Parliamentary debates

Domnul Adrian Năstase:

La punctele 2, 3 şi 4 avem înscrise rapoartele de activitate ale Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune şi conturile de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Televiziune pe anii 2002, 2003 şi 2004.

Pentru operativitate, vă propun să fie prezentate toate aceste rapoarte şi conturi de execuţie bugetară, după care să urmeze dezbaterile comune asupra lor şi apoi supunerea la vot, separat, pentru fiecare an.

Dacă aveţi comentarii în legătură cu această procedură? Dacă nu, o supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi, procedura a fost aprobată.

Stimaţi colegi, insist să luaţi loc în sală. Vă rog foarte mult să luaţi loc în bănci. Rog, de asemenea, să rămână în sală, în bănci, doar cei care sunt membri ai celor două Camere. Vă rog să luaţi loc în bănci.

Deci, vom folosi această procedură.

Am încercat să mă consult cu colegii noştri. În mod normal, ar fi trebuit să dau cuvântul preşedintelui Televiziunii pentru a prezenta aceste rapoarte. Înţeleg că nu este prezent în sală.

Rog să fie prezentate punctele de vedere din partea comisiilor parlamentare. Comisiile de cultură, în principal, iar pentru contul de execuţie bugetară, desigur, comisiile de specialitate.

Deci aţi fost de acord să unificăm procedurile, în sensul de a nu prezenta distinct fiecare dintre rapoarte, ci să fie prezentate pe ansamblu, dar votul se va exprima în mod firesc, distinct, pentru fiecare dintre ele.

Dau cuvântul domnului deputat Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Cu o mică corectură, dacă-mi permiteţi, eu voi încerca să fac, dar vom face în acelaşi interval de timp prezentarea pe scurt a 2002, 2003 şi domnul vicepreşedinte pentru 2004 la Televiziune.

Domnul Adrian Năstase:

Este convenabil, sigur, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor,

Raportul de activitate al Televiziunii publice a primit, din partea celor două comisii, un raport favorabil. Raportul pe care l-aţi primit dumneavoastră conţine elementele pe care s-a structurat acest raport depus de Consiliul de Administraţie pe de o parte.

Pe de altă parte, elemente concrete legate de execuţia bugetară, unde s-au constatat unele nereguli, deci apare că s-au constatat unele nereguli de către Curtea de Conturi, dar aceste nereguli ar fi fost remediate.

În final, voi citi doar două fraze din acest raport:

"Parlamentarii au făcut observaţii cu privire la grila de programe şi la conţinutul emisiunilor informative şi de divertisment. S-au emis opinii contrare cu privire la echidistanţa postului public şi s-a solicitat creşterea numărului şi calităţii programelor culturale în ansamblul grilelor posturilor administrative de Societate Română şi de Televiziune.

Comisiile au avizat favorabil Raportul Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune şi contul de execuţie bugetară al Societăţii Române de Televiziune pentru anul 2002, cu 14 voturi pentru, opt voturi împotrivă şi o abţinere.

Faţă de această situaţie, în 2003, cele două comisii au dat un vot negativ la acest raport. Opiniile parlamentarilor au fost împărţite între critici şi aprecieri.

În cele din urmă a fost remarcat nivelul calitativ ridicat al unor emisiuni, cu regretul că, mai ales, canalul TV Cultural nu este încă recepţionat prin toate reţelele de cablu.

În ceea ce priveşte criticile aduse, a fost menţionat faptul că artizanatul politic al unor emisiuni informative şi lipsa de echidistanţă politică, reprezentanţii Partidului România Mare apreciind că acest partid nu este suficient reprezentat, în timp ce parlamentarii Partidului Social Democrat consideră că, la dezbaterile televizate, sunt invitaţi cu preponderenţă exponenţi ai curentelor de dreapta şi ai opoziţiei politice.

De asemenea, a fost criticată difuzarea unor emisiuni destinate unui public ţintă, de exemplu: "Viaţa satului", la ore la care telespectatorii interesaţi nu pot să le urmărească.

Totodată, s-a constatat slaba reprezentare în grilele de programe a postului naţional de televiziune a emisiunilor de promovare a valorilor şi idealurilor naţionale.

Parlamentarii au criticat în mod vehement vulgaritatea unor emisiuni, cu precădere cele de divertisment care, în dorinţa de a capta audienţă, fac tot mai des rabat de la bunul gust.

Preşedintele Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a Senatului a imputat conducerii SRTV faptul că repetate cereri ale Parlamentului pentru o reflectare mai largă a activităţii acestei instituţii a statului au rămas fără răspuns.

După încheierea dezbaterilor, Comisia a hotărât să propună plenului Parlamentului respingerea Raportului de activitate şi a Contului de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Televiziune pe anul 2003, cu majoritatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votului: nouă voturi pentru, şapte voturi contra şi o abţinere.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnule vicepreşedinte, vă rog să prezentaţi avizul asupra raportului pe 2004.

