Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem, în continuare, la următorul punct al ordinii de zi.

Domnul ministru Gheorghe Sin de la agricultură este cineva? Pentru Domnul Damian Brudaşca este, da?

Răspundeţi, vă rog la întrebarea domnului Damian Brudaşca.

Domnul Viorel Gherase:

Mă numesc Viorel Gherase, sunt secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Vopi răspunde la interpelarea domnului Damian Brudaşca, punctual. Dânsul are 5 întrebări.

Prima Întrebare: Ce face ministerul dumneavoastră pentru aplicarea necondiţionată a Legii nr.33/1996?

Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nu are cuprins în bugetul alocat prin Legea bugetului de stat pe anul 2000 un capitol dinstinct cu destinaţia subvenţionării cu 50% a preţului masei lemnoase solicitată potrivit prevederii Legii nr.33/1996 de către persoanele îndreptăţite din Munţii Apuseni. Pentru a fundamenta şi a solicita alocarea în bugetul agriculturii, alimentaţiei şi a pădurilor la următoarea rectificare bugetară a sumelor necesare pentru subvenţie a 50% din preţul masei lemnoase valorificate de către ocoalele silvice celor îndreptăţiţi este, mai întâi de toate, necesar a se centraliza aceste solicitări la nivelul comunelor, apoi la nivel judeţean şi ulterior la nivel central şi transmite Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, oficial prin Ministerul Administraţiei Publice. Eu cred că trebuie să deblocăm situaţia la toate nivelurile pentru că nu avem încă o bază. Vă spun care este situaţia reală la ora actuală.

A doua întrebare. Cine stabileşte preţul de vânzare către populaţie pentru masa lemnoasă?

Preţul de vânzare a masei lemnoase pentru populaţie şi pentru agenţii economici se stabilesc de vânzător, în conformitate cu prevederile legale. Factorii care influenţează formarea preţurilor şi pe care se fundamentează acestea sunt: cuantumul cheltuielilor de împădurire, îngrijirea pădurii, baza şi protecţia pădurii reactualizată cu rata inflaţiei specifice fiecărei direcţii silvice. Aceste costuri se stabilesc pe natură de cheltuieli, materiale, combustibili, amortizarea mijloacelor fixe, amanajarea pădurilor, împăduriri, întreţinerea şi îngrijirea culturilor, combaterea dăunătorilor pădurilor, întreţinerea şi reparaţia drumurilor forestiere, salarii şi cheltuieli de protecţie socială.

Preţurile stabilite pe baza costurilor se diferenţiază în funcţie de o serie de elemente legate de masa lemnoasă, respectiv specia, sortimentul, volumul mediu la ha, natura tăierii, distanţa de cost apropiată a lemnului.

Întrebarea nr.3. Consideraţi echitabil ca în judeţul Cluj în zona Valea Iernii să se vândă un metru cub cu 150 de mii de lei pentru firmele privatizate şi cu 520 de mii lei pentru persoanele fizice?

În ceea ce priveşte exemplul de la Valea Iernii, din judeţul Cluj, diferenţa de preţ la care se face referire provine în principal din cauza diferenţei de natura tăierii, respectiv produse secundare, cu un preţ mai mic şi produse principale accidentale, cu un preţ mai mare.

De asemenea, pentru persoane fizice, în general, masa lemnoasă se vinde pe sortimente, ceea ce implică o creştere corespunzătoare a preţurilor, inclusiv manopera de exploatare forestieră, transport, sortare, spre deosebire de agenţii economici care cumpără, în principal, masă lemnoasă pe picior cu preţ, evident, mai mic.

Întrebarea nr.4. Există posibilitatea vânzării către firmele mici a unei cantităţi de până la 200 mc faţă de 10-20 mc pe an în prezent?

Agenţii economici cumpără masa lemnoasă numai prin participarea la licitaţie organizată de direcţiile silvice. Volumul de masă lemnoasă cumpărat nu este limitat decât de posibilităţile financiare ale firmei solicitate de oferta Direcţiei silvice, de concurenţa celorlalţi agenţi economici pentru aceeaşi masă lemnoasă constituită într-o partidă.

Întrebarea nr.5: Care este motivul stopării aplicării Legii nr.1/2000?

După cum desigur cunoaşteţi, comisiile locale şi judeţene joacă un rol extrem de important în aplicarea Legii nr.1/2000. Procedura de verificare de către comisiile locale, documentelor depuse de solicitanţi decurge anevoios, întârziind practic procedura de validare a drepturilor de proprietate.

