare reală la deciziile majore şi luarea în considerare a poziţiilor exprimate de fiecare stat membru. Respectul reciproc între statele Uniunii nu trebuie să se regăsească doar în Tratatul European şi în Directivele europene, ci şi în atitudinea şi în dialogul purtat de instituţiile europene şi statele membre.

Stimaţi parlamentari,

Pornind de la acest concept al coeziunii, în toate accepţiunile sale pe care le-am prezentat aici, am proiectat priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Aceste priorităţi sunt organizate pe patru piloni care vor sta la baza acţiunilor noastre:

1. Europa convergenţei;
2. Europa siguranţei;
3. Europa, actor global;
4. Europa valorilor comune.

Permiteţi-mi să vă prezint, pe scurt, fiecare dintre aceşti patru piloni ai programului nostru.

Primul Pilon - "Europa convergenţei: creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate".

Convergenţa şi coeziunea, care să asigure o dezvoltare durabilă şi echitabilă pentru toţi cetăţenii europeni, sunt esenţiale pentru promovarea unei Europe unite şi pentru creşterea competitivităţii Uniunii Europene, la nivel global. Acestea trebuie să constituie repere ale acţiunii la nivel european, reflectând, totodată, interesele României în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Deciziile privind viitorul politicilor europene trebuie să se reflecte în priorităţile de finanţare ale Uniunii.

Drept urmare, Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene va contribui la proiectarea următorului Cadru Financiar Multianual post-2020, pentru atingerea obiectivelor în următorii şapte ani, astfel încât să asigure echilibrul între politicile generatoare de creştere şi convergenţă în spaţiul comunitar.

Europa se află, în prezent, într-o perioadă de redresare economică, situaţie care se datorează atât eforturilor statelor membre, cât şi măsurilor întreprinse la nivel european, în sensul aprofundării Uniunii Economice şi Monetare.

Arhitectura economică şi monetară a Uniunii este astăzi mai puternică, o dovadă incontestabilă a coeziunii în acţiune, la nivel european. Sunt însă necesare demersuri suplimentare pentru consolidarea coeziunii din acest punct de vedere. În acest context, Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene îşi propune să avanseze lucrările în domeniul economic, financiar şi fiscal, cu scopul stimulării creşterii investiţiilor şi sprijinirii reformelor structurale. Mai mult decât atât, după cum ştiţi, în România am finalizat Raportul de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro. Ţinta noastră este ca România să adopte moneda euro până în 2024. Suntem direct interesaţi ca, în această perioadă în care vom deţine Preşedinţia Uniunii, să contribuim la consolidarea Uniunii Economice şi Monetare.

Din aceeaşi perspectivă a convergenţei, suntem interesaţi de dimensiunea socială, prin punerea în aplicare a Pilonului European al Drepturilor Sociale. Vom promova educaţia incluzivă şi performantă. Ne interesează asigurarea şanselor egale şi o creştere a mobilităţii forţei de muncă pe piaţa internă.

O altă direcţie de acţiune este promovarea cercetării şi inovării, iar în acest sens ne preocupă, în primul rând, digitalizarea şi conectivitatea, ca principali factori în creşterea competitivităţii industriei europene.

Digitalizarea industriei europene va reprezenta o primă temă naţională prioritară, care va fi promovată la nivelul Uniunii Europene. Vom stimula diversificarea actualei baze industriale din Uniunea Europeană, prin promovarea digitalizării şi implementarea inteligenţei artificiale în procesele industriale.

Un alt obiectiv prioritar este conectivitatea. Asigurarea convergenţei reale, despre care v-am vorbit până acum, depinde în mod direct de realizarea conexiunilor de toate tipurile, în special în zonele mai slab dezvoltate. Conectarea acestor regiuni cu restul Europei, în toate formele posibile, prin reţelele de transport, energetice sau digitale, reprezintă cea mai sigură şi cea mai eficientă cale de dezvoltare. Conectivitatea asigură fluxurile de circulaţie funcţionale, de mărfuri, de resurse naturale, energetice sau de resurse umane esenţiale pentru dezvoltarea economică.

Al doilea Pilon al Programului României - "Europa siguranţei". Mă refer aici la securitatea internă a Uniunii Europene, la gestionarea frontierelor externe, la securitatea cibernetică.

Plecând de la conceptul central al coeziunii, vom promova cooperarea între statele membre, pentru pregătirea Uniunii Europene faţă de noile provocări de securitate care ameninţă siguranţa cetăţeanului şi spaţiul european.

Există în prezent o paletă largă de riscuri şi ameninţări care pot submina valorile şi prosperitatea societăţilor noastre deschise.

În ceea ce priveşte securitatea internă, vom pune accentul pe creşterea cooperării şi interoperabilităţii la nivel european, între sistemele şi structurile naţionale specifice. Ne interesează, în principal, protejarea cetăţenilor, companiilor şi instituţiilor publice în spaţiul virtual şi creşterea rezilienţei Uniunii la atacurile cibernetice.

