Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Trecem la interpelările depuse în scris, la prezentarea pe scurt a interpelărilor depuse în scris, şi anume: domnul deputat Nicolae Păun are o interpelare depusă în scris; domnul deputat Daniel-Ionuţ Bărbulescu are două interpelări depuse în scris; domnul deputat Ioan Cindrea, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Ioan Stan, de asemenea, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Tinel Gheorghe... Vreţi să vă susţineţi pe scurt interpelarea?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Interpelarea adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: absorbţia fondurilor europene prin Programul SAPARD.

Stimate domnule ministru, prin scrisoarea nr.11854 din 9 iulie 2008, Uniunea Europeană a informat partea română că suspendă alocările financiare din cadrul Programului SAPARD pentru anul 2008. Scrisoarea transmisă părţii române arăta extrem de clar care sunt motivele acestei atitudini severe: modificarea repetată fără avizul Comisiei Europene a instrucţiunilor de implementare a proiectelor SAPARD şi realizarea plăţilor din fondurile europene înainte de finalizarea lucrărilor.

Se pare că persoane responsabile din minister au dispus modificarea ghidurilor de implementare a proiectelor depuse în anul 2008 în cadrul Programului naţional de dezvoltare rurală, după ce acestea au fost publicate pe site-ul instituţiei, fără a solicita însă aprobarea Comisiei Europene.

Acesta se pare este şi motivul pentru care cea mai mare parte a fermierilor şi-au depus proiecte în sesiunile martie-aprilie 2008 nu au întrunit punctajele celor care au aşteptat sesiunile din mai şi iunie 2008 şi care au fost informaţi, "pe canale neoficiale" cu privire la noile cerinţe ale Agenţiei, acestea nefiind făcute publice.

Conform unor informaţii, pentru a se acoperi aceste nereguli, la jumătatea lunii mai a anului 2008, directorul adjunct al Agenţiei pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Radu Ecaterina, a înregistrat un ordin antedatat, ce poartă nr.172 din 19.01.2008 privind întocmirea fişelor de verificare depuse la Agenţia pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, acest ordin fiind transmis oficiilor judeţene ale Agenţiei de directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Klárik Attila László, în data de 15 mai 2008, prin adresa 7575.

Conform acestui ordin, angajaţii Agenţiei erau obligaţi să amâne înregistrarea proiectelor depuse de fermieri, pentru a se încadra în termenul solicitat de ordin, 20 mai 2008.

Faţă de cele anunţate mai sus, vă rog, domnule ministru, să ne prezentaţi: 1. o analiză detaliată a condiţiilor care au condus la astfel de măsuri extreme din partea Uniunii Europene, cu stabilirea clară a responsabilităţilor, precum şi a măsurilor propuse, astfel încât Uniunea Europeană să dispună deblocarea sumelor acordate României prin Programul SAPARD (precizez că şi în momentul de faţă alocarea fondurilor SAPARD este blocată) şi 2. o situaţie detaliată pe judeţe şi localităţi a stadiului proiectelor SAPARD începute şi nefinalizate ca urmare a blocării finanţării lui.

Ne interesează denumirea proiectului şi valoarea totală a proiectului, precum şi partea de cofinanţare a Uniunii Europene nealocată.

Solicit, domnule ministru, răspuns în scris şi oral, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat William Gabriel Brînză, de asemenea, are o interpelare pe care o depune în scris.

Domnii deputaţi Lucian Riviş şi Iustin Arghir au împreună o interpelare pe care au depus-o în scris.

Petö Csilla-Mária, o interpelare depusă în scris.

Domnii deputaţi Vasile Filip Soporan şi Cornel Itu au împreună o interpelare. O susţineţi? Vă rog.

Domnul deputat Cornel Itu. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Cornel Itu:

Mulţumesc.

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

În momentul de faţă, un număr mare de administraţii locale sunt puse în situaţia dificilă de a fi în stare de faliment, fără ca acest lucru să fie definit concret.

Aş exemplifica aici Primăria municipiului Dej, dar am cunoştinţă că multe alte administraţii locale sunt în acea situaţie.

În acest moment, aceste administraţii aflate în această situaţie sunt blocate la nivelul proiectelor pe care le au. Autorităţile sunt în incapacitate de plată pentru a putea accesa şi a asigura cota de cofinanţare pentru proiectele noi şi proiectele europene în derulare, absolut necesare dezvoltării localităţilor respective.

