Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of June 2, 1998
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of June 2, 1998 |
Sittings of the Chamber of Deputies of June 2, 1998
 |
3. | Dezbaterea propunerii legislative pentru completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului. |  |
||
| ................................................ |
|
Continuăm cu propunerea legislativă - şi am rugămintea să vă ocupaţi locurile, ca să intrăm în program - pentru completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului. |
|
Doamna Viorica Afrăsinei (din sală): Chestiune de procedură! |
|
O să... Vă rog frumos, păstraţi liniştea. Domnul deputat Dan. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Stimaţi invitaţi, Eu am mai avut prilejul să mă exprim în legătură cu modul în care Biroul permanent gestionează treburile Camerei Deputaţilor. Este destul de straniu să ni se propună să lucrăm, în condiţiile în care nici o treime din deputaţi nu sunt în sală. Eu aş vrea să vă atrag atenţia asupra faptului că dispoziţiile art. 64 din Constituţie stipulează foarte clar un lucru, şi anume: "Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor". Din partea stângă a sălii: Sigur! |
|
După interpretarea pe care-o daţi dumneavoastră, "adoptarea" se cheamă..., o înţelegeţi eminamente ca "vot". Eu cred însă că "adoptarea" presupune discutarea proiectelor de lege, a textelor unor hotărâri, moţiuni etc., în contextul în care sunt prezenţi măcar jumătate plus unul din numărul total al membrilor Camerei Deputaţilor. Din partea stângă a sălii: Corect! |
|
Dumneavoastră faceţi în aşa fel încât, prin acest joc cu privire la aşa-zisul "cvorum de lucru", de fapt, aduceţi atingere prevederii constituţionale la care m-am referit, într-un mod absolut inacceptabil. Noi înţelegem că, într-adevăr, sunt o seamă de probleme şi sarcini care ţin de realizarea diferitelor activităţi şi îndeplinirea unor funcţii ce aparţin Camerei Deputaţilor, dar, tocmai de aceea este Biroul permanent, ca el, în eforturile de gestiune a treburilor acestei Camere, să vadă cum aprobă diferite lucruri, în aşa fel încât să nu fie periclitat cvorumul constituţional. Dacă mergeţi pe această linie, în curând veţi veni şi ne veţi propune cvorumuri de 50, 60, 70 de oameni. Dacă credeţi că aşa trebuie tratată Constituţia, dacă aşa credeţi că trebuie tratat Regulamentul Camerei Deputaţilor, eu cred că ar fi bine ca Biroul permanent să ne spună aceste lucruri în mod răspicat, înainte de a cere noi întrunirea unei şedinţe speciale, în care să discutăm modul în care este organizată, condusă şi funcţionează Camera Deputaţilor. Eu vă rog, în consecinţă, domnule preşedinte, să luaţi seama de aceste lucruri şi să nu mai veniţi cu propuneri caricaturale, prin care cereţi ca, Camera Deputaţilor să ia în discuţie, să se pronunţe asupra unor proiecte de lege, în prezenţa a mai puţin de o treime din membrii ei. |
|
Cererea dumneavoastră mie mi se pare corectă, dar, din păcate, regulamentele după care funcţionează Camera Deputaţilor sunt ceva mai vechi, nu sunt create după 1996, şi după ele s-a funcţionat în acest mod şi înainte de decembrie 1996, când a fost investită această Cameră cu un mandat de 4 ani de zile. |
|
Doamna Viorica Afrăsinei (din sală) : Da, dar niciodată aşa! |
|
Deci, aceste regulamente sunt şi funcţionează şi au fost folosite în acest mod în care sunt folosite şi acum, şi înainte. Este un lucru pe care noi l-am moştenit ca atare, inclusiv ca obicei. Personal, pot să vă dau dreptate, dar regulamentele nu le-am creat noi şi nici obiceiurile din Camera Deputaţilor. Noi le-am moştenit şi le utilizăm ca atare. Sunt de acord, însă, că va trebui cândva să facem o discuţie asupra acestui subiect şi va trebui să-i dăm o soluţie. Momentan, însă, nu cred că am eu căderea să interpretez regulamentul altminteri de cum a fost interpretat şi folosit până acum. Iar art. 64 din Constituţie vorbeşte de adoptarea legilor şi hotărârilor, nu şi de adoptarea articolelor, legilor şi hotărârilor. Vorbeşte de "legi", eu bănuiesc că este vorba de ansamblul lor. Sigur, este un mod de a interpreta acest lucru. Nu am căderea să fac acest lucru. Ca atare, eu consider că şedinţa de astăzi este întrunită regulamentar şi, dacă sunt contestaţii asupra ei, o să vă rog să le faceţi în mod regulamentar. Deci, continuăm cu proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului. |
|
Doamna Viorica Afrăsinei (din sală) : Chestiune de procedură! |
|
Da? Mă scuzaţi. Nu v-am văzut... Poftim? Chestiune de procedură. Doamna deputat Afrăsinei. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Vreau să vă spun, acelora dintre dumneavoastră care nu... |
|
