Parliamentary debates

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Deschidem secvenţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări. Pentru domnul Damian Brudaşca, domnul ministru al culturii, Răzvan Theodorescu, are de prezentat un răspuns. Domnule ministru, poftiţi, aveţi cuvântul, răspundeţi domnului Brudaşca.

Domnul Răsvan Theodorescu:

Domnule preşedinte,

Am de răspuns la cinci interpelări, numai că trei dintre ele sunt ale doamnei deputat Mona Muscă, care văd că nu este aici şi atunci am să vă las la secretariat răspunsul.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Răspundeţi întâi domnului Brudaşca şi dacă între timp vine doamna Mona Muscă...

Domnul Răsvan Theodorescu:

Da, domnului Brudaşca şi domnului deputat Wittstock care este aici.

Domnului Brudaşca. Ministerul Culturii şi Cultelor nu are cunoştinţe despre activităţile desfăşurate de societatea Muzeului ardelean al cărui preşedinte este doctor inginer Szabo Balint. Ştim doar că această societate continuă tradiţiile vechii societăţi a Muzeului ardelean, înfiinţat în secolul al XIX-lea de către contele Kun Geza, om de cultură maghiar.

Ministerul Culturii şi Cultelor nu are nici o contribuţie financiară sau materială la funcţionarea acestei societăţi şi nici nu cunoaşte sursele de finanţare ale activităţii acesteia. Ministerul Culturii şi Cultelor nu a monitorizat activitatea ştiinţifică a societăţii Muzeului ardelean, o asemenea atribuţiune neintrând în atribuţiunile sale. În cazul în care activitatea desfăşurată de societatea Muzeului ardelean ar aduce atingere instituţiei şi legilor ţării, considerăm că alte organe abilitate pot lua măsurile ce se impun.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, domnul Brudaşca să ne spună dacă este mulţumit.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule academician, vă mulţumesc pentru răspunsul dumneavoastră, chiar dacă a fost extrem de succint şi extrem de rece, zic eu. Dumneavoastră personal, sunt convins că aveţi mult mai multe cunoştinţe despre ce a însemnat societatea Muzeului ardelean în istoria tumultoasă a spaţiului românesc din Transilvania, iar această formaţiune "cancerigenă" care a apărut după 1990 este continuarea tuturor acestor demersuri ostile culturii române, ostile istoriei naţionale, ostile valorilor spiritualităţii româneşti. Este regretabil că Ministerul Culturii nu manifestă totuşi interes pentru producţiile ştiinţifice, multe dintre ele folosite în politica externă a Ungariei ca mijloc de promovare a tendinţelor revizioniste şi revanşarde ale acestui stat care, oficial, se declară prieten, dar cu toate prilejurile acţionează contrar. Oricum, mă satisface chiar şi acest răspuns extrem de succint pe care l-aţi oferit.

Ştiu cel puţin cu ce se ocupă Ministerul Culturii.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, domnule ministru, pentru domnul Eberhard Wittstock.

Domnul Răsvan Theodorescu:

Domnule deputat, aţi făcut o distincţie clară: academicianul din mine ar putea să vă spună mai mult, dar, aici, vă vorbeşte ministrul care este adus să aibă răceala instituţională, atâta vreme cât această instituţie nu are nici o atingere, ca şi zeci de alte asociaţii culturale, care în societatea noastră sunt libere să se manifeste dacă nu încalcă Constituţia. Atâta vreme cât nu are atingere cu activităţile noastre, cât nu avem o contribuţie financiară nu putem să vă răspundem altceva decât ceea ce v-am răspuns acum.

În ceea ce priveşte trecutul unei societăţi a Muzeului ardelean, cea creată de contele Kun Geza, în ceea ce priveşte situaţia din secolul al XIX-lea, v-aş putea răspunde pe larg, dar evident nu aceasta vă interesează.

Dacă îmi îngăduiţi, domnule preşedinte, am răspunsul pentru domnul deputat Wittstock Eberhard...

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Pentru domnul deputat Wittstock Eberhard şi a venit şi doamna Muscă, îi răspundeţi şi dânsei.

Domnul Răsvan Theodorescu:

Cele 19 lucrări de pictură din inventarul Muzeului naţional Brukenthal se află actualmente la Muzeul naţional de artă al României. Menţionăm că Muzeul naţional Brukenthal a solicitat restituirea lucrărilor. cererea a fost discutată în şedinţa din 1 martie 2001 a Comisiei naţionale a muzeelor colecţiilor, care a avizat favorabil retrocedarea bunurilor.

De asemenea, Ministerul Culturii şi Cultelor a întreprins operaţiunea de clasare a lucrărilor în discuţie pe care am aprobat-o prin ordinul meu din 25 februarie 2003, deci, foarte recent. În acest moment, Muzeul de artă al României dispune de toată documentaţia şi este în măsură să opereze acţiunea de retrocedare a lucrărilor. În urma discuţiilor pe care le-am avut cu conducerea Muzeului naţional, am convenit că revenirea de facto la Sibiu a celor 19 lucrări nu poate fi împlinită decât după realizarea finală a sistemului de pază şi protecţie ultramodern şi performant al Palatului Brukenthal.

Muzeul naţional Brukenthal se află acum în organizarea sistemului de asigurare conform unui document pe care vi-l putem pune la dispoziţie dacă doriţi. În contextul în care toate aceste operaţiuni se vor desfăşura fără probleme deosebite, finalizarea acestora este estimată pentru sfârşitul anului 2004.

Deci, cred că peste un an şi ceva, aceste opere care sunt ale Brukenthalului s-a aprobat revenirea lor la Brukenthal, se vor întoarce acolo. Până atunci, chiar conducerea Brukenthalului este de părere că este mai bine ca ele să rămână la Bucureşti, pentru că, doamne fereşte, în lipsa securităţii absolute se pot întâmpla lucruri care s-au întâmplat acum 40 de ani. Acesta este răspunsul.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul deputat întâi să menţioneze dacă este mulţumit de răspuns.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Domnule ministru, vă mulţumesc foarte frumos pentru acest răspuns concret care, nouă, sibienilor, mie ca deputat de Sibiu, ne dă speranţe că, într-adevăr, aceste 19 tablouri foarte valoroase care, printr-un abuz al autorităţilor comuniste, au ajuns la Bucureşti, se vor întoarce la Sibiu.

Opinia publică, chiar în momentul acesta, este interesată de această problematică, având în vedere că peste câteva zile, la 9 aprilie, se vor împlini 200 de ani de la moartea celui care a pus bazele Muzeului Brukenthal, baronul Samuel von Brukenthal. Eu am întrebat, şi aţi răspuns foarte concret, dacă Muzeul Brukenthal a făcut demersurile necesare pentru recuperarea tablourilor, referindu-mă la cadrul legal existent, şi anume la Legea 182 din anul 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil. acolo se face referire la situaţia că proprietarii deposedaţi pot recupera aceste tablouri în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive. M-ar interesa, nu ştiu dacă puteţi să-mi daţi un răspuns pe loc, dacă în situaţia aceasta mai este nevoie de un proces.

Domnul Răsvan Theodorescu (din loja ministerială):

Nu. Este o retrocedare care a şi fost acceptată.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Da. Vă mulţumesc foarte frumos.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Acum vă rog să răspundeţi la întrebările formulate de doamna deputată Mona Muscă.

Domnul Răsvan Theodorescu:

Doamna deputat Mona Muscă are două întrebări şi o interpelare şi îi voi răspunde pe rând.

Răspunsul privind interpelarea privitoare la conflicte în domeniul cultelor. În esenţă, aşa-zisele conflicte care se manifestă în domeniul vieţii religioase, pot fi clasificate în două categorii: 1 - conflictele dintre unele grupuri de credincioşi ortodocşi şi misionari evanghelişti neoprotestanţi sau iehovişti; 2 - conflicte patrimoniale dintre Biserica ortodoxă română şi Biserica română unită cu Roma, greco-catolică.

La primul punct. Cu privire la prima categorie, în anii 2001-2002, în ţara noastră, nu au fost conflicte religioase în adevăratul sens al cuvântului, dimpotrivă, se poate afirma că relaţiile interconfesionale din România au fost marcate de spiritul înţelegerii şi al toleranţei. Au fost, e drept, şi câteva incidente de mică importanţă între grupări de credincioşi ortodocşi şi evanghelişti neoprotestanţi sau iehovişti. Uneori au fost antrenaţi în aceste incidente şi preoţi ortodocşi. Acestea au fost reflectate şi în raportul Departamentului de stat al Statelor Unite ale Americii privind libertatea religioasă.

În ceea ce priveşte implicarea noastră, trebuie subliniat faptul că ministerul, pornind de la principiul constituţional al libertăţii religioase, a avut, credem, un rol important în menţinerea unei atmosfere de armonie spirituală, reportându-se în mod echilibrat şi echidistant faţă de toate organizaţiile religioase.

Pe această bază, prin cunoaşterea adecvată a situaţiei existente şi printr-un dialog permanent cu reprezentanţii vieţii religioase, s-a reuşit gestionarea eficientă a celor câteva situaţii de neînţelegeri, astfel încât echilibrul confesional nu a fost perturbat.

În privinţa problemei prozelitismului, acest concept nu este definit din punct de vedere juridic, astfel că activitatea unei organizaţii religioase de atragere de noi adepţi poate intra sub incidenţa art.30 alin.7 din Constituţie numai în momentul în care prin acţiunile sale îndeamnă la ura religioasă, sau a art.318 din Codul Penal dacă împiedică sau tulbură libertatea de exercitare a vreunui cult religios.

