Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Trecem la partea a doua a şedinţei de astăzi, şedinţă consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Pentru domnul deputat Dan Brudaşcu, răspunde domnul secretar de stat Aurel Encuţescu, cu privire la memoriul domnului Ioan Horaţiu Mureşan din Cluj-Napoca.

Domnul Aurel Sorin Encuţescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu privire la situaţia domnului Ioan Horaţiu Mureşan, preot militar până în anul 2003, vă prezint următoarele aspecte:

În anul 1996, moment în care domnul Mureşan a fost încadrat în structurile militare, în legislaţie nu era prevăzută o limită de vârstă pentru încadrarea în categoria clerului militar, preoţii militari fiind salariaţi civili.

Statutul acestora era reglementat prin protocolul încheiat la data de 11.X.1995 între Ministerul Apărării Naţionale şi Patriarhia Română care stipula la pct.8 că:"Preoţii încadraţi în structurile militare se bucură de toate drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare şi de regulamentele pentru personalul civil din Ministerul Apărării Naţionale".

Conform pct.18 din acelaşi document, preoţii angajaţi pe baza acestui protocol erau încadraţi şi salarizaţi la nivelul funcţiilor de consilier, expert, inspector de specialitate, după caz. Ulterior, necesităţile privind asistenţa religioasă în armată s-au modificat, astfel încât rolul instituţiei clerului militar, în perspectiva aderării la Alianţa Nord-Atlantică, a crescut proporţional cu noile angajamente asumate.

Astfel, prin Legea nr.195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar, preoţii militari s-au constituit într-o categorie socio-profesională nouă, cu un statut bine definit, fiind asimilaţi, potrivit art.15, corpului ofiţerilor.

În conformitate cu prevederile Constituţiei, în scopul satisfacerii cerinţelor religioase ale militarilor, dar şi în armonie cu canoanele bisericeşti, această categorie profesională cu pregătire distinctă, tocmai din acest motiv asimilată corpului ofiţerilor superiori, îşi desfăşoară activitatea de asistenţă religioasă conformându-se ordinelor comandanţilor, cărora li se subordonează, şi documentelor de planificare a instruirii militarilor.

Deşi au permisiunea de a nu purta armă pe considerente ce ţin de regulile bisericeşti, preoţii militari deţin un statut special, în sensul că împrumută elemente specifice atât din carierea preoţilor civili, cât şi din cea a ofiţerilor, aşa cum dispun normele juridice.

Astfel, de exemplu, conform art.21 din Legea 195/2000, limitele de vârstă până la care preoţii militari pot fi menţinuţi în funcţii sunt similare cu cele ale cadrelor militare.

În cazul domnului Ioan Horaţiu Mureşan, au fost aplicate prevederile art.92 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, potrivit cărora pentru gradul de colonel în activitate, limita de vârstă este de 55 de ani.

În raport cu datele prezentate, Ministerul Apărării Naţionale a procedat în mod legal la aplicarea dispoziţiilor normative incidente în speţă. Situaţia juridică creată de Legea nr.195/2000 nu este discriminatorie, fiind aplicabilă tuturor subiectelor de drept din sfera vizată, şi nici n-a prezentat caracter de noutate în anul 2003, moment în care legea a devenit aplicabilă şi domnului Mureşan.

Reanalizând situaţia preotului Ioan Horaţiu Mureşan şi luând în considerare aprecierile favorabile la adresa sa, precum şi meritele deosebite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, Ministerul Apărării Naţionale a dispus luarea măsurilor necesare pentru reîncadrarea acestuia la Corpul IV armată teritorial Constantin Brezan, pe funcţia de referent de specialitate.

Tot în sensul restabilirii dreptului său, preotul Ioan Horaţiu Mureşan s-a adresat instanţei competente, urmând ca sentinţa aceasta să decidă rezolvarea juridică a situaţiei create.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Trebuie să adresez mulţumiri domnului secretar de stat şi Ministerului Apărării Naţionale pentru această soluţie cu un caracter uman deosebit în cazul acestui preot, care la vârsta de 56 de ani ar fi riscat să fie primul preot român şomer, întrucât la încadrarea în armată nu i s-au făcut precizările despre care a făcut vorbire domnul secretar de stat şi întrucât el, la încadrarea în armată ca preot militar, a părăsit parohia civilă pe care a deţinut-o şi, o dată cu aceasta, şi toate celelalte drepturi legale ce-i reveneau.

Îi mulţumesc în mod special domnului secretar de stat pentru soluţie, pentru că e vorba de rezolvarea unui caz şi evitarea unei situaţii care ar fi riscat să creeze, din acest punct de vedere, probleme de ordine social şi de ordin uman.

Noi, câţiva deputaţi din mai multe partide politice, încercăm să sprijinim ministerul, în sensul ca în perspectivă, pentru celelalte cazuri care mai există la această dată, să se aibă în vedere, la momentul împlinirii vârstei de 55 de ani, prevăzută de art.22 lit.a) din Legea nr.195/2000, preoţii militari încetează să mai aibă această calitate, după împlinirea vârstei şi vechimii în serviciu, un aspect. Noi vom propune ministrului apărării să analizeze oportunitatea de a se considera la această împlinire luarea în considerare a întregii vechimi avute de cel în cauză şi în activitatea civilă înainte de încadrarea sa militară.

Ar fi o soluţie prin care să se rezolve de o manieră elegantă şi de o manieră umană cazuri de această natură care să nu aducă prejudicii corpului preoţilor militari.

Oricum, mulţumiri pentru soluţia găsită.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul Teodor Cladovan va răspunde domnul Andrei Grigorescu, la o întrebare cu privire la finalizarea lucrărilor de introducere a gazului metan în satele Abram, Marginea şi Satubarba din Bihor.

