Parliamentary debates

Domnul Alexandru Rafila:

Şi trecem la partea a doua a şedinţei noastre, care se referă la prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Domnul deputat Coarnă Dumitru?

Nu este domnul deputat Coarnă Dumitru.

Domnul deputat Salan Viorel sigur nu este.

Doamna deputat Goleac?

Domnul deputat Cristian Brian?

Domnul Brian Cristian (din sală):

Da.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă rog. Grupul parlamentar al USR.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată domnului ministru Carol-Eduard Novák, ministrul tineretului şi sportului, iar obiectul interpelării este "Strategia Naţională pentru Sport".

Domnule ministru,

La începutul anului, într-un interviu acordat celor de la Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, aţi prezentat o serie de măsuri avute în vedere pentru documentarea, constituirea de comisii de lucru şi schimburi internaţionale de experienţă pentru creionarea unei Strategii de Dezvoltare a Sportului Românesc care ar trebui să fie gata anul acesta, înainte de a începe discuţiile la noul Buget: "Eu îmi doresc ca la sfârşitul anului, când discutăm despre buget, să pun pe masa Parlamentului o strategie care să convingă pe toată lumea că avem nevoie de aceasta".

Având în vedere declaraţiile dumneavoastră, aşteptările iubitorilor de sport erau ca aceste demersuri să fie unele transparente şi deschise la contribuţiile venite din partea profesioniştilor din domeniu. Sportul românesc are nevoie de o direcţie clară şi o finanţare pe măsură, în special după un an dezastruos, reliefat de rezultatele obţinute la Jocurile Olimpice 2020.

Sub conducerea dumneavoastră la Ministerul Tineretului şi Sportului, România a participat cu 101 sportivi, la 17 discipline şi a cucerit 4 medalii, dintre care una de aur şi 3 de argint, iar la finalul competiţiei s-a constatat că a fost a doua cea mai slabă clasare a ţării noastre în clasamentul pe naţiuni, de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Recent, am înţeles din declaraţiile publice pe care le-aţi dat, că elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Sportului Românesc are un nou termen de finalizare - primăvara anului 2022. Cu toate acestea, nu avem nicio informaţie despre etapele parcurse până în prezent şi concluziile intermediare.

Având în vedere art. 112 din Constituţia României şi art. 199 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele şi soluţiile pentru problema prezentată.

• Care este stadiul prezent al Strategiei Naţionale pentru Sport?
• Care este componenţa echipei ce lucrează în acest moment la strategie?
• Când estimaţi că există posibilitatea prezentării publice a unui document Draft al strategiei? Luaţi în considerare o dezbatere publică reală şi eventualele propuneri de îmbunătăţire venite dinspre comunitatea sportivă?
• Care sunt cauzele care au determinat amânarea termenului de finalizare pentru Strategia Naţională pentru Sport?
• Cum sunt justificate proiectele speciale, precum Liga de Aur şi pentru sportivii de performanţă, câtă vreme nu există o strategie definitivată? Se vor regăsi acestea şi în strategia finală?

Şi ultima întrebare.

• Cum va fi afectat bugetul ministerului pentru anul următor în lipsa acestei strategii?

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Vă mulţumesc.

Brian Cristian, deputat al USR, Maramureş.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Stancu Ionel, de la Grupul minorităţilor? Nu este.

Domnul deputat Ilişanu Claudiu-Augustin?

Vă rog.

De la Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Adrian Oros, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, iar obiectul interpelării este "Necesitatea unor precizări cu privire la adoptarea de către Parlamentul European a raportului asupra Strategiei «Farm to Fork» din 18 octombrie 2021".

Stimate domnule ministru,

România se află, de mai bine de un an, într-o situaţie economică, dar şi agricolă vulnerabilă. Contextul pandemic, coroborat cu guvernarea deficitară a Alianţei PNL - USR PLUS - UDMR, a făcut ca stabilitatea producătorilor interni să fie total afectată, cum cu siguranţă nu s-a mai întâmplat în ultimele decenii. Agricultura din România, în pandemie, suferă profund, iar soluţiile Guvernului pentru a veni în sprijinul fermierilor şi producătorilor din sectoarele agricole sunt infime de mai bine de un an.