La a doua chestiune, în ceea ce priveşte conflictul patrimonial dintre Biserica română unită şi Biserica ortodoxă română, acesta este cauzat de faptul că în 1948, cum se ştie, autorităţile vremii au interzis Cultul greco-catolic şi au dat în folosinţă bisericile şi casele parohiale greco-catolice parohiilor ortodoxe. După cum se ştie, după 1989, Biserica română unită cu Roma a fost relegalizată, iar pentru clarificarea situaţiei juridice a bunurilor imobile care aparţinuse înainte de 1948 acestei biserici a fost emis Decretul-Lege nr.126 din 1990. Acest act normativ prevede restituirea bunurilor imobile aflate în proprietatea statului, iar pentru stabilirea situaţiei juridice a bisericilor şi a caselor parohiale care au aparţinut Bisericii române unite şi au fost preluate de Biserica ortodoxă română s-a stabilit o comisie mixtă formată din reprezentanţi clericali ai celor două culte religioase. Conform acestor reglementări, comisia s-a creat la nivel înalt, iar pe plan local s-au creat comisii mixte de dialog la nivel eparhial. Până în prezent, comisia la nivel înalt s-a întrunit de 7 ori, ultima oară la Arad, la 1 octombrie 2002, iar comisiile locale de câte ori a fost nevoie. În urma acestor întâlniri şi pe alte căi, înţelegeri pe plan local, acţiuni judecătoreşti ş.a.m.d., Biserica ortodoxă română a retrocedat Bisericii române unite 160 de biserici, inclusiv 3 din cele 5 catedrale episcopale: Blaj, Cluj şi Lugoj. Pot să vă anunţ, după ce am redactat acest răspuns, că sper că suntem pe cale a realiza aceeaşi situaţie foarte curând şi în cazul Oradea, deci, a patra catedrală.

Referitor la implicarea Ministerului Culturii şi Cultelor în soluţionarea acestui conflict patrimonial trebuie precizat, din capul locului, că nu este atribuţia ministerului nostru de a hotărî de partea cui este dreptatea, soluţionarea conflictului este problema celor două biserici. Desigur că Ministerul Culturii şi Cultelor a folosit mijloacele care îi stau la îndemână pentru aplanarea acestor diferende. Astfel, Biserica română unită cu Roma a fost încurajată şi stimulată să construiască lăcaşuri de cult în localităţile în care credincioşii săi nu au biserică. În perioada 1990-2002 s-a avizat construirea a 240 de noi biserici, dintre care cele mai multe au fost finalizate.

De asemenea, s-a avut în vedere alocarea de fonduri băneşti de la bugetul de stat pentru construirea acestor lăcaşuri de cult. Numai în anul trecut s-au acordat circa 2000 de milioane de lei în acest scop. Trebuie să adaug că am aprobat în cazul Bisericii române unite cu Roma alocarea unor fonduri care au mers de la două şi jumătate până la trei ori mai mult decât trebuia să se dea conform recensământului, care ştiţi că este discutat.

În ceea ce priveşte această minoritate religioasă, 0,9, circa 200.000 de credincioşi, după recensământ, mai mult după opinia bisericii. Totodată, Ministerul Culturii şi Cultelor a făcut un lucru puţin fără precedent, a intervenit direct în medierea unor neînţelegeri între comunităţile ortodoxe şi greco-catolice, este vorba de întrunirea ierarhilor celor două culte organizată de noi şi moderată de noi la 5 aprilie 2002. În urma acestei întâlniri s-a convenit ca neînţelegerile să se soluţioneze în continuare pe calea dialogului. Ministerul Culturii şi Cultelor a intervenit direct în medierea conflictelor din următoarele localităţi: Mihalţ, judeţul Alba, Ocna-Mureş, unde aşteptăm un rezultat peste câteva săptămâni, un rezultat fericit; Oradea, unde aşteptăm rezultatul de care v-am vorbit, Fegernic, judeţul Bihor; Viişoara, judeţul Bihor; Huilung, judeţul Bihor; Tigvaniul Mare, judeţul Caraş Severin.

Răspuns pentru întrebări. Întrebarea privind situaţia bunurilor mobile şi imobile patrimoniale ale cultelor şi a spaţiilor ecleziale. Dacă o să fie de acord doamna deputat, aici voi face un rezumat, vreau să vă spun că, eu însumi, ca senator, trebuie să fie peste o jumătate de oră în sala Senatului pentru...

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Dar chiar, vă rog, mai scurt.

Domnul Răsvan Theodorescu:

Da. Aici pot să vă spun că lucrurile stau bine sau au fost retrocedate, conform Ordonanţei de urgenţă 94, sau sunt în curs de retrocedare o serie întreagă de bunuri cu excepţia lăcaşurilor de cult în care se oficiază în prezent slujbe religioase. Acest lucru este legat de prima dumneavoastră interpelare. Ceea ce este important să vă spun, până la împlinirea termenului de depunere a cererilor de restituire, care a fost 2 martie 2003, au fost depuse 7.567 de cereri repartizate astfel: Biserica ortodoxă română 770, Biserica romano-catolică 991, Biserica română unită 2207, Biserica reformată 899, Biserica evanghelică 690, Cultul mozaic 1809, alte culte 201. Urmează ca, în termenii prevăzuţi de lege, comisia să analizeze, să hotărască pentru fiecare cerere de restituire în parte.

În ceea ce priveşte monumentele demolate, aveţi răspunsurile în ultima parte.

În sfârşit, răspuns la întrebarea dumneavoastră doamnă deputat privind restanţele ministerului în contractarea şi decontarea lucrărilor la proiectare. Sunt o serie de disfuncţii care au fost semnalate de uniunile profesionale şi de care dumneavoastră ştiţi, care se datorează unor cauze altele decât cele legate de activitatea Ministerului Culturii şi Cultelor. Una din cauze se datorează dificultăţilor de fundamentare anuală a planului de restaurare, deoarece în multe situaţii agenţii economici execută lucrări necesare avizate prin proiecte, dar pentru care în plan nu au fost prevăzute fonduri, pentru care nu au semnate contracte sau execută lucrări depăşind valorile contractului, reclamând efectuarea plăţilor. Am decis ca tot ceea ce depăşeşte ceea ce s-a semnat în contract să fie considerat de acum muncă voluntară şi atâta tot, pentru că nu putem să plătim la infinit depăşiri de plan.

aţi întrebat ce s-a petrecut la Agapia. La Agapia nu s-a putut încheia contractul pe anul 2002, deoarece nu fusese definitivată şi predată de proiectant etapa aferentă contractului pentru 2001. La Probota nu s-a făcut nici o ofertă de proiectare, deci, în lipsa unei oferte de proiectare în sistemul actual, trebuie să o luăm de la capăt. De menţionat că pentru cele două mânăstiri, Agapia şi Neamţ, s-au alocat fonduri suplimentare contractate la sfârşitul lui 2002. La Probota, contractul a fost încheiat în aprilie 2002, pentru componente artistice, iarăşi nu s-a prezentat nici o ofertă. La Mânăstirea Neamţ nu s-a putut încheia contractul pentru componente artistice deoarece lucrările au fost avizate abia în decembrie. La alte monumente la care aţi întrebat dumneavoastră, Vălenii de Munte şi Filipeştii de Pădure, contractele s-au încheiat pe cifre de plan aprobate în martie 2002, deoarece este necesar un timp pentru verificarea devizului-ofertă, pentru tarifare.

Cu privire la întârzierea perfectării contractelor sau decontării lucrărilor acceptate la plată sunt următoarele situaţii: ni se transmit oferte de executanţi cu lucrări sau valori care nu sunt programate, verificarea ofertelor sau situaţiilor de plată care ia timp, nu sunt respectate termenele de predare a proiectelor, situaţie care duce la întârziere în contractarea în lucrările de execuţie. În 2002 a fost necesară recalcularea tuturor situaţiilor de lucrări ca urmare a apariţiei legii referitoare la TVA şi care a contribuit la întârziere în decontarea lucrărilor.

În orice caz, apreciem că deosebirea între Ministerul Culturii şi Cultelor şi un agent economic ce reclamă încasarea sumelor pentru lucrările executate sau neprevăzute în plan şi sistemul de control, verificare, contractare, dirigentare şi decontare a lucrărilor din fonduri publice este important, instituţii ale Ministerului Culturii şi Cultelor sunt cele care aplică riguros prevederile legii, aşa cum au dovedit-o şi controalele Curţii de Conturi care, de altminteri, le-aţi primit.

O să-mi îngădui, pentru că am rezumat în cazul doamnei deputat Mona Muscă să-i ofer direct, in extenso, cele trei răspunsuri. (Oferă doamnei deputat răspunsurile respective.)

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Dacă aveţi ceva de spus? Nu. (S-a adresat doamnei deputat Mona Muscă.)

Doamna Cristina Tarcea, secretar de stat la Ministerul Justiţiei va răspunde unei întrebări adresate de domnul Damian Brudaşca. Poftiţi.