Domnule Grigorescu, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Grigorescu (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind situaţia lucrărilor de introducere a gazului metan în câteva sate ale judeţului Bihor, vă comunicăm următoarele:

În perioada 1999-2000, snp PETROM a demarat acţiunea de dezvoltare a propriilor reţele de gaze, în contextul în care în anii precedenţi se înregistraseră pierderi însemnate la bugetul de venituri din cauza unor cantităţi importante de gaze preluate de sistemul naţional de transport şi societăţile de distribuţie.

Dezvoltarea unor reţele de distribuţie a gazelor proprii, prin care să fie comercializate gazele produse, prezenta şi alte avantaje la momentul respectiv: reducerea cheltuielilor cu comprimarea gazelor, garanţia recuperării contravalorii gazelor livrate în ce mai scurt timp, crearea de noi locuri de muncă.

În acest context, această acţiunea a fost aprobată de către Consiliul tehnico-economic al SNP PETROM şi de adunarea generală a acţionarilor PETROM pentru comuna Abram, satele Abram, Marginea şi satubarba.

În baza acestor aprobări, au fost împuterniciţi reprezentanţii Sucursalei Suplac să încheie contracte de concesionare cu reprezentanţii administraţiei locale.

Trebuie precizat că lucrările executate din fondurile cetăţenilor celor trei localităţi au fost efectuate anterior încheierii contractului de concesiune între Primăria Abram şi SNP PETROM.

Distribuţia de gaze din zonă trebuia alimentată cu gaz, iar SNP PETROM trebuia să asigure gazele necesare pentru localităţile respective. Reevaluarea zăcămintelor din zonă şi construirea şi punerea în funcţiune a instalaţiei de cogenerare de la Sucursala Suplac, au condus la situaţia în care PETROM nu mai dispune de resurse suficiente decât pentru doi-trei ani şi, în aceste condiţii, SNP nu poate realiza amortizarea investiţiilor.

Prin urmare, programul de investiţii al PETROM nu a mai inclus acest proiect. PETROM nu a mai investit în reţele de distribuţie gaze în zona de activitate a Sucursalei Suplac şi are în exploatare deja în zona respectivă două distribuţii de gaze pentru care a primit licenţa de distribuţie.

Începând cu intrarea în vigoare a Legii 241/6 iunie 2003, pentru modificarea anexei la Legea 213 din 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi apariţia Ordinului ministrului economiei şi comerţului nr.361 din 7.VIII.2002 pentru aprobarea Regulamentului de funcţionare a comisiei pentru activitatea de concesionare în domeniul distribuţiei energiei electrice şi gazelor naturale, Ministerul Economiei şi Comerţului are astăzi calitatea de concedent în domeniul distribuţiei energiei electrice şi gazelor naturale, primind până în prezent circa 400 de solicitări din acest punct de vedere.

Având în vedere cele prezentate, SNP PETROM va efectua o nouă evaluare a lucrărilor deja realizate, o analiză de eficienţă economică pentru a schimba soluţia tehnică, respectiv o nouă investiţie pentru conectarea distribuţiei din zona comunei Abram cu sistemul naţional de transport care să permită alimentarea cu gaze, indiferent de epuizarea resurselor proprii din zonă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Următoarea întrebare e adresată Ministerului Justiţiei de domnul deputat Metin Cerchez. Este? Nu este. Vă rog să-i transmiteţi în scris răspunsul.

Pentru domnul Nicolescu Mihai, va răspunde domnul Adam Crăciunescu, din partea Ministerului Agriculturii, Apelor, Pădurilor.

Domnul Nicolescu Mihai are să-i pună o întrebare legată de structura culturilor agricole.

Vreţi să dezvoltaţi interpelarea? Nu. Eventual, comentaţi la sfârşit.

Vă rog, domnule ministru!

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Apelor, Pădurilor şi Mediului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La întrebarea formulată de domnul deputat Mihai Nicolescu, vă comunicăm următoarele: Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, pe baza propunerilor primite de la direcţiile pentru agricultură, dezvoltare rurală judeţene şi a Municipiului Bucureşti, a realizat structura culturilor agricole şi a producţiilor ce se vor obţine în acest an. Astfel, suprafaţa arabilă de 9.393 de mii de hectare va fi ocupată cu cereale - 5908 mii ha; plante tehnice, 1404 mii ha; leguminoase boabe, 50.000 hectare; legume de câmp, 237.000 ha; plante furajere, vechi şi noi, 1258 mii ha; alte culturi, 253.000 ha.

Producţiile agricole programate la principalele grupe de culturi în anul agricol 2003-2004, se prezintă astfel: cereale, 16.558 mii tone; plante tehnice, 4430 mii tone; leguminoase, 84.000 tone; cartofi, 4245 mii tone; legume de câmp, 3794 mii tone.

De asemenea, a fost elaborat programul pregătirii campaniei agricole din acest an, stabilindu-se elemente necesare pentru realizarea producţiei agricole vegetale care să asigure în totalitate necesarul intern cât şi disponibilităţile pentru export.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, răspundeţi şi la a doua interpelare, pentru a face comentariile împreună. A doua întrebare tot pentru domnul Mihai Nicolescu, se referă la modalitatea de susţinere a producătorilor agricoli pentru realizarea culturilor în 2003-2004.

Domnul Adam Crăciunescu:

