Parliamentary debates

- După pauză -

Lucrările şedinţei au fost conduse în continuare de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deschid şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Primul răspuns se adresează domnului Petru Călian.

Interpelarea a fost adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Domnule Valentin Iliescu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Valentin Adrian Iliescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Vă rog să-mi permiteţi să citesc răspunsul formulat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale la interpelarea domnului Petru Călian.

Preţul strugurilor este stabilit pe piaţă ca rezultat dintre cerere şi ofertă şi variază de la piaţă la piaţă şi în funcţie de podgorii, centre viticole şi categorii de calitate.

Suplimentar, producătorii de struguri au putut şi au posibilitatea accesării formelor de sprijin existente în domeniu, care au menirea de a completa balanţa venituri-cheltuieli ale agentului economic.

Sectorul viniviticol a fost subvenţionat de la bugetul de stat în anul 2007, prin Hotărârea de Guvern nr.463/2007; în anul 2008, prin Hotărârea de Guvern nr.570/2008; în anul 2009 prin Hotărârea de Guvern nr.693/2009.

Subvenţiile au fost acordate pentru următoarele activităţi: autorizarea plantaţiilor viticole pentru producerea strugurilor de vin, cu denumire de origine controlată, certificarea şi marcarea vinurilor cu denumire de origine controlată, costurile aferente autorizării plantaţiilor viticole destinate producerii strugurilor de vin, cu denumire de origine controlată - 10 lei/ha.; costurile aferente certificării şi marcării vinurilor cu denumire de origine controlată - 12 lei/ha.

De asemenea, s-au asigurat subvenţii pentru tratamente fitosanitare în plantaţiile viticole cu soiuri nobile pentru struguri de masă şi vin, inclusiv pentru vinuri cu denumire de origine controlată. La acest capitol suma alocată prin subvenţii este de 500 lei/ha.

În conformitate cu Regulamentul Comisiei Europene nr.479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pieţei vitivinicole se acordă sectorului vitivinicol, de la Uniunea Europeană, prin Programul Suport suma de 42.000 - 100.000 mii în fiecare an pentru perioada 2009 - 2013.

Măsurile pentru care se acordă cei 42.000 - 100.000 euro sunt următoarele: promovarea vinurilor pe pieţele ţărilor terţe, restructurarea şi reconversia plantaţiilor viticole, asigurarea recoltei pentru strugurii de vin, folosirea mustului de struguri concentrat şi/sau must de struguri concentrat rectificat în vederea creşterii tăriei alcoolice.

Dacă problemele de management ale societăţilor în domeniu ar aborda producerea şi comercializarea mustului concentrat, valorificarea strugurilor prin producţie industrială, altfel decât fabricarea vinului sau promovarea vinului de calitate la export, atunci bilanţurile respectivelor societăţi vor fi profitabile.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Călian, aveţi vreun comentariu?

Domnul Petru Călian:

Doamna preşedinte,

Răspunsul este unul bun. Sigur că interpelarea a fost adresată unui fost ministru, care a dat dovadă de laşitate şi a părăsit Guvernul. În fine, asta este o altă chestiune.

Ce vreau să spun, foarte pe scurt, este faptul că deşi Guvernul vine cu asemenea măsuri benefice atât pentru producători, cât şi pentru consumatori, din păcate când vorbim de struguri de masă, de consum, observăm faptul că se importă foarte mulţi struguri şi cred eu că ar trebui gândită o strategie, chiar poate o accizare şi în această zonă, astfel încât să descurajăm importul de fructe, vorbind la modul general, în speţă de struguri, în situaţia la care am făcut referire.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la a doua interpelare.

Domnul Dan Morega este în sală? Nu este în sală.

Prin urmare, o să rog Guvernul să depună în scris răspunsul pentru domnul deputat.

Doamna Barna Maria este în sală, sau domnul Sorin Stragea, sau domnul Dorel Covaci? Nu sunt în sală.

De asemenea, se depune în scris.

Domnul Sorin Stragea se află în sală.