Vă rog, vorbiţi în microfoane, pentru că nu se aude absolut nimic. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Eu vreau să vă spun, acelora dintre dumneavoastră care nu ştiu, nefiind în legislatura anterioară sau în cealaltă, că, în istoria post-decembristă a Parlamentului, de după 1989, nu s-a întâmplat niciodată să avem un astfel de cvorum de lucru. Deci, ceea ce dumneavoastră spuneaţi, domnule preşedinte, că: "suntem în cvorum şi că s-a mai procedat de această manieră" este exclus. Niciodată nu am avut mai puţin de 130, 140 de colegi în sală, decât de curând, în acest an, îmi amintesc, la un moment dat au fost 112 colegi, ceea ce, de asemenea, a fost penibil. Dar nu numai pentru lucrul acesta am venit eu la microfon. Doresc să vă rugăm, domnule preşedinte, să verificaţi dacă, într-adevăr, comisiile pe care dumneavoastră le-aţi anunţat, lucrează. Avem informaţia că aceste comisii nu lucrează..., nu la toate comisiile mă refer. Aş putea să vă dau şi exemplu: sunt colegi din unele comisii pe care dumneavoastră le-aţi anunţat că sunt scăzute din cvorum, datorită faptului că ele lucrează, colegi sunt în sală... Aşadar, domnule preşedinte, vă rugăm să procedaţi la această verificare şi apoi, din respect pentru noi, cei prezenţi în această sală, să începem lucrările acestui plen. Vă mulţumesc. |
|
Deci, faptul că unele comisii din cele solicitate nu lucrează... Singura care ştiu eu că nu lucrează, din cele care au solicitat aici, este Comisia pentru... Din sală: Comisia pentru regulament! |
|
... Comisia specială pentru elaborarea şi completarea regulamentului, care-i formată din 9 deputaţi şi este singura care nu lucrează. Deci, la cvorumul de 96, dacă-i adăugăm pe cei 9, cvorumul de lucru ajunge la 105. Noi, aici, în sală, suntem mai mulţi decât cvorumul de lucru, de 105, în momentul de faţă. Eu o să-i rog, de altminteri, pe cei doi secretari, să facă o verificare, să vă pot anunţa exact numărul de deputaţi, dar, de fapt, probabil că la primul vot vom băga de seamă acest lucru. Domnul deputat Dan. |
|
Domnule preşedinte, Nu vreau să întreţin aici o polemică, care este prin ea însăşi contraproductivă, însă vreau să vă spun că art. 128 din regulament sună astfel: "Camera Deputaţilor lucrează legal în prezenţa majorităţii deputaţilor. În timpul şedinţelor, liderii grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui Camerei verificarea întrunirii cvorumului, iar preşedintele va proceda la verificarea acestuia. În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, preşedintele Camerei suspendă şedinţa şi arată ziua şi ora de reluare a lucrărilor. Secretarii vor informa ulterior Camera despre cauzele lipsei deputaţilor care nu şi-au anunţat absenţa." Niciodată, de când există această legislatură, nu-mi amintesc ca secretarii să fi făcut o informare. Domnule preşedinte, Eu vreau să vă spun că şi aşa, cota de popularitate în opinia publică a Parlamentului este groaznică. Vedeţi şi dumneavoastră câte articole apar în legătură cu modul în care parlamentarii îşi onorează obligaţia de a fi prezenţi la lucrări. Aţi văzut şi ieri, un cotidian vorbea despre "patologia cronică" de care suferă parlamentarii, şi anume absenţa de la lucrări. Oare suntem atât de imuni la această lipsă de normalitate, încât astfel de luări de poziţie nu ne mai spun nimic? Asta, în primul rând. În al doilea rând, eu am spus mai înainte că Biroul permanent, pentru că avem o dispoziţie cu privire la cvorumul de lucru, poate încuviinţa unele activităţi care se desfăşoară în paralel cu dezbaterea în plen a diferitelor probleme aflate pe ordinea de zi, dar asta nu înseamnă că Biroul permanent poate încuviinţa un număr arât de mare de activităţi exterioare, încât dispoziţiile art. 128 din regulament să fie anihilate, iar prevederea art. 64 din Constituţie, la fel, să nu fie luat în seamă. Deci, eu cred că noi trebuie să coborâm cu picioarele pe pământ şi Biroul permanent trebuie să gestioneze problemele funcţionării Camerei"! Asta înseamnă că, dacă există solicitări pentru 200 de parlamentari care au alte treburi, evident că, în aceste împrejurări, Biroul permanent nu poate aproba o absenţă atât de masivă. Atunci, Biroul permanent, în funcţie de priorităţi şi de urgenţe, va stabili care din comisii, subcomisii, plecări în străinătate şi alte chestiuni sunt prioritare şi va aproba pe acelea dintre ele care sunt absolut urgente, fără a pune în pericol cvorumul şi posibilitatea de funcţionare legală a Camerei. Eu deci, vă reiterez această chestiune, pentru că mie mi se pare că noi coborâm mereu ştacheta exigenţei şi contribuim cu toţii, cu bună-ştiinţă, la descalificarea Camerei Deputaţilor în ochii opiniei publice şi ai alegătorilor din această ţară. În ce mă priveşte, nu sunt dispus să fac acest lucru! Evident că am un singur vot. Văd că dumneavoastră, totuşi, persistaţi în a încălca şi dispoziţiile regulamentului, şi dispoziţiile Constituţiei. |
|
Bun. O să-i mulţumim domnului deputat Dan pentru atenţionarea făcută. O să informez plenul că, în acest moment, în sală se află 132 de deputaţi, şi nu 96 sau 100, cum probabil că au crezut colegii noştri. Deci, cred că toată discuţia asta, este o discuţie care va trebui să aibă loc în altă parte. De fapt, de curând, pe această temă s-a făcut şi un material care a fost cerut ca urmare a unor poziţii diferite la una dintre şedinţele comune ale celor două Camere, de acum două săptămâni, dacă nu mă înşel, care clarifica acest lucru prin prisma Constituţiei şi a regulamentului respectiv. Ca atare, trecem la proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 35/1997 privind... Da. Domnul deputat Duvăz. Vă rog. |
