Parliamentary debates

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm acum cu şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări şi întrebări.

Ministerul Finanţelor Publice, domnul ministru secretar de stat Lucian-Ovidiu Heiuş, vă rog.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Răspunsul nostru este adresat domnului deputat Toma Ilie.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 270A/2021, având ca obiect "Alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului", potrivit sferei de competenţă a Ministerului Finanţelor, vă comunicăm următoarele.

Sumele care se alocă de la bugetul de stat pentru bugetele locale se aprobă prin legile bugetare anuale sau prin acte normative de rectificare a acestora, precum şi prin hotărâri ale Guvernului, în situaţia alocării sumelor din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.

Proiectul de act normativ prin care se alocă sumele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, întocmit conform art. 1 din Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, in vederea adoptării/aprobării, cu modificările ulterioare, cu respectarea prevederilor Legii nr. 24/2020 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se iniţiază prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, care, în calitate de iniţiator, primeşte spre însuşire proiectul de act normativ semnat de Instituţia Prefectului şi Consiliul Judeţean şi îl transmite spre avizare ministerelor interesate, respectiv şi Ministerului Finanţelor.

Potrivit alin. (1) al art. 29 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data intrării în vigoare a respectivei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin hotărâre de Guvern, pot fi alocate sume ordonatorilor principali de credite ale bugetelor locale prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale şi pentru plata cheltuielilor curente şi de capital.

În contextul celor menţionate, considerăm că Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei este în măsură să se pronunţe asupra aspectelor formulate în întrebare, în calitate de iniţiator al actelor normative prin care se alocă sumele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.

Cu deosebită stimă, în numele ministrului finanţelor, Lucian Heiuş.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

De la Ministerul Sănătăţii? Este Ministerul Sănătăţii?

O voce din sală!

Da, da.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Domnul secretar de stat Vass Levente?

Vă rog.

Pentru domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog.

Domnul Vass Levente (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea/interpelarea dumneavoastră, privind existenţa la sediul Ministerului Sănătăţii a personalului specializat pentru acordarea primului ajutor calificat, precum şi existenţa defibrilatorului automat sau altor echipamente de acordare a primului ajutor, vă comunicăm următoarele.

Pentru acordarea primului ajutor, în sediul Ministerului Sănătăţii sunt amplasate, la nivelul fiecărui etaj şi în zona de şedinţe/videoconferinţe, truse medicale fixe de prim ajutor. Trusele sunt încărcate periodic, conform prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii nr. 427/2002 pentru aprobarea componentei trusei sanitare şi a baremului de materiale, ce intră în dotarea posturilor de prim ajutor fără cadre medicale.

Cu deosebită consideraţie, secretar de stat Levente Vass.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule ministru secretar de stat.

Tot Ministerul Sănătăţii, vă rog.

Tot Ministerul... aveţi mai multe.

Domnul deputat Cîtea Vasile?

Domnul Vass Levente (din sală):

Este domnul deputat, oare?

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Nu este. Depunem în scris.

Domnul Vass Levente:

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Domnul Neaga Florian Claudiu? Nu este. Depunem în scris.

Domnul Vass Levente:

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Domnul Cîtea Vasile nu este, depunem în scris.

Domnul Toma Ilie este.

Vă rog.

Domnul Vass Levente:

Stimate domnule deputat... (Vociferări.)

Scurt.

Referitor la întrebarea/interpelarea dumneavoastră, privind aplicarea Legii salarizării, vă comunicăm următoarele.

Potrivit dispoziţiilor Anexei nr. 2 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, modificată şi completată, personalul din sistemul sanitar care ocupă funcţii de medic, asistent medical, farmacist, biolog, biochimist, chimist, fizician, psiholog, fiziokinetoterapeut, kinetoterapeut şi profesor CFM, încă din anii 2018 şi 2020, beneficiază de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022, drept pentru care prevederile O.U.G. nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene nu li se aplică.