Doamna Cristina Tarcea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat Brudaşca,

La întrebarea dumneavoastră, prin care solicitaţi precizări în legătură cu numirea domnului Nicolae Moldovan în funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, Ministerul Justiţiei vă răspunde după cum urmează. Domnul Nicolae Moldovan este procuror din anul 1988 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca şi din anul 1993, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj şi a fost delegat în funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj prin Ordinul nr.230 din 28 februarie 2003, emis de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, delegarea începând cu data de 1 martie 2003. Această măsură a fost luată ca urmare a eliberării din aceeaşi funcţie a domnului Găzdac Viorel, tot la 28 februarie 2003, mandatul acestuia fiind expirat, deoarece fusese numit în funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj la data de 1 februarie 1998. La emiterea ordinului de delegare au fost avute în vedere rezultatele obţinute în activitate, experienţa acumulată în funcţia de procuror, dar şi comportamentul la serviciu, în familie şi societate. Astfel, din verificările efectuate în acest scop nu au rezultat aspecte care să contravină normelor deontologice acuzaţiile ce se aduc procurorului Nicolae Moldovan în presa locală şi centrală, fiind lipsite de temei şi făcute de persoane interesate.

Aspectele privind pretinse fapte de corupţie au fost verificate în anul 1996 de un procuror inspector din Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, dar s-a constatat că acestea nu erau întemeiate, iar dosarele la care se făcea referire nu au fost soluţionate de procurorul Nicolae Moldovan. Întrucât acuzaţiile aduse procurorului Nicolae Moldovan nu sunt susţinute de probe, ele fiind mai degrabă afirmaţii ale unei persoane interesate, apărute imediat după delegarea acestuia în funcţie, delegarea în funcţia de prim-procuror s-a dispus, conform prevederilor legale, nefiind motive pentru retragerea acesteia. Cu stimă, ministrul Justiţiei, Rodica Mihaela Stănoiu.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Observaţi, domnule deputat, că răspunsul a fost foarte cald, chiar tandru. Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, într-adevăr, Ministerul Justiţiei are o sensibilitate deosebită, dacă ar avea şi eficienţă, ar fi cel mai brava minister din Guvernul actual.

Aş vrea să-mi permită doamna ministru să-i citesc nişte fragmente din nişte texte care au apărut totuşi în presă. Dacă presa în România este mincinoasă, eu recomand doamnei ministru şi ministerului respectiv să binevoiască să-i dea în judecată pe cei care aduc atingere imaginii unui înalt funcţionar al ministerului pe care domnia sa îl conduce împreună cu restul colegilor domniei sale. Dânsa a făcut tot timpul afirmaţii că o persoană interesată..., dar aş vrea să vă citesc, stimată şi distinsă doamnă secretar de stat, următoarele afirmaţii de presă: surse din cadrul Serviciului independent de protecţie şi anticorupţie Cluj susţin că proaspătul prim-procuror clujean ar fi fost cercetat de mai multe ori în legătură cu săvârşirea unor fapte cu aspect penal. Deci, nu este vorba de o persoană interesată, pentru că bănuiesc că nimeni din serviciul respectiv nu are ceva special împotriva domnului Moldovan.

După aceea, un alt articol apărut, tot în 3 martie, în România Liberă, spune aşa: "procurorii clujeni sunt nemulţumiţi de schimbările la vârf în Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj". Este vorba de procurori, nu este vorba de o persoană nominalizată.

De asemenea, dacă îmi permite doamna ministru, aş vrea să îi reamintesc că există chiar un titlu care ar fi trebuit să pună pe gânduri conducerea ministerului care vorbeşte despre o nouă criză în justiţia clujeană. Ori o fi vorba doar de un vârtej într-un pahar de apă sau este vorba de o criză reală pe care totuşi ministerul se face că nu o vede.

Eu, personal, nu-l cunosc pe domnul Moldovan. Deci, nu mă puteţi acuza că aş avea ceva împotriva domniei sale.

Am, însă, rugămintea ca aceste chestiuni să fie analizate cu seriozitate şi răspundere, pentru că este vorba de justiţie şi, dacă vrem ca justiţia să contribuie la proiectul Guvernului de realizare a României curate, atunci ea însăşi trebuie să fie curată.

Cred, însă, că trebuie să fie curată nu după proceduri "a la Nufărul", ci după proceduri care să implice responsabilitate şi responsabilizare a factorilor meniţi a lua decizii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă aveţi ceva de adăugat?

Poftiţi, doamna secretar de stat.

Doamna Cristina Tarcea:

aşa cum am arătat, în anul 1996, domnul procuror, într-adevăr a făcut obiectul unor cercetări administrative, cercetări care vizau inclusiv aspectele din publicaţiile la care aţi făcut referire.

Cert este că, în urma acelor cercetări, aşa cum am arătat, s-a stabilit faptul că acuzaţiile care i se aduceau nu erau întemeiate.

Trebuie subliniat faptul că, din acel moment, deci din momentul 1996 şi până în momentul numirii sale în funcţie, nici un fel de altă acuzaţie nu s-a mai adus domnului procuror şi nici Ministerul Justiţiei, sau Parchetul, nu a primit vreo sesizare în ceea ce-l priveşte.

Acesta este motivul pentru care punem la îndoială aceste afirmaţii făcute imediat după numirea dumnealui în funcţie.

Sigur, în măsura în care nu cred că se poate contesta faptul că doamna ministru Stănoiu n-ar fi dat dovadă de intransigenţă atunci când s-au constatat abateri săvârşite de magistraţi. În acest sens vorbesc şi cauzele în care s-a dat aviz de cercetare sau aviz de arestare. Prin urmare, orice acuză întemeiată a fost prompt, din acest punct de vedere, sancţionată de Ministerul Justiţiei, ceea ce nu a fost în cazul domnului procuror Moldovan.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat Ionel Fleşariu va răspunde domnului Brudaşca. Poftiţi.

Are trei întrebări de răspuns. Ce să facem? Domnul Brudaşca e... e curios.

Domnul Ionel Fleşariu:

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră referitoare la faptul că locuitorii din Frata, judeţul Cluj, au de mai mult timp probleme cu asigurarea apei pentru uz casnic şi animale, autorităţile locale, neimplicându-se în rezolvarea acestor probleme, vă comunicăm următoarele:

"În comună funcţionează trei fântâni, la care au acces toţi cetăţenii din această comună. Două dintre ele se află pe domeniul public, iar cealaltă - pe proprietatea privată a domnului Hapa Vasile, care permite locuitorilor să ia apă din această fântână.

În ceea ce priveşte problema preluării abuzive de către domnul Coroian Vasile a unui teren din domeniul public, reclamaţia cetăţenilor nu corespunde realităţii, întrucât terenul împrejmuit de acesta este proprietate privată.

Cu stimă, ministrul Octav Cozmâncă."

Să dau la toate?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu zic că-i bine să daţi la toate răspunsul şi, pe urmă, domnul deputat o să-şi precizeze ...

Domnul Ionel Fleşariu:

Da, în regulă.

Printr-o altă întrebare, domnul deputat sesizează faptul că primarul comunei Apahida, din judeţul Cluj, şi-a mobilat un apartament pentru uz personal în sediul Primăriei comunei Apahida.

Facem următoarele precizări în legătură cu această întrebare:

Din verificările întreprinse de Prefectura judeţului Cluj pentru clarificarea aspectelor semnalate, s-a constatat că spaţiul locativ situat la mansarda clădirii în care-şi are sediul Primăria comunei Apahida, a fost construit în cadrul proiectului aprobat în unanimitate prin Hotărârea Consiliului Local nr.1 din 26 ianuarie 2001, conform listei de investiţii, reparaţii, întreţinere şi dotări propuse pentru anul 2001, Capit.II, pct.1.

Acest spaţiu locativ, care figurează în memoriul tehnic la Capit.IV, sub denumirea "garsonieră delegaţi", cu o suprafaţă utilă de 50,55 m.p., a fost amenajat în scopul găzduirii unor persoane aflate în delegaţie oficială, fiind folosită ocazionat şi de către primar, atunci când situaţia impune prezenţa acestuia peste noapte la primărie.

În ceea ce priveşte domiciliul legal al domnului primar Ionel Fărcaş, vă facem cunoscut că, potrivit actului de identitate, acesta şi-a schimbat domiciliul în comuna Apahida, Str.Eroii Pascu nr.61, la data de 20 septembrie 1996, pe baza unui contract de închiriere înregistrat la Administraţia financiară.

Prin sentinţa civilă nr.4.820 din 2000 a Judecătoriei municipiului Cluj-Napoca, s-a validat mandatul de primar al domnului Ionel Fărcaş, iar în hotărâre se menţionează că are domiciliul în comuna Apahida, ceea ce înseamnă că instanţa de judecată a verificat domiciliul acestuia.

Întrucât nici în cadrul cercetărilor întreprinse de organele de poliţie nu s-a făcut dovada schimbării domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, în condiţiile dreptului comun în materie nu sunt aplicabile prevederile art.72 alin.2 lit.c) din Legea administraţiei publice locale nr.215 din 2001, cu referire la încetarea de drept a mandatului de primar într-o astfel de situaţie.

Şi, în sfârşit, o a treia întrebare la care răspund se referă la un punct de vedere pe care l-a exprimat primarul municipiului Cluj-Napoca pe marginea unui răspuns pe care l-am dat la o interpelare anterioară a domnului deputat, punct de vedere pe care dumneavoastră ni l-aţi trimis anexat întrebării înregistrate la Camera Deputaţilor la nr.1.005 A/2003 şi, în legătură cu aceasta, vă facem cunoscut următoarele:

"Punctul de vedere exprimat de alesul local Funar Gheorghe constă, de fapt, într-o înşiruire de interpretări originale ale unor texte din Legea nr.215/2001, interpelări cu care, evident, nu putem fi de acord, fapt pe care vi l-am comunicat prin răspunsul la interpelarea anterioară.

Aşa fiind, ne menţinem răspunsul pe care vi l-am dat cu nr.3.857 din 14 ianuarie 2003.