În ceea ce priveşte contribuţia specialiştilor silvici în funcţionarea comisiilor locale judeţene, aceasta a rămas constantă pe parcursul aplicării Legii nr.1/2000.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să comentaţi, domnule deputat? Aveţi 2 minute.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Mulţumesc domnului ministru pentru răspuns. Întâmplarea face însă ca nici de această dată răspunsul să nu mă convingă.

Cred că ministerul din care dumnealui face parte ştia de existenţa acestei legi în momentul în care s-a stabilit structura bugetului pe anul în curs şi era firesc şi normal ca această structură să fie prevăzută şi la capitolul Subvenţii pentru aplicarea Legii nr.33/1996. Cred că nimănui din această ţară nu îi dă cineva dreptul să aplice sau să nu aplice o lege, funcţie de cum vor muşchii lui. De vreme ce exista această prevedere, înainte de fundamentarea bugetului pe acest an, consider un abuz în serviciu al compartimentului din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor faptul că n-a fost prevăzută această subvenţie pentru anul în curs.

Este normal ca aceste date privind cantitatea de masă lemnoasă pentru anul în curs să fi fost solicitate prefecturilor, respectiv primăriilor, până la data de 31 decembrie a anului trecut pentru anul în curs.

La fel de neconvingătoare sunt şi celelalte răspunsuri pentru că ele privesc situaţii concrete, iar în ceea ce priveşte diferenţele de preţ, ele nu se justifică în perimetrul aceluiaşi inspectorat silvic sau regie autonomă ROMSILVA, de vreme ce condiţiile nu diferă foarte mult. Mi se pare la fel de superficial şi răspunsul în legătură cu diferenţa uriaşă de preţ între preţul practicat persoanelor juridice şi preţul practicat persoanelor fizice, în condiţiile în care persoanele fizice sunt cele care-şi exploatează singure masa lemnoasă care le este aprobată. În schimb, în mod artificial şi abuziv, li se percepe această diferenţă inexplicabilă şi ilegală.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule ministru. Aveţi şi dumneavoastră dreptul să răspundeţi la aceste precizări, tot în două minute.

Domnul Viorel Gherase:

Vreau să fac precizarea că ministerul a înaintat adrese către consiliile locale şi judeţene. În schimb, vă spun, procesul este foarte anevoios şi nu avem o bază deocamdată. Şi, la prima rectificare de buget, o să alocăm într-un capitol distinct cota pentru subvenţionarea materialului lemnos destinat locuitorilor din Munţii Apuseni.

Partea de vânzare, dumneavoastră faceţi...nu este similară comparaţia!

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Lăsaţi-o aşa că-i mai bine!

Domnul Viorel Gherase:

Nu, nu e bine de loc! De ce? Preţul pe care mi l-aţi dat dumneavoastră este pentru sortimentul de crăci, iar cetăţeanul poate să cumpere sortimente altele decât lemnul de crăci, fus, şi normal că acest preţ diferă funcţie de specie, funcţie de sortiment, funcţie de faza în care se vinde lemnul.

Mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Vă invit să mergeţi acolo să vedeţi!

Domnul Valer Dorneanu:

Da. domnului Tamás Sándor. Este aici domnul deputat? Poftiţi!

Domnul Tamás Sándor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor secretari de stat,

Stimaţi colegi din Camera Deputaţilor,

Procedural, eu cred, şi după Regulament e sigur că prima dată trebuie să pun întrebarea ca să poată să-mi răspundă.

Domnul Valer Dorneanu:

De aceea v-am dat cuvântul, domnule deputat!

Domnul Tamás Sándor:

Cer permisiunea ca în două minute să dezvolt conţinutul întrebării depuse pentru Ministerul Agriculturii.

În conformitate cu prevederile Legii nr.165/1998, numeroşi producători agricoli au beneficiat de facilităţile acordate din fondul destinat creditorilor producători agricoli. În data de 29 noiembrie 2000, Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă cu nr.223/2000 care prevede posibilitatea amânării rambursării ratelor scadente cu maximum 360 de zile. Foarte mulţi producători agricoli au apelat la serviciile Băncii Internaţionale a Religiilor ca bancă comercială care a încheiat cu Ministerul Agriculturii o convenţie pe baza căreia BIR a acordat credite cu dobândă bonificată, beneficiind de facilităţile oferite atât de Legea nr.165/1998 cât şi de Ordonanţa de urgenţă 223/2000.