Am făcut toate demersurile la nivel judeţean, la Consiliul judeţean, Prefectură, la Ministerul Administraţiei şi Internelor, la Ministerul Finanţelor şi Economiei, solicitând sprijin pentru a evita blocajul financiar al instituţiei.

Şi avem două solicitări, de a fi sprijinită de la nivel guvernamental autoritatea locală, în speţă Primăria municipiului Dej şi, doi, gândirea în perspectivă a unui act normativ care să urmărească reglementarea situaţiilor financiare dificile în care ajung unele autorităţi locale.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Diana Tuşa, o interpelare. O susţineţi pe scurt, da? Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Adriana Diana Tuşa:

Mulţumesc mult, doamnă preşedintă.

Interpelarea pe care vreau să o adresez astăzi Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, domnului Radu Berceanu, are ca obiect problematica drumului expres Brăila-Galaţi.

Potrivit site-ului oficial al CNADNR-ului, printre proiectele Ministerului Transporturilor se număra anul trecut şi construcţia a 12 drumuri expres, fiind vorba de drumurile Arad-Oradea, Brăila-Galaţi, Brăila-Râmnicu Sărat, Drumul Nordului, legătura drumului expres Arad-Oradea la DN 1, legătura rapidă cu Drumul Nordului, Litoral-Nord-Deltă, Petea-Satu Mare-Baia Mare, Craiova-Piteşti, Ploieşti-Târgovişte-Găeşti, Sebeş-Turda şi Sibiu-Fărăgăraş.

Atât în cadrul audierilor din comisiile de specialitate din decembrie anul trecut, când aţi fost validat pe postul de ministru al transporturilor, cât şi în momentul avizării bugetului ministerului pe care îl conduceţi, aţi susţinut că drumurile expres nu reprezintă o soluţie pentru trafic.

Singura soluţie pe care aţi prezentat-o a fost în sensul că unele drumuri expres vor fi transformate în autostrăzi, iar altele vor fi de genul drumurilor rapide pe 4 benzi.

Dintre drumurile expres care se vor transforma în autostrăzi aţi amintit doar tronsonul Craiova-Piteşti, care se va intersecta cu Autostrada Piteşti-Bucureşti, restul proiectelor fiind pe lista de aşteptare.

Drumul expres Brăila-Galaţi, cu o lungime de 10 km, se află pe această listă de aşteptare, construcţia lui fiind programată să înceapă însă în acest an.

Având în vedere faptul că pentru acest obiectiv s-a realizat deja studiul de fezabilitate, deci a fost cheltuită o sumă de bani, vă întreb, domnule ministru, care va fi soarta acestui proiect, având în vedere fondurile reduse pe care le-a primit ministerul dumneavoastră în acest an de la buget. Vă întreb acest lucru pentru că, oricare ar fi planurile dumneavoastră pentru acest drum, ele vor însemna noi alocări bugetare, deci alţi bani atribuiţi unui proiect care ajunsese deja într-o fază avansată, iar reluarea procedurilor va întârzia mai mult construcţia lui.

Totodată, zona Brăila-Galaţi face parte dintr-un proiect amplu, care implică dezvoltarea Gurilor Dunării şi a judeţului Tulcea, o dată cu construirea podului peste Dunăre, prin trecerea bac Brăila şi Măcin.

Între municipiile Brăila şi Galaţi a fost semnat un protocol privind înfiinţarea zonei de dezvoltare intercomunitară, care va duce la dezvoltarea zonei pe un calendar până în 2020, astfel încât va deveni o a doua aglomerare urbană după Bucureşti.

În aceste condiţii, stimate domnule ministru, închei prin a vă spune că zona Dunării de Jos Brăila-Galaţi are nevoie de cât mai multe căi de acces sigure, care să o lege de restul ţării.

De aceea, vă rog să-mi prezentaţi care va fi abordarea dumneavoastră în legătură cu dezvoltarea infrastructurii în această regiune.

Menţionez că solicit răspunsul în scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Domnul deputat Cezar Preda, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Adrian Henorel Niţu, de asemenea, o interpelare depusă în scris.

Domnule deputat Cristian Burlacu, aveţi două interpelări. Prezentaţi o singură interpelare. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian-Ion Burlacu:

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Interpelarea este adresată ministrului transporturilor şi infrastructurii, domnului Radu Berceanu. Ea are ca obiect problematica vinietelor.