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În urma discuţiei cu liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor, având în vedere faptul că, într-adevăr, Guvernul astăzi discută într-o şedinţă extraordinară chestiunea salarizării bugetarilor şi că, aşa cum v-am spus, liderii grupurilor erau deja informaţi de ieri că domnul ministru Athanasiu este dispus şi disponibil mâine la o discuţie cu toţi liderii grupurilor parlamentare, socotim firesc şi rugăm, domnule preşedinte, să supuneţi votului Camerei Deputaţilor posibilitatea de a amâna pct. 1 de pe ordinea de zi, urmând ca el să intre în regimul dezbaterilor normale, cu atenţia pe care, sigur că şi comisia, şi Biroul permanent o vor acorda, în aşa fel încât să obţinem până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare şi legea sau votul final la această lege. Vă mulţumesc. |
|
Da. Vă mulţumesc. Deci, ca urmare a discuţiilor avute de lideri, vă supun spre aprobare cererea de amânare a dezbaterii proiectului..., materialului aflat la nr.crt. 1 de pe ordinea de zi de astăzi. Voturi pentru? Vă rog să număraţi voturile pentru. Cu ocazia asta verificăm şi cvorumul. Da, este marea majoritate. Voturi împotrivă, vă rog, dacă sunt. Nu sunt. Abţineri? Sunt 4 abţineri. Deci, cu 4 abţineri şi nici un vot împotrivă s-a hotărât amânarea dezbaterii pct. 1 de pe ordinea de zi. Deci, ne întoarcem la proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi... Domnule deputat Stancov, O să vă rog să poftiţi aici. O să dau cuvântul iniţiatorului, dacă doreşte. Doriţi să luaţi cuvântul, da? Deci, domnul senator Turianu, iniţiatorul acestei legi. Vă rog. |
|
Domnilor colegi... |
|
Vă rog aranjaţi microfoanele, ca să vorbiţi în ele. |
|
Deci, vă reamintesc că instituţia Avocatul Poporului a fost creată de noi toţi, împreună, prin votul exprimat la deschiderea primei sesiuni parlamentare. De aceea, s-au mai strecurat unele lipsuri. Bunăoară, s-a omis a se insera în lege o dispoziţie care să asigure un sediu corespunzător funcţionării instituţiei Avocatul Poporului, motiv pentru care această instituţie, graţie bunăvoinţei Senatului, funcţionează la bufetul din incinta Senatului, ceea ce nu este deloc indicat. Între timp, s-au mai făcut nişte încercări, ultima încercare - undeva, s-a oferit o vilă lângă Lacul Tei, unde accesul persoanelor este interzis, deşi această instituţie funcţionează numai cu publicul... Sediu necorespunzător are şi în prezent instituţia Avocatul Poporului, şi rugămintea noastră, ţinând cont de faptul că şi la Senatul României, cu un vot de 99 pentru, nici un vot împotrivă, s-a acceptat a se oferi de către organele abilitate un sediu corespunzător, respectuos vă rog să votaţi în favoarea acestei iniţiative legislative. |
|
Dacă din partea comisiei doreşte să ia cuvântul cineva? Domnul deputat Stancov. Vă rog. |
|
Acest text votat de Senat face dovada modului în care am înţeles să respectăm până la urma urmei, în felul nostru, spiritul şi litera Constituţiei, şi în care am înţeles să respectăm o instituţie constituţional consacrată, şi anume aceea a Avocatului Poporului. Aceasta este o chestiune care poate să ne dea o notă mai mult sau mai puţin mică la purtare, în cei 8 ani acuşi, de la adoptarea Constituţiei, dar, cu toate acestea, una din critici - îmi permit să o fac pe acest text venit de la Senat - este aceea că, pe lângă faptul că poate este pentru prima dată în istoria României când Parlamentul stabileşte un termen de aplicare a legii, de rezolvare a unor probleme gospodăreşti, de administrare, legea este eliptică de sancţiune. Este o întrebare pe care vrând, nevrând, trebuie să ne-o punem: ce se întâmplă dacă Guvernul, după ce votăm şi această lege, în care, pentru a nu ştiu câta oară şi la nu ştiu al câtelea avertisment, Guvernul nu se execută, care este sancţiunea? Mi se va putea răspunde că sancţiunea este politică; moţiunea de cenzură, moţiunea mai mult sau mai puţin simplă... Chestiunea este că instituţia Avocatul Poporului locuieşte aşa, între Est şi Vest, n-are sediu, n-are posibilitatea exerciţiului funcţiunii, pune în discuţie credibilitatea României în ceea ce se cheamă integrarea ei în buna-cuviinţă europeană şi, de aceea, v-aş ruga ca, dacă acceptăm punctul de vedere al Senatului, să dăm un termen, printr-o lege specială - că numai aşa o văd, un fel de lege care să oblige Guvernul la a-şi face datoria - să găsim de cuviinţă ca, până la promulgare, Guvernul să ne lase în situaţia - este o idee personală - ca legea să rămână fără obiect, şi anume să li se dea astfel sediul corespunzător. Că, de fapt, asta-i problema legiferării. Cred că este mai mult un semnal politic şi un avertisment, zic eu, foarte serios, ce avem de făcut astăzi. În planul strict juridic, al logicii juridice, sancţiunea ar fi, poate, schimbarea unui Guvern care nu poate găsi nici măcar un sediu... Mă scuzaţi că spun asta, totuşi... |
|
