Parliamentary debates

După pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

La punctul 4 al ordinii de zi avem dezbateri politice cu participarea doamnei ministru al finanţelor publice, doamna Anca Dana Dragu, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema "Codul fiscal şi mediul de afaceri".

Potrivit art.205 din regulament şi programului de lucru, în şedinţa de azi, în cadrul Orei Guvernului, avem organizate dezbateri publice la solicitarea Grupului PNL, cu tema mai sus menţionată.

Din partea Guvernului, participă doamna ministru Anca Dana Dragu.

Având în vedere prevederile regulamentare şi propunerile Biroului permanent şi Comitetului liderilor, vă prezint procedura de desfăşurare a dezbaterilor şi timpul maxim care să fie alocat participanţilor, după cum urmează: reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 5 minute pentru prezentarea temei de dezbatere; reprezentantul Guvernului - 5 minute pentru a răspunde; reprezentantul grupului care a solicitat dezbaterea, încă 3 minute pentru lămuriri suplimentare; grupurile parlamentare şi reprezentantul deputaţilor neafiliaţi - 3 minute pentru fiecare grup şi un minut pentru reprezentantul deputaţilor neafiliaţi; reprezentantul Guvernului, la final, 5 minute pentru răspunsuri.

Obiecţii? Nu.

Vot pentru? Vot pentru? 151.

Împotrivă?

Abţineri? Niciunul.

Prezenţi, nu votează? Nu.

Vă mulţumesc.

Propunerile aprobate.

Începem dezbaterile. Din partea Grupului parlamentar al PNL, pentru prezentarea temei, domnul deputat Gheorghe-Eugen Nicolăescu. Vă rog, 5 minute.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnă ministru al finanţelor publice,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a solicitat, doamnă, prezenţa dumneavoastră în Parlament pe tema "Codul fiscal şi mediul de afaceri", având ca argument principal faptul că anul 2016 este primul an de aplicare a noului Cod fiscal.

PNL a reuşit să impună măsuri de relaxare fiscală şi a anticipat corect că anul 2016 reprezintă momentul prielnic aplicării unor astfel de măsuri stimulative, care să conducă la o consolidare a întreprinderilor mici şi mijlocii româneşti, la o creştere economică sănătoasă, generatoare de mai multe locuri de muncă mult mai bine plătite, astfel încât nivelul de trai al românilor să se îmbunătăţească în mod real.

Doamnă ministru,

România nu duce lipsă de legi bune, cu obiective generoase şi cu principii moderne. Din păcate, în prea multe cazuri observăm o implementare defectuoasă.

Motivul principal pentru care astăzi dezbatem pe marginea acestei teme este legat de preocuparea noastră că noul Cod fiscal va trebui să beneficieze de o implementare corectă şi coerentă. Iar măsurile prevăzute în acesta să fie garanţia unei politici fiscale stimulative pe termen mediu şi lung.

Nu cred că trebuie să mai spun că de buna implementare a Codului fiscal din anul 2016 depinde, în mod crucial, implementarea de la 1 ianuarie 2017 a măsurilor prevăzute, precum şi încrederea întregului mediu de afaceri că relaxarea fiscală este reală, şi nu una de formă, declarativă sau pe hârtie.

Doamnă ministru,

Doresc să vă prezint câteva dintre aşteptările PNL, aşteptări de primă rundă în legătură cu implementarea noului Cod fiscal.

În primul rând, unul dintre obiectivele majore ale legiuitorului cuprinse în acest nou Cod fiscal a fost acela al simplificării fiscale, ca element esenţial al încurajării conformării voluntare fiscale.

Relaxarea fiscală prevăzută de noul Cod fiscal nu trebuie să fie înăbuşită de o creştere nejustificată a procedurilor administrative, a numărului de formulare, a declaraţiilor suplimentare mai mult sau mai puţin necesare, aşa cum se întâmplă în acest moment.

Ştiţi foarte bine, ca şi noi, că, pentru orice agent economic, procedurile fiscale suplimentare înseamnă tot costuri, tot bani suplimentari afectaţi sarcinilor fiscale.

Pentru noi întrebarea este concretă: care sunt măsurile care se impun pentru a remedia aceste derapaje?

În al doilea rând, un obiectiv major care a fost înscris pentru prima dată în Codul fiscal al României se referă la predictibilitatea politicii fiscale în România.

Aş vrea să ne amintim cu toţii că cea mai puternică nemulţumire a mediului de afaceri din România era legată chiar de impredictibilitatea politicii fiscale de la noi din ţară, date fiind modificările majore care se operau la nivelul politicii fiscale.

În prezent, urmare a faptului că PSD a ignorat şi a descurajat profesiile liberale, persoanele fizice autorizate şi micii întreprinzători, prin creşterea fiscalităţii, au apărut nemulţumiri uriaşe.

Ce intenţii aveţi de a opera modificări - normale, le-am numi noi - pentru ca aceşti oameni să fie trataţi cu respect pentru munca lor?

În altă ordine de idei, potrivit noului Cod fiscal, Ministerul Finanţelor Publice are atribuţia elaborării normelor metodologice pentru aplicarea unitară a acestei legi. Solicitarea noastră expresă este ca normele de aplicare să fie clare, uşor de implementat şi să nu deturneze în niciun fel voinţa legiuitorului şi să nu supuneţi contribuabilul la interpretări ciudate ale legii.

Ascultaţi-i, doamnă ministru, pe contribuabili, vorbiţi cu ei şi înainte de elaborarea normelor şi după adoptarea acestora, iar dacă se constată că efectele nu sunt cele dorite, aveţi curajul şi determinarea să le revizuiţi în beneficiul contribuabilului şi al bugetului.

Despre ANAF, în general, numai de bine. Cred cu tărie că această instituţie trebuie să-şi schimbe în mod radical atitudinea şi strategia faţă de contribuabili. Această instituţie a demonstrat, deja, că hărţuind, ameninţând sau alergând agenţii economici cu girofarul nu a colectat venituri mai mari la bugetul public. Această abordare şi-a demonstrat pe deplin ineficienţa.