Totodată, pe durata pandemiei, au fost adoptate o serie de măsuri cu caracter temporar, menite să compenseze financiar riscul la care a fost supus personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar implicat în combaterea şi limitarea efectelor pandemiei, astfel:

• stimulent de risc de 2.500 de lei, supus numai impozitării, potrivit dispoziţiilor O.U.G. nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă;
• spor de pericol deosebit, de până la 30% din salariul de bază, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19;
• spor de muncă suplimentară şi spor de până la 40% pentru personalul din direcţiile de sănătate publică - O.U.G. nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei şi O.U.G. nr. 131/2020 privind reglementarea unor măsuri;
• spor cuprins între 75% şi 85% pentru personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar implicat direct în asigurarea asistenţei medicale a pacienţilor COVID-19.

Dispoziţiile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice stabilesc că în perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând o pătrime din diferenţa dintre salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie/indemnizaţia de încadrare prevăzută de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018.

Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin Legea anuală a bugetului de stat, cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h).

Prin urmare, creşterea salarială şi data de aplicare a acestei creşteri prevăzută la art. 38 alin. (4) se stabilesc prin Legea anuală a bugetului de stat, fiind condiţionate de respectarea prevederilor principiului sustenabilităţii financiare, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat stabilite în condiţiile legii.

Cu deosebită consideraţie, Levente Vass, secretar de stat.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Am o eroare. Domnul deputat Neaga Florian Claudiu era în sală, deci nu se mai depune răspunsul în scris, vă rog să-i răspundeţi.

Mulţumesc.

Domnul Vass Levente:

Legat de "Măsuri de apărare împotriva incendiilor în unităţile sanitare".

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea/interpelarea dumneavoastră, privind "Măsuri de apărare împotriva incendiilor...", vă comunicăm următoarele.

Prin dispoziţiile Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 187/2021 a fost constituit Grupul tehnic de lucru pentru securitate la incendiu în domeniul sănătăţii, cu următoarele atribuţii:

• elaborează pe baza Strategiei Naţionale de Apărare împotriva Incendiilor strategii sectoriale privind apărarea împotriva incendiilor în domeniul lor de competenţă şi asigură aplicarea acestora;
• elaborează ghiduri şi reguli de bună practică în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de apariţie şi extindere a unui eventual incendiu;
• analizează datele colectate de la direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspecţia Sanitară de Stat, Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate şi de alte instituţii sau structuri cu atribuţii de control puse la dispoziţia Grupului tehnic de lucru pentru securitate la incendiu de către conducerea Ministerului Sănătăţii;
• elaborează specificaţiile tehnice şi termenii de referinţă pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii care au legătură cu securitatea la incendiu;
• elaborează un plan de măsuri pe termen scurt şi mediu care vizează creşterea nivelului de securitate la incendiu.

Cu deosebită consideraţie, Levente Vass, secretar de stat.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos.

Răspunsul dumneavoastră, domnule secretar de stat, pentru domnul deputat Ghiţă Daniel-Florin, Grupul parlamentar al PSD.

Este în sală domnul deputat.

Domnul Vass Levente:

Da?

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea/interpelarea dumneavoastră, privind "Măsuri după incendiul de la Spitalul Matei Balş", vă comunicăm următoarele.

Ca urmare a tragediei de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. dr. Matei Balş", în prezent, se desfăşoară o anchetă penală care la final va stabili cauzele, vinovăţia, persoanele responsabile, precum şi orice alte aspecte privitoare la incendiul produs.

Precizăm că singurul centru de transplant pulmonar din România a fost înfiinţat în anul 2017, în cadrul Spitalului Clinic "Sfânta Maria", în cadrul Secţiei Chirurgie Generală II. Primul transplant pulmonar a fost efectuat în anul 2018.

Cu deosebită consideraţie, secretar de stat Levente Vass.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Zetea Gabriel-Valer nu este în sală, deci o să-i depuneţi răspunsul în scris.

Nemaifiind răspunsuri pentru Ministerul Sănătăţii, vă mulţumim frumos.

Domnul Vass Levente:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

De la Ministerul Tineretului şi Sportului?

Domnul secretar de stat Cîrstea Adrian-Ştefan.

Răspunsul dumneavoastră pentru domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR PLUS, vă rog.