Cu stimă, ministrul administraţiei publice Octav Cozmâncă".

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Brudaşca, dacă sunteţi mulţumit de cele trei răspunsuri?

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Totdeauna când vine domnul Fleşariu, nu numai că sunt mulţumit, dar sunt supermulţumit pentru modalitatea în care domnia sa ştie să meargă pe lângă subiect.

Apreciez aceste abilităţi deosebite şi cred că este cel mai reprezentativ membru al actualului Guvern privind abilitatea de a nu răspunde la obiectul problemelor puse.

Haideţi, să le luăm pe rând.

Este adevărat că în localitatea respectivă sunt trei fântâni, numai că ele sunt situate concentrat, într-o anumită zonă a satului. Şi atunci îl întreb pe domnul ministru: ce să facă cei care sunt la doi kilometri şi jumătate? Să vină până acolo şi să ia apă, sau să-şi facă o fântână mai aproape?

Este adevărat, domnule ministru, şi faptul că actualmente personajul despre care spuneţi, este într-adevăr proprietar. Dar aţi verificat modul în care a intrat în posesia terenului?

Eu vă voi aduce un document, promit aici, din care rezultă că cele spuse de dumneavoastră nu dovedesc faptul că cei care au verificat au fost şi responsabili.

Vreau să vă informez că cei care mi-au adus la cunoştinţă această informaţie sunt consilieri nu ai Partidului România Mare, ci ai altor partide politice din actuala structură a Consiliului local Frata.

Şi acum, aceleaşi merite deosebite, pe care eu vi le admir sincer şi mă bucur că sunteţi în acest minister, pentru că, în felul acesta, asiguraţi o imagine excepţională Guvernului şi ministerului respectiv.

Domnule ministru, eu vă informez pe dumneavoastră, cu responsabilitatea pe care trebuie s-o am, că domnul primar Ionel Fărcaş locuieşte în Cluj-Napoca, pe Str.Traian Vuia nr.114. Soţia domniei sale locuieşte acolo.

Dumneavoastră aţi spus, aţi afirmat că prefectura v-a informat că domnia sa are domiciliul în Apahida, la adresa Str. Eroii Pascu nr.61, care este la circa 7 minute de mers pe jos; de la primărie, acest mers, această distanţă am parcurs-o eu în ritmul pe care l-ar avea o persoană de vârsta primarului. 7 minute, domnule ministru!

Cred că este singura primărie din ţară, unde se lucrează în trei schimburi. Spuneţi-mi şi dumneavoastră: unde mai trebuie să rămână primarul peste noapte în incinta primăriei? De ce să nu facă 7 minute pe jos?! Că-i stârneşte pofta de somn. De ce trebuie să rămână neapărat în această garsonieră? Că dumneavoastră aţi spus, domnule ministru, un lucru foarte clar: conform listei de investiţii, este vorba de o garsonieră unde sunt delegaţiile oficiale şi se foloseşte ocazional de primar atunci când situaţia impune prezenţa acestuia peste noapte. Unde? În comună? În primărie? Păi, în comună ar trebui să fie tot timpul, dacă are domiciliul acolo. Iar în primărie, dacă dumneavoastră daţi o asemenea dispoziţie, probabil că faceţi primăriile societăţi comerciale şi o să lucreze în trei schimburi şi primarul o să vină dimineaţă un pic şi, în rest, pe perioada de noapte, că atunci se lucrează mai mult.

Domnule secretar de stat, eu vă mulţumesc pentru eforturile pe care le faceţi, de a nu răspunde legii atunci când este vorba de respectarea aplicării Legii nr.215.

Dumneavoastră v-aţi făcut un obicei la ministerul dumneavoastră, că respectaţi legea numai atunci când doriţi şi când ea vă favorizează. Nu ţineţi cont că este un exemplu similar în comuna Pişcold, unde primarul PSD a avut curajul să ceară prefectului, iar acesta, la rândul lui, a avut curajul să ia cunoştinţă prin ordin şi să dizolve consiliul local.

Dar, pentru că pe dumneavoastră nu vă interesează respectarea legii decât din pas, din loc în loc, nu în permanenţă, iată că-mi răspundeţi la fel, adică stereotip şi fără nici un fel de angajament în privinţa semnalelor pe care le primiţi din teritoriu, vis-a-vis de această problemă importantă a administraţiei publice locale.

Eu vă felicit şi vă felicit în primul rând pentru că reprezentaţi cel mai abil mod de a incita la nerespectarea legii în administraţia publică din România.

(Aplauze în Grupul parlamentar al PRM)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule secretar de stat, vreţi să comentaţi?

Vreţi să comentaţi. Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Dacă este acelaşi răspuns ...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu, să răspundă la felicitări. Ştiu eu ...?

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doar câteva precizări vreau să fac. Sunt secretar de stat şi nu sunt membru al Guvernului. Mulţumesc domnului deputat că m-a avansat, dar eu nu sunt membru al Guvernului.

În al doilea rând, mulţumesc domnului deputat pentru aprecierile pe care mi le-a adresat.

Şi, în al treilea rând, vreau să-i spun domnului deputat că pentru noi - şi sunt aici reprezentanţii Ministerului de Interne -, valabil în ceea ce priveşte domiciliul rămâne menţiunea făcută în actul de identitate, şi nu locul unde un cetăţean, fie el şi primarul comunei Apahida, îşi petrece o noapte, sau alta.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, sunt primari harnici în Transilvania.

Domnul Brudaşca a adresat şi o întrebare Ministerului Afacerilor Externe. A primit răspuns în scris.

Doamna Mona Muscă a adresat o întrebare Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului privind situaţia din comuna Obreja şi înţeleg că a primit răspuns în scris.

N-aţi citit întrebarea în şedinţa ...?

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Nu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci n-aţi citit întrebarea. Poftiţi, citiţi întrebarea.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Întrebarea se adresează ministrului apelor şi protecţiei mediului, domnul Petru Lificiu.

Obiectul întrebării este situaţia comunei Obreja.

În ultimii ani, comuna Obreja s-a aflat într-o situaţie dificilă, din cauza inundaţiilor provocate de Râul Bistra, care o străbate.

În 1998, pagubele s-au cifrat la 2,1 miliarde lei; în '99 - la 1,9 miliarde; în 2000 - la 2,5 miliarde; în 2001 - la 1,8 miliarde, iar în 2002 - la aproximativ 1,7 miliarde.

Inundaţiile au afectat atât terenurile agricole, casele şi gospodăriile, cât şi drumul judeţean.

În aceste condiţii, vă rog să precizaţi care sunt fondurile prevăzute şi cum sunt ele repartizate în timp pentru finalizarea lucrării de îndiguire a Râului Bistra, malul drept, în vederea protejării comunei Obreja de inundaţiile viitoare şi de pagubele aferente acestora?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Deci, aveţi răspunsul.

Citiţi şi dumneavoastră răspunsul, domnule Jelev.

Domnul Ioan Jelev:

Domnule preşedinte,

Onoraţi deputaţi,

Stimată doamnă deputat Mona Muscă,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind situaţia comunei Obreja din judeţul Caraş-Severin înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.973 A din 17 februarie 2003, vă putem preciza următoarele:

În vederea apărării de inundaţii provocate de Râul Bistra, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului a elaborat studiul de fezabilitate pentru proiectul "Amenajarea Râul Bistra pe sectorul Glimboca-confluenţa Râul Timiş, judeţul Caraş-Severin".

În cursul acestui an, după aprobarea indicatorilor tehnico-economici, conform prevederilor Legii nr.500/2002 privind finanţele publice, investiţia sus-menţionată va fi introdusă în programul de investiţii al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, cu începere din trim.I/2004, alocându-se, în acest scop, o sumă de circa 20 miliarde lei, reprezentând aproximativ 50% din valoarea totală a investiţiei. Pentru asigurarea surselor de finanţare, obiectivul de investiţii a fost propus Băncii Europene de Investiţii în vederea obţinerii unui credit, astfel ca, în completare cu componenta locală de finanţare, proiectul să poată fi finalizat până la sfârşitul anului 2005.

Vă putem pune la dispoziţie şi răspunsul scris.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă sunteţi mulţumită de răspuns?

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulţumesc pentru amabilitatea de a veni aici şi de a răspunde.

În rest, ce pot să spun? Dumneavoastră propuneţi fonduri 50% din valoarea totală a investiţiei pentru anul 2004, ca să se înceapă în 2005, după ce, în interpelare eu am spus foarte clar că 5 ani la rând au fost pagube majore acolo. Nici nu mai ştiu ce să cred. Aşteptaţi ca inundaţiile din fiecare an, până în 2005, când vreţi să încercaţi să reparaţi acolo ce se poate repara ...? Deci, ca aceste inundaţii din fiecare an să rezolve problemele prin ştergerea din judeţul Caraş-Severin a terenurilor agricole, a caselor şi gospodăriilor şi a drumului judeţean? Bănuiesc că nu asta este intenţia dumneavoastră.

Cu toate acestea, singurii care până acum au făcut eforturi mari acolo sunt primarul şi comunitatea. Şi, recunosc, un ajutor de la unul din miniştrii actuali care este din Ciuta - un sat aparţinător comunei Obreja.

Ce să vă spun? Mă întreb dacă proiectul de fezabilitate făcut în 2002, studiul de fezabilitate va mai fi valabil în anul 2005, cu toate modificările care se vor aduce acolo mediului înconjurător din pricina inundaţiilor anuale.