În legătură cu cea de-a doua interpelare: pentru aplicarea unor tehnologii ridicate la culturile agricole şi obţinerea creşterii producţiei şi a indicilor de calitate a produselor agricole pentru anul 2004, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului a promovat forme de sprijin financiar pentru producătorii agricoli, după cum urmează: sprijin direct al statului, 2 milioane lei pe hectar pe suprafeţe de până la 5 hectare inclusiv, în sumă totală de 8600 miliarde lei, conform Legii nr.596/2003; ajutor financiar pentru cumpărarea seminţelor certificate şi a materialului săditor din producţia internă în sumă totală de 928,6 miliarde lei, prin Hotărârea de Guvern 817/2003; sprijin direct al statului acordat producătorilor agricoli pentru producţia marfă în sumă totală de 1835 miliarde lei, prin Hotărârea de Guvern nr.1594/2003; susţinerea tratamentelor fitosanitare de interes naţional în sumă totală de 200 miliarde lei, conform Ordinului ministrului nr.27/1995 privind modul de finanţare a activităţilor de protecţia plantelor şi carantină fitosanitară; susţinerea corectării acidităţii şi alcalităţii solurilor, în sumă de 60 miliarde lei, conform Ordinului Ministrului pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanţarea de la buget a amendării solurilor acide şi alcaline; subvenţie pentru achiziţionarea de instalaţii de irigat, în valoare de 300 miliarde lei conform Hotărârii de Guvern nr.801 din 2003; subvenţii în achiziţionarea de tractorare şi maşini agricole, în sumă totală de 600 miliarde lei, conform Hotărârii de Guvern 1399/2003; despăgubiri pentru calamităţi şi subvenţii pentru prime de asigurare, în valoare totală de 723,7 miliarde lei, conform Legii 381 din 2002 şi a Hotărârii de Guvern nr.74 şi 1458 din 2003; alocaţii bugetare pentru sprijinirea producţiei agricole, prin credite pentru producţie, în sumă totală de 100 miliarde lei conform Legii nr.605/2003 privind modificarea Legii creditelor agricole pentru producţie nr.150 din 2003; subvenţionarea energiei electrice pentru pomparea apei de irigat şi a cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii a sistemelor de irigat, în sumă totală de 1600 miliarde lei, conform Ordinului Ministrului nr.252 din 2003.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Mihai Nicolescu.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Mulţumesc domnului secretar de stat Crăciunescu pentru răspunsurile date la prima problemă, vizând structura culturilor agricole. Asistăm la o îmbunătăţire a acesteia. Cred că va trebui să realizăm, într-adevăr, capitolul acesta privind sfecla de zahăr, pentru că şi anul trecut am avut 90.000 prevăzut şi, în final, producătorii nu au realizat programul întreg, complet, deci va trebui să vedem, într-adevăr, să găsim măsurile de stimulare încât să sporim suprafaţa şi producţia de aşa manieră încât să asigurăm necesarul de sfeclă pentru zahărul de care avem nevoie în ţară. Lângă sfeclă, leguminoase, suprafeţe mai mari va trebui să avem şi la plantele tehnice.

În legătură cu problema a doua, modalitatea de susţinere. Susţinerea pe care Guvernul a dimensionat-o pentru anul 2004, pentru campaniile agricole din anul 2004, reprezintă, într-adevăr, aşa cum cunoaştem, dublu faţă de anul 2003, ca buget. Cred că este foarte important ca aceste informaţii să ajungă la producător, pentru că sunt o serie întreagă de acţiuni pregătitoare, pe care le pot realiza în vederea accesării fondurilor respective, în măsura în care cunosc foarte bine aceste demersuri pe care Guvernul le-a făcut.

De aceea, cred că prin tot aparatul pe care îl avem la nivelul direcţiilor agricole, trebuie să realizăm acest demers. Mi se par foarte importante încă două lucruri: să derulăm acest sprijin, conform programului, deci, cu alte cuvinte, la timp. Şi în mod deosebit, o atenţie deosebită pentru susţinerea financiară şi derularea programelor pentru dotarea cu tractoare, utilaje agricole şi pentru utilaje în vederea irigării.

Mulţumesc ministerului, domnului ministru, pentru informaţiile pe care le-a formulat.

Mulţumesc şi dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Liana Naum va primi două răspunsuri, din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, de la domnul Radu Damian.

Prima, cu privire la accesul echitabil la educaţie pentru copiii şi tinerii din mediul rural. Amândouă sunt la fel: de ce le-a împărţit în două, nu ştiu! Explicaţi dumneavoastră, domnule ministru.

Domnul Radu Mircea Damian (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului):

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Prima întrebare se referă la modul în care ministerul sprijină învăţământul rural din România. Vă mărturisesc că mă aflu într-o situaţie difilă, întrucât întrebarea se referă la acţiuni susţinute ale ministerului, iar răspunsul meu, pe care l-am îl am şi în scris, se întinde pe un număr mare de pagini.

De aceea, o să cer permisiunea doamnei deputat, să scot în evidenţă numai elementele principale, care prezintă interes pentru distinsa Cameră a Deputaţilor.

Aş începe prin faptul că ministerul urmăreşte realizarea idealului educaţional, întemeiat pe tradiţii umaniste, pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti, între care un rol foarte important îl are asigurarea accesului echitabil la educaţie al elevilor din mediul rural.

În acest scop, ministerul a întreprins demersurile necesare şi a obţinut un împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în vederea finanţării unui proiect pentru învăţământul rural. Acesta este în valoare totală de 90.000.000 dolari SUA, este co-finanţat de Banca Mondială (60.000.000) şi Guvernul României - 30 milioane de dolari, şi urmează să fie implementat pe o perioadă de 6 ani, din 2003 până în 2009.

Acest proiect a fost ratificat cu Legea nr.441/2003, şi a fost pus în aplicare, efectiv, a început pe data de 17 noiembrie 2003. Obiectivul proiectului îl constituie îmbunătăţirea accesului elevilor din mediul rural la un învăţământ performant. Proiectul se adresează tuturor elevilor din învăţământul obligatoriu, cadrelor didactice şi comunităţilor din mediul rural din România, aproximativ 12.500 de şcoli, şi peste 2.600 de comune.

În continuare, răspunsul prezintă principalele căi de acţiune prin care proiectul îşi propune să intervină, ca de exemplu: dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a procesului de învăţământ, promovarea de programe educaţionale inovatoare.

Este structurat pe mai multe componente.

Prima componentă: îmbunătăţirea activităţilor de predare-învăţare în şcolile din mediul rural, care are ca obiectiv dezvoltarea competenţelor profesionale ale cadrelor didactice, este structurată pe patru componente.

Componenta a doua: îmbunătăţirea parteneriatului între şcoală şi comunitate în mediul rural, pe baza unor proiecte educaţionale inovative, are ca obiectiv îmbunătăţirea parteneriatului între şcoală şi comunitate.