Domnul Petre Străchinaru:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Senatului şi Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor, respectiv comisiile pentru buget, finanţe şi bănci s-au reunit în şedinţe comune pentru a dezbate documentele sus-menţionate. Este vorba de Raportul de activitate şi contul de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Televiziune pe anul 2004.

Şedinţa Comisiilor pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a avut loc în ziua de 31 mai 2005. În redactarea prezentului raport comun, comisiile pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a celor două Camere au ţinut cont de avizul comun al comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci.

Acest aviz a fost negativ. La dezbaterea Raportului de activitate al Consiliului de Administraţie a Societăţii Române de Televiziune, pe anul 2004, a fost prezent domnul Valentin Nicolau, preşedintele Consiliului de Administraţie şi directorul general al Radio Televiziunii Române şi dezbaterea s-a făcut în prezenţa unor membri ai Consiliului de Administraţie şi ai Consiliului Director.

Opiniile membrilor celor două comisii au fost împărţite între critici şi aprecieri.

În ceea ce priveşte aprecierile, s-a remarcat o evoluţie pozitivă a activităţii Societăţii Române de Radio Televiziune, în special, pe unele domenii, cum ar fi îmbunătăţirea conţinutului unor emisiuni din perspectivă profesională.

Referitor la criticile aduse, a fost menţionat faptul că reflectarea opiniilor de natură politică s-a făcut dezechilibrat în cadrul emisiunilor şi programului Societăţii Române de Radio Televiziune prin prezentarea liderilor politici ai puterii în jurnale informative şi a liderilor de opinie din dreapta eşichierului politic în emisiunile cu audienţă, fără a se oferi posibilitatea unei competiţii reale, între valorile de dreapta şi de stânga, prin exprimarea unor opinii în confruntare directă cu scopul informării obiective a publicului. În acelaşi sens, a fost subliniată slaba reprezentare, în programele Societăţii Române de Televiziune, a activităţii forului legiuitor al ţării, un loc al confruntărilor reale pentru întreg spectrul politic.

Programarea emisiunilor culturale şi cu caracter educativ în tronsoane orare care nu permit publicului să le urmărească, în special în ce priveşte postul TVR 1, precum şi o depăşire a limitelor decenţei până la vulgaritate în modul de prezentare şi în vestimentaţie, în special în cadrul emisiunilor de divertisment.

După încheierea dezbaterilor, comisiile reunite au procedat la votarea Raportului de activitate pe anul 2004 al Societăţii Române de Televiziune, rezultatul fiind următorul: şapte voturi pentru şi 17 voturi împotrivă. Prin exprimarea votului majoritar negativ, comisiile pentru cultură ale celor două Camere au hotărât să propună Parlamentului respingerea Raportului de activitate şi a Contului de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Televiziune pe anul 2004.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vom face proceduri distincte pentru televiziune, vom face voturile pentru televiziune, după aceea prezentarea rapoartelor pentru radio şi voturile succesive pentru radio.

Începem dezbaterile asupra rapoartelor şi contului de execuţie bugetară prezentate.

Cine doreşte să ia cuvântul?

Am o rugăminte. Pentru bună ordine, dacă puteţi să ne daţi aici, la prezidiu, lista cu vorbitorii.

Da, vă rog, domnule deputat să luaţi cuvântul, iar pe ceilalţi colegi îi rog să ne transmită înscrierile respective ca să putem organiza dezbaterea.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, să vă prezint un punct de vedere asupra activităţii desfăşurate de televiziunea publică între anii 2002-2003, rugându-l pe colegul meu, domnul profesor Străchinaru, să intervină din partea grupului pe partea anului 2004.

Înainte de toate, vreau să-mi exprim regretul că o problemă atât de importantă care, dacă vreţi, este răspunsul la una din problemele ridicate în toate rapoartele de ţară, din 2002, 2003, 2004, respectiv independenţa presei. Iată, vine în dezbaterea Parlamentului, şi mă refer, în special, la raportul pe 2002 cu atât de mare întârziere.

Poate că dacă această dezbatere ar fi avut loc corect şi obiectiv, la momentul potrivit, am fi ajuns să luăm, la momentul respectiv, deciziile cele mai bune.

Revenind la punctul nostru de vedere, legat de anul 2002, trebuie să spunem din capul locului că numirea noului Consiliu de Administraţie la SRTV şi a domnului Valentin Nicolau ca preşedinte director general al Televiziunii publice a vizat subordonarea politică a acestei instituţii fostului partid de guvernământ şi transformarea ei în cea mai importantă pârghie de propagandă politică a PSD.

