|
Domnul Ştefan Baban: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Nu voi abuza de a le prezenta pe larg, ci doar pe scurt. Este vorba despre bani. Interpelarea adresată domnului ministru al culturii şi cultelor, domnul Adrian Iorgulescu, este intitulată "retrocedări, răscumpărări şi ruine". Este vorba despre banii, cei 80 de milioane de euro, pe care doreşte să-i dea pe cele două castele retrocedate - Castelul Bran şi Castelul Peleş. Şi aş dori să aflu care este prioritatea, dar mai ales dacă efortul financiar pentru răscumpărarea celor două castele este prioritar în acest moment pentru România. Dar şi dacă sunt şanse ca banii alocaţi ministerului pe care-l conduce să ajungă în acele locuri în care adevărate monumente istorice şi culturale au nevoie. Nu pot să nu vă întreb dacă cele 80 de milioane de euro va trebui să le dăm pentru răscumpărarea castelelelor enumerate mai sus şi nu ar fi mult mai util să terminăm şi să punem în funcţiune Biblioteca Naţională şi Casa Radio? Iar cei doi proprietari ai celor două castele să facă bine şi să-şi plătească dările pe care le au toţi românii - taxele şi impozitele aferente celor două domenii retrocedate. A doua interpelare, care este mult mai gravă, se referă tot la bani. Este adresată domnului Decebal Traian Remeş, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale: unde ajung banii Uniunii Europene? Vreau să vă informez, foarte pe scurt, că responsabilii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu au reuşit să elaboreze Planul Naţional de dezvoltare rurală. Banii de la Uniunea Europeană nu vor ajunge prea curând la noi. Deşi iniţial era planificat ca acest program să fie prezentat în Comisia Europeană în aprilie 2007, acest lucru nu s-a întâmplat până acum. Problema este că, din cauza întârzierii în elaborarea planului, există pericolul ca banii destinaţi României pentru 2007 să nu fie accesaţi şi, ca urmare, să fie pierduţi. Tot atât de adevărat este că fondurile de la Uniunea Europeană sunt acordate pe baza unor proiecte, dar, pentru că nu există documentul care să stipuleze care sunt domeniile pentru care pot fi accesaţi aceşti bani, nimeni nu poate elabora proiecte. Pentru a face faţă cerinţelor Uniunii Europene, responsabilii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale s-au gândit să încerce o stratagemă - cam riscantă, însă: au solicitat în ţară proiecte care, după spusele lor, vor fi finalizate, deşi Uniunea Europeană nu va da banii decât dacă asta va fi conform Planului Naţional de dezvoltare rurală. Rezultatul? Proiectele vor fi primite, dar finalizarea lor se va face cu banii din fondurile naţionale, bani care, după cum ştim cu toţii, sunt destul de puţini. Concluzia simplă o poate trage fiecare: proiecte care nu vor avea finanţare asigurată şi vor rămâne într-o anume fază. În aceste condiţii, domnule ministru, aş dori să aflu în ce stadiu se află Planul Naţional de dezvoltare rurală? Câţi bani am pierdut până în prezent de la Uniunea Europeană? Cum vor fi ajutaţi fermierii care au depus proiecte valabile şi viabile, dar şi care nu au primit încă banii promişi şi care sunt primele măsuri accesibile şi aplicabile pentru agricultura românească care deţine, cum ştim cu toţii, o cotă importantă în economia naţională? Vă mulţumesc foarte mult.
|