|
Domnul Paul Păcuraru: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Potrivit prevederilor art.2 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali, aleşii locali sunt: consilierii locali, consilierii judeţene, primarii, primarul general al municipiului Bucureşti, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene şi delegatul sătesc. Potrivit art.12 alin. (3) din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică, "perioada în care persoanele au ocupat funcţii de demnitate publică constituie vechime în muncă şi în specialitate. Indemnizaţia de şedinţă stabilită în condiţiile art.34 din Legea nr.393/2004 reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor şi este singura formă de remunerare a activităţii consilierilor locali şi judeţeni". Art.5 alin. (1) pct.2 din Legea nr.19/2000 privind sistmul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, dispune că persoanele care-şi desfăşoară activitatea în funcţii elective, între care se încadrează şi consilierii locali şi judeţeni, sunt asigurate obligatoriu în sistemul public, prin efectul legii, pe durata mandatului, fără a fi reglementată exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale pentru cei care desfăşoară activitatea cu contract de muncă în altă parte sau sunt pensionari pentru limită de vârstă. În conformitate cu art.22 din Legea nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, calculul şi plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru persoanele aflate în funcţii elective se face lunar de către angajatori. În această situaţie, este asimilară angajatorului persoana juridică, în sarcina căreia se află obligaţia de a achita indemnizaţia cuvenită acestei categorii de persoane. Potrivit art.6 alin. (1) din acelaşi act normativ, deci din Legea nr.19/2000, persoanele juridice la care-şi desfăşoară activitatea această categorie de asiguraţi sunt obligate să depună în fiecare lună declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu prevederile art.54 lit.b) din lege, invaliditatea de gradul II se caracterizează prin: pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce şi de a se orienta spaţial, fără ajutorul altei persoane. Beneficirii de pensie de invaliditate de gradul II nu pot desfăşura activitate datorită stării de sănătate, respectiv pierderii totale a capacităţii de muncă, nu sunt apţi din punct de vedere medical să desfăşoare activitate profesională, indiferent dacă aceasta se prestează în baza unui contract individual de muncă, a unei convenţii civile de prestări de servicii, sau a unei funcţii elective, motiv pentru care acestea beneficiază de pensie de invaliditate de gradul II. Conform prevederilor art.7 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în sistemul public pensia de invaliditate reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor profesionale ca urmare a invalidităţii, asigurându-se acestor categorii de persoane protecţia socială necesară întreţinerii pe toată durata menţinerii incapacităţii de muncă. Prin urmare, calitatea de pensionar de invaliditate de gradul II, fiind incompatibilă cu cea de persoană încadrată în muncă, aceste persoane nu pot desfăşura activitate datorită stării de sănătate. În acest sens, dispoziţiile pct.32 al Cap.B din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000, aprobate prin Ordinul nr.340 al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd că "plata pensiei de invaliditate de gradul I sau II încetează atunci când beneficiarii acestor categorii de pensii se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la art.5 alin. (1 pct.1, pct.2 şi pct.3 din lege". Conform prevederilor legale, respectarea celor ale art.94 alin. (1) din Legea nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, doar pensionarii pentru limită de vârstă şi pensionarii de invaliditate de gradul III pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective. În consecinţă, prin coroborarea prevederilor art.54 şi ale art.94 din Legea nr.19/2000, rezultă imposibilitatea cumulului pensiei de invaliditate de gradul II cu venituri realizate din desfăşurarea oricărei activităţi profesionale. Şi vă fac precizarea, domnule deputat, că nu există nici o legătură între grupul politic de care aparţine persoana şi starea pe care o înregistrează legea, sau situaţia înregistrată de fapt. Deci, legea se aplică indiferent de culoarea politică, P.N.L., P.D., P.S.D. şi aşa mai departe. Vă mulţumesc mult.
|