Parliamentary debates

(În continuare,şedinţa este condusă de doamna Daniela Popa, vicepreşedintă a Camerei Deputaţilor.)

Doamna Daniela Popa:

Bună seara, stimaţi colegi, începem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Domnului deputat Marian Sorin Paveliu - Grupul parlamentar al PNL. Este în sală? Da. Răspunsul se dă de către domnul ministru al educaţiei şi cercetării Mircea Miclea.

Domnule ministru, poftiţi, vă rog. Aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Miclea (ministrul educaţiei şi cercetării.):

Vreau să fiu scurt în răspuns. Vreau să răspund domnului deputat Paveliu că referitor la prima întrebare a domniei sale, şi anume la atitudinea pe care noi o avem faţă de ordinele Ministerului Educaţiei şi Cercetărilor nr.4822/2004 şi nr. 3543. Vreau să spun că aceste ordine au fost suspendate. Şi dumneavoastră aţi semnalat că sunt o mulţime de deficienţe ale acestor ordine şi pentru că universităţile ne-au subliniat o mulţime de deficienţe şi, într-adevăr, aceste ordine au fost suspendate.

Referitor la poziţia pe care noi o avem de acum încolo, vreau să spun că poziţia noastră este aceasta că odată suspendate, cât de repede cu putinţă, trebuie să punem în loc alte cerinţe, mai ales pentru posturile de conferenţiar şi profesor.

Lucrăm la aceste noi criterii şi acestea sunt criterii internaţionale. Adică, principiul de la care pornim este că nu poate să devină cineva conferenţiar şi profesor dacă nu are un număr minimal de publicaţii în străinătate. Acesta este criteriul şi, în momentul în care vom fi cu ele mult mai avansate, vă vom putea prezenta aceste criterii.

În legătură cu atitudinea pe care o avem faţă de Ordinul nr. 5723/1994, oficiul juridic care a fost şi în condiţiile în care au fost jurizate celelalte concursuri, a mers pe o anumită cutumă. Interpretarea care s-a dat din 1994 şi până acum a fost aceasta: întrucât acest ordin nu e în contradicţie cu prevederile Legii nr. 84 şi ale Legii nr. 128, nu a fost niciodată suspendat sau abrogat şi, ca atare, el este în vigoare. Până una alta, el este cel pe baza căruia se fac aceste lucruri, chiar dacă el, într-adevăr, aşa cum aţi semnalat dumneavoastră, a fost dat înainte de apariţia legii. Nu contrazice prevederile legii, prevede organizarea pe domenii, aşa cum prevede şi Legea învăţământului, n-a fost niciodată suspendat şi atunci, întrucât a fost adus la cunoştinţă comisiilor care operează pentru aceste concursuri, am considerat că el îşi face în continuare efectele, dar vă garantăm că pentru foarte scurt timp, pentru că venim cu aceste noi criterii.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Domnule ministru, vă mulţumesc pentru răspunsul dumneavoastră. Eu cred că dintr-un punct de vedere sunt edificat. Mă bucur că aţi suspendat cele două ordine de ministru care aveau deficienţe, în orice caz, de concepţie.

Dar, cu privire la Ordinul nr. 5723/1994, vreau să vă subliniez faptul că el nu poate fi suspendat, nu poate fi abrogat, pentru simplu fapt că nu există. Şi nu este vorba de o marotă a mea, este vorba de un principiu. Legea este aceeaşi pentru toţi şi nimeni nu este deasupra legii, indiferent că este vorba de o cutumă sau este vorba de ceva ce aţi moştenit acolo.

Problema este că acest ordin ar trebui să aibă valoare de act normativ, nefiind un act care să fi fost vreodată publicat, nemaiţinând cont de faptul că este emis înainte de apariţia legii. Nu poţi să apelezi la un ordin de ministru care ar trebui să fie dat în aplicarea legii. Nu aceasta este problema. Problema este că nu a fost publicat. Nefiind niciodată publicat, este inexistent din punct de vedere juridic, pentru că este un act normativ. Nu-l vizează pe Ionescu, pe Popescu, ci vizează pe toată lumea, pe toţi cei care au candidat.