Graţie relaţiei foarte apropiate dintre Valentin Nicolau, numit în funcţia de membru al Consiliului de Administraţie şi ulterior ales preşedinte director general al acestei instituţii, şi domnul Adrian Năstase, prim ministru şi preşedinte al Partidului Social Democrat, chiar din prima zi, cu prima măsură luată în noua calitate, domnul Valentin Nicolau a dovedid un dispreţ evident faţă de lege.

Fostul consilier al primului ministru, domnul Nicolau, a ignorat prevederile Legii nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea SRR şi SRTV, respectiv art.23 alin.2 care spune: "Directorul general al SRTV, precum şi al SRR, primesc un salariu brut lunar asimilat funcţiei de ministru".

Ei bine, chiar prin prima măsură, domnul Nicolau şi-a asigurat un salariu practic dublu faţă de prevederile legale, ştiind că, de fapt, nu i se poate întâmpla nimic, beneficiind de o protecţie politică la cel mai înalt nivel, care l-a făcut să nu fie niciodată pasibil de vreo sancţiune.

După care, domnul Nicolau, în fruntea unui consiliu de administraţie, eu aş spune, aproape decorativ, fără nici un fel de putere, a trecut la acapararea tuturor pârghiilor politice de putere din televiziunea publică şi le-a transformat în instrumente de propagandă politică în favoarea PSD. Practic, anul 2002 a însemnat începutul acaparării tuturor pârghiilor decizionale şi desemnarea în aceste poziţii a unor persoane de orientare pro PSD care să asigure în 2002 şi în anii care veneau, 2003, 2004, aplicarea pas cu pas a programului de subordonare politică a acestei instituţii. Este relevant, în acest sens, un pasaj al Raportului IREX 2002 care spune aşa: "Televiziunea Publică favorizează Guvernul, de vreme ce Guvernul stabileşte conducerea. Managerii din televiziune sunt numiţi având obedienţa ca unic standard".

Ce a urmat, se ştie foarte bine. La început mai puţin, dar apoi din ce în ce mai pregnant şi, în mod evident, în anul 2004 a urmat acea campanie de dezinformare, manipulare, omisiune de ştiri, eliminarea tuturor ştirilor critice la adresa Guvernul Adrian Năstase şi a PSD-ului, supralicitarea tuturor informaţiilor fizice la adresa Opoziţiei şi a liderilor acestora, limitarea drastică a accesului acestora la apariţiile în direct, fabricarea de ştiri în folosul liderilor PSD pe subiecte neimportante. Aveau restricţii pentru a apare în emisiuni în direct lideri importanţi ai Opoziţiei: Traian Băsescu, Teodor Stolojan, Corneliu Vadim Tudor. Evident, toate aceste aspecte au dus la vicierea obiectivităţii şi imparţialităţii TVR.

Legat de raportul pentru 2002, vreau să spun că, deşi aceste lucruri au fost foarte clare, considerăm că ele au o mult mai mică importanţă faţă de lucrurile care s-au întâmplat în 2003 şi în 2004, grupurile parlamentare PD vor vota raportul de activitate pe 2002 şi raportul de execuţie bugetară pe acest an, pentru anii următori partidul nostru având un punct de vedere de respingere.

Aş vrea să-mi întăresc susţinerea în ceea ce spune, să-i spunem noi, că a fost o încercare de acaparare a pârghiilor televiziunii în folos politic pentru PSD şi prin câteva pasaje importante din rapoarte care au stat la baza, până la urmă, şi a rapoartelor de ţară pentru România.

Raportul asupra guvernării în România realizat de Societatea Academică Română în mai 2003, prin înlocuirile abuzive şi presiunile transparente, televiziunea şi radioul publice au primit lovituri de credibilitate. Fiind recunoscute ca surse cvasi-oficiale, ele nu mai sunt eficiente în ceea ce ar trebui să fie primul lor obiectiv, informarea cetăţeanului în chestiuni de interes public.

Un alt raport al Agenţiei de monitorizare a presei pe 2003, raport asupra libertăţii presei în România, spune aşa: "Considerăm că toate prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare şi ale statutului ziaristului de televiziune din SRTV limitează dreptul de exprimare a opiniilor fizice la adresa postului public de televiziune şi sunt abuzive şi contravin interesului public".

Un alt raport, la începutul anului 2004, care se referea la activitatea din 2003, şi anume raportul lui Reporters sans frontieres, repet, întocmit la începutul lui 2004. Televiziune Publică din România este acuzată de o puternică atitudine părtinitoare pro-guvernamentală. TVR, astfel, exercită o influenţă considerabilă asupra populaţiei României, aproape jumătate din gospodării sunt lipsite de cablu care le-ar da posibilitatea de a urmări programele televiziunilor private.