Dumneavoastră spuneţi în răspuns "în vederea apărării de inundaţii". Păi, în vederea apărării de inundaţii, nu vă supăraţi, nu numai că n-aţi făcut nimic, dar văd că nici nu aveţi de gând să faceţi. Într-o legislatură întreagă, deci în 4 ani, n-aţi găsit prilejul să faceţi ceea ce trebuie pentru oamenii de acolo. Pe mine mă uimeşte şi cred că pe ei îi va lăsa şi disperaţi, nu numai uimiţi, pentru că ei au acolo gospodării, sunt case, sunt drumuri, nu se poate ajunge. E un dezastru acolo când sunt inundaţii.

Nu vă supăraţi, eu cred că un răspuns ca acesta, pentru 2005, este o glumă proastă, o consider o glumă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, acum mi-e teamă că inundaţiile astea n-au început chiar când am venit noi la putere. Au fost şi înainte.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Şi?! Şi?! Este un motiv în plus!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi nici guvernele anterioare n-au făcut nimic. De ce? Pentru că n-au bani. Ăsta este răspunsul.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

"N-au bani" nu este un răspuns. Spuneţi-le asta oamenilor de acolo!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudaşca a adresat o întrebare tot Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului.

Dacă aveţi răspunsul şi pentru dânsul? Înţeleg că s-a transmis un răspuns în scris privind rezolvarea problemelor de mediu din municipiul Cluj-Napoca.

Poftiţi.

Domnul Ioan Jelev:

Nu ştiu dacă aş putea face o precizare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Faceţi.

Domnul Ioan Jelev:

Cred că nu s-a înţeles la primul răspuns ceva, doamnă deputat.

Studiul de fezabilitate este făcut în 2003, deci nu din 2002, ci anul acesta a fost discutat în minister, iar investiţia începe la anu', în 2004, deci nu în 2005; deci, în 2005, am precizat, "se va încheia".

Deci, totuşi, o diferenţă.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Dacă dumneavoastră credeţi că asta schimbă cu ceva ...? Nu schimbă cu nimic. Este acelaşi lucru.

Domnul Ioan Jelev:

Într-adevăr, totuşi, încercăm să rezolvăm o problemă grea, având în vedere multitudinea acestor aspecte în întreaga ţară şi sperăm ca, totuşi, să se rezolve această situaţie într-un ritm relativ rapid.

Referitor la situaţia rampei de deşeuri de la Patarât din municipiul Cluj, avem următorul răspuns pentru domnul deputat Damian Brudaşca.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră adresată domnului prim-ministru şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.988 din 18 februarie privind situaţia depozitului de deşeuri Patarât Cluj, vă prezentăm următoarele:

În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr.631 din 19.VII.2002, unitatea de coordonare a implementării ISPA are rolul de a verifica şi analiza conţinutul documentaţiilor aplicaţiilor ISPA, precum şi conformitatea acestora cu prevederile directivelor Uniunii Europene.

Proiectul ISPA, sistem integrat de gospodărire a deşeurilor menajere în municipiul Cluj-Napoca, primit în data de 6 decembrie 2002 la Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, nu a fost transmis la Comisia Europeană, deoarece documentaţia a fost incompletă, lipsindu-i acordul de mediu, document foarte important pentru evaluarea aplicaţiei ISPA la Bruxelles. Acest act nu s-a obţinut de la Inspectoratul de Protecţie a Mediului Cluj, deoarece Primăria Cluj nu a prezentat actul de proprietate pentru terenul pe care se va amplasa depozitul ecologic, avizul sanitar şi garanţia bancară, scrisoarea de intenţie din partea unei instituţii financiare internaţionale pentru cofinanţarea proiectului.

De asemenea, unele dintre materialele tehnice prezentate au fost tratate superficial, de exemplu, masterplanul, iar în studiul de fezabilitate n-au fost indicate mai multe scenarii de gestionare a deşeurilor menajere care să fie corelate cu analiza economico-financiară pentru proiect.

Deoarece în lunile ianuarie-februarie 2003 a fost revizuită strategia ISPA, condiţia impusă de Comisia Europeană este aceea ca proiectele care vor fi transmise în perioada 2003-2006 la Bruxelles pentru aprobare să fie cuprinse în această strategie. Strategia ISPA a fost revizuită, ţinând seama de documentele strategice ale Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, planul naţional de gestiune a deşeurilor şi planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului, planul naţional pentru adoptarea acquis-ului comunitar de mediu, necesităţile investiţionale pe care România trebuie să le suporte în procesul de aderare la Uniunea Europeană şi distribuţia fondurilor de finanţare ISPA care urmează să fie alocate în perioada 2003-2006 la proiectele de mediu.

Astfel, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, ca autoritate de decizie şi control în domeniul gestionării deşeurilor, consideră că în viitor proiectele prioritare care se vor dezvolta prin programul ISPA vor fi cele regionale, judeţene şi zonale.

Având în vedere cele menţionate mai sus, precum şi datorită faptului că proiectul propus trata doar aspectele privind managementul deşeurilor la nivelul municipiului Cluj-Napoca, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului a recomandat ca proiectul ISPA să fie revizuit, astfel încât să fie un proiect zonal şi să includă Cluj-Napoca şi alte oraşe şi localităţi din jur.

Considerăm că astfel se vor rezolva problemele de mediu atât din municipiul Cluj-Napoca, cât şi din celelalte localităţi învecinate, prin închiderea depozitului vechi de deşeuri Patarât, prin deschiderea unui depozit ecologic şi prin realizarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor, dar numai respectând regulile stabilite de Comisia Europeană, care acordă prin programul ISPA un grant de 75% din valoarea totală a proiectului.

Acesta este răspunsul.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudaşca. Vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Este o vorbă destul de veche privind spălatul pe mâini, ca Pilat din Pont.

Domnule secretar de stat, permiteţi-mi să vă reamintesc, cu tot respectul, că un reprezentant al ministerului din conducerea căruia faceţi parte, a consiliat consiliul local şi Primăria municipiului Cluj-Napoca vreme îndelungată, în vederea întocmirii documentaţiei necesare pentru obţinerea tuturor avizelor, acordurilor şi aprobărilor pe care dumneavoastră le-aţi invocat că lipsesc.

Mai mult decât atât, tot un reprezentant al ministerului domniei voastre a participat şi la o licitaţie, care a fost realizată pentru materializarea sau implementarea acestui proiect.

Păi, în aceste condiţii, domnule secretar de stat, înseamnă că vă acuzaţi proprii subalterni de incompetenţă, de iresponsabilitate şi de neseriozitate în acordarea asistenţei de specialitate administraţiei publice locale.

În al doilea rând, tot dumneavoastră, ministerul, aţi aprobat, sau aţi tolerat, - v-aţi făcut că nu există -, fără să existe nici un fel de acord de mediu, de studiu de fezabilitate, de studiu de prefezabilitate şi mai ştie Dumnezeu câte cereţi dumneavoastră acum primăriei, aţi aprobat o aventură din care s-au băgat bani serioşi din banii publici în buzunarele unor escroci care se află în conducerea unor instituţii judeţene clujene, care acum se află în cercetările Parchetului Naţional Anticorupţie.

Pentru un proiect aventurist, în care au fost aduse utilaje de mâna a şasea, vechi, plătite drept utilaje noi. Atunci, de ce n-aţi manifestat, domnule secretar de stat, aceeaşi rigoare şi responsabilitate?

Doi: vă reamintesc că populaţia efectivă a municipiului Cluj-Napoca, potrivit ultimului recensământ, este de 321 de mii de persoane.

A menţine în continuare Patarât acolo, nu numai că este o ruşine pe obrazul acestor cetăţeni, dar este şi un pericol public pentru transportul aviatic şi este, de asemenea, un pericol şi din punct de vedere ecologic prin toate noxele pe care le degajă această rampă pe care dumneavoastră nu vreţi sub nici un preţ s-o închideţi, nu vreţi sub nici un preţ să lăsaţi municipalitatea să decidă în numele locuitorilor.

Cum poate un funcţionar de la minister, cu de la sine putere, indiferent care este gradul acestuia, să decidă în numele locuitorilor municipiului Cluj-Napoca ce e bine şi ce nu e bine pentru ei? Cred că aici miroase a şpagă, a mită, a bani nemunciţi.

Vă rog, cu toată seriozitatea şi cu toată responsabilitatea, să revizuiţi acest punct de vedere şi să puneţi degetul pe rană, până când nu veţi fi parte la eventuale procese iniţiate în urma cercetărilor PNA. Nu este admisibil ca banii publici să fie folosiţi pentru exerciţii aventuriste numai ca să îmbogăţească pe unii, în detrimentul a 361 de mii locuitori ai municipiului Cluj-Napoca.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Jelev, dacă aveţi un răspuns, poftiţi.

Domnul Ioan Jelev:

Eu aş dori numai, dacă cumva există aceste acuzaţii extrem de grave legate de situaţia rampei de deşeuri a municipiului Cluj, să ni le puneţi şi nouă la dispoziţie, pentru că, eu cred că aceste afirmaţii trebuie dovedite. Altfel, denotă o gravitate ieşită din comun şi acuzaţiile acestea plutesc asupra unor oameni care nu cred că au o vină în faptul că încearcă să rezolve o problemă, în limitele pe care condiţiile materiale şi financiare, pe care le avem la dispoziţie, pot să asigure.