Îi dau cuvântul domnului Emil Popescu, preşedintele Comisiei juridice. Vă rog. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi şi stimaţi invitaţi, Pe lângă spusele colegului meu, domnul Stancov, la care eu mă raliez întru totul, v-aş ruga respectuos să reflectaţi la următorele două propuneri pe care vreau să le fac cu privire la această lege care aduce ceva în legătură cu Legea care organizează instituţia Avocatul Poporului. Prima propunere este aceea ca noi să adăugăm în Legea Avocatului Poporului un text care să prevadă, ceea ce s-a prevăzut şi nu s-a votat, anume că el, Avocatul Poporului, instituţia, cu tot aparatul ei, are dreptul să ceară informaţii de la instanţele judecătoreşti. Drepturile şi libertăţile omului sunt puse în discuţie mereu în faţa instanţelor judecătoreşti, nicidecum la moaşele comunale..., şi tocmai acest text a fost cândva eliminat. Viaţa dovedeşte că dacă vrem să avem o instituţie eficientă, ea trebuie să aibă măcar o gheruţă, dacă nu mai multe. Altfel, personajul acesta, denumit Avocatul Poporului rămâne un personaj de carton, hibrid şi nu ajută cu nimic la întărirea democraţiei în ţară. Rog respectuos să reflectaţi la textul din Constituţie care constituie temeiul legii, şi veţi constata că textul este foarte inteligent construit, probabil că a fost bine copiat de la nordici, dar noi i-am răpit eficienţa, prin aceea că am eliminat din lege ceea ce fusese deja propus. Eu îl rog respectuos pe domnul Gaspar să-şi aducă aminte acest lucru, fiindcă aş dori ca şi dânsul, din partea Opoziţiei, să ia cuvântul, şi poate că gândeşte la fel ca mine. Nu ştiu... Iată, fac un apel la domniile voastre ca să reflectaţi la acest aspect. A doua propunere, care merge, în continuare, tot pe linia evitării unor abuzuri care se mai întâmplă câteodată - apar la televiziune proprietari sau chiriaşi evacuaţi brusc, intempestiv, cu fel de fel de scutieri pe acolo, cu 80 de scutieri la o curte - nişte lucruri din acestea care nu prea sunt în regulă, şi nu mă sfiesc să le spun, fiindcă apar în presă şi fiindcă reprezintă, uneori, abuzuri ale unor oameni care au multă experienţă în trecut..., şi eu spun că ar trebui să introducem un text care să permită Avocatului Poporului ca, în cazuri flagrante grave de abuzuri, să poată să suspende o hotărâre judecătorească măcar o săptămână. Şi numai o dată. Aceasta pentru a preveni abuzurile. Am avut cazuri când procesul a durat ani de zile şi nu s-a întâmplat nici o nenorocire, pentru ca, după aceea, hotărârea să fie executată în două zile, cu nişte lucruri discutabile. Pentru a introduce un echilibru în faza de executare a hotărârilor judecătoreşti şi pentru că procurorul general nu are la îndemână decât numai două cazuri de recurs în anulare în civil, care sunt greu aplicabile zilnic, de aceea, eu vă propun, respectuos, aceste două amendamente la lege, pe care am să le şi formulez, în temeiul acelei prevederi din regulament, care prevede..., pe care l-aţi admis în legislatura trecută..., că atunci când este vorba de carenţe grave la o lege, se poate face amendamentul şi în plen. Vă mulţumesc că aţi avut bunăvoinţa să mă ascultaţi. L-aş ruga frumos şi pe domnul profesor Dan Marţian, pe care-l stimez atât de mult şi real, să ia şi dânsul cuvântul. Poate că este de acord cu mine. Vă mulţumesc. |
|
Domnule deputat Popescu... (Este chemt la prezidiu). Având în vedere că cele două amendamentele propuse de domnul deputat Emil Popescu sunt amendamente de fond, care ţin să introducă principii noi într-o lege cu caracter organic, eu cred că normal este ca aceste două amendamente ale dânsului să fie dezbătute în cadrul comisiei permanente şi nu supuse brusc votului plenului. Având în vedere aceste lucruri, eu aşa voi propune, să fie retrimise la comisii. |
|
Domnul Acsinte Gaspar (din sală): Domnul deputat Ovidiu Petrescu doreşte cuvântul. |
|
Da, domnul deputat Ovidiu Petrescu, vă rog! |
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Într-adevăr, sunt nişte amendamente de fond şi sunt şi foarte importante. Noi am constatat că în raportul comisiilor, raport care a fost semnat şi de domnul Emil Popescu, nu apare o asemenea propunere. Dacă dânsul doreşte, probabil că ar trebui ca aceste amendamente să fie trimise la comisie, din nou, să fie restituit raportul comisiei pentru un raport suplimentar şi să se discute această problemă. Însă, eu aş reaminti un lucru: că iniţiativa parlamentară prin care s-a înfiinţat această instituţie, Avocatul Poporului, a fost promovată, în legislatura trecută, de către mine şi de către domnul deputat Petru Tănasie, care nu mai este acum parlamentar. În această iniţiativă legislativă exista o prevedere prin care cetăţenii se puteau plânge privind anumite abuzuri săvârşite de către instanţe şi Avocatul Poporului putea să ceară informaţii de la instanţele judecătoreşti despre anumite cauze aflate pe rol. Or, acest lucru nu a fost acceptat de către Senat. S-a ajuns la o divergenţă. La o divergenţă, care a fost soluţionată în plenul celor două Camere, în această legislatură. Şi, la propunerea domnului senator P.N.Ţ.C.D., Răzvan Dobrescu, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Senatului, Parlamentul României a respins această prevedere, care era cuprinsă în iniţiativa noastră parlamentară. De fapt, iniţiativa nu era chiar atât de radicală, cum o propune domnul Emil Popescu, în sensul de a suspenda o hotărâre judecătorească, ci doar de a cere informaţii de la o instanţă. Chiar această solicitare a fost tratată ca o gravă imixtiune în treburile justiţiei, ceea ce nouă nu ni se părea, pentru că în ţările nordice, unde această instituţie funcţionează de foarte multă vreme, se pot solicita informaţii de pretutindeni. Adică, a solicita o informaţie nu înseamnă a săvârşi o imixtiune. Deci, în principiu, totuşi dacă se mai doreşte adăugarea unor articole la această lege, cred că cel mai înţelept lucru ar fi ca ea să fie retrimisă la comisie. |