Domnul Adrian-Ştefan Cîrstea (secretar de stat, Ministerul Tineretului şi Sportului):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca urmare a adresei Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul nr. 888 din 2021, referitoare la întrebările formulate de către domnul deputat Moldovan Sorin-Dan - Întrebarea nr. 424A din 2021, domnul deputat Munteanu Remus - Întrebarea nr. 438A, Întrebarea nr. 439A din 2021, domnul deputat Brian Cristian - Întrebarea nr. 449A din 2021 şi doamna deputat Csép Éva-Andrea - Întrebarea nr. 451A din 2021, vă comunicăm următoarele.

Conform prevederilor art. 80 din Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Tineretului şi Sportului administrează baza materială proprie prin complexurile sportive naţionale şi cluburile sportive din subordinea sa, precum şi prin unităţile de administrare a bazelor sportive din subordinea direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în condiţiile legii.

Complexurile sportive naţionale sunt persoane juridice înfiinţate prin hotărâre a Guvernului ca instituţii publice în subordinea Ministerul Tineretului şi Sportului. Obiectul de activitate al acestora îl constituie administrarea bazei materiale destinate cu prioritate pregătirii loturilor naţionale şi olimpice, precum şi organizării competiţiilor sportive de nivel naţional şi internaţional. Complexurile sportive naţionale se organizează şi funcţionează pe baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.

Veniturile obţinute din activitatea complexurilor sportive naţionale se gestionează şi se utilizează integral la nivelul unităţilor respective pentru realizarea scopului şi obiectului de activitate, fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte Complexul Sportiv Naţional "Lascăr Pană" din Baia Mare, acesta a fost înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 811 din 10 octombrie 2018 privind actualizarea Anexei nr. 30 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi înfiinţarea Complexului Sportiv Naţional "Lascăr Pană" în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului.

De la înfiinţare până în prezent Complexul Sportiv Naţional "Lascăr Pană" a primit următorul buget alocat pentru modernizarea bazei sportive:

• în anul 2018 s-au alocat 1.031.116 lei;
• în anul 2019 s-au alocat 6.211.347 de lei;
• în anul 2020 s-au alocat 153.510 lei.

Complexul Sportiv Naţional "Lascăr Pană", în calitate de administrator al bazelor sportive, găzduieşte şi colaborează în organizarea de competiţii sportive, sarcina de organizare a competiţiilor de nivel naţional şi internaţional revenind federaţiilor sportive naţionale.

Menţionăm că, din anul 2018 şi până în prezent, s-au găzduit competiţii naţionale şi internaţionale de rugby, handbal, volei, nataţie, din care amintim: Meciul de rugby România - Portugalia; Secţia de handbal masculin şi feminin din cadrul CS Minaur, care îşi desfăşoară jocurile naţionale şi internaţionale în Sala Polivalentă "Lascăr Pană"; competiţii de volei masculin.

Ştiinţa Baia Mare.

CSM Ştiinţa Baia Mare - Rugby îşi desfăşoară jocurile naţionale pe Stadionul "Lascăr Ghineţ".

În perioada 21-26 octombrie 2019, la Sala Sporturilor "Lascăr Pană", a avut loc Campionatul European de Kickboxing WKF.

În perioada 2-5 iunie 2019, la Bazinul Olimpic "Gheorghe Demeca", s-a desfăşurat finala Campionatului Naţional de Înot al Ministerului Afacerilor Interne.

În luna mai 2020 s-a desfăşurat stagiul de pregătire a echipei naţionale de tineret de handbal şi jocul de calificare la Campionatul European de Handbal Masculin, seniori, România - Muntenegru.

În bazele de pregătire ale Complexului Sportiv Naţional "Lascăr Pană" îşi desfăşoară activitatea Centrul Naţional Olimpic pentru Junioare Baia Mare - Handbal Feminin, fiind posibilă practicarea de sporturi de către loturile naţionale, precum: nataţie, rugby, handbal, volei, sporturi de contact.

În urma aplicării Hotărârii Guvernului nr. 811/2018, Complexul Sportiv Naţional "Lascăr Pană" are în administrare următoarele baze sportive: Bazinul olimpic de înot acoperit "Gheorghe Demeca", Sala Polivalentă "Lascăr Pană", stadionul de atletism, bazin de înot descoperit, Hotelul "Sport", Stadionul de Rugby "Lascăr Ghineţ", sediul administrativ, complexul de cazare şi cantină "Stibina".

