Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem, în continuare, la programul de întrebări şi răspunsuri.

Domnul deputat Emil Rus? Nu este.

Domnul deputat Ovidiu Brînzan. Este?

Poftiţi.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru de finanţe,

Întrebarea mea se referă, în mod direct, la situaţia Băncii Populare. Ea, de fapt, are o cuprindere mai largă, fiindcă, în această situaţie, se află şi alte bănci din ţară, fie ele populare sau nu. Pe de altă parte, înţelegem că problematica nu este întru totul de competenţa Ministerului de Finanţe, pe de altă parte nu este nici de competenţa Băncii Naţionale şi, ca orice problemă care nu este în mod explicit de competenţa cuiva, riscă să genereze consecinţe neplăcute. De aceea intru în subiect.

Banca Populară Română, prin preşedintele său, a declarat, la începutul lunii iunie 2000, că banca nu este falimentară, ci doar momentan în incapacitate de plată a certificatelor scadente la termen, însă în iulie - august şi cel mai tîrziu în decembrie 2000 va achita toate depunerile scadente şi va deveni bancă comercială.

În acest context, formulăm următoarele întrebări: ce se întâmplă cu deponenţii Băncii Populare Române ale căror depozite au ajuns la scadenţă şi nu au fost onorate până în prezent şi de ce se tolerează funcţionarea Băncii Populare Române în condiţiile în care aceasta nu îşi onorează obligaţiile faţă de deponenţi.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Tănăsescu.

Aveţi cuvântul să răspundeţi la această întrebare.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, problema Băncii Populare Române este o problemă mai vastă, nu este numai a acestei bănci. Este vorba despre toate cooperativele de credit care se află în această situaţie.

Vă pot spune, deci, că, Cooperativa de credit numită Banca Populară Română a optat pentru reorganizarea ca organizaţie cooperatistă de credit, în acest sens fiind înregistrată la Banca Naţională a României cererea privind avizarea prealabilă a constituirii reţelei cooperatiste şi a fost înregistrată în data de 12 februarie anul 2001.

Autorizarea organizaţiilor cooperatiste de credit de către Banca Naţională a României este un proces de durată care se poate derula pe parcursul a 18 luni de la data depunerii cererii de autorizare şi care implică o evaluare exigentă a organizaţiilor cooperaţiei de credit cuprinse în reţeaua respectivă. Sigur deci, începând din februarie 2001, pe parcursul a 18 luni, prin analizele pe care Banca centrală le va face, va spune dacă poate sau nu poate să acorde acestei cooperative de credit statutul de bancă.

Vă pot informa că termenul limită a tuturor cooperativelor de credit să se înregistreze ca potenţiale bănci, a fost 13 februarie anul acesta.

În ceea ce priveşte a doua parte a întrebării domnului deputat, vă pot spune că, la ora actuală, depozitele populaţiei nu sunt garantate, iar recuperarea acestora în cazul refuzului de plată, se poate face, aşa cum s-a menţionat, numai pe cale judecătorească.

Deci, la ora actuală, orice cetăţean care, conform legislaţiei în vigoare, are bani depuşi la o asemenea cooperativă de credit, poate să-şi retragă banii sau poate să dea în judecată cooperativa respectivă şi să-şi recupereze banii respectivi. Sigur, pentru informarea dumneavoastră, la ora actuală, Banca Naţională, împreună cu Ministerul Finanţelor şi cu CNVM, lucrează la elaborarea unei legi care să arate clar cum o cooperativă de credit poate să devină bancă şi care sunt atribuţiile ei. Din păcate, la ora actuală, există foarte multe cooperative de credit care, din lipsă de lichidităţi, nu-şi onorează aceste obligaţii vizavi de deponenţii lor. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Aveţi ceva de comentat, domnule deputat?

Domnul Ovidiu Brînzan (din bancă):

Nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Bine, vă mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca din partea Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Este înzăpezit la Cluj.

Domnul Valer Dorneanu:

Îi mulţumim domnului ministru Tănăsescu pentru răspunsul la întrebarea domnului Ovidiu Brînzan, care a fost prezent. nu se răspunde la întrebările deputaţilor care nu sunt în sală. Domnul Ioan Timiş, întrebare pentru domnul ministru Gingăraş. Domnul Ioan Timiş. Lipseşte.

Trecem la următorul deputat, domnul Ludovic Mardari, întrebare pentru domnul Ionel Fleşariu. Domnule Ludovic Mardari, poftiţi!

Domnul Ludovic Mardari:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Am două întrebări de adresat Guvernului. Prima întrebare o adresez Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţiei şi Ministerului Dezvoltării şi Prognozei. Legea 133 privind întreprinderile mici şi mijlocii a intrat în vigoare, începând cu data de 23 iulie 1999, când a apărut în Monitorul Oficial, beneficiind de prevederile ei toate categoriile de astfel de întreprinderi, indiferent de natura activităţii pe care o desfăşurau, producţie, prestări servicii, în care intră şi comerţ, etc., cu excepţiile de la art.4, pct.2. Facilităţile fiscale au fost suspendate la câteva luni după apariţia legii şi ca urmare, normele metodologice preconizate să apară în termen de 60 de zile de la publicarea legii au fost date uitării. Aş vrea să cred că actualul Guvern nu va proceda la fel şi, ca urmare, adresez următoarea întrebare: Când vor apare normele metodologice de aplicare a Legii 133/1999, având în vedere că termenul de 30 de zile, consemnat în Ordonanţa nr.297/30.XII.2000, a fost depăşit şi care întreprinderi mici şi mijlocii, în funcţie de activitatea pe care o desfăşoară, vor beneficia de facilităţi fiscale?