Întrucât BIR a intrat în faliment din data de 10 iulie 2000, lichidatorul băncii a comunicat prin Circulara nr.4/11.01.2001 faptul că prevederile ordonanţei de urgenţă nu se aplică la producătorii agricoli finanţaţi de BIR.

De asemenea, se aduce la cunoştinţa debitorilor că actul adiţional încheiat pentru prelungirea termenului de rambursare a creditului până la cel mult 30 noiembrie 2001 se consideră anulat unilateral.

Astfel, lichidatorul BIR printr-o circulară prevede următoarele: pentru toţi beneficiarii de credite, conform Legii nr.165/1998, care până la data de 31.XII.2000 nu şi-au rambursat creditele, se aprobă rescadenţarea achitării datoriei până la valorificarea recoltei viitoare, cu termen maxim de rambursare – 15 decembrie 2001. Pentru această perioadă, adică 15 decembrie 2000 şi 15 decembrie 2001, se va percepe o dobândă de 20%. Pentru perioada iniţială de creditare, adică pentru perioada anilor 1999-2000, din dobânda calculată de 41% nu se va mai restitui bonificaţia de 70%.

În luna aprilie 2001, din partea BIR, în faliment, se cere conversie în calitate de creditor: S.C. Reconversie şi valorificare active S.A." şi S.C. ROMCONTROL EURO. IMPARTNERS S.A." impun, în calitate de creditor, o nouă convenţie cu debitorii producători agricoli. În această convenţie, având în vedere situaţia BIR – bancă în faliment – şi neaprobarea prelungirii convenţiei încheiate iniţial cu BIR din partea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, actul adiţional privind rescadenţarea creditului acordat în baza Legii nr.165/1998, reeşalonat în baza Ordonanţei de urgenţă 223/2000, se modifică în felul următor: începând cu data de 15 decembrie 2000, se va calcula o dobândă de 20% pe an; debitorul nu va mai beneficia de bonificaţia de 70% din dobânda calculată pînă la data de 14 decembrie 2000; debitorul nu va mai beneficia de discauntul de 40% din comisionul de risc de 6% achitat la acordarea creditului.

Având în vedere faptul că producătorii agricoli au beneficiat de împrumuturi cu o dobândă bonificată în baza unei legi, legea respectivă fiind 165/1998, cu modificările şi completările ulterioare, aflate în vigoare, în momentul încheierii contractului precum şi în momentul prelungirii perioadei de creditare pentru a cărui aplicare şi-a asumat responsabilitatea o autoritate a administraţiei publice centrale, şi nu a constituit o politică de creditare a BIR, întrebările se adresează Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

1. Ministerul de ce nu a prelungit convenţia încheiată cu BIR sau cu lichidatorul acesteia, astfel încât producătorii agricoli să beneficieze de drepturile conferite de Legea nr.165/1998, cu modificările şi completările ulterioare.

Întrebarea este cu atât mai pertinentă cu cât actualul Guvern a emis Ordonanţa de urgenţă nr.40 din 2001, care deşi abrogă Legea nr.165/1998, prevede clar la art.2: "Creditele acordate în temeiul Legii nr.165/1998, cu modificările şi completările ulterioare, de către băncile comerciale producătorilor agricoli până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, aflată în derulare, se supun în continuare prevederilor Legii nr.165/1998, cu modificările şi completările ulterioare."

A doua întrebare: ce măsuri are de gând să întreprindă Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor pentru ca producătorii agricoli să poată beneficia de drepturile prevăzute de lege, indiferent de situaţia băncii comerciale care a acţionat doar ca intermediar între fondul special destinat sprijinirii producătorilor agricoli şi beneficiarii înşişi, de fapt, producătorii.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul, domnule ministru Gheorghe Sin.

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la întrebările domnului deputat Sándor Tamás, pe care noi le apreciem ca justificate, cu privire la aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.223/2000, pentru modificarea şi completarea Legii 165/1998, cu modificările şi completările ulterioare, şi în cazul producătorilor agricoli care au contractat credite din fondul constituit în baza acestei legi la Banca Internaţională a Religiilor, facem cunoscut următoarele:

Conform art.3 alin.2 din Legea nr.165, cu modificările şi completările ulterioare, privind constituirea la dispoziţia Ministerului Agriculturii a fondului pentru finanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor în perioada 1998/2000, şi a pct.5 alin.a) din Hotărârea Guvernului nr.649/1998 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii, sumele din fond au fost puse la dispoziţia băncilor comerciale pe bază de convenţii încheiate între Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi bănci, între care se numără şi Banca Internaţională a Religiilor.