Prin Ordinul nr. 865 din 24 octombrie 2018, s-a aprobat structura organizatorică şi statul de funcţii al Complexului Sportiv Naţional "Lascăr Pană", care cuprinde un număr de 67 de posturi, iar conform protocolului încheiat între DJST - vechiul administrator al bazelor - şi Complexul Sportiv Naţional "Lascăr Pană" s-a preluat un număr de 38 de persoane, după cum urmează: 2 şoferi, un şef de formaţie muncitori, 2 administratori, 4 funcţionari recepţie, 16 muncitori calificaţi, 5 necalificaţi, 3 îngrijitori, 5 paznici.

Prin Ordinul nr. 955 din 20 noiembrie 2018, s-a transferat în interesul serviciului domnul Andrei Sorin Ovidiu, director grad II în cadrul Clubului Sportiv Municipal Baia Mare, pe funcţia contractuală de conducere vacantă de director grad II al Complexului Sportiv Naţional "Lascăr Pană", conform art. 32 din Legea nr. 153/2017.

Având în vedere că Complexul Sportiv Naţional "Lascăr Pană" a fost o instituţie nou înfiinţată, pentru desfăşurarea activităţii a fost necesară detaşarea a 20 de persoane, atât personal TESA, cât şi personal de deservire a bazelor.

În ianuarie 2019 şi-au încetat contractul de muncă 4 persoane dintre cele preluate.

Având în vedere cele menţionate mai sus...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Domnule ministru, vă rog să concluzionaţi.

Domnul Adrian-Ştefan Cîrstea:

Da.

Îmi cer scuze, e mai lung, a fost mai lungă interpelarea, cu mai multe întrebări.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

O să-l depuneţi şi în scris.

Şi, oricum, domnul deputat Brian Cristian şi-a solicitat dreptul regulamentar pentru a interveni cu precizări.

Vă rog.

Domnul Adrian-Ştefan Cîrstea:

E în regulă.

Ideea este că...

Da. MTS are un număr foarte mare de imobile în administrare. Acestea necesită un buget anual uriaş pentru întreţinere şi modernizare, în vederea aducerii lor la standardele de calitate şi funcţionare conforme cu cerinţele actuale.

Acest buget nu poate fi momentan asigurat.

Prin aprobarea legislaţiei în domeniul descentralizării, o mare parte din patrimoniul respectiv va trece în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale, consilii locale sau primării, astfel creându-se posibilitatea redirecţionării unor fonduri mai mari, în vederea întreţinerii şi modernizării celor 10 complexuri sportive naţionale, care vor rămâne în administrarea directă a ministerului.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Ştefan Cîrstea:

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog frumos, domnule deputat, precizările dumneavoastră.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule secretar de stat,

Mulţumesc pentru informaţiile detaliate şi acurate.

După cum am menţionat şi în intervenţia mea din 24 februarie, înfiinţarea Complexului Sportiv Naţional "Lascăr Pană" din Baia Mare, prin alăturarea bazelor sportive, a fost una intens mediatizată şi exploatată politic, dar, din păcate, a rămas doar o procedură juridică fără un impact real. Bazele sportive nu au beneficiat de investiţiile promise, iar unele lucrări realizate parţial se degradează. Menţionez aici bazinul de înot descoperit, care mai are nevoie de aproximativ 1.400.000 de lei pentru finalizarea investiţiei.

Vă mulţumesc încă o dată pentru informaţiile furnizate până în prezent, dar vă rog să-mi răspundeţi şi la următoarele două întrebări, în scris:

- Ce sumă va aloca Ministerul Tineretului şi Sportului, în anul 2021, pentru investiţii în infrastructura Complexului Sportiv Naţional "Lascăr Pană"?;

- Cum intenţionează ministerul să abordeze investiţiile începute şi lăsate în aer, precum sala de sport pe structură uşoară, de la acelaşi complex sportiv, care mai are nevoie doar de 8.300 de lei, din totalul investiţiei de 482.545 de lei, pentru a finaliza şi recepţiona lucrarea?