Componenta trei: întărirea capacităţii de monitorizare, evaluare şi realizare de strategii.

Componenta următoare: întărirea capacităţii de management a proiectului.

Totodată, ministerul a înscris în Programul de relansare a învăţământului rural Proiectul bilateral franco-român "Educaţia pentru informaţie în mediul rural defavorizat", care urmăreşte ţinte ca: promovarea unei pedagocii inovante, favorizarea muncii în echipă, asigurarea accesului liber la informaţie şi cultură a tuturor tinerilor şi a membrilor comunităţii locale, familiarizarea cu tehnici de informare şi comunicare în învăţământ, cultivarea spiritului antreprenorial.

A existat o fază-pilot timp de 2 ani, după care faza de extindere a fost prevăzută pentru alţi 2 ani. Obiectivele pentru 2002-2004 sunt: valorizarea experienţei câştigate în faza-pilot şi integrarea proiectului în acţiunile Băncii Mondiale pentru învăţământul rural.

În momentul de faţă, proiectul este generalizat la scară naţională, prin implantarea de centre de dezvoltare în 600 de centre şcolare, centre de documentare şi informare în 600 de centre şcolare.

Iată că sunt multe realizări şi, de asemenea, aş mai menţiona că există în acest moment granturi în valoare de până la 200.000 de euro, cu valori maxime de 400.000, pentru grădiniţe şi şcoli din comune dezavantajate din 10 judeţe.

În euro sunt granturi care se adresează pentru nivelul socio-economic local, nivelul instituţional şi celelalte.

Un alt program în derulare este Programul "Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate", pentru creşterea calităţii educaţiei în învăţământul preşcolar, pentru a stimula copiii să se înscrie în învăţământul obligatoriu.

De asemenea, aş menţiona că bugetul cuprinde 8,33 milioane de euro, din care 7 milioane de euro provin de la Uniunea Europeană, şi 1,33 de la Guvern.

Educaţia pentru cetăţeni e democratică, educaţia pentru mediu - sănătate, sunt componente active, care vizează asigurarea accesului echitabil şi nediscriminatoriu o educaţie a tuturor copiilor, inclusiv a celor care provin din mediul rural.

Cred că, în ceea ce v-am spus pe scurt, şi doamna deputat va primi întregul material, am reuşit să surprind în bună măsură care sunt preocupările actuale şi de viitor ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării în sprijinirea învăţământului în mediu rural.

Cea de a doua întrebare se referă la o acţiune legată de modul în care ministerul sprijină universităţile pentru a obţine creditele prevăzute de Legea bugetului de stat.

Aş vrea să vă spun că, în vederea sprijinirii universităţilor în obţinerea creditelor prevăzute, ministerul - prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Parteneriatul Universităţilor cu mediul economic şi social, care se numeşte acronimic APART, a făcut numeroase demersuri pe lângă organismele financiare internaţionale, în scopul obţinerii de fonduri, a stabilit, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice şi Eximbank, documentaţia pe care universităţile trebuie s-o prezinte la Comitetul Interministerial de Garanţii şi Credite de Comerţ Exterior, şi a asigurat consilierea instituţiilor de învăţământ superior în activitatea de elaborare a proiectelor care necesitau finanţare.

În acest an a fost pus în aplicare Programul "TRANSINO" privind utilizarea unor credite de către universităţi, iar până la 12 februarie 2004 au fost aprobate de Guvernul României, garanţii guvernamentale pentru creditele solicitate de următoarele 5 universităţi - prin Hotărârea de Guvern nr.352/2003 garantarea pentru 12 milioane de dolari pentru crearea Parcului tehnologic universitar "IT" la Universitate din Craiova; de asemenea, 10 milioane de dolari pentru Centrul de transfer tehnologic "TRANSINO" - Universitatea, din Piteşti.

O altă hotărâre de Guvern - garantarea creditelor pentru 12 milioane de dolari pentru Centrul de documentare, educaţie continuă şi transfer tehnologic la Universitatea Politehnica din Timişoara.

Hotărârea de Guvern nr.355 privind garantarea unor credite externe în valoare de 12 milioane de dolari pentru crearea Centrului de transfer tehnologic, informare şi documentare multimedia POLITEHTRANS, la Universitatea Politehnica din Bucureşti.

Şi hotărârea de Guvern nr.496 privind garantarea unor credite de 5 milioane de dolari pentru Parcul ştiinţific, pentru testări, tehnologii noi şi materiale, tes - mat la Universitatea din Braşov.

Sunt în analiză proiectele propuse de Universitatea de Agronomie şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Universitatea Dunărea de Jos, din Galaţi, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, şi Universitatea tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi.

Au fost făcute solicitări către U.S. Trade & Development Agency pentru obţinerea unui ajutor financiar nerambursabil din partea acestei instituţii, pentru realizarea unor studii de fezabilitate pentru proiectele propuse.

De asemenea, Agenţia Naţională "APART" a prezentat Programul "TRANSINO". S-a stabilit ca, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice şi Eximbank, să se finanţeze documentaţia pe care universităţile trebuie s-o prezinte la Comitetul Interministerial de Garanţii şi Credite de Comerţ Exterior.

Aş putea să spun că în decursul anului 2003 au fost foarte multe acţiuni, şi ele sunt descrise, de asemenea, in extenso.

Nu aş mai insista, pentru că deja sunt foarte multe detalii. Aş vrea să spun că ministerul a transmis Ministerului Finanţelor Publice, scrisori însoţite de note de fundamentare privind încadrarea proiectelor propuse de universităţile "Politehnica" - Timişoara, Piteşti, Craiova, în priorităţile Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tehnologiei şi în priorităţile Planului naţional de dezvoltare a României pentru 2002 - 2005.

De asemenea, a existat un parteneriat chiar cu finanţatorul, care este Raiffeisen BANK, pentru ca aceste proiecte să fie sprijinite de firme puternice.

