Parliamentary debates

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Trecem la şedinţa considerată "răspunsuri orale" la întrebările care au fost puse ministerelor, şi dau cuvântul domnului Boc pentru a pune o întrebare Ministerului Apărării Naţionale, domnului Encuţescu.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi apreciez "titlul nemţesc" de începere a şedinţei consacrate întrebărilor şi interpelărilor.

Domnule preşedinte, întrebarea mea este adresată domnului ministru Mircea Paşcu, şi vizează următorul subiect: eliberarea adeverinţelor necesare aplicării Legii nr.309/2002, adică acea lege care acordă o serie de drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă, în perioada 1950-1961.

În vederea obţinerii acestor drepturi, prevăzute de Legea nr.309, persoanele îndreptăţite, ale căror înscrisuri din livretele militare sunt incomplete, au nevoie pentru a primi drepturile de o adeverinţă eliberată de Arhivele Naţionale - Bucureşti, sau UM 02405 Piteşti.

Vreau să vă menţionez faptul că, poate nu sunt singurul, şi mulţi dintre colegii mei au fost puşi în situaţia de a avea la cabinetele parlamentare foarte mulţi cetăţeni, care pentru a-şi putea completa documentaţia necesară obţinerii acestor drepturi au făcut multiple adrese la UM02405 Piteşti, pentru a obţine un înscris din care să rezulte, şi pe care să se bazeze în vederea obţinerii drepturilor conferite de Legea nr.309/2002.

Din nefericire, această unitate militară nu a răspuns în cele mai multe cazuri, sau, dacă răspunde, răspunde cu o foarte mare întârziere. Şi, având în vedere că legea nr.309 are nişte termene scadente, foarte mulţi cetăţeni vor fi puşi în situaţia, pe de o parte, dacă nu primesc răspuns, să piardă drepturile, iar dacă le primesc târziu să fie tardiv.

Iată de ce am rugat Ministerul Apărării Naţionale să ne precizeze care sunt motivele acestei întârzieri. Principiul am înţelege, dar totuşi termenele sunt nejustificat de lungi, şi ce măsuri întreprinde Ministerul Apărării Naţionale pentru a răspunde solicitărilor cetăţenilor, în sensul ca aceştia să poată beneficia de un drept prevăzut de lege, cu alte cuvinte, să primească aceste adeverinţe în timp util, şi în consecinţă să beneficieze de drepturile consacrate.

Menţionez faptul că foarte multe din persoanele care apelează la aceste drepturi sunt în vârstă, la o vârstă înaintată, şi amânarea acestor drepturi poate chiar determina situaţia ca cel în cauză să nu mai poată fizic beneficia de drepturile conferite de către Parlament prin Legea nr.309. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Encuţescu, vă rog.

Domnul Aurel-Sorin Encuţescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De la acest microfon noi am mai oferit răspunsuri la aceste întrebări. Ne-a preocupat şi pe noi problema rezolvării eliberării acestor adeverinţe.

Referitor la dificultăţile întâmpinate de cetăţeni în obţinerea adeverinţelor din partea UM 02405 Piteşti, pentru a beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr.309/2002, Ministerul Apărării Naţionale a analizat aspectele sesizate şi vă comunicăm următoarele:

Unitatea menţionată a primit în perioada septembrie 2002 - septembrie 2003 peste 102.085 de cereri. Pe baza răspunsului trimis de unitate petenţilor, 27.800 dintre aceştia au intrat în posesia documentelor necesare şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege.

De asemenea, s-a clarificat situaţia militară pentru alţi 11.950 de solicitanţi, urmând ca adeverinţele întocmite în acest sens să fie expediate după ce aceştia vor achita tarifele corespunzătoare serviciului prestat, potrivit prevederilor art.21 din Legea arhivelor naţionale nr.16/96.

În situaţiile în care înscrisurile nu au fost suficiente sau clare pentru a se putea stabili dacă cel în cauză a efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii, petenţilor li s-a recomandat să se adreseze Arhivelor Naţionale.

În prezent mai sunt de soluţionat circa 21.000 de cereri, iar zilnic sunt înregistrate peste 100 de noi solicitări. Cu toate acestea, nu a existat nici un caz de refuz nejustificat din partea UM 02405 Piteşti pentru a elibera adeverinţele solicitate de cetăţeni.