În plus, în 18 octombrie 2021, Parlamentul European a adoptat raportul asupra Strategiei "Farm to Fork", prin care se reiterează faptul că utilizarea pesticidelor chimice în agricultură contribuie la poluarea solului, a apei şi a aerului şi afectează biodiversitatea. Cu toate că Comisia Europeană, pe baza unor indicatori de risc, a stabilit o reducere a utilizării pesticidelor în ultimii cinci ani, prin acest raport Comisia Europeană ţinteşte, prin noi măsuri, reducerea cantităţii de pesticide chimice cu 50% până în 2030. La prima vedere acest lucru este considerat pozitiv, însă în contextul situaţiei agricole din România, al infrastructurii agricole deficitare, al lipsei sistemului de irigaţii - un eşec pe care guvernarea PNL - USR PLUS trebuie să şi-l asume pentru neincluderea finanţării irigaţiilor în PNRR - vă rog să aduceţi precizări la următoarele:

1. Ce soluţii veţi găsi pentru ca acest raport să nu afecteze România, în condiţiile în care fermierii, în general, şi în special fermierii din Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare au avertizat asupra impactului negativ pe care adoptarea acestui raport îl va avea pentru România?
2. România utilizează o schemă de pesticide în cantitate sub media europeană. În comparaţie cu unele state din centrul Europei, folosim chiar cu 10% mai puţin. Strategia este lipsită de echitate în acest sens, astfel cum poate România să reducă cu 50% cantitatea de pesticide utilizate la hectar, rămânând deci, în continuare, într-o mare disproporţie cu alte state europene, ca de exemplu Olanda? Productivitatea agriculturii româneşti va fi profund afectată prin implementarea unei astfel de strategii. În acest sens, vă rog să specificaţi, ce măsuri veţi adopta şi cum veţi semnala, la nivel european, acest potenţial decalaj ce poate rezulta în urma acestui raport?
3. Fără irigaţii şi măsuri eficiente de sprijin, producătorii agricoli locali nu îşi vor permite să facă trecerea către o agricultură ecologică şi să crească producţia bio. Vă rog să precizaţi, ce soluţii vedeţi oportune pentru a sprijini creşterea suprafeţei de terenuri agricole cu producţie bio pe care raportul asupra strategiei o impune cu 25% până în 2030?

Vă mulţumesc.

Deputat Claudiu-Augustin Ilişanu, Circumscripţia electorală nr. 4 Bacău.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mang nu este.

Domnul deputat Toma Ilie?

Ghiţă Daniel?

Doamna deputat Hangan Pollyanna-Hanellore, de la USR? Nu este.

Mulţumesc.

Domnul deputat Ivan Bogdan-Gruia? Nu este.

Domnul deputat Tanasă Dan, Grupul parlamentar AUR.

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Florin-Vasile Cîţu, prim-ministrul demis al României şi ministrul interimar al investiţiilor şi proiectelor europene.

Subiectul interpelării mele îl reprezintă "Pregătirea implementării PNRR".

Stimate domnule ministru,

La 3 septembrie 2020, Guvernul României a adoptat O.U.G. nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

Timp de mai bine de un an, curs de la adoptarea acestui act normativ menţionat, Guvernele României au adus modificări ordonanţei, au elaborat mai multe variante ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, au fost trimise acasă de autorităţile europene din cauza multor deficienţe ale documentelor elaborate, acest circuit încheindu-se, acum câteva zile, cu aprobarea PNRR România de către Consiliul Uniunii Europene.

În tot acest timp, românilor li s-au livrat în campaniile electorale sau în crizele guvernamentale nenumărate fantasme cu privire la alocările financiare de care România va beneficia prin PNRR, ascunzându-se de fapt adevărata faţă a acestui mecanism de finanţare. Mai mult de jumătate din suma de 29 de miliarde de lei este formată din împrumuturi, întreg sistemul de finanţare este condiţionat de aşa-zisele reforme ale veniturilor românilor - salarii şi pensii, sute şi sute de milioane de euro dedicate consultanţei şi asistenţei tehnice, multe proiecte cu beneficiari unici etc.

Trecând peste toate acestea, graţie guvernelor care au condus în ultimii 2 ani, România se află deja în întârziere faţă de calendarul de implementare al planurilor de rezilienţă la nivel european.

