Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Din partea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, domnul secretar de stat Cezar Armeanu va răspunde interpelării domnului deputat Damian Brudaşca.

Domnul Cezar Armeanu (secretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimate domnule deputat,

Vă mulţumim pentru interesul manifestat cu consecvenţă pentru domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei.

În legătură cu propunerea pe care aţi avansat-o pentru transmisia programelor de televiziune prin satelit, vă aducem la cunoştinţă că SNR - Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, instituţie care funcţionează în subordinea Ministerului Comunicaţiilor, are ca principal obiect de activitate transportul şi difuzarea terestră a programelor publice de radio şi televiziune. Pentru programul public de televiziune România 1, acoperirea este în prezent de aproximativ 98% din populaţia României. Datorită reliefului diversificat al ţării, nu toate localităţile pot fi deservite cu acest program, din păcate.

Pentru programul public de televiziune TVR2, acoperirea este de doar 47% din populaţia României.

În strategia de dezvoltare a SNR este prevăzută modernizarea şi extinderea reţelei de emiţătoare pentru acest program până la asigurarea unei acoperiri de aproximativ 90% din întreaga populaţie a ţării.

În ceea ce priveşte recepţia prin satelit a programelor publice de televiziune, vă aducem la cunoştinţă că Societatea Română de Televiziune este deţinătoarea instalaţiilor de ridicare a programelor pe satelit, precum şi titulara contractului de închiriere a segmentului spaţiului necesar.

Conţinutul programelor şi modul în care se fac codările sau decodările, aşa cum aţi formulat dumneavoastră în interpelare, sunt stabilite de Societatea Română de Televiziune, fiind atributul exclusiv al acestei societăţi.

Vă asigurăm însă că MCTI-ul şi SNR-ul, care ni se subordonează, au ca o preocupare constantă difuzarea terestră în condiţii cât mai bune a programelor publice de televiziune. Vă mulţumesc.

Cu deosebită stimă, ministru Dan Nica.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, eu mulţumesc ministerului pentru răspunsul pe care l-a formulat, chiar dacă mă satisface doar parţial. Aşa cum am precizat în întrebare, este rodul colaborării cu o serie de specialişti în domeniu şi necesită urgentarea găsirii modalităţilor pentru modernizarea căilor de transmitere a emisiunilor programelor I, II, Cultural şi eventual România Internaţional. Având în vedere că în momentul de faţă cifrele avansate de către domnul ministru şi de către ministerul din care face parte sunt relative, pentru că sunt multe zone, nu numai în judeţul Cluj, al cărui deputat sunt, dar şi în alte părţi ale ţării, unde nici măcar programul I nu poate fi recepţionat având în vedere dotarea veche, insuficientă, neperformantă care există în momentul de faţă în acest lanţ de transmitere terestră.

În condiţiile în care s-ar generaliza sau s-ar iniţia un program, cel puţin pilot, pentru transmiterea prin satelit a programelor de televiziune, s-ar face economii substanţiale pentru posturile terestre de transmitere şi retransmitere şi în felul acesta s-ar crea şi economii în bugetul familiilor care beneficiază de transmisiunile de televiziune prin cablu, întrucât cetăţenii nu ar mai fi nevoiţi să plătească şi societăţilor de cablu pentru recepţionarea programelor.

Atrag atenţia cu tot respectul ministerului că în condiţiile de faţă sunt zone în care cabliştii retransmit programele studioului naţional de televiziune în condiţii de calitate execrabile, determinând o parte dintre persoanele beneficiare să comute pe posturile concurente ale programului de televiziune în detrimentul, de multe ori, a calităţii.

Deci, această intervenţie pe care am avut-o este un apel pentru a se gândi formule alternative în vederea acoperirii sau eliminării acestor neajunsuri din activitatea de transmitere şi retransmitere a programelor de televiziune, în condiţiile în care dorim să ne integrăm în Uniunea Europeană, unde deja există o serie de ţări care folosesc aceste modalităţi de transmitere a programelor de televiziune. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Corneliu Ciontu:

Am să invit din nou la microfon pe doamna ministru să dea răspuns celor două interpelări formulate de domnul deputat Damian Brudaşca. Vă rog, doamna ministru.

Doamna Maria Manolescu:

Referitor în primul rând la întrebarea formulată de domnul deputat Damian Brudaşca privind recuperarea sumelor datorate bugetului de stat de către Regia autonomă a domeniului public din Cluj-Napoca.

Din datele transmise de Direcţia generală a finanţelor publice a judeţului Cluj rezultă că Regia autonomă a domeniului public din Cluj-Napoca figurează în evidenţele fiscale ale administraţiei finanţelor publice Cluj-Napoca cu obligaţii faţă de bugetul de stat în sumă de aproape 18 miliarde de lei.