Inspectorii ANAF, printr-un tratament nediscriminatoriu al contribuabililor, trebuie să devină partenerul acestora. Acţiunilor lor să se deplaseze în zona prevenirii fraudei fiscale, a sprijinirii şi consilierii contribuabilului şi a protejării acestuia în faţa abuzurilor ori a concurenţei neloiale făcute de evazionişti.

Nu întâmplător am lăsat către final un principiu la care ţin foarte mult, şi anume sustenabilitatea pe termen lung a politicii fiscale.

Acest lucru depinde în mod crucial de felul în care Guvernul va fi capabil să gestioneze execuţia bugetară din acest an.

Dacă ne uităm la execuţia bugetară pentru primele două luni din acest an, în special pe capitolele privitoare la cheltuielile cu investiţiile publice, putem să spunem că semnalele nu sunt încă de bun augur, însă aşteptăm ca Executivul să recupereze acest start timid în următoarele aproape zece luni.

De asemenea, consider că o prioritate a echipei dumneavoastră trebuie să fie şi cheltuielile bugetare, şi sustenabilitatea fiscal-bugetară.

Doamnă ministru şi stimaţi colegi,

Codul fiscal cuprinde cea mai mare parte a măsurilor de politică fiscală pe care PNL le-a prevăzut şi în programul său de guvernare. PNL ţine foarte mult ca măsurile de relaxare fiscală să reprezinte cu succes în România şi un model pentru alte state europene. De aceea, o spun răspicat de la această tribună: PNL nu va permite ca măsurile fiscale care au fost orientate către stimularea creşterii economice, către crearea de noi locuri de muncă, către revigorarea întreprinzătorilor mici şi mijlocii din România să fie implementate defectuos, generând astfel neîncredere.

Creşterea nivelului de trai, scopul final al tuturor politicilor fiscale cuprinse în noul Cod, trebuie să rămână prioritatea dumneavoastră în acest mandat.

Şi, nu în ultimul rând, doamnă ministru, am spus-o şi la învestitura Guvernului Cioloş, şi la adoptarea Legii bugetului de stat şi o voi spune din nou şi astăzi, că vă susţinem, însă nu necondiţionat, ci vom monitoriza acţiunile Guvernului şi vom reacţiona ori de câte ori considerăm că se înregistrează derapaje sau îndepărtări de la obiectivele noastre naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamnă ministru, vă rog, aveţi cinci minute.

Doamna Anca Dana Dragu (ministrul finanţelor publice):

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Vă mulţumesc pentru invitaţia făcută şi pentru prilejul dat pentru a lămuri câteva aspecte fiscale la zi.

ANAF este una dintre instituţiile-cheie din Guvernul României, de aceea reforma începută trebuie nu doar continuară, ci şi accelerată. Această situaţie va conduce la creşterea conformării voluntare şi la aplicarea unui tratament just contribuabililor.

Am subliniat şi în această dimineaţă, la raportul ANAF, faptul că rolul instituţiei este foarte important în economia românească, aduce veniturile publice necesare pentru a finanţa educaţia, sănătatea, lucrările de infrastructură. De aceea, instituţia trebuie să fie una modernă, care lucrează pentru contribuabili şi le oferă servicii de calitate. Relaţia dintre ANAF şi contribuabili, după cum spuneam, trebuie să fie una de parteneriat.

Unul dintre obiectivele-cheie este să asigurăm un cadru fiscal bugetar adecvat, care să conducă la creşterea încrederii mediului de afaceri, la stimularea investiţiilor, dar şi la simplificarea birocraţiei.

Ne propunem să implementăm măsuri de reformă ireversibile, care vizează creşterea eficienţei şi transparenţei politicii de utilizare a banilor publici.

Ministerul Finanţelor Publice împreună cu ANAF sunt parte activă a procesului început odată cu iniţiativa guvernamentală de reducere a birocraţiei. Astfel, lucrăm la soluţii pentru simplificarea semnificativă a formularelor fiscale şi a procedurilor şi mă refer aici, în principal, la simplificarea formularelor 0.88 şi 394. În ceea ce priveşte 0.88, vom veni cu modificări pentru simplificarea acestuia în sensul: eliminării întrebărilor legate de cazierul fiscal, deoarece acestea sunt informaţii pe care ANAF deja le deţine. Acolo unde nu se renunţă la întrebare, se simplifică, nu se mai solicită acea apostilă pentru diplome şi declararea veniturilor se poate face în tranşe. Cel mai important aspect, însă, vizează schimbarea administratorului sau a sediului unei firme. ANAF nu le va mai cere contribuabililor aflaţi în această situaţie să depună declaraţia 0.88, cu excepţia cazurilor în care există risc fiscal ridicat.

Cu privire la formularul 394, şi aici apar modificări. Codul numeric personal devine opţional. Acesta trebuie declarat doar în cazul facturilor de peste 10 mii de lei. De asemenea, formularul nu se va mai depune retroactiv, acesta va intra în vigoare de la 1 iulie şi societăţile nu mai trebuie să declare încă o dată facturile emise sau primite în primul semestru al anului.

În paralel, lucrăm şi la introducerea unor sisteme simplificate de plată, plata on-line sau cu cardul la ghişeu, dar şi la declararea taxelor care să încurajeze conformarea voluntară a cetăţenilor, în special a celor care desfăşoară activităţi pe piaţa neagră.

Lucrăm la ghiduri care să vină în întâmpinarea nevoii de informare a contribuabililor şi care să încurajeze conformarea voluntară. Este nevoie stringentă de apropierea de contribuabil.

Din aprilie, veţi găsi la ghişeele ANAF şi pe site-ul instituţiei ghiduri de informare pe categoriile principale de venit. Primul ghid este dedicat arendei şi arendaşilor. Urmează cele patru venituri din chirii, venituri obţinute de personale fizice autorizate şi cele obţinute din drepturi de autor.

Din iunie, fiecare român, persoană fizică, îşi va putea plăti taxele şi impozitele cu cardul. În acest moment, evaluăm mai multe soluţii printre care se află şi înrolarea ANAF în platforma ghişeul.ro. De asemenea, analizăm gradul de compatibilitate tehnică şi costuri.