Securitatea cibernetică nu mai poate fi considerată doar o opţiune, deci orice proiect privind societatea informaţională trebuie să ia în considerare componenta securităţii cibernetice. În cadrul Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, ne propunem să avem o contribuţie decisivă în acest domeniu.

O altă prioritate legată de securitatea spaţiului comunitar este lupta împotriva terorismului. În acest sens, ne propunem operaţionalizarea şi chiar extinderea mandatului Parchetului european către infracţiunile de terorism.

Migraţia este un alt subiect important pe agenda europeană pe termen lung. Este un dosar extrem de dificil, care nu a reuşit să coaguleze o poziţie unitară a statelor membre. De aceea, ne propunem să formulăm noi soluţii care să garanteze o gestiune eficientă şi durabilă. Ne interesează, în mod special, consolidarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, inclusiv printr-o consolidare a capacităţii operaţionale a Agenţiei Europene de Poliţie de Frontieră şi Garda de Coastă.

De asemenea, în viziunea noastră, este important să promovăm cooperarea cu statele de origine şi de tranzit. Am convingerea că forma cea mai eficientă de abordare a problemei migraţiei este de a combate cauzele profunde, sursa acestui fenomen.

Al treilea Pilon al programului pe care îl propunem în cadrul Preşedinţiei noastre este "Europa, ca actor global".

Şi în această chestiune ne raportăm la acelaşi concept de coeziune, definitoriu pentru viziunea noastră. Acţiunile Uniunii Europene pe plan mondial trebuie să pornească de la angajamentele comune asumate prin Strategia Globală de Politică Externă şi de Securitate a Uniunii Europene.

În acest sens, vom promova întărirea capacităţilor de apărare şi securitate ale Uniunii Europene, în strânsă legătură cu procesele similare din cadrul NATO. România va susţine acţiunile în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună, cu un accent sporit pe instrumentele prevăzute în Procesul Anual de Analiză Coordonată a Apărării, Fondul European de Apărare şi Cooperarea Structurată Permanentă. Suntem, de asemenea, interesaţi de consolidarea Parteneriatului Strategic UE - NATO.

Un capitol special în ceea ce priveşte politica externă a Uniunii, în timpul Preşedinţiei României, va fi dedicat Mării Negre, care trebuie să ocupe un loc central pe agenda Uniunii Europene, inclusiv din perspectiva revigorării Sinergiei Mării Negre.

O altă prioritate în plan extern va fi extinderea Uniunii în Balcanii de Vest, pentru asigurarea unui plus de securitate externă şi internă. Ne vom axa pe dezvoltarea dialogului şi implicării tineretului în gestionarea problemelor din regiune, comunicării strategice a Uniunii Europene dedicate sud-estului Europei.

În egală măsură, ne dorim acţiuni coordonate şi coerente în vecinătatea Uniunii, iar aniversarea a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic va reprezenta un moment important în acest sens.

Nu în ultimul rând, promovarea intereselor comerciale, atât prin consolidarea multilateralismului şi modernizarea sistemului comercial multilateral, cât şi prin lărgirea acordurilor de parteneriat economic şi de comerţ liber, vor reprezenta repere esenţiale în timpul mandatului Preşedinţiei noastre.

Cel de-al patrulea, dar nu cel din urmă pilon al programului nostru este "Europa valorilor comune". Iar aici mă refer la stimularea coeziunii europene, prin raportare permanentă la valorile comune pe care se bazează Uniunea. Doar în acest mod putem combate eficient rasismul, intoleranţa, xenofobia, populismul, antisemitismul şi putem descuraja discursul bazat pe ură, pe care-l vedem din ce în ce mai frecvent în ultima perioadă. Doar în acest fel putem să contribuim la asigurarea egalităţii de tratament la care aspiră toate statele membre şi toţi cetăţenii europeni.

De asemenea, cred că este necesar să stimulăm implicarea tinerilor în conturarea unei Europe puternice, bazată pe valori europene comune.

Totodată, vom susţine, pe parcursul mandatului nostru, iniţiativele legislative privind participarea cetăţenilor europeni la procesul legislativ european, a celor privind progresul social şi reducerea inegalităţilor sociale, privind asigurarea egalităţii de gen, care va fi promovată la nivel european, în special pe piaţa muncii şi în afaceri, cum ar fi de pildă combaterea diferenţelor de remunerare dintre femei şi bărbaţi.

Nu în ultimul rând, vom acţiona pentru combaterea rasismului, a intoleranţei, a antisemitismului şi a discursului bazat pe ură; am subliniat de două ori acest aspect, pentru că îl consider foarte important.

Există o preocupare generală la nivel european pentru combaterea dezinformării online şi a ştirilor false, inclusiv prin ameliorarea educaţiei în domeniul mass-media şi dezvoltarea de mecanisme europene care promovează bunele practici în combaterea dezinformării. Toate aceste iniţiative vor contribui la asigurarea unei coeziuni sporite la nivelul Uniunii Europene.