Dacă aceasta este soluţia pe care v-au pus-o la dispoziţie cei din Departamentul juridic al ministerului, părerea mea este că aveţi o problemă. Deci nu este vorba de a rezolva o problemă punctuală, ci este vorba de consultanţa sau soluţiile pe care vi le pun la dispoziţie şi care ar trebui să fie inatacabile şi, cel puţin din punctul acesta de vedere, eu cred că sigur nu este o soluţie corectă. Dar cred că aceasta se va lămuri în cel mult o lună. Ca dovadă, de altfel, cele două ordine pe care le-aţi suspendat sunt două ordine care au fost publicate în Monitorul Oficial. Un ordin care n-a fost publicat în Monitorul Oficial nu poate fi anulat printr-un ordin care se publică în Monitorul Oficial.

Doamna Daniela Popa:

Da, mulţumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, la microfon, vă rog.

Domnul Mircea Miclea:

Aş vrea să discutăm mai mult despre viitor şi mai puţin despre trecut.

Într-adevăr, acest ordin din 1994 nu a fost publicat, dar a fost aplicat mereu de către comisiile de atestare şi titluri universitare. Prin urmare, să-l mai discutăm acum cred că este destul de neproductiv. Mai degrabă să ne gândim la viitor şi la aceste noi criterii care urmează să apară.

Pe de altă parte, referitor la aceste ordine care au fost suspendate, vreau să spun că, în mod ciudat, o parte din ele au fost publicate în Monitorul Oficial, o altă parte n-au fost publicate în Monitorul Oficial, aşa că şi în legătură cu ele sunt o serie de chestiuni discutabile. Noi am recurs la suspendarea lor.

Vă propun să tragem linie şi să ne gândim mai mult la viitor, la ce criterii trebuie să introducem de acum în colo ca să sporească competitivitatea cercetării ştiinţifice şi a demnităţii titlului de profesor universitar, şi mai puţin să ne gândim la 1994.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului deputat Petru Andea, de al PSD.

Domnul Mircea Miclea:

Am şi răspunsul scris, care este mai lung.

Sunt trei întrebări pe care le-a pus domnul deputat. Una dintre ele este: ce rectificări ale bugetului de stat pe anul 2005 vor fi efectuate în favoarea învăţământului.

Vreau să vă spun, domnule deputat, că noi, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu siguranţă că pledăm pentru cauza învăţământului şi probabil că acest lucru l-aţi văzut în ultimele luni şi în ultima săptămână, prin efortul pe care l-a făcut şi Ministerul Educaţiei şi Guvernul. Vreau să vă spun însă, că rectificările bugetare nu sunt decise de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ci de către Guvern.

Noi sperăm ca aceste rectificări să fie pozitive şi să fie în favoarea învăţământului. Este clar că pledăm pentru o mai bună finanţare pentru învăţământ, dar ce rectificări se vor face cred că nu poate spune un minister, ci poate să spună Guvernul. Deci nu putem da un răspuns mai lung la această întrebare.

A doua întrebare este: cum va evalua salarizarea cadrelor didactice în anul 2005.

Eu cred că vestea cea bună a fost anunţată săptămâna trecută, după şedinţa de Guvern. După cum ştiţi, Guvernul a găsit până la urmă soluţia de a acorda o creştere salarială de 12%.

Subliniez încă o dată faptul că aceste creşteri salariale, plus cele de 14 procente, obţinute în urma grevelor pe care le-au făcut cadrele didactice în toamna anului trecut, nu au fost prinse în bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. De aceea, a fost un efort apreciabil, substanţial, din partea Guvernului - s-a văzut şi voinţa politică de a arăta că educaţia este o prioritate naţională - şi s-au găsit, până la urmă, soluţiile, astfel încât, în acest moment, şi personalul didactic din învăţământ va avea o creştere de 12%.

Pentru ca această creştere să prindă şi lunile ianuarie şi februarie, procentul de creştere va fi mai mare, până în octombrie va fi de 55%, faţă de 45%, ca la ceilalţi bugetari, tocmai pentru a recupera aceste neacordări în lunile ianuarie şi februarie. Deci, cred că evoluţia salarială este adecvată şi cred că este în concordanţă cu planul de guvernare, care spune că educaţia este o prioritate naţională. Încă o dată, Guvernul a făcut eforturi substanţiale ca să plătească ceea ce, de fapt, nu a fost aprobat anul trecut, în buget. Deci noi a trebuit să găsim resurse şi a trebuit să plătim câteodată creşteri pe care unii le fac pe hârtie, noi făcându-le însă real.