Pentru că au fost anumite clarificări în Codul fiscal şi în normele de aplicare a Codului fiscal, am prelungit cu trei luni, până la 30 iunie, termenul în care persoanele fizice şi juridice pot plăti impozitele pe clădiri, terenuri şi mijloace de transport, iar termenul de declarare l-am prelungit până la 31 mai.

În ceea ce priveşte relaţia cu mediul de afaceri, aceasta nu trebuie definită prin volume uriaşe de documente, formulare de completat şi căi anevoioase de plată, ci printr-un parteneriat care are la bază instrumente simple de declarare, căi rapide de plată care să conducă la un grad mare de conformare voluntară.

De asemenea, inspecţiile fiscale trebuie orientate nu către controale de fond la un număr mare de contribuabili, ci către controale tematice, care să ţină cont de analizeze de risc. Vrem să-i încurajăm pe cei care se conformează voluntar şi să-i oprim pe cei care fac evaziune fiscală.

Toate acestea sunt măsuri importante, care ne dau confortul atingerii ţintei de deficit asumate pentru anul 2016, în condiţiile unei creşteri economice sustenabile.

Sigur, o colectare mai bună nu este suficientă. Aceasta trebuie însoţită de o cheltuire eficientă a banilor publici şi de o prioritizare a cheltuielilor. Sunt aspecte la care ne uităm cu multă atenţie şi pe care le monitorizăm în mod constant.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Grupul PNL, lămuriri suplimentare, trei minute. Le-aţi consumat la început, dar, din... Două.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Generozitatea dumneavoastră va fi răsplătită.

În primul rând, tema pe care noi am supus-o dezbaterii de astăzi se cheamă "Mediul de afaceri şi Codul fiscal".

Aş fi vrut din partea Ministerului Finanţelor Publice, pe lângă atât de multe exemple de neconcordanţă între ceea ce a făcut în 2015 şi ceea ce se întâmplă în 2016, atât de multe întoarceri, atât de multe piruete, că au fost făcute prost unele formulare, că au fost birocratic întocmite, că i-au încurcat pe contribuabili, faptul că s-a prelungit termenul pentru impozitul pe clădiri şi pentru mijloacele de transport grevează asupra bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, deci pe lângă toate aceste lucruri - pe care e bine că doamna ministru le-a spus de la această tribună - aş fi dorit să aflu mai mult pe politici fiscale, pe ceea ce se doreşte din punct de vedere al predictibilităţii şi sustenabilităţii. Ce se întâmplă cu Codul fiscal prin aplicarea lui în economia românească în 2016, cum aşezăm mai departe anii următori, astfel încât să avem un Cod fiscal care să nu se mai schimbe în fiecare an şi pentru o perioadă mai lungă de timp fiecare contribuabil să ştie cum îşi face planul de afaceri şi cum îşi gândeşte, până la urmă, investiţia în care şi-a pus speranţe.

Aceasta era dorinţa noastră de la această dezbatere.

Din păcate, poate, în ultima parte, la răspunsul final pe care doamna ministru ni-l va da, vom încerca să aflăm şi asemenea lucruri. Până în acest moment, cred că este o dezbatere ratată.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Grupurile parlamentare. Domnul Florin Gheorghe, UNPR.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doamnă ministru,

Probabil că mulţi dintre colegii parlamentari ar spune că este încă prematur să facem o evaluare a performanţelor dumneavoastră în funcţia de ministru al finanţelor. Cu toate acestea, nu trebuie să pierdem din vedere că s-au scurs deja peste patru luni de la învestitură şi încă nu se întrevăd schimbări semnificative nici în execuţia bugetară a investiţiilor publice şi nici în zona diminuării evaziunii fiscale.

Am constatat cu surprindere că mulţi invocă mandatul limitat al acestui guvern ca principală cauză a lipsei unei performanţe tangibile. Însă când vrei să faci treabă poţi măcar să demarezi proiecte şi procese chiar şi într-un interval de timp foarte scurt.

Doamnă ministru,

Să ştiţi că toţi cei care au acordat încrederea prin vot Guvernului din care faceţi parte nu au uitat angajamentele asumate de dumneavoastră atât la învestitură, cât şi cu ocazia dezbaterii bugetului pe 2016, dar şi în altele, asumate prin comunicări publice.

Una dintre promisiuni - încă neconcretizată - se referă la stimularea mediului de afaceri care are producţia orientată către exporturi. Din nefericire, datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică pentru primele luni ale anului arată un declin evident al exporturilor, cea mai mare contracţie fiind în zona constructoare de maşini.

Vedem însă cum înfloresc importurile intracomunitare, tot mai greu de înfruntat de către IMM-urile româneşti.

Cum v-aţi propus să-i sprijiniţi în mod real pe acei agenţi economici care înfruntă concurenţa acerbă de pe pieţele externe sau care încearcă să subziste în ţară, ştiind că toate statele membre utilizează toate pârghiile naţionale pentru a-şi proteja capitalurile interne şi a-şi spori prezenţa pe pieţe?

Vă întreb pentru că nu am sesizat că aţi avea vreo intenţie în acest sens.

Mi-aş permite să vă sugerez implementarea anticipată a reducerii supraaccizei la carburanţi, care nu a adus sume exorbitante la buget, dar care ar face transportatorii să alimenteze în România şi ar diminua costurile de transport pentru exportatori.

De asemenea, v-aţi asumat o prioritizare a investiţiilor publice imediat ce vremea bună va permite deschiderea şantierelor. Vremea bună a venit, investiţiile nu au fost încă prioritizate, iar şantierele pentru infrastructură întârzie să apară.

Sunt multe de spus şi despre performanţele ANAF, însă sper ca noul şef al acestei instituţii, care a avut activităţi profesionale şi în mediul privat, să aibă capacitatea să înţeleagă şi să sprijine agenţii economici de bună-credinţă. Aşadar, mi-aş dori să nu uite dificultăţile pe care le-a întâmpinat Domnia Sa în relaţiile cu autorităţile fiscale atunci când era de cealaltă parte a baricadei. Dacă nu a uitat deja, am convingerea că performanţele ANAF vor creşte, iar relaţiile cu mediul de afaceri vor intra într-o nouă abordare.