De exemplu, Programele ISPA, la această oră vor putea asigura în perioada 2004-2006 maximum 4-5 astfel de rampe de deşeuri la nivelul întregii ţări şi este un lux foarte mare ca să ne permitem să finanţăm numai o rampă municipală, când aceeaşi situaţie se regăseşte în toate judeţele. Deci planul naţional de gestiune al deşeurilor prevede ca în fiecare judeţ să se realizeze 2-3 depozite de deşeuri care să fie zonale pentru a acoperi mai multe localităţi, întrucât nu ne permitem la nivelul fiecărei localităţi să deschidem astfel de rampe mici. Aceasta a fost.

În al doilea rând, aş dori să amintesc faptul că în anul 2001, în repetate rânduri, noi am făcut presiuni ca această rampă tocmai să fie închisă datorită marilor probleme de mediu pe care le-a creat şi atunci ni s-a răspuns de câteva ori din partea primăriei că există suficient timp, întrucât Uniunea Europeană cere acest lucru şi confirmarea numai până în anul 2007.

Între timp au apărut aceste constrângeri mult mai dure la nivelul acestor Programe ISPA la care noi trebuie să răspundem pentru a putea soluţiona cu o sumă dată de bani cât mai multe astfel de depozite.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnule Brudaşca, poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Să nu aibă domnul secretar de stat impresia că vorbesc discuţii, domnule secretar de stat, vă recomand să luaţi legătura cu domnul Amărie Ion care este procuror general al Parchetului Naţional
Anticorupţie şi vă poate pune la dispoziţie toate rezultatele cercetării în cazul experienţei Power Pek. Dacă nu vă mulţumeşte acest lucru, vă voi trimite eu un set de documente pe această temă, pentru a vă documenta şi pentru a vedea că nu este vorba de o invenţie personală. Această chestiune se află în cercetarea PNA - secţia Cluj şi este instrumentată de către domnul procuror Fabian. Nu reţin celălalt nume.

Iar în ceea ce priveşte această pluritate a depozitelor, eu vă reamintesc că de ani de zile încercaţi să închideţi sau să securizaţi nişte depozite de deşeuri mult mai grave (cele de la Turda), în urma cărora au murit până în momentul de faţă 3 persoane. De doi ani de zile tot spuneţi că veţi da 35 de miliarde de lei să le securizaţi şi tot în faza aceea de promisiuni neonorate sunteţi şi în momentul de faţă. Oare şi aceasta să reprezinte tot o preocupare pentru mediul curat al judeţului Cluj?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Brudaşca a adresat întrebări şi Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Domnul secretar de stat Ioan Cindrea va răspunde la întrebarea domnului Brudaşca.

Domnul Ioan Cindrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

În primul rând, aş dori să vă spun că mă prezint în faţa dumneavoastră în locul domnului ministru Marian Sârbu care momentan se află la Senat. La întrebarea dumneavoastră, vă putem răspunde următoarele.

Din verificările efectuate în baza de date a Inspectoratului Teritorial de Muncă Cluj a rezultat că în data de 7.03. s-au încheiat procese verbale de control la S.C."Riviera" Import-export SRL şi la S.C."Riviera" Service SRL, constatându-se următoarele. Menţionez că acest control s-a efectuat la cele două societăţi comerciale care au în debutul numelui "Riviera", fiindcă în întrebarea dumneavoastră nu era menţionat numele complet al societăţii.

1. Din verificarea documentelor prezentate de către directorul societăţii S.C."Riviera", Import-Export SRL Cluj Napoca, strada Muncitorilor nr.30, precum şi din declaraţia dată pe propria răspundere, rezultă că Rusu Elisabeta nu a desfăşurat activitate şi nu figurează pe nici un document al acestei societăţi.

2. Din verificările la S.C."Riviera" Service SRL, cu sediul în Cluj-Napoca, strada Donat nr.30, reprezentată de domnul Filip Horaţiu, se constată că doamna Rusu Elisabeta domiciliată în Cluj, str.Mărăşeşti nr.79, a semnat contract individual de muncă, cu data de începere 15.07.2002 şi acesta a fost înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj cu nr.19.046 din 02.08.2002. Doamna Rusu Elisabeta apare pe statele de plată ale societăţii în perioada iulie 2002 - ianuarie 2003, statele pe lunile septembrie, noiembrie, decembrie 2002 nefiind semnate de beneficiarul drepturilor salariale, pe statul de plată aferent din luna ianuarie, doamna Rusu figurând în concediu, fără salariu, iar angajatorul nu a putut face dovada unei solicitări în acest sens.

Nu există dovadă că doamna Rusu a efectuat o activitate la societatea menţionată anterior datei de 15.07. Deoarece angajatorul nu a făcut dovada achitării contribuţiilor datorate la bugetul de asigurări sociale şi la asigurările de şomaj, Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj a sesizat în scris Corpul de control al Direcţiei generale de muncă şi solidaritate socială, conform art.3.B. lit.e) din Hotărârea de Guvern nr.767/1999 pentru sumele încasate de angajator şi nevirate, efectuând stopaj la sursă a fost sesizată Poliţia Municipiului Cluj-Napoca, Biroul Poliţiei economico-financiare.

Pentru cea de-a doua problemă sesizată de dumneavoastră, referitor la activitatea domnului Crişan Dorin, funcţionar la Agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă Cluj, menţionăm că acesta şi-a prezentat demisia în scris începând cu data 01.04.a.c., beneficiind de preavizul legal, în calitatea pe care o are, nu putea face angajări reale sau fictive deoarece nu era patronul S.C."Riviera" SRL. Din fişa postului domnului Crişan Dorin se desprind ca activitate verificarea carnetului de muncă a meseriei pe care o are solicitantul, vechimea şi dacă aceasta corespunde locului de muncă vacant, deoarece el efectua activitatea de plasare, de mediere pe locurile de muncă vacante.

De menţionat, conform procedurii agenţiilor noastre, carnetul de muncă se înapoiază solicitantului. Din declaraţia care s-a luat domnului Crişan Dorin s-a desprins faptul că acesta i-a reţinut şi apoi a rătăcit carnetul de muncă, însă el susţine că toate aceste lucruri s-au întâmplat în afara sarcinilor de serviciu.

De asemenea, facem menţiune că a fost găsit şi restituit carnetul de muncă al doamnei Rusu Elisabeta.

Menţionăm că prin adresa nr.75679/0656 din 13.11.2002, Poliţia Municipiului Cluj-Napoca - Direcţia cercetări penale a solicitat date referitoare la acest caz, în interesul soluţionării plângerii penale înaintate spre domnul Crişan Dorin.

Prin adresa 12004 din 28.11.2002, Agenţia judeţeană de ocupare a forţei de muncă Cluj a transmis datele solicitate către Poliţia muncipiului Cluj-Napoca, pentru efectuarea cercetărilor de soluţionare a acestui caz.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, domnul Brudaşca. Nu, trebuie să-l eliberăm pe domnul Cindrea care trebuie să meargă la Senat, pentru că acolo este o moţiune de cenzură depusă de colegii dumneavoastră şi...

Domnul Damian Brudaşca:

Atunci, să ne grăbim, să se aprobe moţiunea.

Domnule preşedinte,

Eu mulţumesc domnului secretar de stat, vreau doar să-i precizez că am văzut acel contract de muncă al numitei Elisabeta Rusu, care nu i-a adus încă nici un fel de câştig, deşi prevedea un salariu lunar de 1,8 milioane de lei, plus cazare, transport şi diurnă. Am citat din respectivul document. În spatele acestei chestiuni, chiar dacă domnul secretar de stat neagă competenţele numitului Crişan Dorin de a face asemenea activităţi, se află totuşi acest personaj, aflat în cercetare şi pentru care există şi o plângere penală. Până în momentul de faţă, nu i s-a restituit femeii acest carnet de muncă, drept pentru care este muritoare de foame, ea nu se poate angaja, nu-şi poate plăti cheltuielile şi nu poate beneficia nici de ajutorul social pentru încălzire, ajutor social prevăzut pentru persoanele cu venituri mici sau fără venituri.

De aceea, rugămintea pe care o am este ca acest carnet să fie restituit de către Direcţia judeţeană a ocupării forţei de muncă Cluj, cât mai repede posibil, persoanei în cauză, pentru ca ea să poată beneficia de drepturile legale pe care le are.

Până în momentul de faţă, după declaraţiile pe care le-a făcut la biroul meu parlamentar, nu i s-a restituit acest carnet de muncă. Şi, mă întreb dacă nu avea calitatea de a încheia astfel de acte de muncă, de ce i-a preluat carnetul de muncă domnul Crişan Dorin? În ce calitate? În baza cărui mandat, cu aprobarea cui? Poate că totuşi ar fi bine să se facă puţină curăţenie şi în activitatea direcţiei de resort de la nivelul judeţului Cluj.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă rog să răspundeţi şi la întrebarea domnului Ioan Mocioalcă. Nu este? Dacă nu este în sală, nu-i răspundem.

Domnul Damian Brudaşca a adresat o întrebare Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Poftiţi, domnule secretar general, să răspundeţi.

Domnul Gheorghe Asănică:

Stimate domnule deputat, ca răspuns la întrebarea nr.1004A din 24 februarie 2003 şi în completare la răspunsul prezentat dumneavoastră în plenul Camerei Deputaţilor, pe data 17 februarie 2003, pe care vi l-am transmis şi în scris prin intermediul Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, vă informez că în urma controlului pe care l-am dispus la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare Cluj-Napoca cu privire la activitatea pe anul 2002 şi la situaţia financiară pe anul 2003 au fost constatate următoarele.