Stimate domnule ministru,

Tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale a fost introdus în anul 2002, prin Ordonanţa Guvernului nr.15 din 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.82 din 1 februarie 2002 şi se aplică utilizatorilor români şi străini pentru toate vehiculele deţinute de aceştia, înmatriculate temporar sau definitiv, care circulă pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

În prezent, există o serie de acte normative care reglementează acest domeniu, unele dintre ele transpuneri ale directivelor europene, însă, cu toate acestea, sistemul de colectare a acestei taxe precum şi verificarea prezenţei acestei viniete este anevoios şi suferă de la un an la altul prea multe modificări, care bulversează utilizatorul de infrastructură.

Conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr.15 din 2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru verificarea valabilităţii rovinietei, în afara aplicării rovinietei-ecuson în partea din stânga jos a parbrizului, conducătorii trebuie să prezinte în situaţia unui control din partea persoanelor abilitate şi documentul care atestă plata tarifului de utilizare în original sau copie legalizată.

Acest sistem de verificare este depăşit, dacă îl comparăm cu sistemul de colectare şi verificare din unele state membre ale Uniunii Europene.

De aceea, domnule ministru, vă rog să-mi prezentaţi într-o manieră comparativă costurile pe care le implică modul actual de implementare a acestui sistem, de la editare, distribuţie şi comercializare a vinietelor, versus costurile pe care le-ar presupune adoptarea unui sistem similar cu cel practicat în statele europene, sistem computerizat centralizat, cu supraveghere computerizată a posesorilor de viniete, de genul în momentul în care se achită taxa vinieta, aceasta este înregistrată în sistemul computerizat, numărul maşinii, perioada pentru care este achitată, iar organul abilitat în verificare nu are decât să acceseze sistemul computerizat şi să vadă că este achitată, pe ce perioadă şi numărul maşinii.

Totodată, aş vrea să cunosc care ar fi amortizarea în timp a costurilor pe care le presupune trecerea la un sistem computerizat centralizat de urmărire a acestor viniete.

În continuare, vreau să precizez faptul că un cadru legislativ adecvat în acest domeniu, care să se bucure de un sprijin larg şi care să facă obiectul unui interes şi al unui control armonizat, va ajuta la asigurarea înaltei calităţi a serviciilor de transport rutier.

Vă mulţumesc.

Menţionez că solicit răspunsul în scris, cât şi oral.

Doamna Daniela Popa:

Domnule deputat, cu rugămintea de a spune la microfon şi subiectul celei de-a doua interpelări şi către cine o adresaţi, tocmai pentru ca interpelarea să-şi producă efectele (cea de-a doua).

Domnul deputat Aledin Amet, două interpelări. Vă rog să le prezentaţi pe scurt. Aveţi cuvântul.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Stimaţi colegi, într-adevăr, am două interpelări şi, profitând de prezenţa doamnei ministru Ecaterina Andronescu, aş dori să încep cu interpelarea adresată doamnei ministru.

Aşadar, anul trecut am formulat către Ministerul Finanţelor Publice o interpelare, prin care solicitam reglarea problemei de la Palatul Copiilor din Tulcea. Doamna director Selim Ulker contestă anumite plăţi pe care respectiva instituţie le-ar avea de făcut către Ministerul Finanţelor Publice.

Anexez memoriul doamnei Selim Ulker. Am să înmânez această interpelare şi doamnei ministru.

Cea de-a doua interpelare este adresată doamnei ministru Monica Iacob-Ridzi, Ministerul Tineretului şi Sportului.

În oraşul Constanţa, în anul 2010, se va desfăşura o importantă manifestare sportivă. În proiectele guvernării trecute se găsea şi cel referitor la construirea unei săli polivalente de sport, cu o capacitate de 10.000 de locuri. Firesc, este necesar ca respectivul demers să fie finalizat. În ce stadiu se află proiectul?

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ion Dumitru, o interpelare depusă în scris.

Domnule deputat Constantin Chirilă, de asemenea, aveţi o interpelare.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Constantin Chirilă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Foarte pe scurt. De fapt, este o sesizare cu câteva probleme pe care doresc să le supun domnului ministru Pogea privind sistemul electronic de achiziţii publice.

Începând din 2008, autorităţile contractante din România au obligaţia de a utiliza mijloacele electronice pentru aplicarea procedurilor de atribuire şi pentru realizarea achiziţiilor directe într-un procent de cel puţin 20% din valoarea totală a achiziţiilor, cadru legiferat prin Hotărârea de Guvern nr.198 din februarie.

