Parliamentary debates

Domnul Constantin Niţă:

Pentru domnul Dan Brudaşcu, răspunde, din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, domnul Mircea Alexandru, secretar de stat. Este aici?

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră referitoare la tergiversarea nejustificată a cercetărilor într-o serie de dosare de urmărire penală de către Inspectoratul de poliţie al judeţului Cluj, am onoarea să comunic următoarele. La Inspectoratul de poliţie al judeţului Cluj, ca de altfel la toate inspectoratele de poliţie, în toate dosarele de urmărire penală, activitatea de cercetare penală a Poliţiei judiciare este condusă, supravegheată şi controlată, în mod nemijlocit de către procuror, potrivit Secţiunii 4 a art.3, punctele 2 şi 3 ale Legii nr.281/24 iunie 2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale în care se prevede că: organele de Poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea în mod nemijlocit sub conducerea, supravegherea şi controlul procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire toate dispoziţiile acestuia. Lucrătorii de Poliţie judiciară din structurile teritoriale îşi îndeplinesc atribuţiile în mod nemijlocit sub autoritatea şi controlul prim-procurorilor parchetelor de pe lângă judecătorii şi tribunale, corespunzător arondării acestora. Deci procurorul este singurul competent să îndrume şi să dea dispoziţii organelor de cercetare penală privind cercetarea penală, şi nu autorităţile ierarhic superioare ale acestora.

Precizăm că nu este posibilă rătăcirea sau nesoluţionarea, în timp îndelungat, a dosarelor, deoarece acestea se înregistrează cu număr unic, şi la Poliţie, şi la Parchet, astfel încât procurorul poate constata cu uşurinţă lăsarea, de către Poliţie, în nelucrare a unui dosar.

Dat fiind faptul că actele de urmărire penală se desfăşoară, aşa cum am arătat anterior, sub directa conducere şi supraveghere a procurorului, nu pot exista situaţii în care să se folosească anumite acte sau documente în dosare, pentru acoperirea unor fraude sau acte de corupţie care să rămână nedescoperite. Controlul efectuat de către Corpul de Control al Ministrului Administraţiei şi Internelor, al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Cluj, în cursul lunii februarie 2004, nu a evidenţiat existenţa unor dosare penale de natura celor la care vă referiţi.

În contextul arătat, este exclusă existenţa unor dosare penale, în cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Cluj, la care, în mod voit, nu se finalizează cercetările, urmărindu-se, aşa cum se susţine în interpelare, folosirea acestora în actuala campanie electorală împotriva adversarilor Partidului Social Democrat. Totodată, facem precizarea că Inspectoratul de Poliţie al judeţului Cluj este o structură de ordine publică a Ministerului Administraţiei şi Internelor, şi nu poate fi folosit în lupta politică, existând, în acest sens, garanţii constituţionale şi legale.

Având în vedere caracterul ipotetic al aspectelor semnalate, vă învederăm, că, dacă dumneavoastră deţineţi date concrete cu privire la nesoluţionarea intenţionată a unor dosare penale de către poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Cluj, în care se urmăreşte intervenirea prescripţiei răspunderii penale în cazul unor infracţiuni comise de anumite persoane, vă puteţi adresa procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care, potrivit punctului 7 al art.3, Secţiunea a IV-a din Legea nr.281/2003 privind modificarea Codului de procedură penală, poate solicita ministrului Administraţiei şi Internelor eliberarea din funcţie a unor lucrători de Poliţie judiciară, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor ce le revin în efectuarea activităţii de constatare a infracţiunilor şi de strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale şi de cercetare penală.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă aveţi scurte observaţii la răspunsul primit.

Domnul Dan Brudaşcu:

În primul rând, domnule preşedinte, e politicos să-i mulţumesc domnului secretar de stat pentru faptul că a dat acest răspuns, chiar dacă eu nu sunt în totalitate decât teoretic de acord cu ceea ce spune domnia sa.

Vreau să vă spun, domnule secretar de stat, că informaţiile pe care vi le-am furnizat prin această interpelare sunt provenite din rândul procurorilor din municipiul Cluj-Napoca. Din păcate, am încercat, înainte de a şti că este pe ordinea de zi răspunsul pentru această interpelare, să-i contactez pentru a-mi permite să le folosesc numele, ca răspuns la ceea ce bănuiam că o să mi se comunice. Nu am reuşit. Dacă acest lucru mi se va permite, fiţi convins că, în foarte scurtă vreme, voi veni cu cazurile concrete pe care domniile lor le-au semnalat în legătură cu întârzierile nejustificate sau modul superficial în care se întocmeşte această lucrare de urmărire penală în dosarele la care am făcut trimitere.