|
Da, îi dau cuvântul domnului senator Turianu, iniţiatorul proiectului de lege. |
|
Ţin să mulţumesc mult domnului deputat Popescu pentru ideile sub formă de amendamente. Sunt binevenite, dar nu acum. Eu v-am rugat pe dumneavoastră să fiţi de acord să dăm posibilitatea Avocatului Poporului să funcţioneze acum. Nu poate să funcţioneze instituţia. După aceea, când va funcţiona această instituţie, ne vom gândi dacă noi putem să schimbăm structural această instituţie. Propunerea este făcută pentru cum arată legea acum. Domnul Paul Mitroi, care este Avocatul Poporului, şeful acestei instituţii, în limitele competenţelor domniei sale, lucrează cu administraţia publică, deocamdată. Poate nu este bine. Şi, eu zic că domnul deputat Popescu are dreptate. Dar asta să facă obiectul, şi-l rog respectuos, să facă obiectul unei iniţiative ulterioare, pentru că de aceea am fost nevoit să vin în faţa dumneavoastră cu această iniţiativă, să dăm posibilitatea Avocatului Poporului să iasă din bufetul Parlamentului. Nu se poate aşa ceva! Să iasă din bufetul Parlamentului, să-şi exercite atribuţiile cum trebuie, iar pe urmă vedem noi ce propuneri legislative mai facem. Deci, respectuos v-aş ruga să ne ocupăm de propunerea legislativă, aşa cum a fost supusă dezbaterii Senatului, urmând ca ulterior ..., şi eu voi subscrie cu toată dragostea la iniţiativele care se fac. |
|
Domnul deputat Emil Popescu, acceptaţi ca amendamentele dumneavoastră să facă obiectul unei iniţiative legislative separate? |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Vă rog frumos, să reţineţi motivaţia mea! Eu înţeleg foarte bine modul de a gândi şi fiecare, din punctul lui de vedere, poate să aibă dreptate. Eu vreau să vă spun că legea, aşa cum este ea concepută, este deficitară. Are aceste două carenţe şi putem noi să-i dăm 10 sedii, dar ea, ca instituţie, tot nu va funcţiona cum trebuie. Iar, dacă este s-o spunem "p'a dreaptă", cum zice olteanu, pân'la urmă lucrurile se întâmplă aşa, că dacă acum se votează, pe urmă nu se mai umblă la lege niciodată. Şi, eu am vrut, în mod special, să confrunt Camera Deputaţilor cu această cerere, ca să fie trecută în stenogramă, să nu se spună că n-am cerut la timpul cuvenit. Dacă domniile voastre vreţi, acest lucru se poate întâmpla într-o săptămână. Dacă nu vreţi, atunci putem găsi argumente câte vrem. Nu mă refer la domnul preşedinte, mă refer la aulă: dacă legiuitorul vrea, se poate orice. Şi dacă el se dovedeşte că a greşit, trebuie să aibă curajul să revină şi să îmbunătăţească această soluţie. Eu sunt de acord că trebuie să aibă un sediu, dar asta este un element exterior. S-ar putea să aibă un sediu minunat, un palat şi 3 vile şi 70.000 de funcţionari, iar legea, fiindcă este bearcă, fiindcă este boantă, nu poate să facă nimic. Ăsta este cuvântul adevărat. Vă mulţumesc. |
|
Deci, eu vreau să vă spun ... Da, domnul deputat Stancov, şi cu asta trecem mai departe. Vă rog! |
|
Stimaţi colegi, Vorba domnului Popescu: dacă ceva este bont, e clar că nu merge! Trebuie să avem o anumită logică a legiferării şi un anumit respect pentru ceea ce se cheamă iniţiativa legislativă. Dacă iniţiatorul şi-a manifestat voinţa, în scris, şi a şi avut câştig de cauză la Senat pe o anumită opţiune, oricât am încerca, nu putem s-o corelăm cu texte nesupuse modificării în procedura legislativă. Noi nu putem, la cealaltă Cameră, tot respectul pentru Camera noastră, pur şi simplu, de la acest microfon, să venim să completăm, să modificăm legea pe fondul ei, cu oricare dintre articolele neluate în dezbatere la cealaltă Cameră, din respect şi pentru cealaltă Cameră, şi pentru un anumit tip de succesiune în timp între cele două Camere a procesului de legiferare. în momentul acesta ar însemna că, la orice lege, putem veni de pe picior să spunem "domnule, la art. 14 mai vreau un alineat", ceea ce ar putea fi valabil dacă textul pe care iniţiatorul ni l-a propus ar permite corelarea, ar impune, ne-ar obliga la modificări de corelare. Or, aici, se spune "Guvernul în 3 zile să dea o casă". Vedeţi vreo legătură logică între asta şi faptul că nu avem elementele legalizate, potrivit cărora instituţia Avocatul Poporului să poată obţine informaţii, date, să verifice la onor justiţia, treburile acestea? Îmi pare rău! Dacă şi iniţiatorul spune, vă rog frumos, nu forţaţi! A doua soluţie propusă de domnul Chiliman mi se pare mie că îngroapă problema cu tot cu Avocat. Şi anume, să dăm la comisie, care la rândul ei să se bată, să discute despre o eventuală amendare a textului de la Senat, ceea ce eu cred că nu este nici constituţional, îmi pare rău, aşa văd eu lucrurile, nu mai zic de eleganţa relaţiei cu cealaltă Cameră, şi atunci, cea mai bună soluţie, dacă adoptăm acest text, avertisment: îl adoptăm aşa cum ne-a cerut iniţiatorul, în procedură de urgenţă, dacă urgenţa politică ne împinge conştiinţele să ne facem o altă iniţiativă, nu văd cine ne-ar împiedica, şi atunci, decât să tot lungim boala până murim cu toţii aici, mai bine să votăm astăzi textul venit de la Senat, să-l promulgăm, spre "ruşinea" noastră şi să ne vedem de treabă. Să facem celălalt proiect, de modificare, dacă sunt nevoi de modificare pe corpul legii, dar nu să o luăm de la capăt, să vorbim despre sexul Avocatului Poporului, mă scuzaţi! |