În legătură cu a treia întrebare, legată de Legea asigurării calităţii, vreau să vă spun că este o lege absolut necesară pentru învăţământul românesc.

În momentul de faţă avem un proiect foarte avansat de Lege de asigurare a calităţii. În baza acestui proiect se va înfiinţa o agenţie naţională de asigurare a calităţii şi acreditare, care va avea în componenţă şi Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare.

Proiectul de lege conţine multe detalii atât în legătură cu aranjamentul instituţional, cât şi în legătură cu metodologia de asigurare a calităţii.

Cred că, cu sprijinul dumneavoastră, în această sesiune vom reuşi să trecem prin Parlament acest proiect de Lege a asigurării calităţii, pe care îl vom înainta spre Parlament printr-o aprobare a Guvernului cam în trei săptămâni de acum în colo.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog să interveniţi.

Domnul Petru Andea:

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Am ascultat cu mare atenţie răspunsul.

Aş avea de formulat câteva obiecţii la ceea ce a fost prezentat.

Apreciez faptul că s-a dascălilor acea creştere salarială de 12%, stabilită pentru anul 2005.

Deoarece domnul ministru afirmă că nu au fost prinşi în bugetul pe anul 2005, este limpede că o rectificare bugetară înseamnă că a fost făcută. Ca atare, sigur s-a discutat la ordinea de zi a şedinţelor de Guvern o rectificare bugetară în favoarea învăţământului, cel puţin pentru salarizarea aceasta de 12%. De aceea mi-am exprimat îndoiala că s-a discutat strict această rectificare bugetară şi nu s-a purtat o discuţie vizavi de toate nevoile învăţământului pentru anul 2005.

Menţionez că tema Alianţei DA în campania electorală şi, presupun şi în programul de guvernare ca atare, a constituit-o majorarea alocaţiilor pentru învăţământ, considerate total insuficiente. Ne amintim că se discuta, practic, de o dublare a salariilor cadrelor didactice, de o alocare a 6% din p.i.b. pentru învăţământ, şi aceasta cât mai grabnic, ideea era încă de la 1 ianuarie 2005. Iată că suntem în faţa situaţiei în care rectificarea reconstituie sau aduce la nivelul plutirii hotărârile vizavi de salarizarea dascălilor, luate încă din anul 2004.

În ceea ce priveşte Legea calităţii în învăţământ, deci apreciez faptul că este o preocupare a ministerului, cunosc că sunt în faze avansate articole din aceste legi. Întrebarea mea se referea la faptul - ce semnificaţie mai avea trecerea în programul legislativ al Guvernului, pentru domeniul educaţie, o modificare a Legii Consiliului Naţional de Evaluare şi Acreditare prevăzută pentru anul 2007, deoarece este limpede că în 2005, prin Legea calităţii, vor trebui rezolvate toate aceste probleme.

Deci, întrebarea era de ce se mai prevede în 2007 o modificare a Legii evaluării şi acreditării?

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule ministru, dacă doriţi să interveniţi, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Miclea:

În Programul de guvernare se prevedea o eventuală modificare a legii respective în 2007 pentru că, probabil, în acel moment nu era foarte clar aranjamentul instituţional. Noi considerăm însă că aranjamentul instituţional cel mai bun este cel pe care îl avem în acest proiect, caz în care această lege referitoare la CNEAA probabil că va suferi unele modificări dar va fi într-o anumită măsură absorbit în această nouă lege, astfel încât CNEAA-ul să devină foarte funcţional. Am avut serioase discuţii şi cu domnul profesor Mihăilescu tocmai în acest sens, deci cred că el îşi va găsi mult mai bine locul în acest nou aranjament instituţional.

Încă o dată vreau să spun, cu tot respectul faţă de dumneavoastră, creşterile salariale care au fost obţinute în urma grevelor din octombrie nu au fost prinse în buget şi noi a trebuit să plătim lucruri care nu au fost prinse în buget, cu un efort substanţial, tocmai arătând că, într-adevăr, pentru noi educaţia este prioritate naţională.

Deci, vreau să vă spun că efortul Guvernului este exact în acest sens, nu pentru a plăti ceea ce de fapt ar fi trebuit să se plătească, ci pentru a plăti ceea ce, de fapt, nu a fost prevăzut în buget. Noi am făcut un efort substanţial tocmai pentru acest lucru.