În vederea reducerii disfuncţionalităţilor generate de numărul mare de scrisori, care în prezent a crescut la peste 400/zi, din care circa 100 numai referitoare la aplicarea Legii nr.309/2002, Ministerul Apărării Naţionale, prin unităţile specializate, a luat succesiv măsuri atât de reorganizare internă a activităţii, prin diminuarea sarcinilor specifice de prelucrare arhivistică, cât şi de suplimentare a personalului şi de alocare a unor fonduri mai mari pentru timbre, hârtie, echipamente de procesat date, precum şi de multiplicat.

Totodată, prin colaborarea nemijlocită cu reprezentanţii Casei Naţionale de Pensii, au fost identificate soluţii care să reducă atât numărul de cereri adresate arhivelor militare, cât şi timpul până la care cetăţenii respectivi pot deveni beneficiari ai drepturilor pretinse.

În acest sens, s-a intervenit ca dosarele care conţin înscrisuri neconcludente, înainte de a fi respinse din acest considerent, să fie trimise de comisiile la care sunt analizate, prin casele teritoriale de pensii şi cea a Municipiului Bucureşti, UM 02405 Piteşti. Aceasta din urmă va verifica şi va confirma, sau după caz va infirma veridicitatea documentaţiei comisiilor menţionate, înainte ca acestea să decidă dacă trebuie să respingă sau să accepte dosarele respective. Vă mulţumim.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnule Boc, vă rog.

Domnul Emil Boc:

Eu, sincer, vreau să mulţumesc Ministerului Apărării Naţionale pentru răspunsul documentat pe care mi l-a oferit, şi-mi exprim convingerea că împreună - Parlament-minister-Guvern - vor întreprinde aceste măsuri, sau vor continua aceste măsuri care sunt extrem de utile pentru cetăţean, întrucât suplimentarea personalului, despre care s-a vorbit că este absolut nevoie pentru a pune în practică o lege adoptată de Parlamentul României.

Probabil, domnule ministru, nu ştiu cum ar putea fi făcută cunoscut sau mai uşor mediatizată această taxă pe care trebuie s-o plătească foarte mulţi cetăţeni au fost surprinşi că trebuie să plătească această taxă inclusă în Legea Arhivelor, eventual printr-un material promoţional sau printr-un departament al informaţiilor publice, cetăţenii să nu mai piardă acest termen, să adreseze cererea, să i se spună de acolo să plătească, după aceea s-o trimită din nou, să ştie din start că trebuie să plătească o taxă, care este modică oricum, pentru a salva timp în obţinerea documentaţiei necesare. Vă mulţumesc, şi-mi exprim convingerea într-adevăr că aceste demersuri îşi vor găsi finalitatea despre care s-a vorbit aici. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Gheorghe Popescu.

Domnul Gheorghe Popescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Întrebarea este adresată domnului Ilie Sârbu, şi subiectul ei este: "Campania - centre mobile de consultanţă". Deci, cum a finalizat Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă campania centre mobile de consultanţă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc.

Domnule Crăciunescu, vă rog.

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la răspunsul domnului deputat Gheorghe Popescu, pot să vă informez că caravana "Centre mobile de consultanţă" s-a desfăşurat sub sloganul "Un sfat bun pentru un trai mai bun". Ea a fost realizată de trei echipaje care au avut punct de plecare Bucureştiul, în ziua de 25 august, şi s-a finalizat la Carei, în judeţul Satu-Mare, pe 7 septembrie.

Centrul mobil de consultanţă unu a parcurs un traseu prin judeţele Ialomiţa, Buzău, Brăila, Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamţ, Iaşi, Suceava, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, oprindu-se prin 44 de localităţi. Centrul mobil de consultanţă doi a parcurs traseul prin Dâmboviţa, Prahova, Braşov, Harghita, Mureş, Sibiu, Alba, Cluj, Satu-Mare, oprindu-se în 40 de localităţi; iar Centrul mobil de consultanţă trei a parcurs un traseu prin judeţele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi, Gorj, Caraş-Severin, Timiş, Arad, Bihor, Satu-Mare, oprindu-se în 42 de localităţi.

La nivelul fiecărui judeţ au fost constituite şi alte centre mobile de consultanţă, care şi-au desfăşurat activitatea în această perioadă, sub directa îndrumare a centrelor judeţene de consultanţă agricolă, pentru a acoperi zonele în care caravana organizată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nu a ajuns.

La campania centrelor mobile de consultanţă au participat reprezentanţi ai ministerului, Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă, direcţiilor agricole şi dezvoltare rurală, direcţiilor sanitar-veterinare, societăţi naţionale, îmbunătăţiri funciare, SAPARD, consilii judeţene, care în luările de cuvânt au oferit răspunsuri la problemele ridicate de participanţi.