Nu în ultimul rând, un raport, National in transit, elaborat de Freedom House, spune cam aşa: "Televiziune Publică oferă mai multă informaţie politică dar, în general, fără o prezentare critică la adresa primului ministru sau a guvernului. Prezentarea ştirilor evită de obicei partidele de Opoziţie şi anumiţi lideri de opinie cunoscuţi pentru atitudinea lor critică faţă de partidul de guvernământ. Partidul de guvernământ controlează în mod direct televiziunea şi radioul publice, unde majoritatea membrilor conducerii sunt desemnaţi de majoritatea parlamentară.

Reglementările interne din cadrul TVR, Televiziunea Publică din România, specifică faptul că un angajat care divulgă presei detalii despre problemele interne ale TVR poate fi concediat. Datorită unor astfel de reglementări draconice, presa are acces restrâns la un număr foarte mic de informaţii despre operaţiunile interne ale televiziunii publice.

De asemenea, doresc să afirm faptul că, începând cu anul 2003, această instituţie s-a transformat nu numai într-o trompetă a Puterii cu efecte majore asupra intenţiei de vot a celor care, în special din mediul rural, nu aveau surse de informare, ci şi o puşculiţă importantă pentru gaşca clientelară a PSD-ului.

Din acest punct de vedere şi cu regret trebuie să o spun că astăzi nu se dezbate în plenul Camerelor reunite şi raportul comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea radioului şi televiziunii, noi, cei care am făcut parte din această comisie am identificat foarte multe cazuri în care banul public a fost jefuit. Şi trebuie să spun că acest lucru s-a întâmplat, din păcate, cu complicitatea Curţii de Conturi şi a Ministerului de Finanţe din perioada anterioară.

Aş vrea să închei intervenţia mea reafirmând punctul de vedere al grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, de aprobare a raportului de activitate pe 2002 şi de respingere pentru anul 2003.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Dan Mihalache, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Dan Mihalache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie ca în intervenţia mea să mă refer deopotrivă la raportul pentru televiziune, cât şi la raportul pentru radio, cred că punctul de vedere al colegului Valentin Iliescu ne-a arătat că, de fapt, nu ne aflăm în faţa unei dezbateri, ne aflăm în faţa unei formalităţi, pentru că decizia politică de a schimba pe criterii politice conducerea radioului şi conducerea televiziunii publice a fost deja luată, aşa cum am putut citi din presă, inclusiv numele pe care dumneavoastră, coaliţia majoritară, doriţi să le instalaţi în fruntea celor două instituţii.

Vom vedea cum veţi vota astăzi, după cum vom vedea cum veţi concilia această opţiune pentru schimbarea conducerii radioului şi televiziunii cu ceea ce v-a spus luni într-un ziar central şeful dumneavoastră spiritual, domnul preşedinte Traian Băsescu.

Şi domnul Traian Băsescu v-a explicat luni că, din punct de vedere moral, schimbarea celor două consilii de administraţie, pe care n-o decidem astăzi în plen, aţi decis-o dumneavoastră în CO CO PO sau în alte organisme ale coaliţiei, este un abuz. Şi, aş mai cita, pentru ştiinţa membrilor coaliţiei, şi a membrilor Partidului Democrat, în principal, din ceea ce spunea domnul Traian Băsescu: "Întrerupem din nou mandatul celor două consilii de administraţie, înainte de a se termina legal. Ar fi trebuit să facem aceste schimbări la anul, în mai, atunci când le expira mandatul. Nu creăm decât premisele, spune domnul Traian Băsescu, nu o spune Partidul Social Democrat, ca după alegerile din 2008, dacă se va schimba Puterea, iarăşi să avem abuzuri prin aşezarea consiliilor de administraţie, pe criterii clientelare. Aparent, spune domnul preşedinte Traian Băsescu, s-a găsit forma legală, dar este clar că perpetuăm acel sistem când venim noi, ne aducem oamenii noştri".

Cred că domnul preşedinte a găsit poate cea mai bună definiţie a situaţiei în care ne găsim astăzi şi a opţiunilor dumneavoastră la nivelul coaliţiei majoritare. Oricum, decizia e în mâna dumneavoastră.

Stimaţi colegi,

Dincolo de argumentele care s-ar putea aduce, realitatea este că ne aflăm practic la sfârşitul unui proces care durează de câteva luni, proces care a avut un mandat foarte clar: preluarea controlului politic asupra televiziunii publice şi asupra radioului public de către clientela actualei coaliţii. Acest proces a început încă din campania electorală, când au fost instrumentate politic o serie de aşa-zise grupuri de contestatari, formate din angajaţi care aveau afilieri politice foarte clare.