Distinşi preşedinţi ai celor două camere ale Parlamentului României,

Stimaţi senatori şi deputaţi,

Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene este o responsabilitate care ne revine ca parte a angajamentului asumat prin aderarea noastră, în urmă cu 11 ani. În acelaşi timp, este o oportunitate deosebită de a proiecta viziunea noastră în perspectiva consolidării proiectului european.

Contextul european dinamic în care vom evolua va imprima mandatului nostru o specificitate aparte, cu atât mai mult cu cât se va desfăşura într-o perioadă de regândire a proiectului european. În mai puţin de şase luni, se va alege un nou Parlament european. Avem şansa, în acest context electoral, să promovăm o Uniune mai puternic orientată către cetăţenii săi şi către principiile sale fondatoare.

Îmi doresc să avem o abordare realistă şi ambiţioasă în exercitarea acestei misiuni. Îmi doresc ca, la finalul celor şase luni de mandat, România să aibă un profil mult mai solid în cadrul Uniunii Europene.

Cred cu tărie că anul 2019 poate fi un an al relansării ideii europene şi Summit-ul extraordinar de la Sibiu să fie un moment important în acest sens. De aceea, lucrăm împreună, pentru ca la acest eveniment, care se va desfăşura pe durata Preşedinţiei României a Consiliului, să se definească noua Agenda Strategică a Uniunii, un document care va ghida acţiunile Uniunii pe termen mediu. Mai mult ca oricând, este nevoie ca statele membre sa transmită un semnal clar privind capacitatea de a continua împreună, în aceeaşi direcţie, într-un proiect puternic şi unit.

În perspectiva debutului efectiv al mandatului nostru, am considerat necesar să revin în faţa dumneavoastră, pentru a vă prezenta evaluarea la acest moment asupra rolului pe care urmează să îl exercităm în următoarele şase luni.

După cum ştiţi, contextul în care un stat membru îşi asumă o astfel de îndatorire are o contribuţie semnificativă la definirea parametrilor săi de acţiune şi de rezultat. Acest considerent a reprezentat un reper al gândirii pe care am proiectat-o asupra priorităţilor Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene şi a modului în care aceasta va acţiona în beneficiul avansării proiectului european.

Prin anvergura exercitării sale şi, implicit, prin vizibilitatea pe care ţara noastră o va avea la nivel european şi internaţional, Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene este, cu siguranţă, cel mai important proiect de ţară, după aderarea noastră la Uniunea Europeană. De aceea, am convingerea că acest proiect trebuie să reunească toată susţinerea politică necesară aducerii la îndeplinire a acestei responsabilităţi majore pe care România o va avea în următoarele şase luni.

România a traversat perioade dificile, în ultima sută de ani, dar acest moment de maximă responsabilitate este, poate, cea mai bună confirmare a parcursului identitar, a traiectoriei societăţii noastre în perioada modernă. Aceasta pentru că, acum, la o sută de ani de la Marea Unire, putem vorbi de preşedinţia exercitată de o Românie europeană, în numele unor valori şi interese comune.

În final, doresc să reiterez, în acest context, că Guvernul a depus şi continuă să depună toate eforturile necesare pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţii a acestui mandat.

Înţelegem responsabilitatea care ne revine în exercitarea unui asemenea mandat, precum şi provocările cărora Uniunea Europeană trebuie să le răspundă în acest moment important al evoluţiei sale, în contextul Brexit şi înaintea alegerilor pentru Parlamentul European.

De aceea, aşa cum i-am asigurat pe toţi interlocutorii europeni cu care am discutat în ultimele luni şi săptămâni, afirm şi în faţa dumneavoastră, astăzi, că suntem pregătiţi şi profund angajaţi în asumarea şi exercitarea acestei responsabilităţi majore.

În acelaşi timp, trebuie să fim cu toţii conştienţi că reuşita unei preşedinţii depinde deopotrivă de nivelul de angajament al tuturor actorilor europeni cu care vom conlucra, fie state membre partenere, fie instituţii europene. Modul în care vom parcurge acest semestru va fi ilustrativ nu numai pentru performanţa României, ci şi pentru întreaga Uniune Europeană, într-un moment esenţial al existenţei sale.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnă prim-ministru, vă mulţumesc în numele tuturor colegilor senatori şi deputaţi, pentru prezentarea detaliată a programului de lucru şi a priorităţilor Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene şi vă asigur şi de suportul nostru, al Parlamentului, cât şi dorinţa ca mandatul de şase luni pe care îl veţi exercita în numele României să fie unul de succes.

Vă mulţumim foarte mult.

Stimaţi colegi,

Conform programului aprobat, urmează o pauză de 10 minute. Şi apoi, continuăm lucrările, conform ordinii de zi.