În anul 2002, institutul a realizat venituri în valoare de 24,3 miliarde lei astfel: 14,75 miliarde lei din activitatea de cercetare şi 9,55 miliarde de lei din activităţi extrabugetare. 2. Prin bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pentru anul 2002 s-a prevăzut realizarea de venituri în valoare de 31,9 miliarde de lei care ar fi acoperit toate cheltuielile, inclusiv cele referitoare la acordarea salariilor în proporţie de 100%.

Având în vedere realizările institutului, pe care le-am precizat la pct.1, a rezultat o diminuare a fondului de salarii cu 30% pentru lunile octombrie, noiembrie şi decembrie ale anului 2002. Pentru anul 2003, institutul şi-a propus prin bugetul de venituri şi cheltuieli să realizeze venituri în valoare de 34 miliarde de lei. Până la data de 17 februarie 2003, institutul are contractate lucrări în valoare de 19,125 miliarde de lei astfel: 9,05 miliarde lei din activitatea de cercetare şi 10,075 miliarde de lei din activităţi extrabugetare.

Având în vedere competiţiile care se vor organiza pentru realizarea de proiecte din cadrul planului naţional de cercetare- dezvoltare, precum şi din cadrul programelor nucleu, finanţate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, institutul s-a pregătit să participe la toate aceste competiţii.

Doresc să vă informez că acum 2 zile, institutul a depus deja propuneri pentru programul nucleu din domeniul propriu de activitate. Datorită situaţiei financiare dificile cu care se confruntă institutul, din trimestrul IV 2002 şi până în prezent, Consiliul de administraţie, întrunit în data de 14 ianuarie 2003, a hotărât reducerea personalului institutului în urma acestei hotărâri, fiind disponibilizaţi 7 angajaţi dintre care 3 cercetători simpli din totalul de 159 persoane angajate.

De menţionat că liderul de sindicat şi-a exprimat acordul cu privire la reducerea de personal făcută, având numai reţineri faţă de unele din persoanele disponbilizate. La solicitarea liderului de sindicat, domnul Valer Almăşan, s-a analizat şi eficienţa obiectivului pentru separarea azotului prin schimb izotopic şi s-a constatat profitabilitatea acestei activităţi, în sensul că la un total de 3,5 miliarde lei cheltuieli s-a obţinut un venit de 7 miliarde.

Faţă de situaţia constatată de comisia care a fost transmisă în control pentru acest caz, s-au luat următoarele măsuri. Până la finele lunii martie a.c., conducerea institutului va elabora o strategie de restructurare care să conducă la eficientizarea activităţii. Această strategie va fi discutată şi aprobată de Consiliul de administraţie al institutului. Salariul directorului va fi condiţionat de realizarea prevederilor din bugetul de venituri şi cheltuieli al institutului, fiind diminuat procentual cu eventualele realizări înregistrate. Dacă până la finele semestrului din a.c. situaţia institutului nu se va îmbunătăţi, se va relua analiza institutului care poate conduce până la destituirea conducerii.

Referitor la intenţia pe care ne-o solicitaţi să o facem pe lângă Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, cea de-a doua problemă, semnalată de dumneavoastră, pentru a diminua impactul valoric pe care îl are plata tarifelor şi taxelor asupra preţului de cost al compuşilor deuterizaţi pe care îl produc, vă informăm că intervenţia a fost făcută de noi încă de anul trecut la care am primit asigurări din partea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului că se va lua în considerare această propunere, urmând a se reduce aceste taxe şi tarife în primul trimestru al acestui an. Până în prezent nu am fost informaţi despre modificările acestora care trebuie făcute de Consiliul Naţional pentru Controlul Activităţilor Nucleare. Vom urmări însă realizarea acestor reduceri de tarife, aşa cum a fost promis de către Ministerul Apelor.

Cu stimă, Şerban Constantin Valeca, ministrul delegat pentru activitatea de cercetare la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Damian Brudaşca.

Domnilor, vă rog să redactaţi răspunsuri mai sintetice, totuşi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc domnului secretar general pentru răspuns. Aş vrea doar să-mi exprim două insatisfacţii, una dintre ele legată de presiunile făcute de cei care au fost delegaţi să verifice situaţia, presiuni şi ameninţări la adresa celor care mi-au sesizat acest aspect, "de ce v-aţi adresat celor de la România Mare?" Mie mi se pare un abuz grosolan şi grosier şi rog conducerea ministerului să nu mai cadă în păcatul de a împărţi deputaţii în "deputaţi buni şi deputaţi răi".

A doua nemulţumire pe care mi-o exprim este că s-au sacrificat tineri cercetători. Sunt menţinuţi, în continuare, în institut persoane în vârstă, pensionabili care reţin 2-3 norme de cercetare, dar în schimb au fost eludaţi tinerii. Cum rămâne cu politica guvernamentală, inclusiv a domnului ministru, de sprijinire a tineretului valoros în cercetarea românească?

Şi, în al treilea rând, domnule ministru, domnule secretar general, scuzaţi-mă, poate că o să ajungeţi curând şi ministru, vă reamintesc că trimestrul I înseamnă până în 31 martie, dacă până la această dată dumneavoastră nu aveţi nici un fel de informaţie, nu văd cum o să-i puteţi ajuta pe aceşti oameni şi problema lor este o problemă destul de serioasă pe care ar trebui ministerul şi inclusiv Ministerul Finanţelor să o trateze cu toată consideraţia, pentru că altfel, şi aşa nenorocita cercetare românească, ajunsă de la 1.170 de mii cercetători la 7 000 de cercetători, în prezent, este mai mult decât într-o situaţie de respiraţie bouche-a-bouche.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mai doriţi să completaţi ceva sau nu?

Domnul Gheorghe Asănică:

Reducerea tarifelor şi taxelor la care am făcut referire că trebuie rezolvată, de fapt conform promisiunii Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, până la sfârşitul acestui trimestru, deci până la 31 martie, este evident de competenţa ministerului şi respectiv a CNCA-ului şi ceea ce putem face noi ca Minister al Educaţiei şi Cercetării este să insistăm pe lângă aceste două organisme să se ţină de cuvânt şi să se producă această reducere, aşa cum au promis-o.

În ceea ce priveşte tinerii care au fost disponibilizaţi, într-adevăr, este vorba de 3 cercetători ştiinţifici simpli, dar se pare că a fost o discuţie, nu se pare, sigur, a fost o discuţie între liderul de sindicat şi conducerea institutului şi s-a ajuns la această înţelegere. Unul dintre cei 3 este chiar din colectivul domnului Almăşan, liderul de sindicat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Bine.

Domnul Ioan Cindrea:

A fost o analiză la nivelul institutului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Deci domnul Emil Boc a adresat o întrebare, dar nu este prezent ca să i se răspundă.

Doamna deputată Liana Naum a adresat o întrebare pentru Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. Răspunde domnul Sorin Ovidiu Bota.

Domnul Sorin Ovidiu Bota:

Domnule preşedinte,

Doamna deputat,

Domnilor deputaţi.

Referitor la întrebarea adresată de dumneavoastră domnului ministru Miron Tudor Mitrea, răspunsul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei este următorul.

Guvernul a adoptat în anul 2001 Hotărârea nr.1003 pentru aprobarea strategiei de dezvoltare a sistemului feroviar din România pentru perioada 2001-2010. Pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare a infrastructurii feroviare propuse prin strategie, Guvernul are în vedere o serie de proiecte care pot fi grupate pe următoarele categorii principale: modernizarea infrastructurii feroviare pe coridoarele pan-europene 4 şi 9, reabilitarea altor linii de cale ferată de importanţă naţională, implementarea sistemelor de centralizare electronică a staţiilor de cale ferată, modernizarea staţiilor de cale ferată, realizarea infrastructurii conexe noului pod peste Dunăre de la Calafat-Vidin, finalizarea liniei de cale ferată Rm.Vâlcea-Vâlcele, construcţii şi electrificări de căi ferate.

În anul 2001 a fost dată în funcţiune prima staţie centralizată electronică Ploieşti-Sud, unde au fost finalizate lucrările de modernizare ale instalaţiilor, asigurându-se astăzi posibilitatea trecerii la conducerea automatizată a trenurilor care duce la economii în exploatare şi creşterea securităţii traficului.

În anul 2002 au demarat lucrările de modernizare ale instalaţiilor de centralizare electrodinamică din staţiile de cale ferată Braşov - Timişoara-Nord - Arad şi Complexul Bucureşti Nord, lucrare cofinanţată din fonduri PHARE în valoare de 29 milioane euro şi din alocaţii bugetare în valoare de 125 miliarde lei.

În plus, în sistemul feroviar la finele anului 2002 a fost făcută prima emisiune de euro bonduri, în valoare de 120 milioane euro, fără garanţie de stat, beneficiar fiind societatea de căi ferate transport marfă, iar ca obiectiv a avut dotarea şi modernizarea echipamentelor logistice specifice transportului de marfă.

Referitor la infrastructura rutieră facem următoarele precizări: până în anul 2001, activitatea administraţiei naţionale a drumurilor s-a axat pe lucrări de întreţinere şi reabilitare a drumurilor naţionale.

Din anul 2001 pentru reţeaua drumurilor naţionale s-a adoptat de către MLPTL o strategie clară, atât pentru întreţinere şi reabilitare, cât şi pentru construcţia de autostrăzi. În plus, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei a iniţiat Ordonanţa Guvernului nr.16 din 2002 privind parteneriatul public privat, considerând ca o soluţie viabilă care va determina accelerarea procesului investiţional, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere.