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, domnul secretar de stat Ionel Scrioşteanu, răspunsul dumneavoastră pentru domnul deputat Focşa Dumitru-Viorel.

Cu precizarea că pentru domnul deputat Burduja Ioan- Sebastian, Grupul parlamentar al PNL, aţi depus răspunsul în scris, şi domnul deputat a fost de acord.

Vă rog.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate domnule deputat...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Apăsaţi butonul!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

E apăsat.

Mai aproape un pic de...

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu:

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Evoluţia sistemului portuar post-decembrist", vă comunicăm următoarele.

În ceea ce priveşte cifra de afaceri înregistrată de Regia Autonomă "Administrarea Portului Constanţa" în perioada 1990-1998 şi Compania Naţională "Administrarea Porturilor Maritime SA Constanţa", după anul 1998 şi până în prezent, pe fiecare an în parte, precum şi profitul net înregistrat de Regia Autonomă "Administrarea Portului Constanţa" în perioada 1990-1998 şi Compania Naţională "Administrarea Porturilor Maritime SA Constanţa", după anul 1998 şi până în prezent, pe fiecare an în parte, vă aducem la cunoştinţă că datele financiare publice detaliate se pot consulta pe portalul companiei.

Tot aici sunt rapoartele administratorilor, din 2013 până în prezent, traficul total pe tone înregistrat între anii 1990 şi 2020, pe fiecare an în parte şi traficul navelor, numărul şi cine sunt operatorii portuari şi danele care operează în fiecare dintre acestea, precum şi suprafeţele de teren închiriate în spatele danelor.

În privinţa firmelor de pilotaj şi remorcaj, care au derulat activităţi specifice ca urmare a relaţiilor contractuale deţinute de RAPPC, respectiv CN APM C, după anul 1990 până în prezent, pe fiecare an, vă aducem la cunoştinţă că, în perioada 1 ianuarie 2008 - 31 iulie 2012, CN APM SA Constanţa a administrat porturile Constanţa, Midia şi Mangalia, Serviciul de siguranţă nave maritime realizându-se în mod diferit, în funcţie de reglementările legale în vigoare la vremea respectivă.

Prin urmare, începând cu data de 29 octombrie 2009, prestarea serviciului de pilotaj nave maritime în Portul Constanţa - Zona II a fost asigurată în regim de liberă concurenţă de către societăţi autorizate de Autoritatea Navală Română, în baza contractelor de prestări încheiate de CN APM SA Constanţa, având ca obiect asigurarea pachetului de servicii necesar desfăşurării acestei activităţi.

În perioada 1 ianuarie 2011 - 31 iulie 2012, în porturile maritime administrate de către CN APM SA Constanţa, Serviciul de siguranţă remorcaj de manevră nave maritime a fost desfăşurat în regim de liberă concurenţă, în baza contractelor perfectate în mod nediscriminatoriu de către CN APM SA Constanţa, cu 8 societăţi legal autorizate licenţiate.

În răspunsul înaintat veţi găsi detalii cu privire la sumele încasate de către RAPPC, respectiv CN APM C, din prestarea serviciilor de pilotaj şi remorcaj după anul 1990, pe fiecare an în parte, cât şi informaţii suplimentare cu privire la toate întrebările dumneavoastră.

Vă mulţumim pentru interesul exprimat şi vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Aveţi intervenţie, domnule deputat?

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală):

Aş avea, dar aş dori să-mi dea şi în scris domnul secretar de stat.

O singură intervenţie.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Păi, vă depune, oricum, şi în scris la secretariatul comisiei.

Aveţi precizări de făcut la această interpelare?

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală):

O singură intervenţie.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

La microfon, vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc domnului ministru secretar de stat.

Cu privire la direcţionarea dumneavoastră către site-ul societăţii despre care eu cerusem informaţii... şi puteaţi punctual, dacă aţi fi citit un grafic, pentru că aşa, pe site...

Eu am cerut pentru alegătorii mei, ca să vadă.

Dumneavoastră mi-aţi trimis alegătorii pe site.

E filmat şi o să pun filmarea pe pagina mea de Facebook, să vadă răspunsul dumneavoastră.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnule ministru secretar de stat, îl mai aveţi pe domnul deputat Toma Ilie. Este în sală.

