Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dan Brudaşcu.

Vă rog să oferiţi răspunsul, domnule Damian.

Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului):

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Domnule deputat Brudaşcu,

Urmare întrebării formulate de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.1434 A/2003, înaintată Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin adresa Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul nr.5575 din 19.09.2003, vă comunicăm următoarele:

În primul rând, dorim să subliniem faptul că Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în calitate de autoritate de stat a administraţiei publice centrale în domeniul învăţământului, nu are, potrivit Legii învăţământului nr.84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârii Guvernului nr.741/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, printre atribuţiile sale încasarea de taxe de la populaţia maghiară din România.

În al doilea rând, precizăm faptul că Legea nr.84/1995 stipulează la art.123 următoarele: la paragraful 1: "În cadrul instituţiilor de învăţământ universitar de stat se pot organiza în condiţiile legii, la cerere, grupe, secţii, colegii şi facultăţi cu predare în limbile minorităţilor naţionale. În acest caz, se va asigura însuşirea terminologiei române. La cerere şi prin lege, se pot înfiinţa instituţii de învăţământ superior multiculturale. Limbile de predare în aceste instituţii de învăţământ superior se stabilesc în cadrul legii de înfiinţare"; la paragraful 2: "Se recunoaşte dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a înfiinţa şi a administra propriile instituţii de învăţământ particulare conform legii"; paragraful 3: "Se încurajează instituţiile de învăţământ superior cu structuri şi activităţi multiculturale pentru promovarea convieţuirii interetnice armonioase şi a integrării la nivel naţional şi european".

Faţă de prevederile legale mai sus menţionate, se poate observa că nu se urmăreşte o separare de tip apartheid a tineretului studios din România.

Solicitarea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România vizează doar înfiinţarea a două facultăţi în cadrul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj Napoca, cerere în acord cu prevederile art.123 din Legea învăţământului.

Menţionăm faptul că în data de 10 iulie 2003, Senatul Universităţii Babeş Bolyai a adoptat cu unanimitate de voturi Rezoluţia Comisiei româno-maghiare-germane din cadrul universităţii din 5 iunie 2003.

Prin hotărârea Senatului Universităţii, s-au solicitat Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului următoarele: adoptarea unui act legislativ care să stabilească statutul multicultural special al Universităţii Babeş Bolyai, precum şi o bază de finanţare corespunzătoare; asumarea printr-un act explicit a consecinţelor legislative şi financiare referitoare la propunerea cadrelor didactice maghiare privind restructurarea învăţământului în limba maghiară în cadrul universităţii. În acest sens, Senatul "va întreprinde un studiu de fezabilitate al restructurării Universităţii Babeş Bolyai şi, pe baza rezultatelor acestui studiu, va lua o decizie prin privinţa propunerii colegilor maghiari la proxima sa reuniune."

În aceeaşi hotărâre a Senatului Universităţii Babeş Bolyai se precizează: "Universitatea s-a preocupat, de la adoptarea Cartei, în 1995, să creeze structuri de studii multilinguale şi multiculturale care să reflecte structura culturală istorică a Transilvaniei".

În baza iniţiativelor comunităţii academice, studiile în limbile română, maghiară şi germană au luat avânt.

Universitatea Babeş Bolyai se mândreşte cu faptul că, în principal, într-o universitate din Transilvania studiază împreună români şi maghiari, că există multe oportunităţi pentru studiul în limba germană, că a fost extinsă studierea istoriei şi culturii poporului evreu şi că grupurile etnice au în prezent la dispoziţie multe posibilităţi de studii.

De asemenea, se mândreşte cu faptul că din 1993 încoace nu a existat o plângere privind discriminări etnice la universitate şi că nu a fost amânată soluţionarea problemelor semnalate.

Universitatea Babeş Bolyai reafirmă că structurarea multiculturală a fost o decizie autonomă a corpului didactic şi a studenţilor săi luată în 1993, în 1995, în 2000. Ea a fost confirmată de evaluări instituţionale internaţionale efectuate pe rând de înaltul comisar OSCE pentru minorităţi în 1999, de European University Association 2001, de Salsburg Seminar 2002, ale căror concluzii au fost făcute publice.