Această hotărâre a fost trimisă şi în vederea atingerii obiectivelor declaraţiei ministeriale, miniştri din statele membre sau aflate în proces de accesiune, candidate, de la Manchester, din 24 noiembrie 2005, care stipulează că aceste state trebuie până în 2010 să desfăşoare cel puţin 50% din procedurile de achiziţie, aşa cum sunt ele prevăzute în Directivele europene şi peste praguri europene, prin mijloace electronice.

Desfăşurarea procedurilor prin mijloace electronice asigură un maxim de transparenţă a atribuirii contractelor de achiziţie publică, fiind totodată un mijloc de simplificare, de urgentare a procedurilor şi de importante economii bugetare, 16- 18% din valoarea totală a contractelor, aprox. 1,5 miliarde de euro pe an şi importante economii pe costurile directe, timp, cheltuieli cu tonere, hârtii, faxuri, telefoane etc.

Nu o să dezvolt interpelarea, doar aş vrea să adresez întrebările.

Stimate domnule ministru, ce măsuri aveţi în vedere pentru creşterea utilizării mijloacelor electronice în desfăşurarea achiziţiilor publice din România la 50% în 2010?

O altă întrebare: care este punctul de vedere al Ministerului de Finanţe relativ la oportunitatea utilizării sistemului electronic de achiziţii publice pentru creşterea gradului de transparenţă în ceea ce priveşte valorificarea unor active nefinanciare ale statului? Acestea nu erau prinse în ordonanţă.

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

O rectificare: domnul deputat Cristian Burlacu are o singură interpelare, pe care a dezvoltat-o pe scurt astăzi, la microfon.

Un grup de parlamentari: Petru Movilă, Nicuşor Păduraru, Daniel Oajdea şi Marius Spînu, au o interpelare pe care au depus-o în scris.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, campionul interpelărilor din legislatura trecută, şi acum are 5 interpelări şi va demonstra colegilor nou veniţi în Parlament ce înseamnă prezentarea pe scurt a interpelărilor.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Prima interpelare este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei, cercetării şi inovării. Obiectul interpelării este problema cu care se confruntă personalul mediu cu calificare necesară încadrat pe linie de învăţământ la Facultatea de medicină şi farmacie "Iuliu Haţieganu" din municipiul Cluj-Napoca.

A doua interpelare este adresată domnului Ion Bazac, ministrul sănătăţii. Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă colectivul Policlinicii studenţeşti din municipiul Cluj-Napoca, care policlinică funcţionează într-o clădire care a fost retrocedată şi este în situaţia de a rămâne pe drumuri.

A treia interpelare este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă SC Piscicola SA Cluj-Napoca.

A patra interpelare este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale. Obiectul interpelării îl constituie problema grupelor de muncă, respectiv condiţii speciale şi condiţii deosebite care, deocamdată, nu este reglementată şi sunt foarte mulţi salariaţi în această situaţie care aşteaptă o rezolvare favorabilă în cel mai scurt timp.

Şi ultima interpelare este adresată tot domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale. Obiectul interpelării îl constituie problema cu care se confruntă salariaţii de la SC Hidroconstrucţia SA, companie care, datorită faptului că nu este unitate minieră, conform Legii nr.19/2000, nu poate beneficia de condiţii speciale de muncă, iar salariaţii de acolo aşteaptă de peste 8 ani rezolvarea acestei situaţii.

Mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, domnul deputat George Scutaru are trei interpelări, le-a depus în scris, domnul deputat Gigel Sorinel-Ştirbu, două interpelări depuse în scris, domnul Marin Almăjanu, o interpelare depusă în scris, domnul deputat Gheorghe Dragomir, două interpelări depuse în scris, domnul deputat Bogdan Olteanu, o singură interpelare depusă în scris, domnul deputat Dan Morega are trei interpelări, pe care le-a depus în scris.

Domnule deputat Valeriu Tabără, aveţi două interpelări. Le prezentaţi pe scurt. Vă invit la microfon. Aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Tabără:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Două interpelări, ambele adresate domnului ministru al agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale Ilie Sârbu, ambele cam cu aceeaşi tematică.

Prima este legată de situaţia despăgubirilor pentru caii sacrificaţi datorită anemiei infecţioase. Sunt câteva zeci de mii de astfel de animale şi cu probleme mari pentru deţinătorii lor, care aşteaptă aceste despăgubiri. Aşteptăm şi noi un răspuns de la Ministerul Agriculturii.