Vreau să vă spun că teoretic dumneavoastră aveţi perfectă dreptate, dar între teorie şi practică este o diferenţă mare. Ţiganul spunea: practica ne omoară. Ăsta este şi cazul problematicii pe care am ridicat-o.

Cu tot respectul, trebuie să vă spun că, din 1996 şi până în momentul de faţă, la Inspectoratul judeţean de poliţie Cluj, absolut toate dosarele în care au fost implicate persoane din rândurile puterii au primit întotdeauna, din partea Inspectoratului judeţean de poliţie Cluj, indicaţia de neîncepere a urmăririi penale, ulterior procurorii însărcinaţi să lucreze dosarele au beneficiat de această recomandare şi au pus-o în practică. Datorită acestei situaţii, am asistat şi asistăm, în continuare, la fraude de zeci de miliarde de lei, dacă nu sute de miliarde de lei, ca urmare a modului părtinitor şi subiectiv în care Poliţia, devenită instrument politic, îşi desfăşoară activitatea cel puţin pe raza judeţului Cluj. Când în cauză sunt persoane aparţinând partidelor din opoziţie, sunt extraordinar de activi şi fac mai mult decât le permite legea. Când însă cei în cauză sunt reprezentanţi ai puterii, trec luni şi trec adeseori ani, până când să se soluţioneze dosarele respective.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule ministru, şi dumneavoastră aveţi dreptul, conform Regulamentului, să-i răspundeţi.

Domnul Mircea Alexandru:

Am reţinut observaţiile domnului deputat. Eu fac încă o dată precizarea că pare o chestiune interesantă aceea ca procurorii să se plângă ei unui distins deputat de faptul că Poliţia nu-şi desfăşoară în mod corespunzător activitatea de cercetare penală, în condiţiile în care, prin lege, s-a conferit instrumentul juridic de control şi, mai mult decât atât, instrumentul juridic care permite procurorului să ia măsuri nemijlocite de sancţionare a acelor poliţişti care-şi desfăşoară în mod corespunzător activitatea de cercetare penală. Deci este o chestiune care este, în momentul de faţă, contrar sistemului judiciar românesc. Atât.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Corect.

Domnul Constantin Niţă:

Din partea Ministerului Sănătăţii, domnul George Pavelescu.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Sunt pentru amândouă. Prezentaţi-le pe amândouă. Vă rog frumos.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Doamnelor şi domnilor,

Stimate domnule deputat,

Ca răspuns la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Cameră cu nr.1876/2004, prin care, de altfel, reveniţi la întrebarea care priveşte activitatea profesorului doctor Alexandru Irimie, directorul Institutului oncologic din Cluj-Napoca, vă comunicăm următoarele.

Referitor la situaţia de incompatibilitate între calitatea de consilier judeţean şi aceea de lider al Organizaţiei judeţene Cluj a PSD, la care faceţi referire, precizăm faptul că aceasta, chiar dacă ar exista, nu poate fi supusă controlului Ministerului Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii poate să verifice şi să ia măsurile legale care se impun, numai în ceea ce priveşte starea de incompatibilitate a domnului profesor, în calitatea sa de director general al Institutului oncologic din Cluj-Napoca.

Postul de director general, pe care dânsul l-a ocupat prin concurs şi îl îndeplineşte în prezent, nu face parte din categoria posturilor de funcţionari publici ci din aceea de personal contractual şi, prin urmare, poziţia domnului director, respectiv doctor, nu intră sub incidenţa normelor prevăzute de Legea nr.188, respectiv Legea nr.161 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice. Raportul de muncă în care se află dânsul cu instituţia şi respectiv cu Ministerul Sănătăţii se supune prevederilor Codului Muncii.

Referitor la accidentul produs în 24.01, în care a fost implicat autoturismul în care circula, organele de cercetare abilitate au stabilit că accidentul s-a produs exclusiv din vina celuilalt conducător auto.

La cea de a doua interpelare privind multitudinea actelor necesare obţinerii, reînnoirii, de fapt, a autorizaţiei de liberă practică pentru medicii pensionari. În conformitate cu prevederile art.8 din Legea nr.74 privind exercitarea profesiunii de medic, organizarea şi funcţionarea Colegiului medicilor din România, exercitarea profesiunii de medic se poate face pe baza autorizaţiei de liberă practică care se acordă de către Ministerul Sănătăţii. Autorizaţia de liberă practică are o valabilitate de 5 ani, deci ea se reînnoieşte după 5 ani şi pentru eliberare sunt necesare următoarele acte prevăzute, de altfel, de legea pe care v-am menţionat-o: diplomă eliberată de către institutul de învăţământ superior medical acreditat, în condiţiile legii, certificatul de cazier judiciar, certificatul de sănătate, avizul Colegiului Medicilor din România. Pentru reînnoirea autorizaţiei de liberă practică a medicilor pensionari, se cer aceleaşi documente, alături de care se va prezenta şi autorizaţia de liberă practică din anul anterior, deci nu alte documente.