Întrebarea dumneavoastră, însă, se referea la bugetul de stat, rectificarea bugetului de stat. Or, noi am găsit o soluţie doar pentru a oferi aceste creşteri salariale pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Nu am discutat despre rectificarea bugetului de stat.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

La întrebarea domnului deputat Petru Andea, Grupul parlamentar al PSD, referitoare la măsuri legislative privind domeniul culturii şi cultelor, răspunde domnul secretar de stat Ioan Onisei, din partea Ministerului Culturii şi Cultelor.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Onisei:

Mulţumesc. Bună seara!

Domnule deputat, trei au fost întrebările esenţiale pe care ni le-aţi adresat.

La prima întrebare, în legătură cu necesitatea modificării Legii audiovizualului, vă amintesc că prin Capitolul 20 din acquis-ul comunitar, "Cultură şi politică în domeniul audiovizualului", noi va trebui să modificăm o dispoziţie, respectiv art. 75 alin. 2 din Legea audiovizualului, pentru a o armoniza cu normele europene.

În legătură cu modificarea Legii nr. 292/2003 privind organizarea şi funcţionarea aşezămintelor culturale, o lege la al cărei lucru am şi participat, ea a fost, de fapt, o propunere legislativă, şi nu un proiect de lege, trebuie să vă spun că modificările noastre vizează: crearea cadrului necesar organizării şi funcţionării aşezămintelor culturale, organizarea şi funcţionarea acestora fiind lăsate la dispoziţia finanţatorilor în acest moment; crearea premiselor înfiinţării şi funcţionării de aşezăminte culturale private; reglementarea la nivel de principiu a existenţei aşezămintelor culturale fără personalitate juridică; flexibilitatea actului de cultură, astfel încât acesta să se realizeze respectând, în acelaşi timp, atât nevoile culturale locale, cât şi posibilităţile financiare şi administrative ale finanţatorilor publici locali; realizarea obiectivelor de deconcentrare a deciziei administrative în domeniul cultural; sublinierea importanţei, existenţei şi funcţionării aşezămintelor culturale la nivelul comunităţilor locale, prin introducerea obligativităţii înfiinţării a cel puţin unui aşezământ cultural în fiecare unitate administrativ-teritorială, aşezământ care să ofere servicii culturale comunităţii; eliminarea lacunelor şi a echivocului unor prevederi ale legii care dau naştere la interpretări diferite - de exemplu: "Salarizarea personalului din şcolile populare de arte şi meserii; reglementarea statului personalului didactic care desfăşoară activităţi de educaţie permanentă în cadrul aşezămintelor culturale; clarificarea statului juridic al ansamblurilor folclorice profesioniste, care sunt reglementate atât în Legea nr.292/2003 privind organizarea şi funcţionarea aşezămintelor culturale, cât şi Legea nr.504/2004 privind instituţiile publice de spectacole şi concerte".

În legătură cu faptul că aceste propuneri sunt în programul legislativ al Guvernului, prevăzute pe 2007, trebuie să vă spun că am gândit astfel lucrurile încât să ştim care va fi impactul, să analizăm impactul acestor modificări. Această idee şi necesitate se leagă şi de răspunsul la ultima dintre întrebările dumneavoastră, şi anume, de ce a fost necesar Institutul pentru politici publice în Institutul de cercetări în domeniul culturii.

Este, iarăşi, o cerinţă a Uniunii Europene. Vă aduc aminte, în context, că nu există în România un asemenea institut de cercetări. Este vorba, în legătură cu procesul nostru de integrare în Uniunea Europeană, de evaluarea impactului unor măsuri în domeniul politicilor culturale; analize cost-beneficiu şi evaluarea costurilor tranzacţionale; identificarea, evaluarea şi prognozarea nevoilor culturale, precum şi cercetarea tendinţelor de consum cultural, şi evaluarea post factum a politicilor publice în acest domeniu.

În ce priveşte costurile, trebuie să vă spun că, aşa cum probabil aţi văzut din hotărârea de Guvern, centrul va fi condus de un simplu director, cu un număr de maximum 20 de angajaţi, dintre care 10 cercetători ştiinţifici, iar costurile anuale pentru funcţionare se cifrează la circa 25 de miliarde de lei anual.