La aceste întâlniri au fost prezentat programul guvernamental de sprijin pentru zona rurală, care în esenţă cuprinde stoparea declinului, redresarea treptată şi asigurarea condiţiilor pentru relansarea agriculturii, industriei alimentare şi silviculturii, în scopul asigurării securităţii alimentare a populaţiei, pentru crearea de disponibilităţi destinate schimburilor economice internaţionale şi pentru pregătirea în vederea integrării în structurile Uniunii Europene.

S-au dezbătut o serie de acte normative. Eu le-am prezentat toate, dar cred că doar am să le enumăr: Ordonanţa nr.72/2003, Hotărârea de Guvern nr.187/2003 privind acordarea sprijinului direct al statului, Hotărârea nr.865/2003, Hotărârea nr.1566, Ordinul ministrului agriculturii nr.70 prin aprobarea normelor metodologice şi aplicarea Hotărârii de Guvern nr.1556/2002, Ordonanţa de urgenţă nr.29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte.

S-a pus un accent deosebit pe implicaţii în agricultură legate de procesul de integrare a României în Uniunea Europeană. Majoritatea problemelor ridicate au fost legate de aplicarea Ordonanţei nr.72, condiţie de finanţare prin programul SAPARD, cofinanţarea proiectelor SAPARD prin leasing, cu o durată de 3 ani, aplicarea cât mai rapidă a Legii creditului agricol, sprijin pentru micile asociaţii, neacordarea la timp a subvenţiilor de produse şi valoarea mică a acestora, preţul mic garantat, valoarea produselor agricole prin bursa de mărfuri, refacerea sistemelor de irigaţii, reînfiinţarea centrelor de însămânţare pentru ameliorarea raselor, asigurarea cu personal de specialitate la nivel de localitate pentru camerele agricole şi centrele locale de consultanţă şi dotarea adecvată a acestora. Cam ăsta este răspunsul. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Crăciunescu.

Are cuvântul domnul Petre Posea.

Se pregăteşte domnul Florin Iordache.

Domnul Petre Posea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Doresc să mulţumesc domnului ministru Mitrea pentru răspunsul calificat şi profesional pe care mi l-a dat.

De asemenea, doresc să le mulţumesc celor doi miniştri pentru lucrările calificate şi profesionale pe care le-au făcut pentru Drumul Naţional 10. De asemenea, să-i rog ca, în continuare, având în vedere că există documentaţie, să rezolvăm şi problema D.N. 10, respectiv: Vipereşti-Buzău. Şi, încă o dată, atenţie deosebită pentru dislocările de pietre care cad pe D.N. 10 în zona Barajului Siriu. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Posea.

Are cuvântul domnul Florin Iordache, se pregăteşte domnul Bentu.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Tot pentru mulţumiri?

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Întrebarea mea îi era adresată domnului ministru Miron Tudor Mitrea şi prevedea să ne spună, sub coordonarea ministerului dânsului, câte construcţii pentru tineri s-au desfăşurat şi, în special, câte în judeţul Olt?

Vreau să vă spun că am primit un răspuns foarte documentat din partea domnului secretar de stat Sergiu Sechelariu, în care se precizează că la nivelul judeţului Olt, în curs de execuţie sunt 346 de obiective pentru tineri şi, de asemenea, în această perioadă, deja au fost recepţionate 230 de apartamente.

Vreau să precizez, în continuare, că judeţul Olt a beneficiat, vineri, 19 septembrie, de vizita domnului Miron Mitrea, care, împreună cu câţiva din colaboratorii săi, a vizitat şantierele de construcţii din Caracal şi Slatina. S-a urmărit modul în care se execută lucrările, de bună calitate, atât la construcţia de locuinţe, cât şi la sălile de sport şi la obiectivele de reabilitare drumuri naţionale.

Nu pot decât să felicit profesionalismul de care dă dovadă întreaga conducere a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Are domnul Bentu cuvântul.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Masa şi dansul, unde sunt?

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am avut o întrebare pentru domnul ministru al economiei şi comerţului, în care îl rugam să precizeze care sunt domeniile de excelenţă, considerate viabile şi, deci, abordabile de către ministerul respectiv, în contextul portofoliului de specificităţi ale spaţiului industrial românesc. Şi vă menţionez că am primit răspunsul respectiv, care are un înalt nivel de edificare, fapt pentru care îi mulţumesc şi eu ministerului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul Miţaru.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Dânsul este după mine, domnule preşedinte!