La data de 10 iulie 2000, Banca Internaţională a Religiilor a fost declarată bancă în faliment, lichidatorul desemnat fiind S.C. Reconversie şi valorificare active S.A.

Această situaţie a impus ca Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în calitate de gestionar al fondului constituit din alocaţii bugetare, să sisteze acţiunea de derulare a creditării producătorilor prin intermediul Băncii Internaţionale a Religiilor, obligaţia instituţiei noastre din acest moment fiind de a recupera sumele acordate acestei bănci din resursele bugetului de stat, în care scop, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei s-a înscris la masa credală, dosarul aflându-se la judecătorul silvic pentru falimentul Băncii Internaţionale a Religiilor, pe rolul Tribunalului Municipiului Bucureşti, Secţia comercială.

Potrivit prevederilor art.3 alin.2 din Legea 165/1998, reglementările cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.223/2000 pentru modificarea şi completarea Legii 165/1998, nu pot fi aplicate în cazul Băncii Internaţionale a Religiilor, bancă în faliment, prin lichidatorul menţionat, deoarece continuarea creditării producătorilor agricoli, în baza acestui act normativ, se face numai prin intermediul Băncii comerciale, şi nu prin intermediul unui lichidator.

Menţionăm faptul că, întrucât între Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi Banca Internaţională a Religiilor – bancă în faliment – prin lichidatorul "Reconversie şi valorificarea activelor", nu există încheiat un addendum la convenţia iniţială, în sensul reglementărilor prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 223/2000, această bancă, declarată în faliment, nu avea dreptul de a aduce la cunoştinţa beneficiarilor de credite asupra prelungirii termenului de rambursare a împrumutului, conform prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă, până la clarificarea situaţiei privind legalitatea încheierii unui asemenea addendum cu un lichidator şi nu cu o bancă comercială, aşa cum preciza legea.

Dorind să vină în sprijinul producătorilor agricoli care au contractat credite în baza Legii 165, cu modificările şi completările ulterioare, de la Banca Internaţională a Religiilor, bancă declarată în faliment, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor a făcut demersuri către alte bănci comerciale cu care s-au încheiat convenţii în baza acestei legi, în sensul preluării creditelor acordate producătorilor agricoli în anul 2000 de această bancă, şi rămase de rambursat, cu respectarea prevederilor legii, demersuri ce nu au fost soluţionate în mod favorabil.

Facem precizarea că, în conformitate cu prevederile art.5 alin.2 din Legea 165, cu modificările şi completările ulterioare, creditele acordate în baza acestei legi nu beneficiază de garanţii guvernamentale.

Totodată, aducem la cunoştinţă faptul că Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nu are relaţii contractuale directe cu producătorii agricoli, creditele fiind acordate acestora prin intermediul băncilor comerciale pe bază de contracte de împrumut încheiate între bancă şi împrumutat, cu respectarea criteriilor de creditare prevăzute de normele bancare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Înainte de a continua, v-aş ruga să ascultaţi următoarea informare care doresc să v-o fac: mai sunt de dat 10 răspunsuri. În afară de cele 10 răspunsuri, mai sunt 17 colegi care doresc să depună interpelările. Dacă mergem în ritmul ăsta, nu vom putea asculta nici măcar toate răspunsurile, iar colegii noştri nu vor mai avea timp să depună interpelările. Eu v-aş ruga să vă drămuiţi puţin dorinţa dumneavoastră de a expune cât mai larg şi de a vă fi auziţi cât mai mult, care seamănă câteodată a un pic de vanitate, şi încercaţi să vă gândiţi şi la colegii dumneavoastră care urmează, care şi ei ar dori tot atât de mult ca şi dumneavoastră şi au aceleaşi drepturi ca şi dumneavoastră, să poată pune întrebarea şi să poată afla răspunsul.

Încercaţi, deci, să fiţi cât mai succinţi şi să nu vorbiţi numai de dragul de a vă auzi.

Poftiţi!