V-am formulat şi dumneavoastră un răspuns şi vi-l pun acum la dispoziţie.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat!

Domnul Petru Andea:

Domnule secretar de stat,

Stimaţi colegi,

Din formularea programului guvernamental în domeniul culturii şi din răspunsul primit am tras concluzia că probleme care privesc, spre exemplu audiovizualul, nu sunt priorităţi pentru actuala guvernare, întrucât modificările care privesc audiovizualul sunt prevăzute tocmai pentru anul 2007. Recunosc că acest lucru m-a surprins, că o serie de probleme care par importante şi au fost declarate ca fiind importante, la ora actuală par a fi suficient de împinse în timp, ca să spun aşa, sau pare suficientă împingerea lor în timp până în 2007.

În legătură cu ultima întrebare, cu institutul pentru cercetări respectiv. Întrebarea se referea la faptul ce instituţii culturale din România au resimţit sau au solicitat înfiinţarea acestui institut.

Am reţinut din răspuns că nu din România s-a solicitat sau este nevoie de acest institut, ci de la Uniunea Europeană ca şi condiţie a integrării.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Doriţi să interveniţi? Da, poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Ioan Onisei:

Domnule deputat, aşa cum bine ştiţi, Legea audiovizualului este una dintre puţinele legi din ţara noastră care a fost armonizată cu reglementările europene aproape de la început. Şi, cum vă spuneam, este vorba de un singur alineat din lege, art.75 alin.2, şi pot să vă spun şi care este conţinutul. Este vorba că prin documentele europene suntem obligaţi să preluăm, tale quale, emisiuni ale posturilor publice sau private de televiziune din Uniunea Europeană. Noi, în acest alineat, şi eu am legea în faţă, vă pot cita, dar nu vreau să vă reţin cu asta, am introdus o propoziţie care ne oferea o anumită protecţie. Pentru că, preluarea prin satelit sau prin antenă a posturilor străine, înseamnă şi o anume concurenţă pe piaţa de publicitate. Am încercat această frază cu un caracter oarecum protecţionist şi vrem să o modificăm cât mai aproape de momentul integrării, astfel încât, până atunci să reuşim, totuşi, să mai avem această formă de protecţie.

În ce priveşte institutul, toată lumea care dă bani pentru cultură, inclusiv autorităţile administraţiei publice locale, se întreabă dacă aceşti bani sunt investiţi cu eficienţă, pentru că, aşa cum bine ştiţi, noi nu ştim şi nu există o cercetare de piaţă, nu ştim în acest moment care sunt nevoile culturale preponderente ale cetăţenilor.

La urma urmei, e vorba de fonduri publice, fie prin Ministerul Culturii, fie prin autorităţile administraţiei publice locale, actul cultural şi instituţiile de cultură se adresează publicului, cetăţenilor plătitori de impozite şi taxe şi trebuie să ştim care sunt nevoile culturale ale oamenilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Gheorghe Sârb, de la PSD. Întrebare adresată domnului Lazslo Borbely, ministrul delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului, întrebare referitoare la criteriile de selecţie a judeţelor în care se vor construi locuinţe sociale în anul 2005. Răspunde la întrebare domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos.

Poftiţi, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandros Galiatatos:

Doamna preşedinte,

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră adresată ministerului nostru şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.64A/2005 vă comunicăm următoarele: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului derulează prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe programul "Construcţii, locuinţe pentru tineri destinate închirierii" - programe ce au un caracter social. Judeţul Bihor este cuprins în programul mai sus menţionat cu un număr de 7 amplasamente aflate în execuţie în 7 localităţi ale judeţului, acestea totalizând un număr de 378 de unităţi locative, din care vor fi puse în funcţiune în 2005 un număr de 138 de unităţi locative.

În vederea realizării de locuinţe sociale care să vină în întâmpinarea rezolvării problemelor sociale deosebite existente pe plan local la nivelul întregii ţări, în perioada imediat următoare, ministerul nostru va organiza într-o primă fază concursuri pentru identificarea unor proiecte pilot de clădiri moderne cu eficienţă energetică ridicată, care pot fi realizate în termen scurt implicând costuri reduse.