Datorită bunelor proiecte pe care ministerul le-a derulat în ceea ce priveşte împrumuturile de la instituţiile financiare internaţionale, Banca Europeană de Investiţii a hotărât acordarea unor credite privind etapa a V-a şi aVI-a pentru anul viitor, privind reabilitarea drumurilor naţionale ca o consecinţă a utilizărilor eficiente a acestor fonduri.

De menţionat că în anul 2002 a fost obţinută şi o finanţare japoneză în valoare de 77 milioane dolari pentru reabilitarea a 90 km de drumuri naţionale. Prin proiectele de reabilitare a drumurilor naţionale a fost creat un cadru larg de obţinere a fondurilor nerambursabile obţinute de la Comunitatea Europeană prin programele PHARE şi ISPA, în acest moment ministerul consumând deja 75 milioane euro prin programele PHARE şi 410 milioane euro prin facilitatea ISPA, iar acest proces este în derulare în următorii ani.

De asemenea, în anul 2001 au fost reluate lucrările de construcţii la sectorul de autostradă Bucureşti-Cernavodă, lucrări întrerupte în anul 1996 din cauza lipsei de resurse financiare.

În anul 2003 sunt în execuţie 192 de km de autostradă şi a început negocierea pentru obţinerea finanţării pentru încă 201 km. Ca o consecinţă a dezvoltării societăţii româneşti şi a necesităţii integrării în Uniunea Europeană, Guvernul României a hotărât în luna februarie 2003 înfiinţarea Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi şi finalizarea până în anul 2006 a programului de autostrăzi privind Culoarul 4 pan-european Constanţa-Bucureşti-Braşov-Arad.

Aş dori, în încheiere, să subliniez faptul că în ceea ce priveşte infrastructura din Portul Constanţa, în anul 2001 a demarat proiectul de construcţie a terminalului de conteinere, iar în acest an sunt reluate lucrările pentru infrastructura din Aeroportul Bucureşti - Otopeni, privind terminalul de pasageri.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Sunteţi mulţumită, doamna deputat Naum? Bine.

Domnul Brudaşca a adresat două întrebări Ministerului de Interne.

Poftiţi, domnule secretar de stat Alexandru Fărcaş.

Domnul Alexandru Fărcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorată Cameră a Deputaţilor,

Domnule deputat Damian Brudaşca,

La întrebarea dumneavoastră ce cuprinde 3 puncte legate de probleme apărute în comuna Aşchileu, judeţul Cluj, răspunsul Ministerului de Interne este următorul. Comuna Aşchileu se compune din 5 sate, având 1900 de locuitori, postul de poliţie din localitate este încadrat cu doi agenţi de poliţie rurală.

În cursul anului 2002, la nivelul postului de poliţie au fost înregistrate un număr de 36 lucrări şi cauze penale, doar 8 dintre acestea fiind furturi reclamate din gospodăriile cetăţenilor.

În urma verificărilor efectuate de către agenţii de poliţie rurală, din cele 8 plângeri penale înregistrate 6 au fost soluţionate prin identificarea autorilor, celelalte rămânând în evidenţe cu autori necunoscuţi. Acestea se referă la furturi de animale. Este semnificativ faptul că în ultimii doi ani nu s-au primit sau înregistrat sesizări privind comiterea de infracţiuni cu violenţă sau cu mod de operare deosebit.

În ceea ce priveşte situaţia ecografului donat de către un grup de francezi dispensarului uman din Aşchileu Mare, am onoarea să vă aduc la cunoştinţă faptul că din verificările efectuate a rezultat că acest ecograf a fost primit de doamna doctor Butier Rodica în luna aprilie 1996 ca urmare a colaborării cu Asociaţia ADIR din Toulouse Franţa. Aparatul figurează înregistrat în evidenţele spitalului judeţean Cluj, dar a fost instalat la dispensarul comunal Aşchileu, în baza unui contract de comodat ce expiră în anul 2004. Ecograful este în stare de funcţionare, dar nu este folosit din anul 2000, întrucât medicul Butier Rodica nu a mai primit avizul Colegiului medicilor Cluj pentru sediul secundar din comuna Aşchileu, doamna doctor deţinând un cabinet medical privat în municipiul Cluj-Napoca.

În ceea ce priveşte modul în care se efectuează lucrările de reparaţii la drumul din satul Dorna, comuna Aşchileu, precizăm faptul că, la data de 14 ianuarie 2002, s-a constituit, ca persoană juridică, comunitatea rurală săracă Dorna din comuna Aşchileu, care a primit de la Fondul român de dezvoltare socială suma de 374 de milioane de lei depusă la Banca Comercială Română, Sucursala Cluj-Napoca.

Activitatea financiară a comunităţii din Dorna, documentele de evidenţă şi cheltuielile aferente au făcut obiectul unor verificări efectuate de reprezentantul fondului care a asigurat finanţarea, nefiind constatate sau sesizate nereguli privind gestionarea fondurilor alocate.

În prezent, lucrarea se află în faza de proiect la Societatea comercială ISEPIF Cluj-Napoca, Sucursala Transilvania.

Cu deosebită stimă, ministrul de interne, Ioan Rus.

Stimate domnule deputat Damian Brudaşca,

La întrebarea dumneavoastră referitoare la situaţia petentei Rusu Elisabeta, domiciliată în Cluj-Napoca, strada Mărăşeşti nr.79, judeţul Cluj, care a reclamat escrocarea sa de către numitul Crişan Dorin, avem onoarea să vă comunicăm următoarele: din cercetările efectuate în cauză de către lucrătorii Biroului Poliţiei economico-financiare, s-a stabilit că numitul Crişan Dorin, domiciliat în Cluj-Napoca, strada Detunata nr.5, ap.146, este un cunoscut şi fost coleg de serviciu al petentei Rusu Elisabeta.

În cursul lunii martie, anul 2000, reclamanta fiind disponibilizată şi neavând loc de muncă, l-a rugat pe reclamant să-i găsească un loc de muncă, solicitându-i totodată completarea cărţii sale de muncă alături de cea a fiului său, numitul Dăpăstău Gheorghe Paul. La acea dată, reclamatul, respectiv Crişan Dorin, era angajat al Camerei de Muncă şi Protecţie Socială.

Având în vedere că reclamantul nu a înregistrat cele două cărţi de muncă la instituţia la care îşi desfăşura activitatea şi, mai mult decât atât, le-a pierdut, petenta a început demersurile de refacerea cărţilor de muncă în vederea pensionării. Nemulţumită de înregistrările efectuate în noile cărţi de muncă, a solicitat organelor în drept completarea acestora fără a putea obţine documentele doveditoare în acest sens.

Considerând că a fost escrocată, numita Rusu Elisabeta a depus la sediul Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca o plângere penală, la data de 22 mai 2002, prin care îl reclama pe numitul Crişan Dorin pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi neglijenţă în serviciu.

La data de 20 iunie 2002, s-a dispus în cauză începerea urmăririi penale împotriva lui Crişan Dorin pentru aceste infracţiuni. În urma finalizării cercetărilor, s-a stabilit că numitul Crişan Dorin nu a întreprins nici o activitate ilegală, neîncălcând Codul penal sau alte legi în materie. Cel în cauză nu a primit cărţile de muncă în calitate de funcţionar şi nici nu a încălcat vreo regulă privind exercitarea atribuţiilor de serviciu. Nu au fost întrunite nici elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune deoarece susnumitul nu a indus în nici un fel în eroare pe reclamantă în momentul primirii celor două documente şi nu a obţinut sau încercat să obţină foloase materiale pentru sine sau pentru altul. Mai mult decât atât, recent, cele două cărţi de muncă au fost găsite fiind restituite titularilor.

La data de 3 martie 2003, în cauză, s-a propus de către Poliţia Municipiului Cluj-Napoca scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Crişan Dorin, dosarul fiind trimis în aceeaşi zi Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Cu stimă, ministrul de interne, Ioan Rus.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Brudaşca. Dar, vă rog, foarte scurt, pentru că deja am epuizat şi timpul şi mai avem şi secvenţa cu interpelările.

Domnul Damian Brudaşca:

Foarte scurt, domnule preşedinte.

Până la data la care eu am primit-o în audienţă, doamna Rus Elisabeta nu primise cartea de muncă. Probabil că între timp...şi mă bucur dacă acest lucru s-a întâmplat. Înseamnă că va putea să beneficieze de drepturile legale pe care le are.

În privinţa primului răspuns dat, aş vrea foarte telegrafic să-l informez pe domnul secretar de stat că este vorba de infracţiuni care s-au comis de la începutul anului şi până la data întâlnirii mele cu cetăţenii comunei Aşchileu, respectiv 2 martie anul curent. Chiar în noaptea de sâmbătă spre duminică, s-au întâmplat trei sau patru asemenea cazuri de furturi de animale din gospodăriile unor cetăţeni.

În ce priveşte cel de-al doilea aspect ridicat de dumneavoastră, ecograful a fost dat comunităţii şi nu doctoriţei Butier.

Aş vrea să vă informez, domnule secretar de stat, că actualul medic de familie pentru cetăţenii comunei Aşchileu are certificat sau aprobare de competenţă pentru a lucra cu ecograful dar nu i se permite pentru că acesta este închis din dispoziţia doamnei care se pretinde că este proprietara de drept a acestui ecograf, oamenii fiind nevoiţi să se deplaseze la Cluj, să piardă timp şi bani pentru ca să-şi facă ecografiile necesare.

Nu comentez cel de al treilea subiect. Voi verifica din nou dacă lucrurile stau aşa cum vi s-a spus dumneavoastră şi vă voi ţine la curent dacă nu cumva şi aici, cei care au verificat s-au grăbit să găsească totul curat şi uscat.