Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Domnul deputat Vasile Filip Soporan, Grupul parlamentar al P.S.D.

Aţi avut o întrebare referitoare la politica fiscală, întrebare adresată Ministerului Finanţelor Publice. Din păcate, înţeleg că astăzi nu puteţi să primiţi răspuns. Secretarul de stat desemnat de către minister să fie prezent aici, la Parlament, nu este în ţară. Şi, din păcate, ministrul finanţelor nu a mai desemnat altă persoană să vină să susţină răspunsul la întrebarea dumneavoastră.

Aveţi cuvântul, sigur.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Nu cred că situaţia prezentată de dumneavoastră este una corectă. În faţa Parlamentului, ministrul poate să desemneze şi un alt secretar de stat, care poate să facă o prezentare a răspunsului respectiv.

Doamna Daniela Popa:

Acelaşi lucru v-am spus şi eu.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Eu nu cred, eu nu cred că răspunsul nu există, că nu a fost redactat. Putea să-mi fie adus la cunoştinţă răspunsul în formă scrisă, în aşa fel încât să am cunoştinţele pe care pot să le transmit alegătorilor din circumscripţie în ceea ce priveşte o poziţie foarte importantă faţă de politica fiscală, pe care Guvernul, în momentul de faţă, o duce. Chiar dacă apare, sau va apărea în perioada care urmează, Codul fiscal, eu cred că, în faţa Parlamentului, ar fi trebuit ca să se exprime ministrul finanţelor asupra modelelor pe care le-a folosit, asupra implicaţiilor pe care le are noul Cod fiscal, în ceea ce priveşte desfăşurarea în continuare a activităţii economice, modul în care veniturile vor fi asigurate la buget. Probabil că şi la sfârşitul anului 2006, ministrul finanţelor n-o să aibă timp pentru Parlamentul României. Eu cred că, prin dumneavoastră, ministrul finanţelor şi toţi cei care procedează în această manieră ar trebui să fie atenţionaţi. Până la urmă, nu este vorba numai de prestigiul unui parlamentar. Este vorba de prestigiul Parlamentului României. Dacă noi nu facem nimic pentru această instituţie, atunci, în mod precis, un secretar de stat n-o să facă absolut nimic. Dimpotrivă, o să dea telefon de la Paris, sau din altă parte, spunând că nu poate să participe la o acţiune programată, probabil, cel puţin cu o săptămână înainte.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Dar informarea mea a fost corectă. Acelaşi lucru am spus şi eu, dar cu vorbe mai puţine, că ministrul finanţelor era obligat să desemneze alt secretar de stat, ca să vină cu răspunsul la întrebarea dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Petru Călian, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, răspunsul la întrebarea referitoare la situaţia sistemului de învăţământ din sistemul rural. Întrebarea este adresată Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi răspunde doamna secretar de stat Paloma Petrescu.

Aveţi cuvântul, doamnă secretar de stat.

Doamna Paloma Petrescu (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnule deputat, în primul rând, aş vrea să ştiţi că domnul ministru a intenţionat să vină domnia sa în seara aceasta, dar, din motive extrem de obiective, sunt eu aici. Este reţinut, sper pentru motive care vor aduce mai mulţi bani învăţământului.

Referitor la situaţia sistemului de învăţământ din mediul rural, vă comunicăm faptul că Ministerul Educaţiei şi Cercetării are în vedere reabilitarea şi construirea de noi şcoli în mediul rural şi grădiniţe în perspectiva anului 2006-2008. Astfel, în prima etapă, din suma de 950 miliarde de lei vechi, alocată învăţământului preuniversitar, aproximativ 80% a avut drept destinaţie mediul rural. Este vorba despre suma pe care am primit-o la rectificarea de buget din primăvara acestui an.

Activitatea unităţii de management prin Programul pentru învăţământul rural prevede asigurarea dotării tehnico-sanitare, la aproximativ 800 de unităţi şcolare.

De asemenea, începând cu trimestrul al III-lea al anului 2006, învăţământul preuniversitar din mediul rural va fi dotat cu mobilier şcolar, materiale didactice informatice, reţele de calculatoare destinate procesului de învăţământ.

Mai există o întrebare din partea domnului deputat ...