Mai vreau să vă amintesc un lucru. Aţi pus Parlamentul României într-o situaţie de-a dreptul hilară, pentru că tot noi am decis aici formarea unei comisii speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului de anchetă asupra Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune. La vremea aceea, noi, Partidul Social Democrat, am subscris acestui demers, pentru că pe de o parte el era cerut chiar de preşedintele Radioului, iar pe de altă parte am crezut de bună credinţă că o asemenea comisie ar putea să ne dea o viziune mai complexă, mai amplă asupra proceselor care au loc în cele două instituţii. Şi, de asemenea, am crezut că o asemenea comisie ar putea să ne conducă şi la modificări legislative care sunt necesare în cazul ambelor societăţi. Nu a fost să fie aşa. Datorită comportării coaliţiei guvernamentale suntem astăzi în ipostaza penibilă în care discutăm rapoartele anuale de activitate ale celor două instituţii, deci urmăm o procedură normală, fără a fi în stare însă să luăm în discuţie şi concluziile comisiei de anchetă.

De ce? Pentru că această anchetă nu a fost făcută cu bună credinţă şi ea s-a dorit mai degrabă a fi un instrument de justificare ideologică a demersului dumneavoastră de a prelua controlul politic asupra celor două societăţi. Au fost irosite zeci de ore de audieri, am reuşit să creăm tensiune în cele două instituţii, s-au consumat tone de hârtie, fără să fim capabili, Putere şi Opoziţie, să ajungem la concluzii comune în interesul publicului. Şi aceasta, pentru că obiectivul coaliţiei nu a fost să ajungem la o asemenea viziune, ci mai degrabă ea a vrut să demonstreze, cu orice preţ, că conducerile celor două instituţii trebuie schimbate.

Putem spune că în cursul audierilor, putea să treacă şi un tramvai prin faţa colegilor din coaliţie şi ei tot vedeau scris pe el demisia lui Dragoş Şeuleanu şi Valentin Nicolau. Această anchetă este un eşec pentru dumneavoastră, pentru că oricât v-aţi fi străduit nu aţi putut demonstra nici una dintre tezele cu care aţi pornit la drum. Nici controlul politic asupra celor două instituţii, nici deficienţă de management, nici nereguli financiare majore.

Dimpotrivă, aţi arătat lipsă de bună credinţă şi dispreţ faţă de eforturile oamenilor din cele două instituţii de a le aduce pe un făgaş de normalitate şi de modernitate. Eu nu vreau să intru în detalii, pentru că Partidul Social Democrat nu este nici avocatul celor doi preşedinţi, directori generali, nici a consiliilor de administraţie. Însă sunt câteva realităţi care nu pot fi ignorate şi pe care oamenii din cele două instituţii le cunosc. Faptul că ele au parcurs în aceşti ani un proces de transformare pozitivă, de profesionalizare, de restructurare internă, de adaptare la cerinţele unei realităţi în schimbare. Faptul că şi-au îndoit baza tehnică, faptul că au organizat proceduri interne de natură să limiteze arbitrarul. Faptul că pentru prima dată, după foarte mulţi ani, Televiziunea Română este astăzi o instituţie care produce profit şi nu pierderi.

Stimaţi colegi,

Iată tot atâtea motive pentru care noi susţinem să nu respingem astăzi rapoartele celor două consilii de administraţie. Prin acest vot negativ, pe care l-aţi anunţat zilele trecute, vă asumaţi o foarte mare responsabilitate. Aceea de a ignora realitatea, aceea de a ignora ceea ce spun salariaţii celor două instituţii, aceea de a ignora ceea ce spun în premieră sindicatele, aceea de a ignora ceea se spun organismele europene care grupează televiziunile publice. Nu în ultimă instanţă, ignoraţi şi ceea ce v-a spus preşedintele României, domnul Traian Băsescu, anume că intenţionat creaţi premisele unei situaţii în care după 2008 să asistăm din nou la schimbarea consiliilor de administraţie pe criterii politice. Aţi susţinut de-a lungul timpului libertatea presei şi independenţa politică a mass-media publică.

Astăzi, procedaţi exact invers, încercând să vă subordonaţi politic cele două instituţii. Atitudinea faţă de presă se adaugă şirului de promisiuni neonorate pe care le aveţi deja la activ.

De fapt, nu doriţi o televiziune şi un radio naţional independent, ci o maşină infernală de propagandă care să mascheze tensiunile sociale pe care proasta guvernare le generează deja. Cea mai bună dovadă a faptului că posturile publice nu le mai doriţi ale cetăţenilor, ci, de fapt, în proprietatea politicului aflat la putere, este şi faptul că v-aţi gândit să puneţi preşedinţi interimari pe bază de algoritm. Înţelegem că PNL şi-a adjudecat conducerea televiziunii publice, în vreme ce radioul naţional va intra în proprietatea Partidului Democrat.

Stimaţi colegi,

O asemenea situaţie înseamnă şi o dovadă de slăbiciune din partea Parlamentului. Misiunea noastră nu este de a împărţi instituţiile după algoritm, ci de a legifera în interesul publicului, de a crea televiziunii şi radioului un statut modern. Am convenit cu toţii în cursul dezbaterilor pe care le-am avut, că e nevoie de modificări legislative în ceea ce priveşte radioul şi televiziunea. E nevoie inclusiv de un alt mecanism de desemnare a consiliului de administraţie şi de o separare a ceea ce înseamnă zona de administraţie de managementul efectiv.