Nu aş vrea să trecem foarte uşor peste riscurile pe care le semnează deja execuţia bugetară destul de timidă pentru primele luni ale anului. Astfel, dacă se menţine acest ritm al încasărilor fiscale, cu siguranţă că nu vom putea realiza veniturile bugetare de peste 30% din PIB, în vreme ce cheltuielile bugetare au crescut consistent în acest an, iar Guvernul pare că are în intenţie să le majoreze.

Cum veţi susţine, de pildă, implementarea Legii salarizării unitare în sistemul public, dacă deficitul este deja la o limită maximă?

Aşadar, în ciuda optimismului privind creşterea încasărilor ca efect de runda a doua, este foarte posibil să se concretizeze anticipaţiile Comisiei Europene, iar România să intre încă din anul 2016 în procedura privind deficitul excesiv. Confirmaţi sau infirmaţi estimările Comisiei, care nu atrage atenţia doar ca să se afle în treabă?

Doamnă ministru,

Aveţi posibilitatea să demonstraţi că măsurile cuprinse în noul Cod fiscal vor ajunge deopotrivă atât în buzunarele românilor printr-o creştere a puterii de cumpărare, dar şi în reducerea costurilor totale şi unitare ale agenţilor economici.

Depinde în mod crucial de abilitatea dumneavoastră de a o face, însă trebuie demonstraţi şi că faceţi ceva în acest sens.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Clement Negruţ, Grupul ALDE. Aţi schimbat? O greşeală a staffului.

Vă rog.

Doamna Cornelia Negruţ:

Domnule preşedinte,

Doamnă ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Realitatea României ultimilor 10-15 ani arată că dezvoltarea economică nu se poate realiza în absenţa măsurilor de guvernare cu caracter liberal.

Economia românească are nevoie de o componentă liberală în cadrul guvernării, însă, din ceea ce constatăm în ultima perioadă, noul Executiv s-a mişcat extrem de lent în ceea ce priveşte punerea în aplicare a noilor prevederi ale Codului fiscal.

Deciziile politico-economice generate de fostul guvern, susţinut de ALDE, prevedeau încurajarea reluării consumului intern prin reducerea TVA-ului a unor accize şi diminuarea altor categorii de impozite. De asemenea, modificarea Codului fiscal a urmărit sprijinirea mediului de afaceri, creşterea investiţiilor, cu un accent sporit pe dezvoltarea capitalului autohton şi a întreprinzătorilor români.

ALDE a susţinut Codul fiscal şi o agendă de măsuri economice de dreapta, respectiv drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Din păcate, actualul guvern a dat dovadă de bâlbâieli nepermise în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor acestui document, iar întârzierea de aproape trei luni a emiterii normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal este doar un exemplu în acest sens.

De asemenea, scăderea TVA-ului, modificarea impozitului perceput microîntreprinderilor, precum şi celelalte facilităţi acordate prin Codul fiscal au însemnat venituri în scădere pentru bugetul de stat. Încasări mai slabe vor trebui suplimentate prin împrumuturi ale statului.

Astfel, după intrarea în vigoare a noului Cod fiscal, deficitul bugetului general consolidat a crescut pentru anii 2016-2017 de la 1,1% din PIB şi, respectiv, 0,9% din PIB, conform unei strategii fiscal-bugetare emisă pentru perioada 2015-2017, la 2,8% din PIB pentru anii 2016 şi 2017, potrivit strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2016-2018. Încasările mai slabe vor trebui suplimentate prin noi împrumuturi ale statului, şeful Trezoreriei anunţând deja că România trebuie să împrumute 28 de miliarde de lei pentru a acoperi pierderile.

În urma intrării în vigoare a noului Cod fiscal şi a noului Cod de procedură fiscală, responsabilii din domeniul fiscal au reclamat o serie de nemulţumiri, după cum urmează:

1. Lipsa unor precizări clare în norme privind cuantumul garanţiilor aferente antrepozitorilor fiscali şi a modului de reducere a acestora în funcţie de comportamentul fiscal.
2. Lipsa precizărilor şi a unor norme tranzitorii privind modul de administrare a dosarelor de transfer întocmite potrivit procedurii vechi.
3. În privinţa acordului de preţuri de transfer, noua procedură prevede cumularea valorilor tranzacţiilor efectuate, ceea ce duce la obligaţia mai multor contribuabili de a depune documentaţia pentru obţinerea acordului de preţuri de transfer.

Reanalizarea reglementărilor privind recunoaşterea pierderilor neimpozabile în cazul produselor accizabile aflate în regim suspensiv de accize, fie că se află în deplasare şi recunoaşterea se face în baza unor studii, fie că se află în cadrul antrepozitelor şi normelor tehnice ale instalaţiilor de procesare, nu au întotdeauna în vedere factorii de mediu şi calitatea materiilor prime utilizate efectiv.

Reacţia rapidă a autorităţilor vizavi de povara fiscală a profesiilor liberale prin impunerea suplimentară cu 10,5%, respectiv contribuţia la asigurărilor sociale în condiţiile în care această plată suplimentară nu constituie avantaj la stadiul de cotizaţie al persoanei, lucru care a dus la desfiinţarea multor PFA-uri.

De asemenea, specialiştii direct confruntaţi reclamă: declaraţia 088 - despre care aţi vorbit, doamnă ministru, şi ne bucurăm, pentru că împreună şi cu preşedintele ANAF-ului veţi lucra la modificarea acesteia; declaraţia 394, pe care, de asemenea, aţi amintit-o.

Nu în ultimul rând, oameni din sistem susţin că nedefinirea noţiunii de consultanţă din cadrul definiţiei microîntreprinderilor are ca efect imposibilitatea încadrării la microîntreprindere a unei societăţi de consultanţă fiscală care desfăşoară activitate de consultanţă fiscală autorizată potrivit O.G. nr.71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală ca profesie liberală şi care are Cod CAEN distinct.

Totodată, data la care devine obligatorie depunerea declaraţiei fiscale a fost preluată din vechiul Cod de procedură fiscală cu aproximativ acelaşi conţinut. Respectiv declaraţia de înregistrare fiscală se depune în termen de 30 de zile de la data eliberării actului legal de funcţionare, data începerii activităţii, data obţinerii primului venit sau dobândirii calităţii de angajator, după caz, în cazul persoanelor fizice, fapt care creează aplicarea unui tratament neunitar la nivelul administraţiilor financiare locale.