Doamna Daniela Popa:

Nu, nu, nu. Vă rog, vă rog. Acesta este răspunsul la întrebarea domnului deputat Petru Călian, da?

Dacă domnul deputat vrea să facă o intervenţie? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un răspuns destul de sărac, destul de simplu. Este sărac pentru că, din păcate, aceasta este şi implicarea pe care Ministerul Învăţământului - dar nu numai, nu este doar vina lui, - o derulează în zona rurală.

Voi da un exemplu din judeţul Cluj, judeţ în care s-a născut şi actualul ministru al învăţământului: 40% din şcolile din mediul rural nu sunt autorizate din punct de vedere sanitar.

Mai mult de atât, copiii de acolo învaţă în condiţii inumane, nu există posibilitatea de transport pentru învăţători, pentru profesori, astfel încât, de foarte multe ori, numărul orelor prevăzute în programă se anulează fără nici o explicaţie. Nu văd cum, în aceste condiţii suburbane, ne vom integra în Uniunea Europeană din acest punct de vedere, pentru că pur şi simplu suntem departe de ceea ce există la ora actuală în aşa zise zone rurale care, practic, nu mai sunt zone rurale, în ţările din Uniunea Europeană. Cred eu că măsurile care se impun în vederea diminuării numărului de şcoli care nu sunt autorizate, deci funcţionează practic ilegal, să fie luate urgent, să se găsească acei bani pentru a intra în linie dreaptă pentru că în fond şi la urma urmei viitorul acestei ţări, viitorul nostru al tuturor este această bază umană care se regăseşte şi în şcolile din zona rurală. Sigur că probleme există şi în şcolile din zona urbană, însă întrebarea era strict referitoare la zona rurală.

Aşadar, din păcate, răspunsul mă nemulţumeşte total.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Doamna secretar de stat, doriţi să interveniţi tot la acelaşi răspuns? Nu?

Urmează răspunsul la întrebarea doamnei deputat Mirela Adomnicăi, Grupul parlamentar al PSD, întrebare referitoare la degradarea utilizării limbii române în şcoli.

Doamna secretar de stat Paloma Petrescu, aveţi cuvântul.

Doamna Paloma Petrescu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna deputat, răspunsul nostru este următorul. Structura probei scrise pentru limba şi literatura română la examenul naţional de bacalaureat corespunde standardelor didactice europene, urmând linia impusă de actuala programă de limbă şi literatură română pentru învăţământul liceal, deloc conservatoare, elaborată de membri ai Comisiei naţionale, cadre didactice de prestigiu din învăţământul universitar şi preuniversitar românesc, între care amintim pe domnul Nicolae Manolescu, domnul Eugen Simion, în calitate de copreşedinţi, Liviu Papadima şi alţii.

Procentul de promovabilitate adus în discuţie reflectă, după părerea noastră, obiectivitate în corectare, se tinde spre un nivel normal în ceea ce priveşte evaluarea.

De altfel, în Franţa procentajul de promovabilitate la examenul naţional de bacalaureat este în jurul lui 74-76%. Atunci când procentajul de promovabilitate tinde spre 100, cred că trebuie să ne punem întrebarea dacă examenul a fost unul corect sau nu.

Referitor la tendinţele de degradare a limbii române, Ministerul Educaţiei şi Cercetării aplică normativele oficiale şi face eforturi pentru a pune în practică ultimele cercetări în domeniu ale Academiei Române cu rapiditate.

Vă facem cunoscut că profesorii în general, cei de limbă şi literatură română în mod special, au datoria de a se informa corespunzător şi de a-i familiariza pe elevii din învăţământul gimnazial şi liceal cu normele stabilite prin a doua ediţie a lucrării "Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române", norme care se pun în aplicare, aşa cum precizam prin adresa nr.48871 din 23 noiembrie 2005, începând cu acest an şcolar, urmând ca el să fie cerut ca bibliografie pentru examene şi concursuri începând cu anul şcolar 2006-2007. Utilizând modalităţile variate de care dispun, prin specificul activităţii lor, inspectorii de specialitate vor lua măsurile de rigoare în vederea utilizării frecvente la clasă de către profesori a dicţionarului menţionat.