Domnul Tamás Sándor:

Domnule secretar de stat,

Vă mulţumesc pentru răspunsul dumneavoastră. Am înţeles conţinutul şi pare şi logic ceea ce aţi spus dumneavoastră. Ştiu şi eu foarte bine că BIR nu a beneficiat de garanţii guvernamentale. Dar întrebarea mea se referea la producătorii agricoli. Şi, concret, ce vină au producătorii agricoli, care, în baza unei legi, în speţă Legea 165/1998, cu modificări şi completări ulterioare, aflată în vigoare în momentul încheierii contractului, precum şi în momentul prelungirii perioadei de creditare, pentru a cărui aplicare şi-a asumat responsabilitatea autoritatea administraţiei publice centrale şi nu a constituit o politică de creditare a BIR.

Deşi am înţeles răspunsul dumneavoastră, problema e că actul constituţional "răspunsuri şi interpelări" este destul de formal, totuşi mi-am formulat încă o întrebare mai pragmatică: unde şi când pot găsi soluţii aceşti producători agricoli? La cine să se adreseze ca să poată să beneficieze de ceea ce aţi spus şi dumneavoastră la finele răspunsului, aşa am înţeles eu, că se va reeşalona, se va da altei bănci comerciale această bonificaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să mai faceţi vreo precizare, domnule ministru?

Nu, nu! ei au înţeles că mi-am făcut mie un apel ca să fiu eu mai succint, dar eu trebuie să respect procedura.

Poftiţi, domnule ministru!

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat, dacă sunteţi de acord, am înţeles întrebarea dumneavoastră. Vă vom da în scris răspunsul respectiv şi noi ne străduim ca să facem în aşa fel ca producătorii agricoli să nu fie în pierdere şi să beneficieze de prevederile legii.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Kerekes Karoly este? Da.

Aţi avut o întrebare scrisă, da? Dacă aţi avut o întrebare scrisă, asta nu se mai prezintă. Deci, rog pe domnul ministru Sorin...

Poftiţi! Dar v-am citit lista celor care aşteaptă şi ei să prezinte interpelarea.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În judeţul Mureş, Centrul militar judeţean eliberează legitimaţia de soţie de veteran de război pentru văduva veteranului de război, fost beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr.44/1994, numai dacă văduva acestuia prezintă din nou actele oficiale militare ale soţului decedat.

Este de neînţeles; dacă titularul, veteranul de război a beneficiat ani de zile de drepturile conferite de lege, având dosarul complet cu actele oficiale militare prevăzute la art.5 din Legea nr.44/1994, de ce trebuie să administreze aceleaşi dovezi şi văduva veteranului de război.

De ce nu sunt acceptate actele oficiale militare din dosarul soţului decedat? Nu credeţi că orice interpretare de a cere din nou dovezile în discuţie, este o adăugare la lege?

Atâta am vrut să vă întreb.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule ministru!

Domnul Aurel Sorin Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule deputat, am să încerc să fiu foarte succint, ca să nu citesc tot. Deci, ce se întîmplă? Ministerul Apărării Naţionale nu are buget pentru a plăti aceste ajutoare sociale. Ministerul Apărării Naţionale doar întocmeşte aceste dosare şi le trimite Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, care, prin Oficiul de pensii, este cel care face plata.

Dosarul pe care l-a avut soţul este depus la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, iar atunci când soţia decedatului vine din nou la Ministerul Apărării Naţionale, la centrul judeţean, noi suntem nevoiţi să întocmim un nou dosar pe care să-l trimitem tot la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Deci, dosarul soţului se află deja la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Noi nu mai avem acces în acel dosar cu acele documente, iar noi trebuie să întocmim un nou document tocmai pentru a fi în măsură, cât se poate de repede, cât se poate de legal. pentru că asta doresc să menţionez, există o metodologie prin care noi nu facem decât să respectăm caracterul legal al acestei metode.

Răspunsul scris îl primiţi, este corespunzător.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Da, da! Am înţeles că trebuie să vă auziţi în cască.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule ministru,

Am înţeles răspunsul dumneavoastră. Dacă dumneavoastră aşa vedeţi lucrurile că, din oficiu, centrele militare nu pot cere aceste documente din dosarul fostului soţ, atunci este posibil şi vă rog frumos atunci precizaţi dacă este posibil ca persoana interesată, văduva veteranului de război poate cere de la Ministerul Muncii o copie după actele militare ale soţului ei aflate în dosarul care se află la Ministerul Muncii. Mai concret, la direcţiile teritoriale ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. Dacă vedeţi această posibilitate, şi atunci cred că am şi rezolvat această chestiune.