De aceea, Partidul Social Democrat consideră că actualele consilii de administraţie ar trebui lăsate în continuare să lucreze, iar după aceea, după ce vom conveni, Putere şi Opoziţie, un alt mecanism de desemnare şi o nouă legislaţie pentru radio şi pentru televiziune putem să desemnăm şi alte consilii de administraţie pentru că un interimat, aşa cum îl planificaţi dumneavoastră astăzi, nu va însemna decât bulversarea celor două instituţii, nu va însemna decât o nouă zonă gri, în care cele două instituţii vor intra. (Aplauze)

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul... Vă rog să luaţi loc în bancă.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Am un drept la replică, domnule preşedinte. Bine, atunci la sfârşit.

Domnul Adrian Năstase:

Dreptul la replică nu se acordă acum, la sfârşit. Sunteţi parlamentar vechi, credeam că ştiţi regulile astea, măcar.

Domnul deputat Emilian Frâncu, din partea PNL.

Domnul Emilian Frâncu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din punctul nostru de vedere, neprezentarea din partea conducerii SRTV a rapoartelor anuale este o sfidare inacceptabilă la adresa Parlamentului României şi demonstrează dispreţul cu care această conducerea a tratat populaţia României. Din punctul nostru de vedere, raportul de activitate pe 2004 al SRTV conţine numeroase exagerări, greşeli şi omisiuni. Încercarea de a folosi acest raport ca un instrument de radiografiere a realităţilor televiziunii publice se transformă într-o adevărată muncă de detectiv.

Astfel, încă din partea introductivă a raportului prezentat, pagina 10, sunt precizate date statistice referitoare la numărul categoriilor de persoane scutite de plata taxei TV, precum şi la numărul total al acestor persoane.

În acelaşi timp, nu sunt prezentate cifre referitoare la numărul plătitorilor de taxă, fapt care nu permite formarea unei imagini asupra numărului beneficiarilor serviciului public de televiziune. Acest mod de prezentare a informaţiei poate conduce la ideea că telviziunea publică întâmpină unele dificultăţi financiare, având în vedere numărul mare de persoane scutite de plata taxei TV, 2279 de mii în 2004, şi surpriza apare atunci când se observă că 74% din veniturile societăţii sunt venituri din taxa pentru serviciul public de televiziune.

Câţi plătitori de taxă sunt în România nu putem afla din raport, deşi ar fi fost normal ca televiziune publică să spună cum îşi îndeplineşte mandatul faţă de atâtea milioane de beneficiari.

La Capitolul al II-lea, Studiouri teritoriale, sunt prezentate date eronate, pag. 33-36. Suma procentelor pe categorii de programe în loc să fie, cum ştim din şcoala primară, 100%, este 101,5% la TVR Timişoara, sau 100,3% la TVR Craiova, ceea ce demonstrează superficialitatea raportului. Chiar şi prezentarea categoriilor de programe, reglementată precis de CNA, este neuniformă şi dezlânată. Astfel, la TVR Cluj apare categoria publicistică. La TVR Timişoara, reportaj plus documentar, lipsind aici complet ştirile, ceea ce este foarte grav, se pare că au uitat de această categorie domnii de acolo, iar la TVR Craiova şi Iaşi apare sintagma "Emisiuni de actualitate şi interes".

Acest lucru a dus la raportări pompieristice şi haotice, făcute doar să impresioneze. Şi pentru că suntem la structurile teritoriale, deşi raportul laudă aşa-zisa preocupare pentru echidistanţa ştirilor, vreau să relatez un amănunt care vi se va părea poate hilar, dar el este, din păcate, dramatic. Şi spune mult despre mentalitatea celor de la TVR. La o vizită efectuată de un ministru al fostei guvernări într-o localitate vâlceană, cameramanul TVR m-a rugat să mă dau mai la o parte, pentru că altfel îi stric ştirea.

Din raport, Capitolul XIII, pag. 143 reiese că TVR este de ani de zile în litigiu cu organismele colectoare ale drepturilor de autor. Este grav că tocmai Nava "Amiral" a audiovizualului românesc nu vrea să respecte legile naţionale şi internaţionale. Chiar dacă există un diferend privind baza de calcul, TVR trebuia să achite ceea ce considera că este legal, pentru că, prin procesele pe care le are, riscă să plătească penalizări enorme de întârziere din banii noştri, ai tuturor.

Din 2002, deşi e atenţionată de Ministerul de Finanţe să-şi clarifice statutul juridic, conducerea TVR nu a întreprins nimic, în 2003, societatea apărând după modul de vărsare al capitalului social de instituţie publică, iar în 2004 drept societate comercială.