Elevilor li se vor face cunoscute modificările punctuale cu privire la normele limbii române, prevăzute de actuala ediţie a DOom-ului, ca şi schimbarea ordinii de preferinţă în aplicarea unor reguli.

De asemenea, având în vedere noutăţile aduse de gramatica limbii române în perioada imediat următoare, profesorii de limba şi literatura română se for familiariza cu prevederile şi vor reflecta la principiile noii gramatici, adesea problematizate.

Normele stabilite de gramatica limbii române vor fi introduse în sistemul de învăţământ la o dată care va fi anunţată în perspectiva următoare.

Actuala gramatică asociază aspectul descriptiv cu perspectiva funcţională asupra limbii, prin raportarea la procesul, la situaţia de comunicare. Faptul gramatical este privit nu doar prin statutul dat de poziţia în sistem, ci şi sub aspectul utilizării de transmitere a informaţiei.

În ceea ce priveşte formularea subiectelor, atât pentru proba scrisă, cât şi pentru proba orală de limbă şi literatură română a examenului de bacalaureat, nimic nu vizează memorarea. Principiul comunicativ funcţional este cel mai evident în tratarea temelor, mai ales în situaţia în care pentru subiectul al treilea există formulată o cerinţă expresă de exprimare a unui punct de vedere argumentat cu privire la probleme punctuale stabilite prin subiect. Aspect care elimină din start memorarea.

Subiectul al doilea este în genere un scurt discurs argumentativ pe o temă dată la prima vedere care probează capacitatea candidatului de a argumenta o opinie sau de a susţine un punct de vedere.

În ceea ce priveşte subiectul întâi, elevii sunt familiarizaţi doar cu tipurile de cerinţe, textele fiindu-le necunoscute. Deci este vorba despre texte la prima vedere. Fiind în cunoştinţă de cauză asupra condiţiilor privind derularea examenului absolvenţii sunt preocupaţi să demonstreze competenţe şi să obţină performanţă maximă la bacalaureat, un examen, de altfel, extrem de important în viaţa lor. Este, sigur, structura nouă a examenului în ce priveşte subiectele de bacalaureat, structură care, repet, este nouă şi se aplică din acest an, structură care a fost testată în cadrul simulării din această primăvară.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Sunteţi mulţumită de răspuns, doamna deputat?

Vă rog, da, pentru comentarii, aveţi cuvântul.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Această opinie vizavi de alterarea utilizării limbii române în şcoli a fost împărtăşită şi de doamna Liliana Preoteasa, care este director în Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi de către domnul George Ardeleanu, asistent universitar la Facultatea de litere din cadrul Universităţii Bucureşti şi autor de manuale de limba română, astfel încât, cel puţin referitor la primul subiect despre care aţi spus că se referă la un text la prima vedere, problema este că întrebările referitoare la textul la prima vedere sunt deja standardizate, ceea ce până la urmă este doar jumătate de reformă. Iar referitor la subiectul al treilea, caracterizarea personalului principal, deja presupune memorarea unui comentariu care se dictează la clasă de către profesor, pentru că aici este problema, modalitatea de predare. de aceea, bănuiam că sau cel puţin speram că există o strategie care să aibă în vedere o reformă care să plece de la momentul predării la clasă şi până a ajunge la examinarea în cadrul textelor naţionale. Şi, având în vedere şi răspunsul pe care l-aţi dat anterior colegului meu, referitor la fondurile care sunt necesare pentru reabilitarea şcolilor din mediul rural, speram că cel puţin din acest punct de vedere, al structurii probei scrise, unde nu este nevoie de finanţare, reforma presupune în acest sens doar un interes şi mai multă atenţie, speram să existe mai multă aplecare şi mai mult interes în acest sens.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Doamna secretar de stat, intervenţie? Nu.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului deputat Nini Săpunaru, Grupul parlamentar al PNL, întrebare referitoare la situaţia deplorabilă a unor drumuri din judeţul Vrancea.

Din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi turismului, domnul secretar de stat Septimiu Buzaşu.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Septimiu Buzaşu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

În legătură cu drumul naţional DN2N, acesta a fost preluat de Compania Naţională de Autostrăzi în luna noiembrie 2005. la data preluării, sectorul de drum prezenta degradări multiple, în primă urgenţă, între kilometrii 44 şi 46 au fost demarate lucrări de reconstrucţie şi refacere a corpului drumului pentru redeschiderea circulaţiei. În anul 2006, pe sectorul între kilometrii 12 şi 17 se vor realiza lucrări de reparaţii asfaltice pe o suprafaţă de 18 mii de metri pătraţi.