În concluzie, până în prezent 5 universităţi au beneficiat de astfel de garanţii guvernamentale pentru credite în valoare de 47 milioane de dolari. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului reuşeşte să vină, astfel, în întâmpinarea nevoii de fonduri a universităţilor, contribuind în mod direct la ridicarea calităţii procesului educaţional şi la formarea unor noi generaţii deosebite de profesionişti. Sigur că acţiunea este în curs de desfăşurare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru,

Aţi cumulat dumneavoastră două întrebări, dar şi pe acestea le-aţi cam depăşit. Un expozeu de raport.

Domnul Radu Mircea Damian:

Am încercat să-l fac cât mai scurt, şi dacă au fost multe realizări, cred că poate era şi cazul să le audă cineva în această importantă... Dacă erau mai puţine, sigur că vorbeam mai puţin.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputată Naum, dacă sunteţi mulţumită de răspuns. Da.

Vă mulţumim.

Domnul Viorel Coifan, dacă este? Nu este.

Domnule Radu Damian, să-i transmiteţi răspunsul în scris.

Domnule deputat Dan Brudaşcu, aveţi vreo 12 întrebări: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9. La care din cele nouă renunţaţi, că numai la două aveţi dreptul? Uitaţi-vă în Regulament, şi veţi vedea ...

Doamna Marta Tărnea, vă rog să-i răspundeţi, cu privire la memoriul doamnei Balint Angela. Rugămintea este să fiţi succintă în răspuns, pentru că domnul deputat v-a spus că va fi mulţumit cu orice răspuns îi daţi.

Doamna Marta Ţărnea (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Nu cred.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cazul doamnei Balint Angela este unul tipic pentru informaţiile pe care le primim şi care lungesc procesul de rezolvare, pentru că informaţiile pe care le primim nu corespund exact realităţii din teren.

În urma interpelării dumneavoastră şi a acţiunii noastre, Direcţia noastră pentru dialog, familie şi solidaritate socială s-a deplasat la domiciliul petentei, şi iată ce am găsit: că este casnică; are în întreţinere pe fiul ei, Samoilă Lucian, născut în 16.04.1990, elev la şcoala specială din Dej.

Ulterior, doamna Balint s-a mutat în municipiul Dej şi s-a căsătorit cu domnul Balint Ovidiu, care din luna septembrie 2003 a părăsit domiciliul.

Doamna Balint Angela şi minorul Samoilă Lucian locuiesc la adresa mai sus-menţionată, într-o casă compusă din: 2 camere, bucătărie, baie. Casa este proprietatea soţului dispărut şi a fraţilor acestuia. Nebeneficiind de ajutor social, conform Legii nr.416/2001, doamna Balint a fost consiliată ca să depună actele necesare să obţină acest ajutor social.

Deoarece cheltuielile pe care le are doamna cu locuinţa, depăşesc cu mult ceea ce am putea noi să-i acordăm printr-un ajutor, am considerat că măsura încadrării în muncă ar fi cea mai bună măsură pentru această petentă.

Drept urmare, am acţionat în acest sens, şi vă putem informa că începând din data de mâine, pe baza Repartiţiei nr. 330/23.02.2004, se va angaja la Primăria municipiului Dej, unde va lucra ca: confecţionar cabluri electrice, şi în felul acesta am considerat că am rezolva mai bine decât printr-un ajutor punctual, redăndu-i un loc de muncă, să-i dăm şi demnitate şi să-şi şi ajute fiul, care este într-o situjaţie dificilă.

Dumneavoastră aţi mai pus o întrebare, dacă doriţi să vă răspund, faţă de cazul domnului Ioan Pipaş, domiciliat în comuna Baciu, satul Săliştea, 9-29, judeţul Cluj, care avea o problemă de stabilire a pensiei.

Acum avem două modalităţi. Ori vă citesc îngtreaga procedură, sau vă dau în scris şi vă spun care sunt cele trei soluţii posibile.

Domnul are trei opţiuni: trebuie să-şi stabilească vechimea. Şi o poate stabili în trei locuri: la primărie, la IAS - dacă vreun IAS a preluat respectiva gospodărie, dar cel mai sigur, la Casa de Pensii Cluj, unde îi poate da, aşa-numitul prin definiţie "timp util de pensie", care a fost stabilit pentru fiecare cooperator.

Deci, din aceste trei locuri, indiferent unde se prezintă, i se fixează "timpul util", şi atunci poate să-şi deschidă dosarul de pensii. Vă dau şi în scris ceea ce are de făcut.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, vă declaraţi mulţumit cu ambele răspunsuri: şi cu privire la Balint Angela, şi Ioan Pipaş.

Următoarea întrebare o adresaţi doamnei Luminiţa Gheorghiu, cu privire la memoriul doamnei Ispas Maria.

Aveţi cuvântul, doamna Gheorghiu.

Doamna Luminiţa Gheorghiu (vicepreşedinte, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Hasndicap):

Domnule deputat Brudaşcu, referitor la întrebarea dumneavoastră, legată de doamna Ispas Maria, persoană cu handicap accentuat, deci gradul II, vă precizăm următoarele: dânsa a avut o pensie de întreţinere, stabilită prin hotărâre judecătorească, la care a fost obligat soţul.

Soţul, în prezent, a decedat. Deci, conform Codului Familiei, aceasta nu mai poate primi pensia, pentru că cel care era obligat să o plătească nu mai există.

Referitor la drepturile şi facilităţile de care poate beneficia doamna Ispas, acestea sunt prevăzute expres în art.19 alin.1 lit.a) din Ordonanţa de urgenţă nr.102/1999, devenită Legea nr.519/2002, şi anume: dacă nu are alte venituri cu excepţia pensiei de urmaş, are dreptul la o indemnizaţie de 1.400.000 - deci o primeşte; prioritate la instalarea postului telefonic, scutire la abonament (gratuitate 100 de impulsuri); gratuitate transport urban - rural - interurban; asistenţă medicală; medicamente gratuite; bilete de tratament; şi, conform Codului fiscal, deci Legii nr.571/2003, art.284, scutirea la impozitul pe clădiri şi pe teren, taxă pentru eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru activităţi economice.