|
Dacă mai sunt alte intervenţii din partea comisiei? Nu mai sunt. Iniţiatorul şi-a spus cuvântul. Chestiune de procedură pentru domnul deputat Dan. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Problema pe care a ridicat-o domnul deputat Emil Popescu, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cred că merită să ne reţină atenţia, pentru că - într-adevăr - noi trebuie să vedem dacă intrarea în funcţiune a acestei instituţii noi, care este Avocatul Poporului, va aduce ceva substanţial în ansamblul măsurilor şi cadrului instituţional de apărare a drepturilor cetăţenilor în România, sau nu. Şi să vedem dacă nu cumva, într-adevăr, prin modul în care sunt gândite competenţele Avocatului Poporului, nu am adoptat unele soluţii care pot să afirme un anumit democratism şi un anumit tip de relaţie între cetăţeni şi această instituţie, la nivelul comunicării, dar, probabil, nu atât de substanţial în ceea ce priveşte rezolvarea unor lucruri şi apărarea - efectivă - a drepturilor diferiţilor cetăţeni. Şi atunci, cred că problema pe care a pus-o dânsul merită să ne reţină atenţia. Sigur că noi avem în Regulament acea dispoziţie care spune că, în mod excepţional se pot prezenta amendamente şi în cadrul dezbaterilor din plenul Camerei. Eu, însă, aş împărtăşi ideea pe care dânsul a afirmat-o în prima luare de cuvânt a domniei sale, să nu luăm acum o dispoziţie, o hotărâre cu privire la formula privind asigurarea sediului, aşa cum figurează în varianta venită de la Senat. Să dăm un timp în cursul acestei săptămâni, pentru ca problema pe care dânsul a prezentat-o să îmbrace o formă de redactare foarte exactă, eventual în cursul zilei de joi, o dezbatere şi în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Şi cred că s-ar întruni astfel condiţiile pentru a relua dezbaterea acestui proiect de lege în cursul săptămânii viitoare. Cred deci că ar trebui să vedem dacă există, într-adevăr, o corespondenţă între formă şi fond, în legătură cu atribuţiile Avocatului Poporului şi dacă nu cumva riscăm să fim ataşaţi doar formei de rezolvare a acestei chestiuni. De aceea, din moment ce domnul Emil Popescu a prezentat această problemă, a şi sugerat sensul în care trebuie să examinăm oportunitatea amendării legii, haideţi să facem acest lucru! Săptămâna viitoare vom fi în posesia punctului de vedere, a textului elaborat şi fiecare dintre noi va avea posibilitatea să se aplece asupra lui, să îl analizeze, să se poată pronunţa în cunoştinţă de cauză. Deci, aş îmbrăţişa sugestia ca să amânăm această chestiune şi data viitoare să putem examina în cunoştinţă de cauză, analizând toate implicantele, propunerea pe care a făcut-o domnul Popescu sau sugestia în legătură cu amendarea acestei legi. |
|
Dau cuvântul domnului deputat Székely. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Desigur, problema ridicată de domnul deputat Emil Popescu este foarte importantă şi, după părerea mea, mult prea importantă pentru că ridică probleme privind principiul instituţiei Avocatului Poporului, în probleme de bază ale acestei instituţii. După părerea mea, mai ales cel de al doilea amendament al domniei sale, în care ar dori să atribuie şi nişte competenţe administrative sau judecătoreşti Avocatului Poporului, cred că ar schimba caracterul şi concepţia însăşi a legii. După părerea mea, aceasta este o problemă mult prea importantă ca să decidem noi, aici, într-o pauză sau la sfârşitul săptămânii, în comisie. Cred că această problemă necesită o analiză mult mai aprofundată şi ar trebui să consultăm şi specialiştii în acest domeniu. Însă, iniţiativa legislativă are cu totul un alt obiect. Este foarte practică şi foarte concretă. Este vorba despre sediul pentru Avocatul Poporului. Eu cred că nu avem dreptul să lăsăm pe linie moartă această iniţiativă legislativă, care vine să răspundă la o nevoie reală şi care este o urgenţă pentru funcţionarea instituţiei, aşa cum a fost stabilită prin legea, care poate este perfectibilă şi trebuie perfectată, dar nu cred că avem dreptul să întârziem această iniţiativă legislativă pentru dezbateri foarte utile şi interesante privind concepţia legii. Şi, atunci, ar trebui să disecăm cele două probleme: să votăm astăzi această iniţiativă legislativă care răspunde unei urgenţe, şi sigur acest lucru nu exclude posibilitatea ca legea să fie modificată într-un viitor după o analiză atentă şi cu consultarea tuturor specialiştilor. Cred că, în acest fel, am îndeplini şi exigenţele Regulamentului şi am rezolva şi o problemă practică a acestei instituţii. |
|