Conform Ordinului ministrului sănătăţii nr.84 privind autorizaţia de liberă practică medicală pentru personalul medical din reţeaua Ministerului Sănătăţii, aceste autorizaţii se eliberează de către Direcţiile de sănătate publică judeţene.

Celelalte categorii cu pregătire superioară, chimişti, biologi, biochimişti, psihologi, care-şi desfăşoară activitatea conex actului medical în domeniul asistenţei medicale, cu excepţia farmaciştilor şi personalului medical cu pregătire medie, autorizaţia de liberă practică se eliberează de Ministerul Sănătăţii prin DSP-uri.

Este adevărat, aşa cum dumneavoastră aţi sesizat în interpelarea făcută şi unele semnale primite la Ministerul Sănătăţii, anumite Direcţii de Sănătate Publică exagerează, solicitând o serie de acte în plus decât cele care sunt prevăzute în Legea nr.74.

Ca urmare a interpelării pe care dumneavoastră aţi adresat-o, în Camera Deputaţilor, ministrul sănătăţii a emis şi transmis o circulară către toate Direcţiile de sănătate publică, pe care o anexăm, prin care sunt specificate, în mod expres, documentele necesare în vederea eliberării autorizaţiei de liberă practică pentru medicii pensionari.

Faptul că autorizaţia pentru medicii pensionari se solicită anual, este o prevedere în cadrul Legii nr.74, art.9, alin.3. Persoanele care au depăşit limita de vârstă sunt pensionare, dar până la cât îşi pot continua activitatea, dar sunt obligate ca, anual, să obţină autorizaţia de liberă practică, nu mai mult pentru a desfăşura actul medical, ci pentru a fi acreditat, pentru că intră în relaţie contractuală cu Casa. Vă mulţumesc domnule preşedinte.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la prima intervenţie, din răspuns s-a ocolit o problemă foarte importantă; s-a împins răspunsul pe problema incompatibilităţii şi a lipsei de competenţă a ministerului de a o soluţiona şi s-a uitat că la accidentul la care s-a făcut vorbire, domnul doctor era prezent cu maşina instituţiei după ce participase la o activitate politică. Am demonstrat că în zilele invocate în primul răspuns, domnia sa nu s-a deplasat nici la Dej, nici la Gherla pentru a verifica activitatea pe linie de oncologie, cu atât mai mult cu cât nici unul dintre unităţile spitaliceşti de acolo nu au secţii specializate în tratamentul oncologic.

Prin urmare, dacă s-a mai emis răspunsul, înseamnă că s-a ajuns la concluzia că într-adevăr, domnul doctor Irimie nu avea ce căuta să folosească maşina instituţiei în interes politic şi prin urmare este în culpă. Orice tăcere înseamnă o afirmare.

În ceea ce priveşte cel de al doilea răspuns, eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat, este vorba într-adevăr, de medicii pensionari, aceştia ar solicita ca obligatorie, de vreme ce şi-au depus toate documentele care le dovedesc faptul că sunt absolvenţi de studii de specialitate, faptul că au înregistrat în timp anumite specializări pe linie profesională ş.a.m.d., toate acestea se găsesc în dosarele lor. Ei ar solicita ca numărul acestor documente care li se cer şi pentru care trebuie să depună eforturi şi să cheltuiască bani, să fie redus la minimum, eventual să fie obligatoriu examenul de sănătate, pentru ca să poată confirma capacitatea lor fizică şi mentală pentru a exercita în continuare libera practică în domeniul medicinii.

Poate că dumneavoastră, analizând cu atenţie şi în interesul slujitorilor medicinii româneşti aspectele pe care vi le-am semnalat, veţi interveni ulterior printr-o ordonanţă sau printr-un proiect de lege pentru a reduce birocraţia, pentru că esenţial, în foarte multe localităţi ale ţării, este să folosim potenţialul acestor persoane cu înaltă calificare şi cu experienţă, nu să-i izolăm sau să-i punem în situaţii greu de depăşit ca urmare a unei birocraţii excesive. Oricum, este un pas pozitiv dacă aţi reuşit să determinaţi ca la nivelul tuturor direcţiilor judeţene de sănătate să existe o conduită identică în sensul eliminării oricăror excese în privinţa documentelor care se pretind medicilor pensionari pentru reînnoirea autorizaţiei de liberă practică.

Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.