Ştim cu toţii că toate măsurile propuse de statele beneficiare au termen strict de implementare, respectiv finalul anului 2026.

Unde suntem noi astăzi?

Nimeni nu ştie astăzi cum se va implementa acest PNRR în România. Nu există viziune, planificare, programare, calendar clar de implementare!

Nimeni nu ştie cine va gestiona deschiderea finanţărilor pentru cele 15 componente ale Planului, cine va evalua proiectele, cine le va aproba, cine va monitoriza implementarea acestora, cine le va deconta.

În concluzie, vă solicit, stimate domnule ministru, să binevoiţi să prezentaţi atât Parlamentului, cât şi potenţialilor beneficiari planul de lucru pentru PNRR, calendarul implementării şi măsurile pe care le-aţi luat pentru întărirea capacităţii administrative a autorităţilor publice pentru asigurarea realizării măsurilor asumate.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită consideraţie, Dan Tanasă, deputat AUR de Mureş.

Mulţumesc frumos.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Şlincu Dan-Constantin, Grupul parlamentar al PSD.

Şi urmează - poate ne ajută colegii de la tehnic - doamna deputat Huţu Alexandra, online.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată prim-ministrului interimar, domnului Vasile Cîţu.

Stimate domnule prim-ministru interimar,

Nici eu şi nici colegii mei din Partidul Social Democrat nu suntem împotriva multinaţionalelor, însă dorim ca toate firmele, atât cele româneşti, cât şi cele străine, care sunt pe piaţa din România să aibă un tratament egal şi să plătească impozitele aici, în ţară, pe măsura profitului obţinut.

Nu mai putem accepta dublul standard, adică multinaţionalele şi firmele străine să plătească impozit în ţara lor de origine sau în alte părţi, şi în România să achite doar câteva taxe generale, iar IMM-urile şi antreprenorii români să fie sufocaţi cu impozite şi taxe excesive.

Nu vrem discriminare, vrem echitate, aşa cum liderii din G20, organizaţie care reuneşte statele puternic dezvoltate şi emergente, au aprobat sâmbătă, la reuniunea lor de la Roma, acordul internaţional care se referă la impozitarea companiilor multinaţionale cu minimum 15% şi redistribuirea unei părţi a profiturilor începând din anul 2023.

Aşadar, e timpul să punem în aplicare aceste prevederi şi în România, prin modificarea legislaţiei în domeniul fiscal.

De aceea, vă rog să-mi comunicaţi dacă susţineţi iniţierea unui demers legislativ la nivel naţional, dar şi un demers de comunicare la nivelul Parlamentului European pentru desfiinţarea acestor standarde duble.

Solicit răspuns în termen legal.

Vă mulţumesc.

Deputat Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

O invit pe doamna deputat Huţu Alexandra, online.

Conectată? OK.

Vă rog.

Până refacem conexiunea, o să-l rog pe domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav să aibă ultima intervenţie înainte de eventuala intervenţie a doamnei deputat Huţu Alexandra.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată ministrului investiţiilor şi proiectelor europene.

Obiectul interpelării - "Motivele care au condus la blocarea unor măsuri de finanţare benefice pentru cetăţeni".

Stimate domnule ministru,

Programele operaţionale care vin în ajutorul cetăţenilor sau al mediului de afaceri, finanţate din fonduri europene sau guvernamentale, şi-au dovedit eficienţa de-a lungul timpului, fiind vitale, cu precădere în această perioadă pandemică.

Granturile, precum cele pentru investiţii, acordate IMM-urilor - măsura 3 -, sprijinirea creării şi extinderii capacităţilor avansate de producţie şi dezvoltare a serviciilor - măsura 2.2 -, îndreptate către antreprenori, sau granturi de dezvoltare a infrastructurii rurale pentru comunităţile aflate în mediul rural, reprezintă un ajutor extrem de mare, atât pentru antreprenori, cât şi pentru autorităţile locale, care pot să investească în infrastructură, oricare ar fi aceasta, pentru binele cetăţenilor.

Din păcate, în ultima perioadă, am putut observa faptul că granturile esenţiale, precum cele menţionate mai sus, care veneau în ajutorarea cetăţenilor şi care reprezentau principalul lor suport, au fost desfiinţate sau blocate temporar.