Vă rog.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu:

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Anularea completă a trenurilor de călători pe ruta Simeria-Hunedoara", vă comunicăm următoarele.

Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 643/2011 şi nr. 177/4 martie 2014, linia de cale ferată Simeria-Hunedoara face parte din infrastructura feroviară neinteroperabilă, fiind inclusă în lista secţiilor de circulaţie neinteroperabile care se licitează în vederea închirierii prin Bursa Română de Mărfuri.

În baza Hotărârii Guvernului nr. 643/2011 pentru aprobarea condiţiilor de închiriere de către Compania Naţională de Căi Ferate - CFR S.A. a unor părţi ale infrastructurii feroviare neinteroperabile, precum şi gestionarea acestora şi a OMTI nr. 839/26 octombrie 2011, modificat prin OMT nr. 1.338/26 septembrie 2019 pentru aprobarea normelor specifice privind componenţa şi modul de lucru al Comisiei de evaluare, termenele de realizare a licitaţiilor, precum şi procedura de soluţionare a contestaţiilor pentru licitaţiile având ca obiect închirierea secţiilor de circulaţie aparţinând infrastructurii feroviare neinteroperabile, Compania Naţională de Căi Ferate - CFR S.A. organizează, prin Bursa Română de Mărfuri, închirierea secţiilor de circulaţie neinteroperabile, individual sau grupate, în scopul realizării activităţilor de gestionare a infrastructurii feroviare neinteroperabile şi asigurării serviciilor de transport feroviar public de călători şi/sau de marfă, repunerea în circulaţie de trenuri de călători pe secţia Simeria-Hunedoara se poate realiza şi în urma unor solicitări venite din partea operatorilor de transport feroviar licenţiaţi pentru traficul de călători.

În data de 25 februarie 2020 a fost deschisă procedura de licitaţie la Bursa Română de Mărfuri privind închirierea secţiilor de circulaţie neinteroperabile, individual sau grupate, inclusiv pentru secţia de circulaţie neinteroperabilă Simeria-Hunedoara.

Până la data prezentei procedura de licitaţie a fost reluată de 12 ori, iar pentru secţia de circulaţie din Grupul I nu a fost depusă nicio ofertă.

Vă mulţumim pentru interesul exprimat şi vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Scurtă precizare din partea domnului deputat Toma Ilie.

Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc pentru răspuns, dar n-am înţeles nimic din acest răspuns. Îmi pare, sincer, rău!

Degeaba a fost organizată licitaţia de 12 ori, dacă n-a fost rezolvată această problemă!

Oare interesul Ministerului Transporturilor este să omoare acea linie, Simeria-Hunedoara, una din cele mai mari noduri de cale ferată din ţară? Simeria nu mai are legătură cu municipiul Hunedoara?! Municipiul Hunedoara, în acest moment, din punct de vedere feroviar, capăt de linie! Stop? Resetare? Nu! Oprire totală!

Sunt pensionari, sunt persoane simple care ar dori să meargă cu trenul la Deva sau la Simeria; nu pot acest lucru, pentru că nu mai există tren de 5-6 ani.

Tot încercăm, şi eu, şi colegii mei, ai Partidului Social Democrat, reprezentanţi în Parlamentul României, şi facem interogări, nimeni nu spune decât: "Se încearcă!". Ce se încearcă? Nimic?! Nimic pentru cetăţenii municipiului Hunedoara?! Nimic pentru cetăţenii judeţului Hunedoara?! Păi, atunci haideţi să închidem toate liniile, în toată ţara!

Vă rog, găsiţi o soluţie concretă şi veniţi cu ea aici. Şi ne răspundeţi concret la întrebare, nu cu ce se face, care e procedura şi cum se procedează.

Acest răspuns nu ne încântă deloc!

Mulţumesc mult.

Vă aştept cu un răspuns concret.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, domnule deputat.

Ministerul Agriculturii are două răspunsuri depuse în scris pentru domnul deputat Dunava Costel Neculai, Grupul parlamentar al PSD, dar şi pentru domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD.

Acestea fiind spuse, şedinţa consacrată răspunsurilor orale s-a încheiat.