Chiar dacă nu are prea mult la dispoziţie, actualul guvern trebuie să-şi calibreze politica fiscală spre a continua măsurile pozitive ale reformelor din ultimii ani şi, în acelaşi timp, să demonstreze predictibilitatea şi plusvaloarea pentru economia naţională, cu rezultate palpabile, nu doar declarative.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Ialomiţianu, PNL.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Parlamentul a aprobat atât Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală la cererea mediului de afaceri, pentru a da mediului de afaceri o legislaţie mai suplă, pe înţelesul contribuabililor.

Nu ne-am referit numai la reducerea de impozite şi taxe, ci şi la o legislaţie care să nu îngreuneze activitatea agenţilor economici.

Doamnă ministru, poate vă întrebaţi de ce v-am invitat în Parlament să discutăm despre aplicarea Codului fiscal şi, trebuie să vă spun, şi a Codului de procedură fiscală. În calitate de ministru de finanţe, răspundeţi de legislaţia în domeniul fiscal. E o responsabilitate a dumneavoastră, chiar dacă unele ordine sunt semnate de preşedintele ANAF-ului, aveţi departamente de legislaţie. Din păcate, semnalele de la mediul de afaceri sunt negative. Că tot ceea ce s-a lucrat în 2015, poate s-a început din 2011, legat de schimbarea Codului fiscal, semnalele sunt negative şi riscăm să... tot ce s-a muncit în Parlament să se ducă pe apa sâmbetei.

Din păcate, în Ministerul Finanţelor, şi-mi pare rău că trebuie s-o spun, că sunt foarte mulţi colegi cu care am lucrat din ’97, când am intrat în sistem, şi în ANAF sunt colegi care elaborează legislaţie în mod excesiv, şi vă spun, fără efecte asupra încasărilor bugetare. Şi vă dau un exemplu din perioada când eram ministru de finanţe. S-a introdus un registru al operatorilor intracomunitari, s-a spus că se va reduce evaziunea fiscală. Doamnă ministru, n-au fost efecte pozitive. Acum, colegii de la ANAF spun: trebuie să elaborăm foarte multă legislaţie şi legat de acel formular 0.88. Vă spun că, discutând cu mediul de afaceri, mulţi agenţi economici de bună-credinţă care îşi plătesc impozitele şi taxele au fost blocaţi de către ANAF şi Ministerul Finanţelor. Sunt în situaţia să intre în faliment. Şi sunt cei din zona producţiei. Şi atunci ne punem întrebarea: acel Cod fiscal pentru cine l-am dat? L-am dat pentru cei care fac importuri, şi se vede foarte clar că avem o creştere economică bazată pe consum şi care antrenează importurile şi nu pe ofertă. Aţi spus, în momentul în care aţi fost audiată în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, că vă ocupaţi de implementarea de reforme pentru a creşte PIB-ul potenţial. Păi dacă dispar firmele din România din cauza aplicării legislaţiei, cum să crească PIB-ul potenţial? Şi noi discutăm cu oamenii de afaceri. Ne spun, "Domnule, aţi spus că ne daţi un Cod fiscal mult mai suplu, mai simplificat". Iar prin legislaţia secundară, vedem că viaţa contribuabililor este îngreunată. Şi nici nu mă mir că în februarie, încasările, februarie 2016, aveţi încasări mai mici decât în februarie 2015, cu aproape o jumătate de miliard de lei, pentru că multe firme nu mai pot plăti.

Iar legat de imaginea ANAF-ului.

Doamnă ministru, cum v-aţi fi simţit în data de 31 decembrie, la ora 23, cu echipa de la ANAF în control la acele unităţi care organizau revelionul, când toate plăţile s-au făcut anticipat? Chiar până acolo s-au dus? Să ştiţi că nici în perioada dinainte de ’90 nu erau controale de genul acesta. Credeţi că aşa puteţi să încasaţi sume mai mari? Sau sunt firme care în perioada din decembrie vindeau, cele din domeniul alimentar, se opreau cozile care erau... şi trebuia să se facă controlul, adică să se oprească activitatea economică. Eu ştiu că un control nu trebuie să afecteze activitatea economică. Şi să ştiţi că veţi avea sume mult mai mici la buget, din cauza şi a legislaţiei, şi a modului în care se aplică legislaţia.

Spuneţi că veţi face, veţi cutare... Nu, trebuie făcut acum!

Şi, legat de reorganizarea ANAF-ului, e un principiu, doamnă ministru, pe care îl ştiţi, şi la Bucureşti, şi la Bruxelles, şi la Londra, şi la Paris, unitatea fiscală trebuie să fie apropiată de contribuabili. Păi, prin modul de organizare al ANAF-ului, şi continuaţi acea politică care a început în 2015, îndepărtaţi ANAF-ul... pe contribuabil de ANAF, prin reorganizarea administraţiei contribuabililor mijlocii. Pentru că nu aveţi un sistem electronic. Sigur, că m-aş bucura ca toţi să-şi declare impozitele, să le plătească de acasă, dar nu funcţionează. Şi trebuie, uitaţi, e colegul de la Hunedoara, trebuie să meargă până la Timişoara, colegi din Alba trebuie să meargă până la Braşov, să-şi plătească...

Punem oamenii pe drumuri. Nu aşa se organizează ANAF-ul! Şi, pe urmă vă plângeţi că nu aveţi bani pentru indemnizaţiile pentru creşterea copiilor sau alţi bani, pentru că prin modul de funcţionare o să aveţi din ce în ce mai puţini bani.

Îmi pare rău că trebuie s-o spun, că am lucrat în Ministerul Finanţelor, dar oamenii din Ministerul Finanţelor spun că modul de organizare a activităţii şi elaborarea legislaţiei nu-i face mai eficienţi şi-i pun în dificultate în faţa mediului de afaceri.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Aurel Vainer, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnule profesor. Deschideţi microfonul, vă rog, vă rog să deschideţi de jos, de acolo.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnă ministru,

Stimate colege şi stimaţi colegi deputaţi,

Subiectul de astăzi e pe cât de important, pe atât de vast şi de complex. E greu ca într-o oră să discutăm marile probleme ale mediului de afaceri şi ale rolului sistemului fiscal, al fiscalităţii, al pieţei financiare într-un mediu de afaceri.