În faza a doua, se va stabili prin parteneriat cu autorităţile modalitatea de punere în practică a proiectelor pilot în diferite zone ale ţării. În funcţie de numărul de solicitări pentru locuinţe sociale, precum şi de terenurile ce urmează a fi puse la dispoziţie pentru realizarea acestor construcţii, se va analiza introducerea în acest program inclusiv a judeţului Bihor.

De asemenea, domnul ministru Borbely îşi cere scuze, fiind plecat din ţară, n-a putut să vină el să vă prezinte acest răspuns.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Este în regulă. Răspunsul la întrebarea doamnei deputat Anca Daniela Boagiu, Grupul parlamentar al PD. Vă rog să lăsaţi în scris, doamna deputat nefiind în sală.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului deputat Romeo Hanganu, Grupul parlamentar al Partidului Umanist. Întrebarea referitoare la tronsoanele de autostradă Comarnic-Predeal şi Predeal-Braşov. Întrebarea adresată domnului Laszlo Borbely, ministrul delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului.

Răspundeţi, domnule secretar de stat, Alexandros Galiatatos.

Domnul Alexandros Galiatatos:

Doamna preşedinte,

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră adresată ministerului nostru şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.47A/2005, vă comunicăm următoarele. Compania franceză "Vinci" şi Firma israeliană "Adsrom Roisman" sunt investitori pentru Tronsonul de autostradă Comarnic-Predeal şi, respectiv, Predeal-Braşov.

În prezent, negocierile cu investitorii pentru tronsoanele menţionate sunt finalizate. Iar contractele de parteneriat public privat sunt iniţializate.

În vederea semnării contractelor, acestea urmează să fie avizate, în prealabil, de Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. Firmele care finanţează lucrările la cele două tronsoane de autostradă urmează să realizeze proiectul tehnic şi detaliile de execuţie, după semnarea contractelor de proiect.

Pentru realizarea investiţiei, parteneriatul privat va contracta împrumuturi de la bănci, urmând ca rambursarea acestora să se asigure de către statul român prin plăţile de disponibilitate.

În prezent, se fac calcule de preţ comparativ de referinţă, dacă parteneriatul public privat pentru cele două tronsoane are sau nu valoare pentru bani. Calculele vor fi făcute de către doi consultanţi internaţionali independenţi. Clauzele contractuale pot fi renegociate în condiţiile efectuării unui audit care să recomande acest lucru. Există variante alternative la contractul de parteneriat public privat, prin accesarea fondurilor de coeziune de la Uniunea Europeană începând cu data aderării României.

Precizăm că există studii de fezabilitate pentru cele două tronsoane menţionate, şi că acestea au fost aprobate de către consiliul tehnico-economic al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi cel al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Lucrările la cele două tronsoane de autostradă urmează să înceapă în maximum 12 luni de la semnarea contractelor şi obţinerea avizelor de specialitate din partea ministerelor menţionate pentru contractele de proiect.

Domnul ministru e în aceeaşi situaţie, domnule deputat, şi n-a putut să vă dea răspunsul.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Romeo Hanganu.

Domnul Romeo Hanganu:

Domnule ministru, vă mulţumesc pentru răspuns.

Întrebarea a fost adresată în primul rând Ministerului Transporturilor, pentru că, dar înţeleg că şi domnul Dobre este în aceeaşi situaţie, mi-a comunicat că o să avem o discuţie zilele viitoare. Eu aş vrea doar să precizez că situaţia ar fi bine dacă ar fi aşa cum aţi spus-o dumneavoastră. Din păcate, totuşi, cred că au trecut suficiente luni, vreo cinci luni, de când acest contract este practic blocat. Sigur, că este blocat, în primul rând, datorită unei declaraţii politice făcute la alegerile parlamentare, şi atunci când se pot face tot felul de astfel de declaraţii cred că rolul nostru şi al dumneavoastră, în primul rând, este acela de a debloca astfel de situaţii şi de a nu ne lăsa apăraţi emoţional de o astfel de declaraţie politică, pentru că este păcat ca un contract atât de important şi cu nişte firme, poate cele mai bune, cele mai importante din lume, să fie blocat dintr-un astfel de motiv.