Domnule Anton Marin, vă rog să daţi răspunsul.

Domnul Anton Marin:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Măsura de înfiinţare a Companiei Naţionale Aeroportuare - Banat prin fuziunea aeroporturilor Timişoara şi Arad este cuprinsă în Programul de guvernare pentru perioada 2009 - 2012, program adoptat de Parlamentul României prin Hotărârea nr.31 din 2008.

Pornind de la importanţa celor două aeroporturi pentru dezvoltarea comunităţilor pe care le deservesc, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a decis analizarea posibilităţii de includere ca acţionari în viitoarea companie atât a Consiliului Judeţean Timiş, cât şi a administraţiilor locale din zonă: primăriile municipiilor Timişoara şi Arad.

În acest sens, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii s-a adresat tuturor acestor instituţii, solicitând un punct de vedere de principiu referitor la participarea în cadrul viitoarei companii.

Considerăm că solicitarea adresată instituţiilor implicate privitoare la punctul de vedere de principiu menţionat anterior se încadrează tocmai în spiritul transparenţei decizionale şi este de asemenea menită să eficientizeze costurile aferente întocmirii unui studiu de fezabilitate şi a parcurgerii etapelor ulterioare prevăzute de legislaţia specifică societăţilor comerciale.

În data de 9 septembrie 2009, a avut loc la sediul Aeroportului Internaţional Timişoara o întâlnire organizată de minister, la care au participat reprezentanţii tuturor instituţiilor implicate: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Consiliile judeţene Timiş şi Arad, Primăriile municipiilor Timişoara şi Arad, Aeroporturile Timişoara şi Arad.

În cadrul acestei întâlniri, toate părţile s-au exprimat de acord de principiu pentru întocmirea unui studiu care să analizeze oportunitatea şi fezabilitatea înfiinţării Companiei Naţionale Aeroportuare Banat, luând în calcul şi eventuala participare a autorităţilor locale ca acţionari.

Acest document va sta la baza luării unei decizii finale privind noua companie, în funcţie de aceasta urmând să se stabilească ulterior detalii, cum ar fi: forma de fuziune, structura acţionariatului şi cotele de participare sau sediul societăţii.

Printre avantajele administrării comune a unor aeroporturi care deservesc aceleaşi conurbaţii enumerăm: coordonarea operaţională între cele două aeroporturi; coordonarea proiectelor de dezvoltare-modernizare a celor două aeroporturi, astfel încât să se răspundă cât mai exact necesităţilor pe termen mediu şi lung al zonelor deservite; construirea unei entităţi puternice, cu mari disponibilităţi de atragere a surselor de finanţare necesare implementării programului de dezvoltare şi de modernizare; reducerea costurilor globale de exploatare prin diminuarea stocurilor, aprovizionarea unitară, flexibilitatea în alocarea şi folosirea resurselor financiare, materiale şi umane; creşterea eficienţelor în activităţi costisitoare, dar absolut obligatorii pentru funcţionarea aeroporturilor, printre care şi întreţinerea suprafeţelor de siguranţă.

Cele de mai sus reprezintă avantaje care vor putea fi avute în vedere în situaţia unei viitoare privatizări.

Considerăm că această iniţiativă permite implicarea directă a autorităţilor locale în administrarea aeroporturilor ce deservesc zonele în cauză, aceste autorităţi fiind în mod direct interesate în dezvoltarea economică, socială şi culturală a zonei, fiind cunoscut faptul că existenţa unui aeroport constituie un avantaj deosebit în acest sens.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Acum, în momentul când ştim că se va întocmi un studiu de fezabilitate, care va fi supus comunităţilor locale pentru a fi aprobat, este democratic şi se va putea lua o decizie corespunzătoare.

Mulţumesc pentru răspuns.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Maria Stavrositu nu este prezentă. Prin urmare, se depune în scris.

Domnul Dan Morega, de asemenea, nu este prezent; se depune în scris.

Celorlalţi doi, deja li s-a comunicat în scris răspunsul.

Vă mulţumesc mult.

Am încheiat sesiunea de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,18.