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 491/2002, regia a beneficiat de înlesniri la plata obligaţiilor restante la bugetul de stat. Înlesnirile la plată au fost acordate pe baza punctajului obţinut în urma analizei criteriilor de performanţă economico-financiară şi de disciplină fiscală, prezentate în anexa la ordonanţă, şi constau în: eşalonarea la plată pe o perioadă de 36 de luni, cu o perioadă de graţie de 6 luni, cuprinsă în eşalonare, a sumei de aproape 10 miliarde de lei, amânarea, în vederea reducerii cu 75%, a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor datorate şi neachitate în sumă de aproape 5 miliarde de lei, până la ultimul termen de plată din eşalonare, în situaţia în care regia va respecta întocmai termenele de plată şi condiţiile în care i-a fost acordată reeşalonarea.

În prezent, înlesnirea la plată a obligaţiilor restante la bugetul de stat acordată Regiei Domeniului Public din Cluj-Napoca este respectată.

Precizăm că anterior acordării acestei înlesniri la plată, Administraţia finanţelor publice Cluj-Napoca a înfiinţat popriri asupra disponibilităţilor din conturile Regiei autonome a domeniului public deschise la băncile din Cluj-Napoca, precum şi popriri asupra sumelor datorate de un număr de 9 persoane juridice debitorului, din care exemplificăm Primăria municipiului Cluj-Napoca, pentru suma de aproape 8 miliarde de lei.

În conformitate cu prevederile art.10 alin.2 din Normele metodologice privind procedura şi competenţele de acordare a înlesnirilor la plată a obligaţiilor restante la bugetul de stat, administrate de Ministerul Finanţelor Publice, aprobată prin Ordin al ministrului finanţelor, începând cu data încheierii Convenţiei pentru obligaţiile datorate bugetului de stat pentru care s-au acordat înlesniri la plată, executarea silită nu se porneşte sau nu se continuă, după caz, astfel încât în prezent procedura de executare silită este suspendată.

Totodată, din datele pe care le deţinem de la Direcţia generală a finanţelor publice a judeţului Cluj reiese că în anul 2003 s-au încasat de la Regia autonomă a domeniului public din Cluj-Napoca suma de 5,5 miliarde de lei, reprezentând creanţe ale bugetului de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi vă rog să răspundeţi şi la a doua întrebare, şi apoi domnul deputat va formula opiniile domniei sale.

Doamna Maria Manolescu:

La interpelarea formulată de domnul deputat Damian Brudaşca referitor la posibilitatea de a apela de către pensionari la credite bancare, Ministerul Finanţelor face următoarele precizări: În România, băncile sunt entităţi juridice organizate pe principii comerciale. În activitatea lor, acestea se supun atât prevederilor Legii societăţilor comerciale, precum şi Legii nr. 58/1998, respectiv Legii bancare, cu modificările şi completările ulterioare.

Creditarea persoanelor fizice de către bănci reprezintă un element de strategie managerială proprie, direcţionarea creditului către anumite segmente de piaţă neputând fi decisă sau susţinută prin măsuri administrative dispuse de autorităţi publice. Totodată, sistemul de acordare a creditelor are la bază norme proprii de creditare ale băncilor prin care sunt stabilite criterii şi condiţii ce trebuie întrunite de către solicitanţii de credite.

În opinia Ministerului Finanţelor Publice, categoriile de persoane cu venituri modeste care nu întrunesc condiţiile de eligibilitate solicitate de către bănci pot apela la serviciile cooperativelor de credit, instituţii care sunt reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, de asemenea, ordonanţă aprobată prin lege în anul 2002, aceste entităţi, respectiv cooperativele de credit, fiind organizate pe principiul întrajutorării membrilor lor, pot reprezenta o opţiune viabilă pentru solicitanţii de credite din categoria persoanelor cu venituri mici.

Astfel, potrivit prevederilor legale, cooperativele de credit repartizează anual 50% din profitul net pentru constituirea unei rezerve de întrajutorare destinată tocmai creării condiţiilor necesare în vederea reducerii costurilor operaţiunilor bancare desfăşurate cu membrii cooperatori. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Ţin să-i mulţumesc doamnei ministru pentru răspuns. Am două comentarii. În ceea ce priveşte primul caz, mă surprinde faptul că s-a acordat o asemenea scutire pentru o regie care este condusă de un membru marcant al Filialei municipale Cluj-Napoca a PSD, dar nu s-a procedat în mod identic şi cu Societatea Naţională de Căi Ferate - Regionala Cluj, din această cauză fiind în pericol de a fi aruncate în stradă nu mai puţin de 84 de familii, întrucât s-a pus poprire şi s-a interzis vânzarea către locatari a blocurilor în care aceştia trăiesc.