Domnul Aurel Sorin Encuţescu:

Ministerul Apărării Naţionale poate să intervină asupra structurilor care se află sub autoritatea sa. Respectiv, o putem ajuta pe doamna ca să meargă la arhivele militare, pe baza unei scrisori pe care o adresează ministerului, noi cerem de la arhivă toate documentele respective. Nu ne putem adresa noi Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, nefiind în subordinea noastră. Dar arhivei, să ştiţi că-i putem cere.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi!

Domnul Dan Coriolan Simedru:

O problemă de procedură aş vrea să ridic. După cum ştiţi, Regulamentul nu permite ca reprezentantul ministerului să răspundă de două ori, să intervină de două ori după ce a dat primul răspuns, ceea ce s-a întâmplat şi suntem într-o situaţie de criză de timp, şi aş vrea să vă rog, ştiu că există, se uzitează foarte mult în România, adresarea faţă de cineva care este într-o funcţie inferioară cu o funcţie superioară. V-aţi adresat la doi secretari de stat până acum cu apelativul "domnule ministru". Având în vedere că sunt în direct la radio aceste discuţii, aş vrea să nu creăm confuzii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc pentru lecţia pe care mi-o daţi, însă ţin să vă amintesc despre prevederea regulamentară, potrivit căreia, după răspunsul la întrebare, deputatul poate să o comenteze şi la comentariul deputatului, ministrul poate să răspundă. Iar ca să-mi faceţi acum observaţii pentru faptul că i-am spus unui secretar de stat, ministru, potrivit unei practici obişnuite, mi se pare că folosim timpul destinat întrebărilor unor orgolii de rigoare cu care vrem să ne demonstrăm buna pregătire profesională. Îmi cer scuze! Dar mi se pare chiar abuziv ceea ce faceţi dumneavoastră.

Pentru domnul Kovacs Zoltan şi Szilágyi Zsolt. Domnul Ovidiu Ianculescu. Nu este. Amînăm răspunsul pentru că nu este domnul ministru.

Pentru domnul Damian Brudaşca răspunde domnul secretar de stat Dumitru Pâslaru.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Interpelarea domnului Damian Brudaşca vizează mai mult Ministerul Învăţământului şi Ministerul Turismului. De altfel, şi urmează răspunsurile formulate de reprezentanţii acestor ministere.

Din punct de vedere al Ministerului Culturii – subiectul interpelării: măsurile pe care le preconizează Ministerul Culturii şi Cultelor în vederea sprijinirii şcolilor româneşti în organizarea de excursii cu scop educativ pentru elevi pe durata vacanţei de vară.

Subiectul interpelării domnului deputat vizează conceptul şi aria de preocupări definită prin sintagma "educaţie permanentă prin şcoli şi instituţiile de cultură". Educaţia permanentă se bazează pe o strategie naţională pentru derularea procesului de educaţie şi iniţiere pe tot parcursul vieţii, la nivel individual şi instituţional, cu scopul îmbunătăţirii cunoştinţelor, deprinderilor şi competenţelor ce se realizează prin intermediul unor instituţii cu sau fără personalitate juridică de drept public şi privat, în aria profesională, mediu, tineret şi sport.

În acest context, se situează şi organizarea unor tabere de creaţie şi excursii cu caracter educativ pe perioada vacanţei şcolare. Inspectoratele şcolare judeţene în colaborare cu direcţiile judeţene pentru cultură, patrimoniu şi culte şi cu administraţiile judeţene ale taberelor, elaborează în mod unitar şi descentralizat programe instructiv-educativ-turistice şi sportive pe perioada verii.

Taberele de creaţie se organizează ca programe sectoriale finanţate de către autorităţile administrative locale sub îndrumarea direcţiilor judeţene de cultură şi învăţământ. Pentru vizitarea muzeelor, siturilor arheologice, caselor memoriale şi altor obiective culturale, grupurile organizate beneficiază de îndrumare, explicaţii şi reducere a tarifelor de acces.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu am adresat această întrebare mai multor ministere care ar trebui în mod firesc să se preocupe de conţinutul şi posibilitatea desfăşurării unor activităţi educaţionale pe timpul vacanţei de vară a elevilor. Spun acest lucru pentru că, în toate ţările occidentale, în perioada de vară, se organizează asemenea deplasări la monumente sau la situri de importanţă culturală, istorică, definitorii pentru satul sau zona respectivă.

