Parliamentary debates

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea? Nu este. (Vociferări.)

Este!

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În România anului 2026, milioane de oameni muncesc o viaţă întreagă ca să îşi construiască o casă. Cumpără terenuri, plătesc taxe, autorizaţii, impozite, contribuie la dezvoltarea comunităţilor, dar, atunci când ajung la punctul în care au nevoie de utilităţi esenţiale, sunt trataţi ca nişte captivi ai unor monopoluri. Vorbim despre energie electrică, gaze, apă şi canalizare, servicii fără de care nu poţi trăi decent, servicii care ar trebui să fie garantate de stat şi operate în interesul cetăţeanului, nu transformate într-o afacere cinică, pe spinarea românilor.

Astăzi, în foarte multe localităţi, cetăţeanul este obligat să suporte din propriul buzunar extinderea reţelelor de sute de metri sau chiar kilometri întregi. Sunt oameni care plătesc zeci de mii de euro ca să tragă curentul sau gazul până la propria casă.

Şi întreb public: cum este posibil ca omul să plătească infrastructura, iar apoi compania să vină şi să-şi factureze lunar abonamente şi tarife, ca şi cum investiţia ar fi fost făcută de operator? Este un abuz moral şi economic.

Aceşti giganţi, care controlează utilităţile, au ajuns să se comporte ca nişte stăpâni peste cetăţeni. Au monopol pe servicii esenţiale şi profită de lipsa alternativelor, încasează profituri uriaşe, dar atât; transferă costurile dezvoltărilor direct către populaţie. Asta nu mai este economie de piaţă, este o formă de captivitate economică tolerată prea mult de statul român. În toate statele europene dezvoltate extinderea reţelelor merge în paralel cu dezvoltarea zonelor rezidenţiale.

Operatorii au obligaţii clare de investiţii, pentru că vorbim despre infrastructură publică de interes strategic, nu despre favoruri făcute cetăţenilor.

Nu este normal ca o familie tânără, care îşi construieşte legal o locuinţă, să fie pusă în situaţia de a finanţa lucrări ce vor rămâne apoi în patrimoniul şi profitul unor companii private.

De aceea, legislaţia trebuie schimbată urgent. Operatorii de utilităţi trebuie obligaţi să extindă reţelele în zonele autorizate pentru construire, să suporte costurile infrastructurii principale, să nu mai transfere integral povara investiţiilor către cetăţeni, iar statul să înceteze să mai fie spectator la acest jaf legalizat.

Românii nu cer privilegii, cer normalitate, cer respect, cer acces decent la utilităţi, într-o ţară europeană. Iar dacă statul nu este capabil să apere cetăţeanul în faţa monopolurilor, atunci înseamnă că statul şi-a abandonat propria misiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.