În lumea de astăzi, fără bani nu se fac afaceri, fără bani mulţi investiţi în afaceri, iar nu se fac afaceri. De aceea, sistemul fiscal, care e principalul colector de venituri pentru bugetul statului, trebuie să acţioneze ca un factor stimulator al economiei, nu ca o piedică.

Să ne imaginăm un cal care merge pe câmp să pască şi are o legătură la picioare. Ce poate el să pască? Cât e teritoriul lui? Cum poate să se mişte? Or, Codul fiscal, de aceea a fost gândit. Eu cunosc istoria economiei româneşti postdecembriste. Apariţia Codului fiscal a fost o revoluţie în economia noastră, aşa s-a dorit!

În primul rând, să concentrăm multitudinea de reglementări financiare fiscale într-un singur loc, într-un buchet, ca un buchet de flori. Dar un buchet de flori trebuie să miroasă mai bine, pentru că e buchetul. Or, dacă noi lăsăm acest Cod fiscal pe seama oamenilor care îl aplică fracţionat, fără credibilitate... De aceea s-au enunţat aici câteva principii: credibilitate, seriozitate, poate că-i mai important decât orice, predictibilitate, profesionalism. Dacă noi nu o să avem în sistemul fiscal oameni într-adevăr pricepuţi în domeniul fiscalităţii nu vom avea rezultate. Nu vreau să dau lecţii şi să fac lecţii, dar cred că ministrul finanţelor, lucrând cu un cont fiscal care i s-a atribuit, l-a primit... să fie foarte bine analizat, pentru a găsi acele puncte care pot deveni puncte forte în Codul fiscal românesc, astfel încât el să contribuie cu adevărat la stimularea economiei. Şi mă refer doar la acest element de predictibilitate. El nu se poate asigura decât dacă avem un sistem de cunoaştere exactă a fenomenelor din economie, Ministerul Finanţelor are Institutul de Prognoză în subordine. Să vedem, să vină Institutul de Prognoze cu prognoze foarte la zi, ca să ştim încotro ne îndreptăm.

Şi, în sfârşit, cred eu că este important să aibă un continuu dialog cu mediul de afaceri. A existat o practică la Ministerul Finanţelor cu ani în urmă, nu ştiu dacă mai este, o comisie de dialog social, unde lună de lună se întâlneau factori importanţi ai mediului de afaceri cu Ministerul Finanţelor.

Ceea ce ştiţi dumneavoastră din birouri ştiu altfel şi poate mai bine oamenii din lumea afacerilor. Aşadar, doamnă ministru, nu e o misie uşoară pentru dumneavoastră, dar dacă aveţi dorinţa certă de a face din Codul fiscal un instrument al creşterii economice, nu o piedică economică, haideţi să facem..., probabil, vor fi necesare măsuri de îmbunătăţire al legislaţiei, iar Parlamentul, comisiile sale de specialitate pot fi elemente de prim ordin, de prim ajutor.

Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule profesor.

Domnul deputat Erdei Dolóczki István, UDMR.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doamnă ministru, fiţi bine venită în Camera Deputaţilor!

Dacă astăzi, în această oră, discutăm despre mediul de afaceri şi Codul fiscal, garantez că toate cele patru probleme ridicate de mine izvorăsc din problemele transmise către noi din mediul de afaceri.

Prima problemă: modul de impozitare a suprafeţelor de fond forestier. Normele metodologice nu clarifică modul concret de aplicare a scutirilor şi nici documentele necesare care să ateste îndeplinirea condiţiilor de acordare a scutirilor. Citez din regulament: "Facilităţile fiscale menţionate la art. 464, alin.(1) lit. w) din Codul fiscal se acordă tuturor suprafeţelor de fond forestier certificate, tuturor arboretelor cu vârste până la 20 de ani aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice."

Punctul 76 spune în felul următor: "Prin sintagma «suprafeţe de fond forestier certificate» se înţelege suprafeţele de fond forestier aflate în proprietate în conformitate cu actele de proprietate sau cu documentele cadastrale, după caz." Deci cine deţine fond forestier cu acte în bună regulă nu plăteşte impozitul. Asta este concluzia citind normele de aplicare a Codului fiscal, v-aş ruga să vă aplecaţi asupra acestei probleme.

O altă problemă, a doua, articolul 456 alin.(1) la lit.d) prevede scutire de la plata impozitului pe clădiri pentru clădirile care prin destinaţie constituie lăcaşuri de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial şi asociaţiilor religioase, precum şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice. Deci este un text preluat mot a mot din vechea Lege a Codului fiscal nr.571. În schimb, normele de aplicare nu procedează la fel. Prezintă o abatere de la textul normelor aferente Legii nr.571 fiindcă sunt scutite, sunt eliminate, omise de a beneficia de facilităţi locuinţele chiriaşului, locuinţa chiriaşului sau altele asemenea.

Întrebarea noastră este: a fost o omisiune sau este o omisiune voită, sau a fost numai pur şi simplu o omisiune şi se poate remedia?

A treia problemă, reorganizarea ANAF. Asistăm la o reformare pe şest a ANAF-ului, cu toate că legea este permisivă în privinţa reorganizării, dar bineînţeles se face o reorganizare dacă este justificată. Am dori să vă punem întrebarea: care a fost beneficiul economic al acestei reorganizări? Fiindcă, practic, asistăm la un proces de centralizare puternică, deşi lozinca ANAF-ului vorbeşte despre o descentralizare, sau asistăm la faptul că ANAF-ul a devenit autoritate fiscală, în loc să fie organ fiscal.

Prin această reorganizare a crescut foarte mult distanţa între contribuabili şi ANAF. Un exemplu elocvent dintr-un judeţ nici prea mare, nici prea puternic economic, nici prea mic, judeţul Satu Mare, unde 459 de contribuabili mijlocii au fost mutaţi la regionala Cluj. Distanţa kilometrică între Satu Mare şi Cluj este 200 de km.