Pe mine m-a impresionat lecţia pe care mi-a prezentat-o aici domnul secretar de stat. Este în tipicul ministerului din care face parte. N-am înţeles de ce nu vor să facă din această perioadă de vară prilej pentru mai buna cunoaştere de către elevi a ceea ce a lăsat moştenire acest popor generaţiilor ce vin.

Formele artificiale prin care a încercat să formuleze răspunsul, dovedesc lipsa totală de interes pentru această dimensiune importantă a procesului educativ pentru tânăra generaţie. De altfel, am primit şi celelalte răspunsuri, sunt în aceeaşi notă. Se pare că autorităţile competente nu au intenţia să facă nici în acest an nimic pentru elevii şcolilor româneşti.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Cornel Popa este? Nu este.

În consecinţă, se amână răspunsul pe care ar trebui să-l dea domnul Radu Damian.

Domnul Nicolae Ionescu este? Poftiţi!

Vă răspunde domnul secretar de stat Tudor Florescu.

Domnul Tudor Florescu:

Domnule preşedinte,

Sunt Tudor Florescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei.

Stimate domnule deputat Nicolae Ionescu,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă facem cunoscute următoarele:

Compania TAROM consideră că nu este încă oportun din punct de vedere economic deschiderea unei curse Bucureşti-Sibiu-München-Veneţia şi retur. În prezent, pasagerului i se oferă posibilitatea de a ajunge la aceste puncte prin curse de conexiune. Exemplu, Germania, 6 destinaţii; München, curse regulate; Italia, 6 destinaţii.

TAROM analizează în permanenţă solicitările pentru noi destinaţii, dorind să ofere soluţii de călătorie cât mai avantajoase.

Compania va avea în vedere solicitarea mai sus menţionată la introducerea următorului orar de operare în funcţie de traficul existent.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Tot pentru domnul Tudor Florescu. Domnul deputat Kerekes Karoly este? Nu este. Transmiteţi răspunsul scris domnului Kerekes.

Domnule Damian Brudaşca, aveţi trei întrebări şi vă rog să le puneţi pe toate ca să câştigăm timp. Întrebările sunt pentru domnul secretar de stat Radu Damian, pentru domnul Tudor Florescu şi pentru domnul secretar de stat Alin Burcea care v-a transmis răspunsul scris.

Poftiţi, răspundeţi!

Domnul Radu Mircea Damian:

Răspunsul pe care sper că îl aşteptaţi îl veţi primi şi în scris.

Interpelarea dumneavoastră se referă la acţiunile pe care Ministerul Educaţiei şi Cercetării le-a pregătit pentru activităţile extraşcolare pe timpul vacanţei de vară. Ele au în vedere desfăşurarea unor activităţi care se înscriu într-un calendar adresat copiilor, activităţi cu caracter educativ materializate sub formă de concursuri, festivaluri, simpozioane, expoziţii şi tabere care au ca scop major asigurarea accesului legal al tuturor copiilor la acţiuni active, atragerea elevilor defavorizaţi social sau aflaţi în situaţii de risc în programe naţionale şi internaţionale, susţinerea elevilor din mediul rural şi din oraşele mici, a copiilor din centrele de plasament sau proveniţi din familii sărace, precum şi pe cei din sferele minoritare.

Direcţia Generală pentru Activităţi Extraşcolare şi-a propus să antreneze peste 150.000 de elevi în manifestări de acest tip organizate în timpul verii. Ele se referă la promovarea acelor acţiuni care stimulează şi susţin creativitatea, drepturile copiilor, democraţia, toleranţa, drepturile omului, necesitatea cunoaşterii spaţiului cultural românesc, îmbogăţirea valorilor culturii, deschiderea spre proiecte interdisciplinare, de asemenea spre programe ce promovează interculturalitate, relaţii de prietenie, colaborare şi înţelegere şi ajutor reciproc.