A doua întrebare o adresez Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Cooperaţiei, precum şi Ministerului Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului. Ce măsuri intenţionează să ia Guvernul pentru urgentarea vânzării la solicitare către întreprinzătorii mici şi mijlocii a spaţiilor pe care aceştia le deţin sub formă de chirie, spaţii aflate atât în administrarea primăriilor, cât şi în administrarea unor societăţi cu capital majoritar de stat. Am pus această întrebare, deoarece, unele legi care se referă la acest aspect sunt confuze sau au câte un "poate" strecurat acolo unde nu ar trebui. Chiar şi legile existente, aşa imperfecte cum sunt, ar trebui să fie urmărite în legătură cu modul de punere în aplicare a lor. Cine să facă acest lucru, dacă nu Guvernul? Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Ionel Fleşariu, care va răspunde din partea Ministerului Administraţiei Publice, în a cărei competenţă intră această întrebare.

Domnul Ionel Fleşariu:

Referitor la vânzarea spaţiilor comerciale, vreau să fac următoarele precizări. În anul 1995, după cum prea bine se ştie, Guvernul a emis Hotărârea nr.389 care, ulterior, a fost modificată prin Hotărârea nr.505 din 1998. Hotărârile aveau ca obiect reglementarea modului de vânzare a spaţiilor comerciale, construite din fondurile statului. Întrucât, în ultimii 4 ani, operaţiunile de vânzare a unor asemenea spaţii au stagnat datorită atât unor cauze obiective, dar mai ales subiective, înregistrându-se multe abuzuri şi ilegalităţi, Ministerul Administraţiei Publice a trecut la elaborarea unei noi reglementări ample şi precise, menite să stimuleze această activitate şi să o aşeze pe baze obiective şi echitabile. Vreau să precizez că această nouă reglementare va fi, fie la nivel de lege, fie la nivel de ordonanţă de urgenţă ca să deblocăm cât mai repede vânzarea acestor spaţii şi, deci, privatizarea lor.

Proiectul de act normativ este în curs de elaborare. După obţinerea avizelor de la ministerele interesate, sperăm, în cel mult două, trei săptămâni, proiectul de act normativ să fie supus aprobării şi deci să se treacă la deblocarea acţiunii de vânzare a spaţiilor comerciale către chiriaşii care le ocupă efectiv şi care sunt îndreptăţiţi să le cumpere.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. La prima întrebare răspunde domnul secretar de stat Ioan Taban, Ministerul pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie.

Domnul Ioan Taban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prima întrebare - Când vor apare normele metodologice de aplicare a Legii nr.133/1999, având în vedere că termenul de 30 de zile consemnat în Ordonanţa nr.297 din 30.XII.2000 a fost depăşit. Vreau să vă informez că normele metodologice au fost aprobate în şedinţa de guvern din data de 15 februarie 2001, iar hotărârea de guvern a fost transmisă la Monitorul Oficial în data de 21 februarie 2001. Deci, în mod normal, mâine, poimâine probabil că acestea vor fi publicate.

Domnul Ludovic Mardari (din bancă):

Cine va beneficia de facilităţi?

Domnul Ioan Taban:

Deci, conform normelor, de aceste facilităţi vor beneficia întreprinderile mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea în sfera producţiei de bunuri materiale şi servicii, definite în funcţie de numărul mediu scriptic anual de personal şi, bineînţeles, de cifra de afaceri. Nu beneficiază de prevederile prezentei legi societăţile comerciale care au ca acţionar sau asociat persoane juridice care îndeplinesc cumulativ cele două condiţii: au peste 250 de angajaţi şi deţin peste 25% din capitalul social. Sunt considerate producătoare de bunuri materiale, vă citesc din norme: "şi/sau prestatoare de servicii, întreprinderile care desfăşoară activitiăţi de această natură în conformitate cu clasificarea activităţilor din economia naţională, codul CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.656/1997, cu excepţia jocurilor de noroc". Mă refer aici la servicii. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi persoanele fizice şi juridice a căror activitate principală o reprezintă cumpărarea şi revânzarea de produse sau închirierea de bunuri mobile sau imobile.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi vreo obiecţie la acest răspuns? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ludovic Mardari:

Vreau să specific următoarele: prin ceea ce a spus spre final domnul secretar de stat, s-a realizat o denaturare a legii şi anume a art.4, pct.2 din Legea 133/1999 care spune următoarele: "nu se încadrează în prevederile prezentei legi societăţile bancare, societăţile de asigurare şi reasigurare, societăţile de administrare a fondurilor financiare de investiţii, societăţile de valori mobiliare şi societăţile cu activitate exclusivă de comerţ exterior". Rezultă că, prin excludere, toate celelalte societăţi comerciale mici şi mijlocii beneficiază de prevederile legii. Aţi făcut referire la clasificarea întreprinderilor şi întreprinderile care prestează activităţi de comerţ interior intră însfera serviciilor şi se încadrează în prevederile Legii 133. Ca urmare, normele metodologice, având în vedere această denaturare a legii, sunt prost întocmite.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog să răspundeţi.

Domnul Mihai Tănăsescu:

Conform art.4 din Legea 133, întreprinderile mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea în sfera producţiei de bunuri materiale şi servicii se definesc în funcţie de numărul mediu scriptic anual de personal, după cum urmează, şi sunt înşirate. Deci, nu se referă la comerţ şi, de aceea, normele metodologice au respectat art.4 şi sunt numai cele din sfera producţiei şi a serviciilor.

Domnul Ludovic Mardari:

....în sfera serviciilor de comerţ.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Întreb, încă o dată, domnul deputat Damian Brudaşca, cu întrebare pentru Ministerul Culturii, este? Nu este. mulţumim domnilor miniştri prezenţi.