Din raport, Capitolul XV, pag.168, reiese şi un management definitar în zona Departamentului de publicitate. Este inadmisibil ca veniturile din publicitate strânse într-un an de toate posturile regionale, subliniez, toate posturile regionale, ale SRTV, adică circa 10 miliarde de lei, să fie la nivelul veniturilor unui singur post local de televiziune privat dintr-un judeţ oarecare. Acest lucru demonstrează suficienţa actualei conduceri care nu s-a preocupat să se bată pe piaţa publicităţii, singurul criteriu care i-ar fi putut demonstra dorinţa de a ieşi din nişte tipare învechite, dar şi reala audienţă.

Lauda actualei conduceri, cu profitul obţinut, este cel puţin ciudată, atunci când TVR beneficiază de taxa de abonament care îi acoperă aproape 80% din venituri. De asemenea, indicatorii de audienţă sunt deformaţi atâta timp cât TVR este încă singurul post care pătrunde masiv în mediul rural.

Din discuţiile purtate la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă s-au desprins şi numeroase alte nereguli ascunse sau diluate în raportul laudativ prezentat nouă: nerespectarea repetată a reglementărilor legale privind achiziţiile publice, interesul scăzut faţă de dinamica vieţii politice, conflictele majore între conducere şi salariaţi, neefectuarea unor studii proprii, legate de nevoile şi dorinţele populaţiei, gestionarea defectuoasă a arhivei, lipsa totală de implicare în cercetarea tehnologică, conform Legii nr.42/1994, art.15 alin.h), programarea necorespunzătoare a emisiunilor culturale, lipsa emisiunilor pentru copii la TVR-1 şi multe altele.

Toate acestea reprezintă numai o pare a minusurilor ce se pot prezenta legate de acest raport, care nu face altceva decât să încerce să ascundă adevărul. La TVR a existat un management mediocru, o ruptură vizibilă între conducere şi salariaţi şi o politizare nepermisă a informaţiei prezentate.

Şi, ce este mai grav, conducerea TVR a folosit postul public ca pe un bun propriu, declanşând adevărate campanii de presă în 2004 împotriva senatorului Adrian Păunescu şi acum, în 2005, împotriva unor membri ai Comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea SRTV şi SRL.

Propun de aceea Parlamentului României să respingă prin vot acest mod defectuos de gestionare a problematicii Societăţii Române de Televiziune.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Kelemen Hunor, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Conform Legii nr.41 din 1994, Camerele reunite dezbat rapoartele de activitate ale societăţilor de televiziune în radiodifuziune în cadrul activităţii de control parlamentar. Dar, din păcate, noi constatăm că, din 4 în 4 ani, aceste dezbateri, în mod regulat, se transformă într-o dispută politică între Putere şi Opoziţie.

Vrând, nevrând, o mulţime de aspecte ale activităţilor consiliilor de administraţie şi echipei manageriale trec în planul secund şi sunt luate în discuţie, în primul rând, aspectele editoriale, politica editorială şi sunt căutaţi vinovaţii pentru greşelile mai mici sau mai mari, sunt căutaţi oameni care într-un fel sau altul au răspuns de politica editorială a societăţilor de radio şi difuziune.

Şi cum nu există, nu poate exista obiectivitate deplină, fiecare parte, orice participant la aceste dezbateri va găsi argumente pentru susţinerea poziţiei pro şi contra, pentru formularea concluziilor despre activitatea echipelor manageriale. Şi, cum nu avem criteriul obiectiv şi calitativ în ceea ce priveşte prezenţa puterii şi prezenţa opoziţiei în emisiunile de la Radio şi Televiziune, toată lumea poate să aibă dreptate, dar, în acelaşi timp, poate să nu aibă nimeni dreptate. Adevărul trebuie să fie tot timpul undeva la mijloc. S-au făcut lucruri absolut necesare în televiziune, au făcut investiţii în infrastructură, în tehnologie, s-a făcut o restructurare internă, o eficientizare a producţiei, dar s-au întâmplat şi lucruri regretabile.

Au fost nişte greşeli în politica editorială, au fost încheiate contracte comerciale discutabile, dar cum priorităţile societăţii sunt stabilite în consiliul de administraţie, şi nu în Parlament, discuţiile despre oportunităţi, despre priorităţi nu pot fi făcute într-un for eminamente politic.

Stimaţi colegi,

Trebuie să constatăm că majoritatea problemelor îşi au originea în modul de organizare a Societăţii Române de Televiziune, mai bine zis în modul de numire a preşedintelui - director general la cele două societăţi.

Preşedintele consiliului de administraţie, consiliu de administraţie care este forul decizional al societăţii va deveni automat şi managerul societăţii, va deveni directorul general, va deveni executantul deciziilor luate în consiliul de administraţie.