Domnul Anton Miţaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am avut o întrebare adresată domnului ministru Ioan Rus, de la care am primit răspunsul cuvenit şi pot să vă spun că s-au făcut şi unele precizări, în afară de cele prezentate în ordonanţă, fapt pentru care sunt mulţumit şi mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Nicolescu.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

A, este faza de mulţumiri întâi! Ce am de spus eu nu "dă bine" în fotografie!

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Întrebarea vizează programul operativ al campaniei agricole din această toamnă şi lucrările pentru primăvara anului viitor şi se referă la volumul de lucrări şi stadiul realizării acestora la zi, privind: recoltarea culturilor, eliberarea terenului, transportul-depozitarea produselor, arături şi pregătirea terenului pentru însămânţările din toamna anului 2003 şi primăvara anului 2004. Şi, în egală măsură, măsuri pe care le întreprinde Ministerul Agriculturii, în vederea susţinerii producătorilor agricoli pentru înfiinţarea culturilor de toamnă şi cele din primăvara anului 2004.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnule Crăciunescu, vă rog să daţi răspunsul, documentat, domnului deputat.

Domnul Adam Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la întrebarea domnului deputat Mihai Nicolescu, pot să vă informez că, referitor la programul de toamnă al ministerului:

• la recoltarea la floarea-soarelui, porumb, soia, din suprafaţa în cultură de 1.179.000 ha, s-a recoltat de pe suprafaţa de 770.000 ha, respectiv, de pe 65% din suprafaţă. S-a estimat o producţie medie de 1.252 kg/ha, s-a realizat o producţie de 1.292 kg/ha. Producţia totală estimată este de 1.477.186 t, s-au realizat până în data de 18 septembrie 994.641 t;
• la porumb şi sorg, suprafaţa în cultură a fost de 3.143.00 ha, suprafaţa recoltată este de 1.314.000 ha, respectiv, 42% din suprafaţă, s-a estimat o producţie medie de 2.800 kg/ha, s-au realizat până în prezent 2.759 kg/ha.; producţia totală estimată este de 8.826.126 t. S-au realizat, până în 18 septembrie, 3.618.045 t;
• la soia, suprafaţa în cultură a fost de 125.000 ha, suprafaţa recoltată este de 5.666 ha, respectiv, 5%; se estimează o producţie medie de 1.653 kg, realizat până acum, la ha - 1.455 ha; producţia totală estimată este de 206.672 t.

Nu ştiu dacă este cazul, am prezentat în scris şi locul depozitării?

Domnul Mihai Nicolescu (din sală):

Nu.

Domnul Adam Crăciunescu:

Referitor la arături: pentru însămânţarea de toamnă, programul este de 2.166.000 ha, s-au realizat până în prezent 1.005.129 ha, respectiv, 46%; pentru însămânţări de primăvară, s-au executat arături pe o suprafaţă de 155.738 ha.

Motorina este în stoc, în jur de 68.000 t, asigurată.

De asemenea, s-a asigurat sămânţa pentru toamna lui 2003, în cantitate de 425.000 t de grâu sămânţă certificată oficial, faţă de un necesar de 395.000 t.

A început semănatul culturilor de toamnă: pentru rapiţă, e un program de 64.160 ha, din care s-a realizat o suprafaţă de 19%; la culturi furajere, iar, un program de 22.000 ha; în general, sunt procente peste 20% din realizări, până în prezent.

Referitor la programul de măsuri privind înfiinţarea culturilor din toamna lui 2003 şi primăvara lui 2004, Ministerul Agriculturii, Pădurii, Apelor şi Mediului a întocmit un program pe probleme. Şi pot să parcurg principalele puncte, şi anume:

• principalele lucrări care se execută în campania de toamnă, de la recoltarea culturilor prăşitoare, transport-depozitare, până la asigurarea furajelor;
• la recoltarea culturilor prăşitoare, în toamna lui 2003, suprafaţa de recoltat este de circa 5.000.000 ha, din care principalele culturi sunt: la porumb - 3.000.000 ha; la floarea-soarelui - 1.179.000; - la soia - 125.000 ha şi la sfecla de zahăr - 39.000 ha; 246.000 ha la cartof şi 242.000 ha la legume de câmp;

Având în vedere dotarea fiecărui judeţ, se apreciază că, în funcţie de zonele de cultură, floarea-soarelui se va recolta în 19 zile, porumbul, în 35, soia, în 16, sfecla de zahăr în 15 zile, iar cartofii de toamnă în 27 de zile.