Domnul vicepreşedinte Lupu, vă rog! |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Amendamentele prezentate de distinsul coleg şi prietenul meu, Emil Popescu, fără îndoială, sunt de mare importanţă pentru funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, după nevoile poporului. Dar, noi avem mai puţin de o lună până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare şi a trimite la comisie textul pentru aceste amendamente, a reveni în Cameră, a merge la Comisia de mediere, a vota apoi raportul Comisiei de mediere, diferit, în cele două Camere, cu eventualitatea întrunirii plenului celor două Camere comune, oricum ne prinde luna octombrie, dacă nu poate noiembrie. Este o realitate tristă că această instituţie a Avocatului Poporului, cu care am impresionat Europa, când am lansat-o, a ajuns să nu fie pusă în practică, pentru că autorităţile noastre administrative n-au găsit mijloacele necesare de a procura un sediu. De aceea, eu propun să votăm propunerea legislativă venită de la Senat, astfel ca, până la sfârşitul acestei sesiuni, textul să fie promulgat şi, poate, înainte de promulgare, Guvernul va reuşi să asigure un sediu, şi eu cred că aşa va fi, dar dacă îl obligăm prin lege, noi, care ne-am străduit şi în legislatura trecută pentru această instituţiune, atunci sigur legea îşi va produce efectele. Vă mulţumesc. |
|
Deci, ce propuneţi dumneavoastră concret? |
|
Deci eu propun să votăm textul aşa cum a venit de la Senat. Şi îl rog pe domnul preşedinte al Comisia juridice, de disciplină şi imunităţi să vină cu o iniţiativă legislativă, care să parcurgă traiectul firesc, pe motive de urgenţe, pentru acest text. Celelalate cred că s-au înţeles. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|
Aici suntem într-o procedură în care, probabil, ne aflăm pentru prima dată. Toţi ne dăm seama, pe de o parte, de necesitatea ca să-i dăm acestei instituţii un sediu şi vrem să facem acest lucru; pe de altă parte, sigur, amendamentele propuse de domnul deputat Emil Popescu sunt mult prea importante pentru a fi dezbătute direct în plen. Şi există mai multe versiuni: pe domnul deputat Emil Popescu îl mai întreb încă o dată, dacă acceptă să-şi retragă cele două amendamente şi să le depună ca o iniţiativă legislativă separată? |
|
Domnul Teodor Emil Popescu (din banca comisiei): Eu nu renunţ la amendamente, dar dacă aveţi curajul, respingeţi-le! Este foarte bine, le facem altă dată. Asta şi vreau. |
|
Domnul deputat Emil Popescu nu renunţă la cele două amendamente. Având în vedere implicaţiile acestor două amendamente, eu nu pot să le supun direct plenului. Ca atare, eu voi supune spre aprobare titlul legii. |
|
Domnul Acsinte Gaspar (din sală): Nu faceţi dezbaterile generale? |
|
Staţi un pic! Trecem deci la dezbaterile generale. Avem două posibilităţi: să trecem la dezbatere generală sau trimitem la comisie, pentru că cele două amendamente relevă consecinţe importante asupra Legii nr. 35/1997, asupra principiilor acestei legi, şi eu nu pot să le supun spre aprobare plenului, fără să treacă prin comisie, să fie dezbătute prin comisie, să aibă toate avizele necesare, din partea altor instituţii (Consiliul Legislativ ş.a.m.d.), chestiune care, în mod categoric, va duce la întârzierea aprobării acestui articol, care se referă strict la sediul instituţiei Avocatului Poporului. Ca atare, avem două posibilităţi. Domnul deputat Emil Popescu nu renunţă la cele două amendamente. Sigur, în condiţiile acestea, eu trebuie să iau o decizie. Decizia mea este foarte clară în ceea ce priveşte cele două amendamente: le retrimit comisiei pentru a fi dezbătute. Mai este şi o altă versiune, ca ele să fie respinse, doar aici, şi să îşi găsească locul într-altă iniţiativă legislativă, ceea ce, ca procedură, nu mi se pare foarte în regulă; având în vedere importanţa lor, oricum ele trebuie să vină şi să fie supuse cu un aviz al comisiei. Deci, eu vă propun următorul lucru: înainte de a face dezbateri generale, având în vedere cele două amendamente, eu vreau să vă propun să retrimitem această iniţiativă legislativă comisiei sesizate în fond, pentru a dezbate cele două amendamente propuse de domnul deputat Emil Popescu, cu toate avizele necesare. Şi vreau să vă supun dumneavoastră această chestiune, cu toate că art. 99 îmi dă dreptul să fac acest lucru şi fără votul plenului. Domnul vicepreşedinte Lupu, vă rog! |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Iarăşi, cu tot respectul pentru colegul meu, pe care îl iubesc şi îl stimez, ca să îl citez exact pe dumnealui, mi se pare cam nepotrivit să trimitem acum aceste amendamente pe la comisie, după ce textul a trecut o dată pe la comisie, comisie prezidată chiar de autorul amendamentelor. De aceea, eu, încă o dată, fac apel la domnul Emil Popescu şi sunt întru totul pregătit să susţin o iniţiativă legislativă pe amendamentele propuse, pe formulările propuse, dar acum, încă o dată, vă rog, domnule preşedinte, să căutăm soluţia să aprobăm textul de lege. Deci, potrivit Regulamentului, amendamentele sunt de fond. Trebuiau formulate la comisie. Nu au fost formulate. Au fost formulate în plen. Depinde de dumneavoastră dacă le trimiteţi la comisie sau nu. Şi, dacă nu de dumneavoastră, de plen. Şi atunci cereţi votul plenului. Vă mulţumesc. |
|
În sfârşit, am auzit ceva clar. Şi acum sunt de acord. Fiindcă s-a angajat acum şi spune că va susţine această iniţiativă legislativă, ca să fim în clar, să nu mai fie nici un soi de echivoc, atunci eu sunt de acord ca aceste amendamente să fie convertite într-o iniţiativă legislativă ulterioară, la care ne-am obligat amândoi, domnul Lupu, da, mulţumesc, şi atunci sunt de acord să se discute legea, fără nici un fel de amendament acum. Vă mulţumesc. |
|