Spre exemplu, măsurile promise pentru ajutorarea întreprinderilor mici şi mijlocii, puternic afectate în această perioadă, au fost desfiinţate, fără a fi înlocuite cu altele.

Un astfel de exemplu este cel al măsurii 3, pentru investiţii acordate IMM-urilor, măsură care a fost desfiinţată, antreprenorii rămânând fără fondurile esenţiale, necesare susţinerii propriilor afaceri.

Totodată, un alt exemplu îngrijorător în acest sens îl reprezintă faptul că măsurile prin care autorităţile locale din mediul rural puteau accesa fonduri pentru îmbunătăţirea infrastructurii au fost blocate temporar, fără a se întrevede vreo perspectivă apropiată în ceea ce priveşte deschiderea acestora.

Astfel de situaţii accentuează lipsa de consecvenţă, transparenţă şi predictibilitate, atribute care sunt extrem de nefaste într-o perioadă ca cea pe care o tranzităm astăzi.

Având în vedere cele menţionate mai sus, stimate domnule ministru, vă rog să îmi comunicaţi poziţia Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene vizavi de cele menţionate mai sus.

Totodată, stimate domnule ministru, vă rog să îmi comunicaţi principalele motive care au stat la baza nedeschiderii apelurilor pentru principalele măsuri care vin în ajutorul cetăţenilor.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi parvină oral şi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai încercăm o dată la doamna deputat Huţu Alexandra?

Doamna Alexandra Huţu (prin audioconferinţă):

Mulţumesc frumos pentru sprijin, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea are ca obiect "Asigurarea zilelor libere plătite pentru părinţi în perioada desfăşurării şcolii online şi extinderea acestei măsuri şi pentru perioada de vacanţă" şi este adresată doamnei ministru interimar Raluca Turcan, ministrul muncii şi protecţiei sociale.

Stimate doamnă ministru,

După cum ştiţi, toate şcolile de stat din România au intrat într-o vacanţă forţată, în baza unor măsuri menite să reducă rata de infectare cu virusul SARS-CoV-2. De asemenea, sunt convinsă că ştiţi la fel de bine că această vacanţă forţată, decisă intempestiv, a creat foarte multe probleme pentru mulţi părinţi.

Vă dau exemplul dificultăţilor apărute în special la nivelul elevilor din ciclul primar, unde părinţii au fost nevoiţi să stea acasă pentru supravegherea copiilor. În perioada de vacanţă şcolară s-a întâmplat la fel, iar acest lucru a determinat o scădere considerabilă a veniturilor acestor familii, unde unul dintre părinţi nu a mai beneficiat de cel puţin o jumătate din salariul lunar, întrucât concediul medical nu se acordă în cazul asistării copiilor în perioada de vacanţă.

Aţi afirmat, prin intermediul unui comunicat de presă, că veţi veni cu amendamente, în Parlament, la Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă care prevede asigurarea zilelor libere plătite pentru părinţi în perioada desfăşurării şcolii online şi că veţi extinde această măsură şi pentru perioada de vacanţă şcolară.

Având în vedere aceste declaraţii, vă rog să îmi comunicaţi următoarele.

• Care este impactul financiar calculat la nivelul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale pentru asigurarea zilelor libere plătite părinţilor pentru cele două săptămâni de vacanţă?
• Ministerul Muncii dispune acum de cadrul bugetar şi de resursele financiare necesare pentru acordarea acestor sume sau e nevoie de o nouă rectificare bugetară, care implică numirea unui Guvern cu atribuţii depline?
• Amendamentele pe care le are în vedere Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale includ un mecanism de acordare retroactivă a banilor cuveniţi părinţilor care stau cu copiii în această vacanţă forţată, care deja se va consuma până la momentul adoptării legii, sau vă gândiţi ca această prevedere să se aplice doar pentru viitor?

Şi în final.

• De ce Ministerul Muncii nu a anticipat această situaţie, astfel încât să se opereze reglementarea la nivelul ordonanţei de urgenţă, având în vedere că toţi specialiştii au informat Guvernul de iminenţa valului 4 al pandemiei, care implica inclusiv măsuri de genul vacanţelor forţate?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Declar şedinţa închisă.

Mulţumesc.

Ne vedem mâine dimineaţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.54.