Este de asemenea surprinzătoare grija pe care o manifestă şi ministerul de scutire de la plată şi mai ales reducere a penalităţilor, pentru că nu există nici un temei legal pentru aceasta, întrucât s-a putut constata, şi, în repetate rânduri, am sesizat organele competente să facă verificările de rigoare, că această regie a fost pur şi simplu fraudată de fostul director general, actualmente vicepreşedinte al Consiliului judeţean Cluj.

Numai datorită acestei politici de spoliere s-a ajuns în starea de semifaliment la Regia autonomă a domeniului public din Cluj-Napoca.

În aceste condiţii, înseamnă că se legalizează furtul realizat de inginerul Liviu Medrea şi continuat de urmaşa acestuia, care ocupă în mod ilegal funcţia de director.

Cer, din acest punct de vedere, şi doamnei ministru şi ministerului să revină asupra acestei situaţii, să analizeze într-o manieră complexă şi nemotivată politic situaţia de acolo şi să ia măsurile legale ce se impun, în privinţa celui de al doilea răspuns, fac precizarea că este vorba de pensionari care necesită sume de bani în vederea efectuării unor reparaţii sau unor dotări pentru apartamentele în care aceştia trăiesc.

Ştiu că Guvernul s-a dovedit extrem de generos, şi este bine că a făcut-o, cu tânăra generaţie, în sensul creării de facilităţi pentru obţinerea de credite în vederea construirii de locuinţe sau achiziţionării de locuinţe.

Cred că ar trebui să se gândească ministerul şi Guvernul şi la o soluţie simetrică pentru vârsta a treia pentru a crea posibilitatea ca şi pensionarii să beneficieze de asemenea facilităţi, astfel încât ei să poată să întâmpine frigul ce se anunţă la iarnă, fără teama că vor îngheţa în casele lor.

Din acest punct de vedere, soluţia pe care doamna ministru o propune, respectiv orientarea spre băncile populare sau spre aceste case de credit nu mi se pare suficientă, pentru că fondurile de care acestea dispun nu sunt suficiente la nivelul solicitărilor.

Precizez că băncile îşi stabilesc aleator nivelele până la care pot să acorde credite, pentru unele persoane aceste nivele sunt la 2 milioane, 2 milioane şi jumătate, iar pentru pensionari, în mod precis, se precizează, se menţionează obligativitatea ca veniturile lunare să depăşească 3 milioane de lei în condiţiile în care prin bunurile mobile şi imobile pe care le au, ei pot să gireze, să garanteze cu alte cuvinte, posibilitatea băncilor de a-şi recupera cheltuielile.

Revin cu rugămintea către doamna ministru de a avea în vedere în perspectivă posibilitatea iniţierii unei ordonanţe de urgenţă sau hotărâri de guvern, astfel încât persoanele motivate de aceste necesităţi de realizare a unor reparaţii sau dotări corespunzătoare apartamentelor lor să beneficieze de o subvenţie specială din partea Guvernului din fondurile de rezervă pe care acesta le are, pentru că este şi în interesul Guvernului să se reducă în felul acesta obligaţiile de a acoperi ulterior, pe timpul iernii, prin subvenţii, căldura şi celelalte obligaţii de plată pe care Guvernul şi le asumă tot de o manieră populistă şi de natură propagandistică.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc. Doamna ministru, poftiţi.

Doamna Maria Manolescu:

Referitor la prima interpelare, în ceea ce priveşte înlesnirea la plată de care a beneficiat societatea comercială din Cluj este dreptul, într-adevăr, al Companiei Naţionale pentru Căi Ferate să solicite această înlesnire la plată, deci, Ministerul Finanţelor nu o poate acorda din oficiu. Ştim că acolo este problema cu un cămin de nefamilişti, că am făcut mai multe intervenţii şi noi pentru a se solicita reeşalonare la plată de către Societatea Naţională a Căilor Ferate.

În ce priveşte Regia autonomă privind domeniul public a beneficiat de un drept de care, în mod foarte transparent, poate să beneficieze orice companie, regie sau societate comercială, deci, indiferent de natura sau structura capitalului social sau de cine este condusă.

În cea de a doua problemă, în ce priveşte legiferarea acordării de credite pentru persoanele vârstnice, Ministerul Finanţelor nu poate să influenţeze politica unităţilor bancare, dar dumneavoastră puteţi să iniţiaţi un proiect de act normativ prin care să se propună o anumită sursă de acoperire a unei părţi din dobânda aferentă acestor credite. Deci, efectiv este o problemă care, pe bază de argumente, poate să fie susţinută de fiecare dintre partidele politice, având în vedere această categorie la care se adresează solicitarea dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca (din bancă):

Guvernul nu are nici o idee în acest sens?

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc, doamna ministru. Domnule Brudaşca, mai doriţi ceva? Nu. Am înţeles.