În răspunsul scris, veţi găsi 35 de astfel de acţiuni, atât pe caracter naţional cât şi internaţional, cu calendare clare, unele s-au şi desfăşurat în vacanţele care au trecut. Şi, de asemenea, vă asigur că această problemă se află în atenţia Ministerului Educaţiei şi Cercetării care o va trata cu toată atenţia şi în această vară.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Societatea Naţională Căi Ferate Române de Călători este receptivă la solicitările inspectoratelor şcolare, de a sprijini organizarea unor programe educaţionale pentru elevi, pe perioada vacanţei de vară.

Pentru transportul pe litoral în această vară, SNC Călători a pregătit 24 de perechi de trenuri, asigurând legătura cu Bucureştiul şi a principalelor oraşe din ţară cu litoralul. Inspectoratele şcolare pot solicita agenţiilor de voiaj CFR rezervarea locurilor cu 30 de zile înainte de data călătoriei.

Vizavi de reducerile obişnuite de 50% pentru transportul de elevi, clasa a II-a, pe perioada de vară, grupurile organizate de cel puţin 20 de copii sau elevi, precum şi însoţitorii lor, beneficiază de reduceri de 50% din tariful de trenuri de persoane şi al suplimentelor pentru trenul accelerat, rapid şi expres.

Copiii în vârstă de până la 10 ani beneficiază de reduceri de 50% din tariful de transport şi suplimentul de tren accelerat rapid şi expres, la clasa a II-a.

Elevii şi studenţii beneficiază de reducere de 60% din tariful trenurilor de persoane la orice clasă, pentru călătoriile de sfârşit de săptămână.

Acesta este răspunsul.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

A venit cumva domnul deputat Kerekes?

Domnule Florescu, mai aveţi de răspuns la o întrebare.

Domnul Kerekes Károly:

Din partea ministerului tranporturilor?

Domnul Valer Dorneanu:

Am întrebat şi nu vă vedeam în sală şi n-aţi ţipat.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat, actele normative privind reducerea acordată pensionarilor pentru transportul intern, respectiv Legea nr. 147 din 2000, Hotărârea de Guvern nr. 1.287 din 2000 au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 354 din 28.07.2000, respectiv nr. 690 din 22.12.2000.

Astfel, aceste acte trebuie cunoscute şi aplicate de către orice persoană fizică şi juridică, acestea având obligaţia de a lua act de orice iniţiativă legislativă publicată în Monitorul Oficial.

ARR-ul a comunicat ca o măsură asiguratorie, prin agenţiile teritoriale aceste acte normative, deşi nu avea obligaţia informării operatorilor de transport despre actele normative publicate în Monitorul Oficial.

Faţă de cele prezentate anterior, considerăm că ARR-ul, respectiv agenţiile acestuia, nu pot fi făcute răspunzătoare de necunoaşterea legilor în vigoare de către operatorii de transport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule secretar de stat, am impresia că ocoliţi iarăşi întrebarea. Mi-aţi cerut să aduc un caz concret, unde şi cum nu se aplică această lege şi destul de cinic aţi formulat răspunsul data trecută şi de aceea am revenit şi v-am şi dat un răspuns, un caz concret şi din ziarul local, declaraţia directorului tehnic al Societăţii Comerciale de Transport din Mureş. Dumneavoastră iarăşi ocoliţi întrebarea. Vă rog frumos să-mi spuneţi cum se poate întâmpla ca în judeţul Mureş, la data de 30 mai, întreprinderile de transport, societăţile comerciale de transport nu cunosc această reglementare, deşi dumneavoastră aţi afirmat că ministerul şi-a făcut datoria, că ARR-ul, autoritatea română rutieră, şi-a făcut datoria. Cum şi-a făcut datoria, domnule secretar de stat? Eu v-am spus un caz concret, vă rog frumos să-mi răspundeţi concret.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar de stat ...

Domnul Kerekes Károly:

Nu vine să răspundă, domnule preşedinte? Se face că nu ştie despre ce este vorba?!

Domnul Valer Dorneanu:

Am o rugăminte. Suntem în Parlament, nu la Parchet. Este vorba, totuşi, de un coleg de-al nostru, din Executiv, este adevărat, este vorba de un om care nu trebuie luat ca la Parchet. Deci, chiar dacă răspunsul vă nemulţumeşte, eu nu cred că trebuie să ridicăm atât de mult temperatura, că aţi văzut că colegul nostru a făcut un efort ca să vină să ne răspundă.

Doriţi să mai adăugaţi ceva sau îi răspundeţi în scris?

Domnul Tudor Florescu:

Răspund în scris.