Întrebare: aţi simţit o eficienţă economică a acestei reorganizări sau nu?

Şi a patra problemă, care este explicaţia şi care este eficienţa controalelor efectuate de ANAF la autorităţile locale, bineînţeles cu excepţia activităţilor economice, în paralel cu Curtea de Conturi? Avem documente lăsate, întocmite de organele de control de la ANAF care nici măcar n-au schimbat sintagma de societate comercială în autoritate publică.

Eu cred că aceste patru probleme sunt numai vârful aisbergului. Sunt mult mai multe probleme, dar sperăm că, cu timpul, le vom rezolva şi pe acestea.

Mulţumesc mult pentru atenţie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Ultima intervenţie din partea grupurilor politice parlamentare, domnul Viorel Ştefan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Doamnă ministru,

Aş vrea foarte pe scurt să ridic câteva chestiuni în legătură cu tema discuţiei noastre de astăzi. Voi începe spunând că dumneavoastră aţi moştenit la Ministerul Finanţelor ideea că lucrurile cele mai de preţ pentru mediul de afaceri le reprezintă stabilitatea şi predictibilitatea fiscală. De multe ori, nu nivelul de fiscalitate, cât siguranţa că nu se modifică prevederile fiscale au fost solicitări ale mediului de afaceri.

Recunosc că de la începutul anului aţi fost consecvenţi cu acest angajament, să nu modificăm reguli fiscale. Reamintesc că în conţinutul noului Cod fiscal, noi am încercat acolo să introducem o definiţie în legătură cu predictibilitatea prevederilor de natură fiscală, dar iată că deja s-a creat precedentul. Prima modificare pe acest an s-a întâmplat. Îmi e teamă să nu urmeze o cavalcadă de modificări pe Codul fiscal, şi de aceea v-aş întreba, din experienţa aplicării în primele două, aproape trei luni ale anului, a prevederilor noului Cod fiscal, mai aveţi chestiuni care trebuie să facă obiectul modificării în exerciţiul financiar 2016?

Repet, întrebarea şi în legătură cu Codul de procedură fiscală, unde, de asemenea, sunt chestiuni sesizate în sensul de a fi modificate.

Precizez, de asemenea, că tot ce ajunge în Parlament ca iniţiativă legislativă de modificare a Codului fiscal noi încercăm să-i convingem pe colegii noştri să aibă răbdare, să nu adoptăm reglementări în materie decât o singură dată, printr-un proiect promovat de guvern şi care să intre în vigoare până la jumătatea anului.

Şi, de aici, se desprinde a doua întrebare: când credeţi că Guvernul, respectiv Ministerul Finanţelor prin Guvern, va putea să trimită Parlamentului proiectele de modificare a Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală cu prevederile care vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2017, reamintindu-vă că sunt câteva angajamente când sunt aşteptări în societate legate de reducerea cotei de TVA până la 19%, de eliminare asupra accizei la carburanţi, pe taxa pe stâlp şi cred că mai sunt şi altele în materie. Deci întrebarea ar fi: când să ne aşteptăm la aceste proiecte de lege în Parlamentul României?

A doua chestiune, la sesizarea unor firme din teritoriu, eu am înţeles că în materie de preţuri de transfer există o problemă în aplicare. Până la urmă, ideea de verificare a preţurilor de transfer s-a născut legat de stoparea exportării profitului, dar aflu astăzi, o fi adevărat, nu ştiu, v-aş ruga pe dumneavoastră să verificaţi, dar eu am sesizări în acest sens, că în domeniul IT, unde noi avem măsuri care, menite să stimuleze dezvoltarea acestei activităţi, firmele româneşti, dimpotrivă, sunt discriminate. Adică, atunci când se transferă un produs IT de la o firmă românească la altă firmă românească se verifică forate corect dacă preţul este preţul corect, preţul de piaţă, dar când se face export de produse de IT se verifică preţul de export prin comparaţie cu costurile de producţie, şi nu cu costurile de piaţă la nivel european.

A treia chestiune, încerc să fiu foarte scurt, că suntem în criză de timp, este legată tot de un angajament al dumneavoastră, acela de a rescrie, reforma oarecum legislaţia privind administraţia publică locală. Ne amintim ce discuţii am avut chiar la construirea bugetului pe 2016 în legătură cu formulele de echilibrare şi aşa mai departe. Şi una din concluzii a fost atunci că, începând cu 3 ianuarie, prima zi lucrătoare din acest an, ne apucăm să lucrăm la modificarea acestei reglementări, pentru că altminteri o să vină bugetul următor şi o să constatăm câte lucruri nu sunt în ordine.

V-aş întreba dacă s-a făcut ceva în acest sens sau când aveţi de gând să veniţi cu un astfel de proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Un minut, domnule Negruţ, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Domnul Clement Negruţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

O să fiu foarte scurt.

Doamnă ministru...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Negruţ, închideţi şi deschideţi microfonul, că sunteţi pe timpul antevorbitorului. Închideţi şi redeschideţi. Mulţumesc. Vă rog, un minut.

Domnul Clement Negruţ:

Mulţumesc.

Resetăm, da? OK.

Doamnă ministru, în opinia mea, deşi vorbim despre un guvern tehnocrat, aveţi cel mai greu minister pe care-l gestionaţi în cadrul acestui guvern.

Aş vrea să spun doar câteva chestiuni legate de cum văd eu activitatea ministrului finanţelor. Foarte simplu! Aş spune că, pe lângă problemele legate de colectare, aveţi un rol foarte important în ceea ce înseamnă distribuirea înspre dezvoltarea economică a finanţelor ţării.

Din păcate, nu prea am sesizat acest lucru, cel puţin până în momentul de faţă. Sunteţi oarecum sub umbrela acestei denumiri de guvern tehnocrat, dar, doamnă ministru, sunteţi om politic din momentul în care ocupaţi funcţia de ministru într-un Guvern al României. Asta nu vă absolvă de faptul că nu e în regulă să aveţi şi declaraţii care, să zic aşa, nu sunt bune în spaţiul public, şi vă reamintesc declaraţia prin care spuneaţi că un român poate lucra şi pe doi lei.