Deci acestea sunt răspunsurile pe care le avem în acest moment la ceea ce dumneavoastră aţi întrebat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Dan Brudaşcu, doriţi să comentaţi acest răspuns?

Două minute.

Domnul Dan Brudaşcu:

Da, domnule preşedinte.

Mulţumesc ministerului pentru complexitatea răspunsului formulat.

Este bine dacă se vor aplica cele spuse de către domnul ministru, în sensul de a nu se permite transformarea celei mai mari universităţi existente în momentul de faţă în România, dacă ţinem cont de numărul studenţilor săi, într-un poligon de încercare a orgoliilor uneia dintre minorităţile extrem de agresive pe care o avem în structura statului român.

După câte se ştie, acolo există foarte multe secţii de învăţământ academic minoritare, şi nu apreciem că se impune constituirea unor noi facultăţi. Facultăţile existente sunt suficiente cu secţiile lor pentru a asigura la numărul de studenţi minoritari toate condiţiile de studiu aferente.

Scopul urmărit pentru înfiinţarea acestor două facultăţi este acela declarat uneori şi de către reprezentanţii minorităţii în cauză, ca având un nucleu de două facultăţi, să poată trece ulterior la pasul al treilea sau al nu ştiu câtelea de a constitui, pe baza acestui nucleu, o universitate distinctă, deci totuşi separaţia pe criterii etnice a învăţământului universitar în Transilvania, ceea ce autorităţile statului român, indiferent de culoarea lor politică, nu vor trebui să accepte, pentru că astfel ar face pasul spre federalizare şi în domeniul învăţământului academic şi universitar.

mulţumesc încă odată ministerului pentru cele spuse.

Sperăm să servească scopurilor învăţământului naţional.

Domnul Constantin Niţă (de la prezidiu):

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Doamna Cristina Tarcea (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La întrebarea formulată de dumneavoastră, adresată procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, referitoare la modul defectuos în care primarul comunei Apahida, judeţul Cluj gestionează banul public, vă comunicăm următoarele.

Din verificările dispuse şi informaţiile primite de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, rezultă că organele de poliţie sau Parchetul nu au fost sesizate în legătură cu comiterea de către primarul comunei Apahida a unor fapte de natura celor prezentate de dumneavoastră.

Se mai precizează de asemenea, că lucrările de introducere a gazului metan în satele aparţinătoare comunei Apahida au fost finalizate în anul 1998, iar în perioada în care au început lucrările, postul de primar era deţinut de o altă persoană.

Documentele pe care dumneavoastră le-aţi anexat prezentei întrebări au fost transmise de către Ministerul Justiţiei Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, pentru ca, sesizat astfel să dispună, potrivit dispoziţiilor legale.

Cu stimă, ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule Brudaşcu, comentarii.

Domnul Dan Brudaşcu:

În primul rând, trebuie să-i mulţumesc doamnei ministru pentru scurtimea răspunsului şi claritatea lui. Un singur lucru vreau să atrag atenţia însă, este vorba de documente oficiale, stimată doamnă, din care rezultă că deşi acolo funcţionează în unele sate, dumneavoastră aţi spus 1998, gazul arde pe raza comunei respective din 1994. Şi totuşi, printr-o serie de inginerii de care nu este străin nici primarul în cauză, se încearcă acum să se obţină finanţarea pentru introducerea a ceea ce funcţionează.

Rugămintea mea este să se încerce să nu se mai muşamalizeze lucrurile, pentru că, în fond, este vorba de un dublu atentat, pe de o parte, la buzunarul cetăţenilor şi, pe de altă parte, la buzunarul statului. Indiferent care este afiliaţia politică a celui în cauză, cred că va trebui respectată legea şi să nu ne facem ridicoli prin faptul că dorim finanţare pentru ceva care deja funcţionează şi pentru care oamenii sunt mulţumiţi. Mulţumesc şi eu.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.