Parliamentary debates

Doamna Rodica Nassar:

În continuare, domnul secretar de stat Alexandru Victor Micula va răspunde interpelării colegului nostru, domnul deputat Doboş Anton, cu titlul "Efectele recentului acord între Uniunea Europeană şi Marea Britanie".

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Alexandru Victor Micula (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Vă mulţumesc foarte mult, doamna preşedinte.

La Consiliul European din 17-18 februarie 2016, a fost adoptată în unanimitate decizia privind o nouă înţelegere pentru Regatul Unit în cadrul Uniunii Europene.

Rolul deciziei a fost cel de a crea condiţii favorabile unui rezultat pozitiv la referendumul care va avea loc în Regatul Unit pe tema apartenenţei la Uniunea Europeană, la data de 23 iunie 2016.

Decizia cuprinde patru capitole referitoare la guvernanţă economică, competitivitate, suveranitate şi prestaţii sociale şi liberă circulaţie.

Adoptarea deciziei a presupus un proces complex de negociere în cadrul căruia România a participat şi şi-a susţinut activ interesele, inclusiv cele legate de respectarea drepturilor şi libertăţilor pe care se fundamentează piaţa internă a Uniunii Europene.

În negocieri, s-a avut în vedere şi poziţia conform căreia este necesară menţinerea Regatului Unit în Uniunea Europeană, fapt pentru care România a acţionat, alături de celelalte state membre, în vederea facilitării unui rezultat pozitiv în referendumul menţionat.

Această poziţionare este atât una principială, în vederea evitării unor efecte greu de anticipat asupra Uniunii Europene în ansamblu, cât şi concretă, având în vedere interesele României şi mai ales ale cetăţenilor români care lucrează sau intenţionează să lucreze în Marea Britanie.

Un eventual rezultat negativ al referendumului - situaţie care sperăm că nu se va concretiza - ar prezenta o serie de neconoscute, inclusiv privind circulaţia lucrătorilor şi drepturile persoanelor deja stabilite în Regatul Unit.

În context, trebuie precizat cu claritate că decizia adoptată de Consiliul European va produce efecte doar în cazul unui rezultat pozitiv al referendumului britanic.

România a urmărit cu atenţie în negocieri cel de-al patrulea domeniu al deciziei Consiliului European, cel privind prestaţiile sociale şi libera circulaţie. În acest sens, România a urmărit ca măsurile să aibă un impact cât mai restrâns, să fie nediscriminatorii la adresa cetăţenilor europeni, să fie conforme tratatelor şi neretroactive.

Principalele aspecte privind forţa de muncă provenind din Uniunea Europeană, conform secţiunii a IV-a a deciziei, privesc indexarea alocaţiilor copiilor nerezidenţi şi posibilitatea impunerii temporar şi condiţionat a unor măsuri de tip salvgardare cu privire la acordarea unui număr limitat de beneficii.

Discuţii suplimentare sunt prevăzute după un viitor rezultat pozitiv al referendumului britanic, aceste propuneri necesitând modificări subsecvente ale legislaţiei secundare a Uniunii Europene.

Astfel, posibilitatea indexării alocaţiilor copiilor nerezidenţi presupune modificări ale Regulamentului nr. 883 din 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială din statele membre.

Aria persoanelor afectate este cea a copiilor nerezidenţi care locuiesc în ţările de origine, ai lucrătorilor mobili europeni care sunt angajaţi în state membre, ce optează pentru indexare.

Trebuie precizat că alocaţiile urmează a fi plătite integral, în cazul copiilor care se află deja alături de părintele respectiv. Indexarea se poate face în funcţie de condiţiile din ţara în care copilul îşi are reşedinţa.

La solicitarea României şi a altor state membre, decizia precizează că Executivul european nu va propune şi indexarea altor tipuri de beneficii transferabile, ceea ce limitează suplimentar aria de aplicare a măsurii.

De asemenea, ca urmare a negocierilor, indexarea va privi, într-o primă etapă, exclusiv solicitările viitoare de alocaţii pentru copiii nerezidenţi, exportul alocaţiilor aflate în plată la momentul intrării în vigoare a modificărilor Regulamentului nr. 883, neputând fi limitat până în anul 2020.

În ceea ce priveşte mecanismul de salvgardare, acesta presupune amendarea Regulamentului nr. 492 din 2011 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii. Aria de aplicare a salvgardării este limitată la acordarea beneficiilor necontributive de tip in-work, ceea ce în legislaţia britanică defineşte un număr redus de astfel de beneficii, în principal destinate atingerii unui venit minim.

De altfel, România a insistat ca beneficiile eventual restricţionate să fie bine delimitate şi exclusiv de natură necontributivă, respectiv, să nu fie conexate plăţii unor taxe sau impozite de beneficiari, în caz contrar, măsura putând fi discriminatorie.

Activarea mecanismului la nivel de ţară se poate face pentru o perioadă de maximum şapte ani şi presupune existenţa unui flux de o magnitudine excepţională de lucrători din alte state membre, precum şi dovedirea unor dificultăţi sistemice, inclusiv în privinţa sistemului naţional de beneficii sociale.

Faţă de un lucrător individual, limitarea ar urma să vizeze accesul la prestaţii cu caracter necontributiv, condiţionate de încadrarea în muncă, pentru o perioadă totală de până la patru ani de la data începerii activităţii.

Conform deciziei Consiliului European, aplicarea limitărilor va fi graduală, practic recesivă. Mecanismul este complet neretroactiv, precizându-se că aplicarea restricţiilor va privi exclusiv lucrătorii europeni nou sosiţi în spaţiul respectiv, cei deja prezenţi nefiind afectaţi.

Conform solicitărilor României şi ale altor state membre, decizia Consiliului European precizează că cele două măsuri citate nu vor putea conduce la un tratament mai favorabil acordat lucrătorilor din state terţe.

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi, domnule ministru.

Are cuvântul domnul deputat Doboş Anton.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Anton Doboş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Răspunsul dumneavoastră, în linii mari, mă mulţumeşte, dar aş vrea să atrag atenţia că avem o problemă cu faptul că România încă neglijează misiunea diplomatică din Marea Britanie şi încă, după aproape cinci luni, nu avem numit un ambasador, ceea ce îmi creează unele dificultăţi, vizavi de ce aţi spus dumneavoastră.

Aş vrea să vă reamintesc că de pe Aeroportul Internaţional Iaşi, săptămânal, sunt curse către Marea Britanie, cu cetăţeni care au job-uri în acest stat al Uniunii Europene, şi s-au creat anumite disconforturi, să le spunem aşa, vizavi de cetăţenii care lucrează şi cei care vor lucra. Şi, totodată, vrem să ne asigurăm că nu sunt discriminatorii raporturile dintre cetăţenii români şi cetăţenii din alte state ale Uniunii Europene sau nu.

De aceea este foarte important, consider, să avem la misiunea diplomatică un ambasador care să ne reprezinte, pentru că avem o populaţie numeroasă care lucrează în acest stat.

Mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice solicită amânarea răspunsului formulat către domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Am încheiat şedinţa noastră de astăzi, aşa că o declar închisă.

Mulţumesc pentru prezenţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,43.