În acest sens, vă rog, doamnă ministru, să fiţi foarte atentă la modul cum se distribuie finanţele publice în România, astfel încât şi partea socială să fie luat în calcul. Fac referire la salariul minim pe economie şi un subiect pe care mâine îl vom discuta în Camera Deputaţilor privind indemnizaţia mamelor care au în creştere copii.

Aş încerca să simplific într-un cuvânt ceea ce a spus antevorbitorul meu, transparenţă, doamnă ministru, predictibilitatea degeaba o vorbim şi o îmbrăcăm în cuvinte frumoase, dacă nu este concretizată într-o transparenţă mai mult decât, să spun aşa, concretă, în cadrul ministerului pe care-l gestionaţi.

Cu speranţa că cele câteva cuvinte şi cele câteva fraze pe care le-am rostit, precum şi ceea ce au spus şi colegii mei de la acest microfon, le veţi lua în calcul, cu siguranţă ne vom mai revedea şi vă vom pune întrebări vizavi de activitatea dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mulţumesc.

Doamnă ministru, vă rog, încheiaţi, cinci minute aveţi la dispoziţie.

Rog colegii deputaţi, colegii senatori, vă rog, încă suntem în şedinţă la Cameră, vă rog, un pic de linişte.

Doamnă ministru, aveţi cuvântul, vă rog.

Doamna Anca Dana Dragu:

Mulţumesc.

Voi încerca să răspund pe scurt comentariilor şi întrebărilor puse de dumneavoastră.

Din toate discursurile, s-a desprins ideea de nevoie de predictibilitate şi sustenabilitate fiscală. Desigur, acesta este şi obiectivul Guvernului, şi obiectivul Ministerului Finanţelor Publice şi cred că am demonstrat acest lucru prin faptul că începând cu 1 ianuarie 2016 am aplicat Codul fiscal aşa cum el a fost publicat, aprobat şi publicat, în septembrie 2015.

De asemenea, Normele la Codul fiscal au fost aprobate în şedinţa de Guvern în 30 decembrie 2015, tocmai pentru a asigura predictibilitate fiscală pentru toţi agenţii economici şi pentru toţi contribuabilii persoane fizice sau persoane juridice. Acest nou Cod fiscal aduce o relaxare fiscală semnificativă, într-adevăr, care a condus la o majorare a deficitului bugetar până la aproape 3% deficit bugetar din PIB, cât este angajamentul conform regulilor europene.

În ceea ce priveşte colaborarea cu mediul de afaceri, noi avem semnale pozitive din partea mediului de afaceri, avem întâlniri regulate cu reprezentanţii mediului de afaceri, cu investitorii. În aceste întâlniri am discutat despre simplificarea codului şi a normelor la Codul fiscal şi, după cum vă spuneam, am ajuns la concluzii despre simplificarea acestor formulare 088 şi 394. Aceste mesaje, aceste propuneri au fost salutate de mediul de afaceri.

De asemenea, pentru a veni în sprijinul contribuabililor, am adoptat o serie de ghiduri care să explice contribuabililor ce taxe şi impozite au de plătit, în ce manieră şi la ce dată. De asemenea, acestea au fost măsuri pe care le-am realizat împreună cu mediul de afaceri şi cu contribuabilii din România.

Au fost câteva comentarii legate de execuţia bugetară în primele două luni ale anului 2016. Pot să vă spun că execuţia bugetară se încadrează în profilul tipic pentru începutul anului, într-adevăr, avem cheltuieli cu investiţii sub programele asumate de ministerele de linie, dar, tot ca de obicei, cheltuielile salariale sunt cele care se execută la zi. Dar, repet, acesta este un profil tipic începutului de an.

De altfel, după două luni avem încă un excedent bugetar de 0,81% din PIB, e adevărat, mai redus decât excedentul bugetar de acum un an pentru aceeaşi perioadă. Aceasta este urmarea faptului că per total, pe 2016, avem un deficit bugetar dublu prognozat decât în anul 2015.

Despre veniturile publice pe care le-a încasat Ministerul Finanţelor Publice prin ANAF, în primele două luni şi jumătate ale anului, pot să vă spun că ele sunt în creştere, în termeni nominali, cu circa 7% faţă de perioada similară a anului precedent.

Într-adevăr, există reduceri, în termeni nominali, la încasările din TVA. Tocmai aceste încasări reflectă reducerile de TVA, cota standard şi cota redusă, măsuri implementate de la 1 ianuarie 2016. Totuşi reducerea încasărilor din TVA este inferioară reducerii cotei standard şi a cotei specifice de TVA.

De aceea putem spune că s-au făcut eforturi pentru o mai bună colectare, iar aceste eforturi sunt ca urmare a măsurilor pe care ANAF le întreprinde zi de zi.

Au fost câteva comentarii legate de percepţia pe care ANAF o are în rândurile contribuabililor.

Suntem de acord cu aceste comentarii şi suntem preocupaţi pentru îmbunătăţirea imaginii ANAF şi nu numai a imaginii, practic pentru îmbunătăţirea activităţii ANAF.

Azi-dimineaţă, la prezentarea raportului de activitate pentru 2015 şi începutul lui 2016, am subliniat nevoia ca ANAF să fie un partener pentru mediul de afaceri, un partener pentru contribuabilii români.

Cât priveşte reorganizarea ANAF, practica în ţările dezvoltate arată că pentru marii contribuabili se impune o centralizare a acestei activităţi, iar pentru contribuabilii mijlocii se impune o regionalizare a acestor birouri ANAF, astfel încât să se poată elimina relaţia de subiectivism care poată să apară la nivel local.

Despre proiectele de lege. Da, într-adevăr, am avut câteva modificări pe care le-am trimis Parlamentului. Şi împreună cu mediul de afaceri estimăm în această perioadă ce alte modificări ar fi absolut necesare pentru o implementare fluentă şi eficientă a noului Cod fiscal şi vi le vom transmite în timp util.

Eu cred în cele din urmă că acest dialog a fost unul constructiv şi cred că el va continua.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aţi încheiat, doamnă ministru, mulţumesc frumos.

Declarăm închisă şedinţa consacrată Orei ministrului.

Într-un minut începem şedinţa de plen comun.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,10.