Pentru sectorul de drumuri între kilometrul 0 şi 12, care este pietruit, sunt planificate lucrări de reprofilare şi completări cu material pietros. Pentru celălalt drum naţional, DN2R, între Jitia şi Bahnele, acesta fost preluat de Compania Naţională de Autostrăzi tot în noiembrie 2005, moment până la care acesta s-a aflat în administrarea Consiliului Judeţean Vrancea. La preluarea lui, starea tehnică a drumului era precară, efortul financiar necesar aducerii drumului la o stare tehnică corespunzătoare foarte mare. Direcţia regională de drumuri Iaşi, din subordinea Companiei Naţionale de Autostrăzi, în administrarea căreia se află în prezent acest sector de drumuri, urmează să efectueze în cursul anilor 2006 lucrări care să asigure desfăşurarea traficului în bune condiţiuni.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Nini Săpunaru:

Da. Ţin să reamintesc Ministerului Transporturilor că acest drum ar fi trebuit să fie preluat de la începutul anului, deci la sfârşitul anului 2004, nu în noiembrie 2005, timp de un an de zile a fost un fel de no-man's-land, nimeni n-a lucrat pe acest drum, la ora actuală sunt peste 20.000 de oameni care nu au acces la ".. nu ajunge o maşină de pâine, nu ajunge salvarea în acea zonă, oamenii trebuie transportaţi cu căruţa aproape 20 de kilometri ca să ajungă într-un loc în care poate să vină salvarea.

Şi, sunt, într-adevăr, sunt probleme pe acest drum de rezolvat acum, deci în perioada asta este impracticabil, ce o să păţească la iarnă?

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Puteţi interveni, sigur, că da.

Domnul Septimiu Buzaşu:

Un scurt comentariu. După cum am prezentat se vor efectua lucrări în aşa fel încât starea tehnică a celor două drumuri să fie corespunzătoare pentru circulaţie, dar vreau să precizez că soluţia transferării, reclasificărilor unor drumuri din judeţene în naţionale nu este o soluţie pentru a rezolva problema lor, pentru că nu se mută problema decât din bătătura consiliului judeţean în cea a companiei de autostrăzi, resursele fiind aceleaşi. Deci nu este o rezolvare de fond.

Dar pe cele două drumuri se vor efectua reparaţiile necesare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului deputat Ioan Ţundrea, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, referitoare la numărul de cooperative de locuinţe existent în România.

Din partea Agenţiei Naţionale pentru IMM-uri, secretarul general Bogdan Dumitrache.

Domnule secretar general, aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan Dumitrache:

Sărut mâinile şi vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Cu privire la întrebarea pusă de domnia dumneavoastră răspunsul pregătit de noi este următorul. Modalitatea de constituire a unei societăţi cooperative de locuinţe este identică cu modalitatea de constituire a unei societăţi cooperative, indiferent de forma sa, realizându-se în conformitate cu Titlul 2 - "societăţi cooperative", Capitolul I - "constituirea societăţilor cooperative", art.7-20 şi anume - "Societatea cooperativă este o asociaţie autonomă de persoane fizice şi/sau juridice, după caz, constituită pe baza consimţământului liber exprimat de acestea în scopul promovării intereselor economice, sociale şi culturale ale membrilor cooperatori, fiind deţinută în comun şi controlată democratic de către membrii săi, în conformitate cu principiile cooperatiste. Societatea cooperativă este un agent economic cu capital privat."

În conformitate cu prevederile art.4 lit.e) societatea cooperativă de locuinţe este o asociaţie de persoane fizice ce se constituie cu scopul de a construi, cumpăra, conserva, renova şi administra locuinţe pentru membrii săi cooperatori. Capitalul social al societăţii cooperative este variabil şi nu poate fi mai mic de 500 de roni. Un membru cooperator poate deţine părţi sociale în limita şi în condiţiile prevăzute de actul constitutiv şi fără a putea depăşi 20% din capitalul social. Numărul minim de membri cooperatori al unei societăţi cooperative se stabileşte prin statut, dar nu mai puţin de 5. Societatea cooperativă se constituie prin contract de asociere şi statut, care pot fi încheiate sub forma unui înscris unic, denumit şi act constitutiv.