Eliberarea terenului de resturi vegetale şi amplasarea culturilor de toamnă. După recoltarea culturilor de toamnă, este necesară eliberarea terenurilor de resturi vegetale, pe circa 4.400.000 ha.

În program e consemnată şi fertilizarea culturilor, nu mai intru în detaliu.

Înfiinţarea culturilor de toamnă. Sunt consemnate toate acţiunile care se întreprind.

La executarea arăturilor pentru însămânţările de toamnă, pot să informez că se vor efectua pe o suprafaţă de 2.168.000 ha, la care vor participa 98.000 de agregate pentru arat, viteza zilnică fiind de 266.997 ha.

Asigurarea seminţelor pentru cultura de toamnă. Seminţele necesare înfiinţării culturilor de toamnă vor fi pregătite în unităţile specializate, cu respectarea normelor de sămânţă, şi trebuie însoţite de: semănatul în perioada optimă, asigurarea apei pentru răsărire, în cazul suprafeţelor amplasate în sisteme de irigare; calitatea patului germinativ, respectarea adâncimii de semănat.

La însămânţarea culturilor de toamnă, suprafaţa programată a se însămânţa în 2003 este de 2.166.000 ha.

Grâu plus secară, pot să vă informez că este de 1.793.000 ha.

Acţiunile programate a fi întreprinse în această perioadă ar fi: eliberarea terenului de resturi vegetale, recoltarea la timp a tuturor suprafeţelor cultivate, să se accentueze ritmul arăturilor pentru însămânţările de toamnă.

Domnul Mihai Nicolescu (din sală):

Vă rog, partea financiară! Ultima parte!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Partea financiară, domnule Crăciunescu!

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Dar insist să spuneţi tot, domnule ministru, că e foarte interesant! Sau veniţi şi data viitoare?

Domnul Adam Crăciunescu:

La partea financiară, la ce vă referiţi?

Domnul Mihai Nicolescu (din sală):

Cea care vizează susţinerea producătorilor agricoli!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Explicaţi că v-au venit bani de la buget pentru toate lucrările, că nu aveţi probleme deosebite!

Domnul Adam Crăciunescu:

Păi, nu sunt probleme deosebite, programul se face.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

De nu ne-ar încurca opoziţia, am şi ara! Deci, nu avem o problemă!

Mulţumesc.

Domnul Nicolescu.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte, şi vă rog să-mi permiteţi să-i mulţumesc şi domnului ministru pentru răspunsul foarte amplu. Este un volum foarte mare de lucrări în această perioadă şi, prin situaţia, de regulă, care se realizează toamna, în fiecare an, dar şi prin faptul că lunile iulie şi august au fost luni secetoase, în care nu s-au putut efectua lucrări de arat şi pregătit teren pentru campania de toamnă, pentru culturile de toamnă, în foarte multe zone ale ţării. De aceea, într-adevăr, în perioada care a rămas, va trebui să ne concentrăm foarte mult, pentru a ne înscrie cu lucrările în perioada optimă.

Şi, în legătură cu finanţarea, Guvernul, aşa cum cunoaştem, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 72, a făcut un efort extraordinar pentru susţinerea producătorilor, de asemenea, prin Hotărârea de Guvern nr. 817.

Cred că va trebui, în continuare, să milităm să punem în funcţie creditul agricol, pentru ca, la sfârşitul anului acesta şi în mod deosebit începând din primăvara anului viitor, agricultura României să fie susţinută şi finanţată prin creditul agricol, cu deschidere pentru producători, în relaţia normală bancă-producători, şi spre Comunitatea Europeană, care, practic, aplică acest sistem de finanţare în agricultură.

Încă o dată, mulţumesc pentru răspuns.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Nu pot decât să mulţumesc şi eu, la rândul meu, domnului ministru, pentru răspunsurile foarte ample date în şedinţa de partid la care am asistat anterior. Regret sincer că nu am fost avertizat, să vin să-mi iau notiţie sau, eventual, şi să înregistrez.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dar, data viitoare, vă rog să o faceţi!

Domnul Dan Brudaşcu:

Data viitoare, vă asigur că voi veni cu o stenografă, să înregistrez toate aceste chestiuni!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă punem noi la dispoziţie stenograma, nu vă frământaţi prea mult!

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, sunteţi foarte amabil, ca întotdeauna.