Voiam să vă precizăm că s-a dispus efectuarea unei anchete sociale, prin serviciul de specialitate, care este în coordonarea Consiliului judeţean Cluj, şi în raport cu cele constatate se vor lua măsurile de asistenţă socială, pentru a veni în sprijinul doamnei care s-a adresat la cabinetul dumneavoastră parlamentar.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul, domnule Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Foarte scurt, domnule preşedinte.

Eu am ataşat întrebării pe care am adresat-o ministerului, şi câteva acte justificative, între care cele legate de lipsa oricăror venituri, de lipsa oricăror proprietăţi, şi, bineînţeles, este vorba şi de un document medical din care rezultă gradul accentuat de handicap al persoanei în cauză.

Deci, răspunsul îl aveaţi deja, acolo, la dumneavoastră. Este bine că aţi dispus şi direcţiei de specialitate să facă această verificare. Şi atunci sunt convins că aceste facilităţi asigurate de lege vor parveni şi femeii în cauză, care, altfel, este condamnată să devină muritoare de foame, întrucât în momentul de faţă nu are nici un câştig real cu care să-şi asigure existenţa zilnică.

Mulţumesc, oricum, pentru demararea acestui proces, şi sper că la sfârşitul lui să aibă câştig de cauză un om ajuns în situaţia disperată pe care v-am expus-o prin întrebarea adresată.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Florin Iordache, veţi primi un răspuns de la domnul ministru Vasile Cepoi - cu privire la aplicarea Legii spitalelor - domnule ministru.

Domnul Vasile Cepoi (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Referitor la întrebarea domnului deputat, privind motivele neaplicării prevederilor Legii spitalelor nr.272/2003, vă comunicăm următoarele.

La analiza actului normativ în vederea punerii în aplicare a prevederilor legii, au fost constatate în textul legii unele neconcordanţe şi neclarităţi, care puteau conduce la dificultăţi în aplicarea acesteia, situaţii sesizate de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Astfel, pentru eliminarea confuziilor care ar putea apărea la interpretarea sistematică a tuturor articolelor legii, a fost necesară emiterea Ordonanţei de Guvern nr. 40/2004 pentru modificarea şi completarea legii, care conţine modificări ale prevederilor referitoare la componenţa şi atribuţiile Comitetului Director, la numărul membrilor şi atribuţiile Consiliului de Administraţie, la condiţiile de ocupare a postului de director general, la modalitatea de aprobare şi avizare a regulamentelor de organizare şi funcţionare a spitalelor, precum şi cele referitoare la aprobarea şi avizarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale spitalelor.

În prezent, proiectul de lege pentru aprobarea actului normativ mai sus-menţionat se află în dezbatere la Senat. De asemenea, direcţiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii elaborează acte normative secundare, ce decurg din textul legii, şi care sunt necesare pentru aplicarea operaţională a legii, care reglementează domenii precum stabilirea competenţelor spitalelor, atribuţiile şi competenţele Consiliului de Administraţie al spitalelor, regulamentele pentru organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de director general, director general adjunct medical, şi a celorlalte funcţii de director din spitalele publice, modelul contractului de administrare, metodologia elaborării bugetului de venituri şi cheltuieli ş.a.

Având în vedere toate aspectele sus-menţionate, a fost aprobată Ordonanţa de Guvern nr.94/2003, prin care termenul de intrare în vigoare a Legii spitalelor s-a prorogat până la data de 1 martie 2004.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Florin Iordache, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Vreau să mulţumesc domnului secretar de stat Vasile Cepoi pentru răspunsul pe care l-a oferit. Se demonstrează, încă o dată, seriozitatea de care dă dovadă Ministerul Sănătăţii, şi, prin măsurile întreprinse, demonstrează că, într-adevăr, este aproape de problemele cu care se confruntă societatea. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Tot domnul secretar de stat Vasile Cepoi va răspunde la două întrebări adresate de domnul Dan Brudaşcu, cu privire la situaţia repartizării pe judeţe a fondurilor pentru medicamente compensate şi gratuite.

A doua, referitoare la un abuz în serviciu al directorului Institutului Oncologic din Cluj-Napoca.

Acolo nu se pot întâmpla abuzuri, domnule deputat.

Domnul Vasile Cepoi:

Referitor la prima întrebare a domnului deputat, este vorba de trei tabele în care se găsesc prevederile bugetare la care dumnealui se referă. Sintetizând, pentru judeţul Cluj, prevederea bugetară la medicamente pentru tratamentul în ambulator a fost de 285.942.000.000 în 2003; de 280.915.000.000 în 2004, o scădere corespunzătoare scăderii de la nivel naţional.

În anul 2003, la nivel naţional, suma alocată pentru medicamente în ambulator a fost de 8.787 miliarde, iar în 2004 de 8.100 miliarde.

Cred că nu doriţi să citesc lista pe farmacii.

Referitor la a doua întrebare, privind accidentul rutier în care a fost implicat directorul Institutului Oncologic - Cluj-Napoca, vă comunicăm următoarele:

În zilele de vineri şi sâmbătă - 23 şi respectiv 24 ianuarie 2004, domnul doctor Alexandru Irimia, director general la Institutul Oncologic prof. dr. "Ion Chiricuţă" - Cluj-Napoca, s-a deplasat în judeţul Cluj la unităţile sanitare cu paturi, printre care şi la spitalele din Gherla şi Dej, în vederea analizării stadiului derulării Programului Naţional de Oncologie.

Menţionăm că domnul director este consilierul domnului ministru în zona Cluj, având atribuţii de îndrumare şi control în această zonă.