Vreau să vă spun că noi, cei care am avut anumite demnităţi, fie în judeţul Prahova, fie în judeţul Braşov, sau suntem parlamentari sau am fost parlamentari de Prahova sau de Braşov, ne zbatem de foarte mult timp ca să reuşim, în primul rând, de a face între Ploieşti şi Braşov un drum pe patru benzi, aşa încât, vedeţi că noi nu întrebăm nimic legat de autostrada până la Comarnic. De bine de rău, până la Comarnic există patru benzi. De la Comarnic încolo însă, pentru ambele judeţe şi, în special, pentru Valea Prahovei, acest proiect este extrem de important. Extrem de important, o dată pentru faptul că se reuşeşte a avea un acces rapid pe cel mai aglomerat drum din ţară, pe cea mai aglomerată porţiune de drum din ţară, şi, în afară de asta, un astfel de proiect ar însemna un avânt extraordinar pentru turismul de pe Valea Prahovei. Aşa încât, eu cred că trebuie făcute absolut toate demersurile pentru deblocarea proiectului, auditul despre care vorbiţi dumneavoastră, este adevărat, că trebuie în primul rând făcut, el nu este plătit, pentru că o parte din el trebuie plătit pentru ceea ce s-a făcut până acum, la fel de 5 luni de zile nu s-a făcut nimic în această privinţă, partenerul francez aşteaptă, cei care trebuie să facă auditul aşteaptă şi ei la rândul lor. Eu sper că şi urmare ultimei întâlniri dintre domnul Tăriceanu şi domnul Rafarin, lucrurile se vor debloca, aşa încât nu cred că exagerez atunci când cred că este datoria noastră a tuturor de a împinge înainte aceste proiect extrem de important, să zic eu, pentru toată lumea, nu numai pentru cele două judeţe.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului deputat Mircia Giurgiu, referitor la condiţii improprii de călătorie pe calea ferată. Răspuns dat de domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos.

Poftiţi, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandros Galiatatos:

Doamna preşedinte,

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră adresată ministerului nostru şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.68A/2005, vă comunicăm următoarele:

Începând cu anul 1990 a început un program de modernizare a materialului rulant la CFR - călători. Această modernizare se desfăşoară pe următoarele paliere, să spunem, principale: modernizarea locomotivelor, inclusiv dotarea acestora cu generatoare electrice şi iluminarea încălzirii cu aburi; modernizarea parcului de vagoane prin achiziţii noi sau modernizarea celor existente; modernizarea vagoanelor de dormit, un proces programat a se finaliza în 2006; achiziţia de automotoare şi rame electrice în continuare. Referitor la interpelarea dumneavoastră, considerăm că un răspuns trebuia solicitat fostei conduceri a Ministerului Transporturilor, Construcţiei şi Turismului care nu a urmărit şi programul de reparaţii şi întreţinere curentă a materialului rulant, fiind, în schimb, de acord cu cheltuieli nejustificate şi neoportune economic într-o perioadă când respectarea angajamentelor luate şi implementarea acestora sunt esenţiale pentru integrarea României în structurile Uniunii Europene, şi facem referinţă la Cantina-restaurant şi la Complexul Snagov, ca să enumerăm doar două dintre aceste cheltuieli neoportune.

Referitor la vagonul în cauză din trenul accelerat 1767 Timişoara - Iaşi, dorim să vă informăm că acest vagon este construit în anul 1970, reparaţiile capitale au fost efectuate în anul 1984, reparaţii curente în anul 1993, fiind planificat în anul 2000 pentru modernizare şi reparaţii capitale.

Datorită lipsei de resurse financiare, această reparaţie nu s-a putut efectua la timp, executându-se doar cele curente.

Pentru perioada 2004-2008, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va continua modernizarea şi înnoirea parcului existent, în măsura asigurării resurselor financiare. Facem cunoscut că acest necesar se ridică la circa un miliard de euro.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, doriţi să interveniţi, da? Aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mulţumesc domnului secretar de stat.

În primul rând, sunt cumva impresionat plăcut de operativitate, am depus această întrebare miercuri şi deja am primit răspunsul, iar în ceea ce priveşte condiţiile, sper ca Guvernul, indiferent care va fi şi cele care vor veni, să aibă în vedere condiţiile pentru calea ferată şi, având în vedere faptul că şi călătorii plătesc biletul, pentru a călători în condiţii civilizate.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc. Este în regulă.

Domnul secretar de stat Dănuţ Apetrei de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a depus răspunsuri în scris pentru dumneavoastră, domnule deputat, ştiţi, da? Vă mulţumesc mult.