Oricare dintre membrii fondatori, administrator sau persoane împuternicite de aceştia, va solicita în termen de 15 zile de la data semnării actului constitutiv înmatricularea societăţii cooperative în Registrul Comerţului în a cărui rază teritorială îşi va avea sediul societatea cooperativă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în vederea obţinerii certificatului unic de înregistrare, prin încheiere a judecătorului delegat. După verificarea îndeplinirii condiţiilor stabilite prin Legea nr.1/2005 judecătorul delegat va dispune prin încheiere înmatricularea societăţii cooperative în Registrul Comerţului şi publicarea în Monitorul Oficial al României, partea a VII-a, în conformitate cu prevederile Legii nr.359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în Registrul Comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare.

Societatea cooperativă este persoană juridică de la data înmatriculării în Registrul Comerţului.

Societăţile cooperative sunt obligate să-şi desfăşoare activităţile prevăzute de actul constitutiv, exclusiv cu membrii cooperatori, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Societatea cooperativă cu sediul în România este persoană juridică română. Societăţile cooperative se pot reorganiza sau transforma în societăţi comerciale constitutive potrivit Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, ori în asociaţii familiale, conform prevederilor legislaţiei privind autorizarea persoanelor fizice şi asociaţiilor familiale.

Referitor la partea a doua a întrebării dumneavoastră, număr de societăţi cooperative de locuinţe înregistrat în ţara noastră, vă informăm că din datele oficiului naţional al Registrului Comerţului, la data de 31 martie 2006 erau înregistrate două societăţi cooperative de locuinţe, cu un număr de 46 de membri cooperatori, având sediile în municipiul Bucureşti şi respectiv judeţul Sălaj.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Doriţi să interveniţi, da? Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Ţundrea:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule secretar general, m-aţi uimit cât, ce lecţii de legislaţie mi-aţi dat aici şi până la urmă este corect. Eu am studiat legislaţia, dar nu aţi sesizat partea a doua întrebării, pentru că sunt doar două cooperative pe această lege.

Ideea mea era, de fapt, o corespondenţă de lucru, chiar eu am în lucru un proiect de lege tocmai privind cooperativele de locuinţe. Pentru că, de atâtea timp să funcţioneze în România doar două cooperative mi se pare cam puţin. Şi sper să colaborăm pe acest proiect de lege, în aşa fel încât în România să avem cooperative de locuinţe pentru că este nevoie de această lege şi avem nevoie de locuinţe, mai ales că o asemenea lege funcţionează în ţările europene. Recent am fost ales în probleme de habitat la Haga şi sunt câteva proiecte de lege pe care ar trebui să le aprobăm în Camera Deputaţilor, în aşa fel încât să nu avem în doi ani de zile doar două cooperative de locuinţe.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Sigur că da, domnule secretar general, aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Bogdan Dumitrache:

Excelenţă, vă mulţumesc pentru intervenţia dumneavoastră. Vreau să vă spun că din momentul adoptării, în martie 2005, în conformitate cu legea trebuiau parcurse 3 etape. În septembrie vom fi la finele celei de-a treia etape, care era de 18 luni, cu privire la funcţionarea acestei legi a cooperaţiei, moment în care se va face o analiză-bilanţ cu privire la modul în care a fost implementată şi ne vom propune la acel moment ca legea să fie îmbunătăţită. Deci, precizările făcute de dumneavoastră, cu siguranţă, vor fi luate în calcul, în aşa fel încât legea să fie cât mai bună. Deci, deja vă mulţumim pentru propunerea dumneavoastră şi o vom avea în vedere.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc pentru precizări.

Nu încheiem acest tronson al şedinţei noastre fără să anunţ că întrebarea la care nu s-a primit răspuns, pentru domnul deputat Vasile Filip Soporan - Grupul parlamentar al PSD -, va fi înscrisă pe ordinea de zi a şedinţei viitoare, conform art.171 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.