Accidentul rutier care s-a produs în acest interval s-a datorat culpei exclusive a celuilalt conducător auto, situaţie constatată de către organele de poliţie în cadrul anchetei care a avut loc.

n acest context, nu se poate vorbi despre un abuz în serviciu, domnul doctor Alexandru Irimia aflându-se în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Cu toate acestea, analizând situaţia creată, ministrul sănătăţii a dispus ca aceste deplasări la unităţile sanitare din teritoriu să aibă loc, pe cât posibil, în zilele lucrătoare ale săptămânii.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte, aceasta este ca şi chestia aceea de săptămâna trecută, cu iepurele. N-aţi fost aici! A fost culmea răspunsurilor parlamentare!

Daţi-mi voie să-mi exprim totala dezamăgire faţă de modul în care s-a analizat această situaţie. Cel în cauză, respectiv directorul Institutului Oncologic, a declarat că s-a deplasat în interes politic, însoţind delegaţia politică a P.S.D.-ului la o manifestare prilejuită de ziua de 24 ianuarie. Deci, nici vorbă de poveştile inventate peste noapte, la ministerul de resort. Acest incident s-a produs în momentul în care s-a întors delegaţia oficială de la Dej, unii dintre participanţi fiind şi sub influenţa alcoolului, bineînţeles că nu şoferul care a participat la incident sau la accident, ci cei care erau în maşină.

O asemenea ascundere a adevărului, domnule preşedinte şi domnule secretar de stat, dovedeşte faptul că dumneavoastră nu aveţi capacitatea să sancţionaţi abuzurile care se petrec în teritoriu şi din această cauză şi şi prin acest exemplu dumneavoastră periclitaţi imaginea României faţă de cei care ne monitorizează şi constată că legea se aplică după ureche.

Dacă cei care săvârşesc o ilegalitate nu sunt de la putere, se aplică legea. Dacă sunt de la putere, se inventează asemenea poveşti, absolut incredibile, ca cea pe care am ascultat-o astăzi.

Nu ştiu unde, în lumea aceasta, s-ar mai admite o asemenea formulă de escamotare a adevărului pentru salvarea unor infractori!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu comentez accidentul, pentru că nu-i cunosc împrejurările, dar am vaga senzaţie că acuzaţiile dumneavoastră, de-a valma, ca să mă exprim aşa, cu privire la colegi de-ai dumneavoastră sau politicieni din Cluj, care s-ar fi aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, este totuşi o chestiune cam necolegială.

Mai aveţi de adăugat ceva, domnule Cepoi?

Domnul Vasile Cepoi:

Vreau doar să repet faptul că domnul doctor Irimia este consilierul ministrului şi că poate să se deplaseze, în zona de care răspunde, cu maşina instituţiei, care este tot a Ministerului Sănătăţii.

Sigur, nu eu am condus ancheta şi nici nu vreau să intru într-o dispută cu dumneavoastră, dar datele pe care le avem duc la acest lucru.

Mi se pare nefondată acuzaţia dumneavoastră adusă Ministerului Sănătăţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la întrebarea următoare. Pentru domnul deputat Mogoş, care nu se află în sală o să primească răspunsul scris.

Din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor a venit cineva? Pentru domnul Dan Brudaşcu să-i răspundeţi cu privire la memoriul domnului Stan Sabin din municipiul Dej.

Domnul Mircea Alexandru:

În legătură cu întrebarea domnului deputat Dan Brudaşcu, referitoare la cazul domnului Stan Sabin şi luarea măsurilor legale de punere în posesie a petentului cu terenurile ce au apaţinut părinţilor săi, am onoarea să comunic următoarele: în urma analizării datelor prezentate în interpelare a rezultat că în baza Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, republicată, s-a aprobat o suprafaţă de 1,67 hectare pe raza satului Cetan, numiţilor: Stan Petru, Stan Sabin, Stan Ion, în calitate de moştenitori ai defunctei Stan Valeria.

La data de 31 ianuarie 1996 a fost emis titlul de proprietate cu nr. 28.834 pentru suprafaţa de 0,58 ha în tarlaua Prund.

În urma memoriilor pe care numitul Stan Sabin le-a înaintat primăriei comunei Vad şi prefecturii judeţului Cluj s-au întreprins cercetările neceare şi s-a solicitat Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului comunei Vad, să efectueze punerea în posesie pentru suprafaţa aprobată, rămasă neatribuită, de 1,09 hectare.

Iniţial, Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului comunei Vad a procedat la punerea în posesie pe vechile amplasamente ce au aparţinut părinţilor petentului, mai puţin parcelele Valea Căprarului şi Gura Dumii, în suprafaţă totală de 0,4 hectare, deoarece acesta le-a refuzat.

În schimbul celor două parcele de teren menţionate i s-au oferit suprafeţele situate în Ţelina lui Toma şi Podul de Sus.

Precizăm că pentru diferenţa de 1,09 hectare a fost întocmit procesul - verbal de punere în posesie nr. 2.132 din 02.04.2003, care nu a fost înaintat pentru emiterea titlului de proprietate, deoarece petentul a refuzat semnarea acestuia.

În acest proces - verbal sunt cuprinse terenurile amplasate în zonele Dobreţ, Gura Dumii, Podul de Sus, Ţelina lui Toma şi Grădina intravilan.

Menţionăm că numitului Stan Sabin i s-a prezentat ultimul proces - verbal de punere în posesie sus-menţionat şi urmează să se prezinte la sediul Primăriei comunei Vad pentru a-l semna şi pentru a se putea emite titlul de proprietate pentru terenurile mai sus menţionate.

Dincolo de precizările făcute cu privire la cazul reclamat trebuie să avem în vedere faptul că în conformitate cu prevederile art. 120 alin. 1 şi art. 121 alin. 1 din Constituţia României autorităţile publice locale funcţionează pe baza principiului autonomiei locale, fapt consacrat şi de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, care prevede că: "Administraţia publică locală în unităţile administrativ - teritoriale se organizează şi funcţionează pe principiul autonomiei locale".

Conform Legii fondului funciar nr. 18/1991, litigiile privind reconstituirea dreptului de proprietate se soluţionează de către instanţele de judecată, şi nu de către autorităţile administraţiei publice centrale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Tot pentru domnul deputat Dan Brudaşcu, un memoriu al domnului Mârza Dumitru din comuna Câţcău.

