Parliamentary debates

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

"Priorităţile României în perioada preşedinţiei Germaniei a Uniunii Europene"

Aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 marchează, totodată, şi începutul preşedinţiei Germaniei a Uniunii Europene. Este un moment istoric pentru ţara noastră, dar şi unul crucial pentru Uniunea Europeană. Spun aceasta, examinând programul expus de către doamna cancelar Dr. Angela Merkel în plenul Parlamentului European la Strasbourg. Este un program extrem de ambiţios care are implicaţii profunde şi în ceea ce priveşte viitorul României şi, deci, sunt de părere că ţara noastră va trebui să joace un rol activ în susţinerea acestui proiect.

Doamna Merkel vorbea despre casa noastră comună, Europa, în care dorim cu toţii să trăim. Numai că, o astfel de construcţie are la bază nişte reguli unanim respectate. În cazul de faţă este vorba de proiectul de Constituţie Europeană pentru adoptarea căruia la finele mandatului Germania doreşte să prezinte un plan în etape pentru realizarea acestui scop. România are tot interesul să-şi dorească o Uniune Europeană puternică, nu numai din punct de vedere economic, ci şi politic. În plus, orice nouă extindere a Uniunii Europene nu se poate produce în absenţa acestei constituţii, indiferent că e vorba de Croaţia, Balcanii de Vest sau Moldova, de exemplu.

Tot în această jumătate de an se va continua încercarea de soluţionare a problemelor încă deschise din Europa, cum ar fi Kosovo, Bosnia sau Transnistria. În program se face trimitere directă la interesul Uniunii Europene în zona Mării Negre, care a devenit mult mai manifest odată cu aderarea României şi Bulgariei. El nu are doar o componentă politică, ci una cel puţin la fel de importantă de natură energetică. Ambele aspecte sunt extrem de importante pentru România. Conflictul îngheţat transnistrian, dar şi resursele energetice din Asia Centrală, alternativă pentru aprovizionarea ţării noastre sunt, după părerea mea, chestiuni de strategie europeană, cu implicaţii, dar sper şi cu contribuţie românească activă în această perioadă. De altfel, tema principală a summit-ului european din martie va fi tocmai energia.

Mai trebuie spus că în momentul de faţă există o serie de poziţii divergente între diferite state în cadrul Uniunii Europene. Cred că România trebuie să-şi valorifice relaţiile tradiţionale foarte bune pe care le are cu ceilalţi membri, iar în contextul actual, în special cu Germania şi Franţa, ţările care au iniţiat proiectul Uniunii Europene, prin reconcilierea istorică dintre ele după cel de-al doilea război mondial.

Doamna cancelar Merkel spunea în discursul său că nu cunoaşte Uniunea Europeană din interior decât de 17 ani, dar că este de părere că este cel mai bun loc din lume pentru a trăi. Personal îi împărtăşesc părerea, iar noi, românii, care locuim de jure în casa comună Europa doar de la 1 ianuarie 2007, ne vom convinge de acest lucru contribuind totodată activ la această construcţie comună.