Poate că, datorită acestui elan hei-rupist de lucru, duduitului tractoarelor şi fumului pe care acestea îl scot, n-au observat, domnii de la Ministerul Agriculturii, că mai sunt şi restanţe. Ei, una dintre aceste restanţe este cea vizată prin întrebarea pe care le-am adresat-o: ce se face pentru plătirea, totuşi, cât de cât aproape de data livrărilor, a subvenţiilor pentru cantităţile de lapte pe care cetăţenii, şi din judeţul Cluj, şi din alte părţi ale ţării, le-au făcut? Pentru că în judeţul Cluj, spre exemplu, acestea erau, la data la care am adresat întrebarea, încă din luna martie.

Sunt convins că datorită preocupării pentru reuşită şi succese remarcabile s-a uitat acest neînsemnat element, care, desigur, înseamnă viaţa oamenilor, ştiut fiind că, datorită bogăţiei excesive pe care o avem, mulţi dintre ei trăiesc din acest lapte şi din subvenţiile aferente.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnule Crăciunescu, vă rog frumos!

Domnul Adam Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la întrebarea domnului deputat Dan Brudaşcu, putem să vă spunem că în cadrul bugetului Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, pe anul 2003, la capitolul "prime", a fost aprobată suma de 1.371,1 miliarde lei, sumă împărţită pe trimestre astfel: în trim. I - 450 miliarde lei; în trim. II - 225 miliarde lei; în trim. III - 360 miliarde lei şi în trim. IV - 336 miliarde lei.

Judeţului Cluj i-a fost repartizată suma de 48,8 miliarde lei. Până la această dată, s-au efectuat plăţi în cadrul acestui capitol, care se referă la perioada decembrie 2002-mai 2003.

Achitarea subvenţiilor se face în mod regulat de către minister, pe măsură ce se depun şi se verifică deconturile către direcţiile judeţene pentru agricultură şi dezvoltare. În final, se vor achita sumele alocate fiecărui judeţ, în baza documentaţiilor cerute.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Oricum, ţin să-i mulţumesc mult domnului Brudaşcu, pentru aprecierile pozitive la adresa Ministerului Agriculturii. Cu atât mai mult cu cât vin din partea unui partid de opoziţie, e foarte bine.

Domnul Dan Brudaşcu:

Da, "sună bine" şi în stenogramă, domnule preşedinte.

Eu vă mulţumesc pentru faptul că aţi anticipat că doresc să adresez mulţumiri, dar, în acelaşi timp, să-mi exprim şi o nedumerire: de ce naiba nu ştiu şi vacile cât au alocat cei de la minister pentru laptele subvenţionat, că, poate, atunci, ar da mai puţin şi n-ar crea atâtea probleme?

Rugămintea mea este, totuşi, să încercăm să abordăm chestiunea cu seriozitate, pentru că, la data la care v-am adresat întrebarea, domnule secretar de stat, vă informez cu tot respectul că se plătise până în luna martie. Poate că, de atunci, prin eforturile concertate ale dumneavoastră, celor de la minister, s-au achitat diferenţele până în luna mai, dar nu mi se pare corect ca oameni cu o stare materială precară, care, adeseori - şi nu spun lucruri patetice aici - nu au cu ce să-şi cumpere o pâine, să aştepte, totuşi, două-trei luni, birocraţia care este instaurată la multe direcţii agricole. Şi o spun cu toată responsabilitatea şi, de data aceasta, pe un ton serios.

Vă rog respectuos să încercaţi să reduceţi aceste termene, de la data depunerii cantităţilor de lapte şi până la data achitării subvenţiilor stabilite prin lege. Pentru că nu cred că dumneavoastră nu sunteţi conştienţi de ce înseamnă acel bănuţ, indiferent cât de puţin este, pentru ameliorarea traiului celor în cauză.

Mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi noi vă mulţumim şi vă asigurăm că vom lua toate măsurile astfel încât crescătorii de animale din judeţul Cluj să nu mai sufere.

În continuare, îi dau cuvântul domnului Dumitru Bentu, pentru întrebarea adresată Ministerului Administraţiei Publice.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să-mi permiteţi să reiterez întrebarea în integralitatea ei.

Este cunoscut faptul că în cadrul procesului de reformă din administraţia publică Partidul Social Democrat optează pentru o strategie românească, strategie capabilă să reflecte elementele istorice şi culturale ale administraţiei publice româneşti. V-am ruga, domnule ministru, să precizaţi care sunt aceste elemente şi modul lor de corelare cu cele determinate de integrarea României în structura funcţională a Uniunii Europene.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Bentu, că vă declaraţi mulţumit cu răspunsul în scris pe care l-aţi primit.