Domnul Mircea Alexandru:

Şi care se referă tot la aplicarea Legii nr. 18/1991 a fondului funciar.

La data de 28.07.2003, în baza Legii fondului funciar nr. 18, numitul Mârza Dumitru a fost pus în posesia unui teren cu suprafaţa de 0,29 hectare, la solicitarea sa, de către Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din comuna Câţcău, judeţul Cluj.

Menţionăm că suprafaţa de 0,10 hectare intravilan, din suprafaţa totală de teren pe care îl deţine în prezent petentul - 0,29 - i-a fost predată de fostul C.A.P., în scopul construirii locuinţei atribuită de către comisia locală, în baza art. 24 al Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, care dispune că "terenurile situate în intravilanul localităţilor, care au fost atribuite de către cooperativele agricole de producţie, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptăţite pentru construcţia de locuinţe şi anexe gospodăreşti pe care le-au edificat, rămân şi se înscriu în proprietatea actualilor deţinători, chiar dacă atribuirea s-a făcut din terenurile preluate în orice mod de la foştii proprietari.

Foştii proprietari vor fi compensaţi cu o suprafaţă de teren echivalentă în intravilan sau, în lipsă, cu teren situat în extravilan în imediata vecinătate".

Terenurile fostului C.A.P. au aparţinut defunctului Mureşan Iosif Ioan, potrivit extrasului de carte funciară nr. 778, care a fost expropriat prin Decretul - Lege nr. 83 din 1949.

Tot în scopul construirii de locuinţe, comisia locală a mai pus în posesie, la fel ca şi petentul Mârza Dumitru, alţi 12 cetăţeni, cu suprafeţe din terenul ce au aparţinut numitului Mureşan Iosif Ioan.

Pentru suprafaţa rămasă, de 2,020 hectare s-a emis un titlu de proprietate cu nr. 1559, pentru moştenitorii lui Mureşan Iosif Ioan, în baza art. 22 al Legii nr. 1/2001 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi cele forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr. 18.

De asemenea, pentru suprafeţele de teren ce au fost atribuite altor persoane în baza Legii nr. 18, moştenitorii defunctului Mureşan Iosif au fost înscrişi în Anexa nr. 39, cu persoanele fizice cărora li se vor acorda despăgubiri.

Din aspectele prezentate reiese că sesizarea domnului Mârza Dumitru este neîntemeiată. Mai mult, acesta, împreună cu celelalte persoane cărora li s-au atribuit suprafeţe din terenul menţionat au continuat să folosească în extensie şi suprafaţa de teren atribuită moştenitoriului defunctului Mureşan Ion, fapt ce a dus la apariţia unui litigiu despre care se face referire în întrebare.

Şi aici fac precizarea că neînţelegerile privind aplicarea Legii fondului funciar se judecă de către autorităţile abilitate, şi nu se soluţionează de către Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dan Brudaşcu avea dreptul la un comentariu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Ţin să mulţumesc domnului secretar de stat pentru cele două răspunsuri. Este foarte adevărat că potrivit Legii administraţiei publice locale se asigură autonomia funcţională a acestor instituţii. Nu doar la aceste aspecte m-am referit. Eu m-am referit şi la cazurile de abuzuri, pentru că în cazul primului răspuns pe care l-aţi precizat, domnule secretar de stat, s-a refuzat semnarea procesului - verbal de punere în posesie, pe considerentul că nu s-a făcut pe vechiul amplasament această retrocedare. Pe vechile amplasamente, potrivit datelor culese de la faţa locului, au fost repartizate suprafeţe care includ cele ce reveneau petentului, unor apropiaţi ai primarului. Şi nu este singurul caz cel pe care vi l-am prezentat, dar celelalte persoane, fiind vorba de persoane în vârstă, ţărani cu mai puţină educaţie, n-au îndrăznit să îl atace pe primar, să sesizeze organele competente.

De altfel, vreau să vă spun, din acest punct de vedere, că am purtat în mai multe rânduri discuţii cu prefectul judeţului Cluj, care a dispus organului de control din subordinea sa verificarea situaţiei la faţa locului. Acesta a constatat veridicitatea celor spuse, dar atunci când a fost să aplice legea, replica a fost următoarea: "De ce v-aţi adresat unui deputat din opoziţie, şi mai ales de la P.R.M., pentru rezolvarea acestui caz?".

În cel de-al doilea, domnule secretar de stat, eu aflu acum că este vorba de familia Mureşan. Mie mi s-a spus în memoriul care mi s-a înaintat că este vorba de o altă familie: Voith Gergey, deposedat potrivit legii din anii '20, Legii reformei agrare. Voi verifica acest lucru şi în cazul în care cele menţionate de dumneavoastră sunt ultimul adevăr în materie, ţin să vă mulţumesc, totuşi, pentru răspunsul pe care l-aţi dat.

Dacă este vorba, totuşi, de această familie Voith, deposedată legal în baza Legii reformei agrare din anii '20, atunci, dispoziţia dată de către primarul comunei Câţcău, de a se elibera titluri de proprietate pe terenuri expropriate în baza legii, reprezintă o infracţiune destul de gravă, pentru că legea respectivă, până în momentul de faţă, din câte ştiu eu, n-a fost abrogată, nu a fost anulată în efectele ei, dar rămâne să verific şi dacă este cazul vă voi prezenta elementele concrete, după o deplasare la sfârşitul acestei săptămâni la faţa locului.

Pentru răspunsurile date, ţin să vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Urmaţi să mai primiţi, stimate coleg, un răspuns din partea Ministerului Finanţelor, cu privire la cazul firmei RMB Inter Auto S.R.L. Ministerul vă solicită amânarea prezentării răspunsului oral.

Domnule deputat Dan Brudaşcu, cu privire la cazul doamnei Balint Angela aţi primit un răspuns oral de la Ministerul Muncii. Aveţi un răspuns scris şi din partea domnului ministru, din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Vi-l prezintă acum.

Domnul deputat Petre Posea dacă este? Nu este.