A doua interpelare se referă cam la aceeaşi problemă, dar este legată de situaţia despăgubirilor pentru animalele sacrificate de către Societatea Smithfield din judeţul Timiş, după apariţia focarelor de pestă porcină din anul 2007.

Solicităm clarificări legate de aceste despăgubiri.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cristian Mihai Adomniţei are o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Radu Bogdan Ţîmpău, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Vasile Berci, o interpelare. Poftiţi la microfon, domnule deputat. Aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Berci:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnilor colegi,

Interpelarea este adresată domnului Emil Boc, prim-ministru al României.

Obiectul interpelării: situaţia restituirii pădurilor şi păşunilor trecute în proprietatea comunelor, ca forme asociative de proprietate, prin Legea de reformă agrară din 1921.

În judeţul Maramureş, pădurile şi păşunile comunale cu care au fost împroprietăriţi ţăranii la reforma agrară din 1921, au fost atribuite unităţilor administrativ-teritoriale din cauza interpretării greşite a legilor fondului funciar, a Legii pentru unificarea administrativă din 1925, a noţiunilor de comună politico-administrativă şi comună ca formă asociativă de proprietate de către comisiile de fond funciar, cât şi de instanţele de judecată.

Aceste terenuri, care reprezintă circa 8-10% din suprafaţa ţării şi care valorează sume uriaşe sunt scoase din circuitul agrar şi silvic şi se află într-un proces de înstrăinare şi distrugere, în mare parte din cauza administraţiilor locale. Acest fapt s-a datorat dispoziţiilor greşite transmise de Autoritatea naţională pentru restituirea proprietăţii şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale privind interpretarea juridică a noţiunii de comună, ignorându-se interpretarea corectă dată de Consiliul Superior al Magistraturii prin nota nr.926 din 14.11.2005.

Pentru edificare, prezentăm un scurt extras din această notă a CSM-ului pe acest subiect: "Exproprierea făcută de statul român în 1923, urmată de împroprietărirea formelor asociative existente anterior în fiecare localitate în parte, cu denumirea de comună, indiferent dacă au fost sau nu şi comune administrativ-teritoriale, se regăsesc şi în cărţile de judecată din perioada 1923-1938, vizând fiecare localitate în parte şi pronunţate de judecătoriile de plasă din aria de competenţă, ceea ce demonstrează faptul că pădurile şi păşunile expropriate s-au dat în proprietate comună formelor asociative existente în fiecare localitate în completarea pădurilor şi păşunilor urbariale, existente la originea înscrierii în Cartea funciară şi nu ca proprietate a comunelor administrativ-teritoriale în prezent".

În consecinţă, aşteptăm răspunsul dumneavoastră scris şi oral în legătură cu demersurile care se vor face pentru ca aceste păduri şi păşuni, în baza înscrisurilor existente, să revină în proprietatea celor în drept, adică comunelor ca forme asociative de proprietate.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Viorel Arion, o interpelare. Domnul deputat Liviu Bogdan Ciucă, de asemenea, a depus o interpelare.

Domnul Zamfir Iorguş.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Zanfir Iorguş:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Interpelarea se adresează domnului ministru Dan Nica, ministrul administraţiei şi internelor.

Obiectul interpelării este situaţia critică din cadrul Primăriei Municipiului Mangalia.

N-o să dezvolt interpelarea prea mult, şi să spun doar atât că, prin prezenta aduc la cunoştinţă o stare de fapt ce mi-a fost semnalată de către 10 consilieri locali, membri ai Consiliului Local al Municipiului Mangalia, cu privire la situaţia juridică actuală a Consiliului local şi a blocajului activităţii din cadrul primăriei instituit de primarul Mihai Claudiu Tusac.

De fapt, prin faptele sale, aşa cum mi-au fost semnalate de către consiliul local, acesta a urmărit în mod consecvent blocarea activităţii Consiliului local al Municipiului Mangalia, în scopul întrunirii artificiale a condiţiilor de dizolvare a legislativului local şi a declarării, în mod oficial, dizolvarea Consiliului local Mangalia, deşi potrivit prevederilor legale, nici el şi nici alt subaltern al său nu deţineau competenţa în acest sens.

În ideea aceasta, aş vrea să punctez doar câteva idei, şi anume acelea că primarul şi-a încălcat în mod repetat obligaţia de serviciu de a convoca şedinţele ordinare ale consiliului local, a interzis în repetate rânduri accesul consilierilor locali în clădirea proprietate publică a consiliului local şi a blocat desfăşurarea şedinţelor legal convocate şi a adus în continuare prejudicii interesului public prin refuzul repetat, nejustificat de a semna şi elibera documente solicitate de cetăţeni.