Deci, domnul deputat Emil Popescu, preşedintele comisiei, a precizat că cele două amendamente vor face obiectul unei iniţiative legislative ulterioare. Putem să continuăm cu dezbaterea acestui proiect de lege. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul, în cadrul dezbaterilor generale? Domnul deputat Vasile Lupu, vicepreşedinte la Camerei Deputaţilor, vă rog! |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, General, am tot dezbătut acest text. De aceea, eu rog eventualii reprezentanţi din partea celorlalte grupuri parlamentare să fie cât mai concişi, ca să putem vota textul. Aceasta este şi opinia Grupul parlamentar al P.N.Ţ.C.D. Vă mulţumesc. |
|
Alte intervenţii, dacă sunt? Domnul deputat Acsinte Gaspar, vă rog! |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Iniţiativa legislativă pe care a promovat-o senatorul Corneliu Turianu, din partea Grupul parlamentar al P.N.Ţ.C.D.-ului şi care a fost adoptată de către Senat, eu o calific, pur şi simplu, ca un act de disperare şi pentru a se asigura unei instituţii a statului democratic condiţiile necesare pentru a-şi desfăşura activitatea. Aşa cum a subliniat colegul meu, Ovidiu Petrescu, la mai bine de 5 ani de la adoptarea Constituţiei, ca urmare a unei iniţiative legislative aparţinând Grupului parlamentar al P.D.S.R.-lui, reprezentat prin dânsul şi prin colegul Petru Tănasie, Parlamentul României a adoptat această lege deosebit de importantă pentru ceea ce înseamnă apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în România. Mi se pare însă că ar fi sub demnitatea Parlamentului ca, astăzi, noi să venim să adoptăm o lege pentru ca Guvernul să facă ceea ce ar trebui să facă în virtutea prerogativelor sale constituţionale. Şi daţi-mi voie să vă citesc art.101 alin.1 din Constituţie, potrivit căruia: "Guvernul exercită conducerea generală a administraţiei publice". Ce înseamnă acest lucru? Că, printre altele, trebuie să asigure condiţiile necesare pentru ca instituţiile statului de drept să poată funcţiona. S-a spus aici, de către domnul deputat Stancov şi, mă rog, mai puţin de către domnul deputat Emil Popescu, preşedintele comisiei, că această lege nu are o sancţiune, sigur, sancţiune din punct de vedere juridic. Însă vreau să vă spun că sancţiunea există, este cea a responsabilităţii politice pe care Guvernul o are. Vreau, de asemenea, să vă reamintesc că, în legislatura anterioară, prin proiecte de modificare a Legii Curţii Constituţionale şi atunci când a fost organizat Consiliul Concurenţei, au fost introduse, la "Dispoziţii finale", nişte texte, prin care, tot aşa, se instituia obligaţia, pentru Guvern, de a asigura sediile necesare, deci pentru Curtea Constituţională şi Consiliul Concurenţei. S-a apreciat, la acea vreme, că nu este cazul ca Parlamentul, ţinând seama că este unica autoritate legiuitoare a ţării, să se amestece în nişte treburi care ţin, pur şi simplu, de Executiv şi, ca atare, aceste prevederi din cele două legi la care m-am referit au fost eliminate. Vreau să vă spun că nu sunt împotriva proiectului de lege, dar mi se pare că mergând pe această linie, în care Executivul nu-şi aduce la îndeplinire nişte prerogative minore, nu mai vorbim de cele esenţiale, ne vom trezi, într-o zi, că o să vină cineva să ceară să aprobăm văruirea Primăriei Capitalei sau nu ştiu ce să se mai întâmple! Deci mi se pare ca fiind inadmisibil ca Parlamentul să fie pus în această situaţie, de către Executiv. Eu vă spun: legea va fi adoptată, va fi promulgată, se va publica în "Monitorul Oficial", iar cele 30 de zile, despre care se vorbeşte în cuprinsul articolului unic, o să vedeţi că nu vor fi respectate de către Guvern. Sancţiunea va fi aceeaşi, aşa cum am spus-o şi o repet, a răspunderii politice pe care Guvernul şi-o asumă în faţa întregii ţări. Am o deosebită stimă pentru Avocatul Poporului, în persoana domnului magistrat Paul Mitroi, care a făcut eforturi deosebite pentru a da viaţă acestei instituţii, cu importanţa pe care am relevat-o, şi de aceea consider că trebuie sprijinit în demersul său. Vă mulţumesc. |
|
Alte intervenţii, la dezbaterile generale, dacă sunt? Nu sunt. Deci vom începe cu titlul legii. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Deci, în unanimitate, s-a adoptat titlul legii. Intervenţii la articolul unic al legii? Da, domnul deputat Stancov. Vă rog. |
|
Eu spuneam că acest text nu are nici o sancţiune, în afară de ceea ce se cheamă respectul instituţiilor statului, dar fără ca s-o luaţi foarte în serios, deşi ar putea fi o sancţiune şi aceasta pe care v-o propun, poate creează un precedent, aş putea amenda textul cu un alineat nou: "În cazul nerespectării termenului stabilit la alin.1, Guvernul se consideră demis, fără nici o procedură prealabilă". V-ar fi plăcut şi ar fi fost, poate, cea mai bună formă de motivaţie şi de determinare a voinţei politice, dar eu renunţ la amendamentul pe care tocmai vi-l sugeram şi să votaţi textul acesta, dar o dată o să ne vină, şi aici, mintea, că altfel nu se mai poate! Vă mulţumesc. |
|
Nefiind un amendament, întreb dacă mai sunt alte intervenţii la articolul unic? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Deci, în unanimitate, s-a adoptat articolul unic al legii. Votul final îl vom da între orele 11,30 - 12,00 când mai sunt prevăzute nişte voturi finale şi o să rog liderii de grupuri să-şi anunţe colegii. Această lege are un caracter organic şi nu este singura de acest fel, în cursul zilei de astăzi. |