Precizez că instituţia prefectului a fost sesizată cu privire la situaţia de fapt din Primăria Municipiului Mangalia dar, din păcate, reacţia prefectului a fost inexistentă.

De aceea, domnule ministru, vă rog să dispuneţi efectuarea unui control de legalitate la Primăria Municipiului Mangalia pentru reintrarea în normalitate şi deblocarea activităţii din această instituţie.

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat, Victor Socaciu.

Vă invit la microfon să vă prezentaţi pe scurt interpelarea.

Aveţi cuvântul.

Domnul Victor Socaciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanţelor publice.

Stimate domnule ministru,

În baza prevederilor Legii nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri pentru bunurile imobile avute în proprietate şi care au fost reţinute sau rămase, după caz, în Basarabia, Bucovina de Nord sau în ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile aliate, un număr de 22 de persoane din judeţul Mureş au depus dosare cu acte doveditoare la Prefectura judeţului Mureş la care, nici până în ziua de astăzi, nu au primit răspuns.

Prefectura Mureş a înaintat dosarele în cauză Comisiei pentru aplicarea Legii nr.290/2003 sub numărul de 12136/D2 din 22 septembrie 2006, care funcţionează pe lângă Prefectura Municipiului Bucureşti.

Autorităţile locale din judeţul Mureş s-au adresat şi Guvernului, personal fostului premier Călin Popescu-Tăriceanu.

Întrucât, cei 22 de petiţionari din Judeţul Mureş şi, de fapt, câteva mii de petiţionari din întreaga ţară sunt persoane în vârstă cu lipsuri materiale, ar trebui grăbită verificarea dosarelor şi acordarea drepturilor conferite de lege.

Solicit, în acest sens, un răspuns în scris din partea Ministerului Finanţelor Publice pentru a comunica la rândul meu petiţionarilor din judeţul Mureş.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu are 4 interpelări pe care le-a depus în scris.

Domnul deputat Iuliu Nosa, cu o singură interpelare.

Domnii deputaţi Botiş Ioan Nelu şi Oltean Ioan au formulat o singură interpelare care va fi prezentată la microfon de către domnul deputat Botiş Ioan.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Nelu Botiş:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Am să mă rezum la citirea întrebării finale. Este vorba de piaţa muncii din România şi de soluţiile pe care le oferă Comisia Europeană privind elaborarea de programe speciale pentru persoanele care doresc să se întoarcă în ţară şi au nevoie de sprijin pentru inserţie socială şi profesională.

Solicit răspuns scris. Interpelarea este adresată domnului ministru Marian Sârbu, ministrul muncii, familie şi protecţiei sociale.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Antohi Gheorghe care prezintă o singură interpelare.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Antochi:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Teodor Paleologu, ministrul culturii, cultelor şi al patrimoniului naţional.

În luna martie 2007, din iniţiativa Ministerului Culturii şi Cultelor, s-a emis Hotărârea de Guvern nr.213 pentru reorganizarea Muzeului "George Enescu" din Bucureşti, care a preluat, prin comasare, şi Centrul de Cultură de la Tescani, cu toată opoziţia doamnei Orlea, moştenitoarea familiei, a doamnei Lory Wallfish, preşedinta Societăţii "George Enescu" din Statele Unite ale Americii, a domnului Dan Hăulică, a domnului Andrei Pleşu şi a altor numeroşi oameni de cultură.

Având în vedere că această hotărâre de guvern ignoră exigenţele exprese ale Actului de donaţiune, că nu are avizul Ministerului Justiţiei şi că contravine prin comasare politicilor de descentralizare prin înfiinţarea unei instituţii mamut la Bucureşti, cu un număr exagerat de salariaţi, cu o funcţie de director general ocupată, prin cumul de funcţii de către un cadru universitar, vă adresez rugămintea, domnule ministru, să analizaţi posibilitatea demarării demersurilor legale pentru reînfiinţarea Centrului de Cultură Tescani, persoană juridică în subordinea Ministerului Culturii, Cultelor şi al Patrimoniului Naţional.

Aştept răspuns în scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Cu aceasta s-a încheiat şedinţa consacrată răspunsurilor la întrebări şi prezentării interpelărilor pe scurt.

Mâine dimineaţă, la 8,30, şedinţă dedicată declaraţiilor politice.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,45.