Cum bine ştim cu toţii, membrii consiliului de administraţie, majoritatea lor, sunt propuşi de grupurile politice din Parlament, de Guvern şi de Preşedinţie. Este inevitabil ca preşedintele-director general să nu aibă în spate o forţă politică, de obicei, forţa cea mai semnificativă din Parlament. Şi preşedintele-director general va ceda relativ uşor presiunilor politice şi va fi răspunzător pentru acest lucru în faţa Parlamentului, sau nu va ceda, va încerca să nu răspundă la sugestiile politice şi va fi pedepsit, tot în Parlament, pentru această nesupunere.

Vă dau un singur exemplu: în 2002, Raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune a fost votat în comisiile reunite, a avut un vot favorabil, dar raportul era 9 pentru, 8 împotrivă.

Pentru anul 2003, Raportul de activitate al televiziunii a primit un vot negativ, 14 împotriva raportului de activitate şi 9 voturi pentru. Comisiile reunite erau conduse de doi colegi, doi reprezentanţi ai P.S.D.-ului din vremea respectivă. Asta înseamnă că au avut şi ei nemulţumiri în ceea ce priveşte activitatea televiziunii. În 2004, Raportul de activitate pentru 2004 a fost respins, şi raportul de forţe a fost 17 la 7.

Deci, vedem că şi în 2003 şi în 2004, am constatat noi, în Comisiile pentru cultură, nişte probleme, nişte nereguli şi am dat un vot negativ pentru raportul de activitate.

În acest moment, pentru noi, mult mai important este cum vom corecta cadrul legislativ, cum vom ieşi din acest cerc vicios. În momentul de faţă, nu mai are importanţă cum va fi votul de astăzi. Dacă votul Parlamentului va fi negativ, vom trece la desemnarea membrilor consiliului de administraţie, urmată de numirea preşedintelui-director general şi putem fi aproape siguri că la o schimbare de putere în 2012 sau mai degrabă în 2016, ne vom întoarce aici şi iarăşi vom discuta despre schimbarea consiliului de administraţie.

Noi credem că acest cerc vicios trebuie rupt, trebuie să ieşim din această situaţie. Şi există o soluţie simplă, trebuie separate cele două funcţii: preşedintele consiliului de administraţie de directorul general al societăţii.

Consiliul de administraţie este forul decizional, directorul general trebuie numit pe bază de concurs, şi nu de Parlament, ci de consiliul de administraţie, trebuie să fie un om profesionist care va răspunde de politica editorială şi dacă sunt nereguli, înainte de toate, directorul general va răspunde pentru aceste nereguli, şi nu consiliul de administraţie.

Consiliul de administraţie trebuie să aibă o stabilitate pentru patru ani de zile, trebuie să aibă posibilitatea de a corecta eventualele greşeli, directorul general, în schimb, trebuie să răspundă pentru ceea ce înseamnă managementul instituţiei.

Stimaţi colegi, noi, astăzi, vom vota împreună cu Coaliţia, vom vota conform votului din comisiile reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor şi suntem convinşi că noi cu toţii vom găsi o soluţie în viitor pentru corectarea acestor situaţii care din patru în patru ani se întorc şi ne confruntăm cu aceeaşi problemă permanent din 1994.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul doamna deputat Olguţa Vasilescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Stimaţi colegi,

Voi fi cât se poate de concisă şi asta pentru că antevorbitorii mei au adus aici o serie de argumente şi m-aş referi în principal la domnul Valentin Iliescu, care mi-a fost şi coleg în Comisia de anchetă asupra SRR şi SRTV. Eu am fost unul dintre parlamentarii care s-a opus înfiinţării unei comisii de anchetă, dar acum consider că detaliile pe care le-am putut afla despre cele două instituţii, în urma acestor anchete, sunt cât se poate de bune şi fie şi pentru acest argument, că am putut să ne informăm direct de la sursă, cred că a fost un bun exerciţiu.

Ca vicepreşedinte în Comisia de anchetă am putut constata că banul public s-a cheltuit total nejustificat, şi aţi avut aici foarte multe exemple, că au fost cenzuraţi anumiţi lideri politici şi anumite partide parlamentare, că managementul a fost defectuos, chiar dacă se afirmă că instituţia a avut profit. Bineînţeles că a avut profit, atât timp cât se hrăneşte din trei surse, de la bugetul statului, direct de la cetăţeni - prin taxă, şi din publicitate.

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare vor vota pentru respingerea Rapoartelor de activitate pe 2003 şi 2004.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Eugen Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Este evident că este o procedură astăzi de execuţie politică a celor doi directori preşedinţi ai societăţilor respective, domnul Nicolau nu a aşteptat să aibă loc această execuţie, ştiind în mod clar, atât din declaraţiile politice ale celor de la putere, cât şi din ceea ce a văzut la Comisia de anchetă, că acest lucru nu poate fi înlocuit.

Ei, bine, s-a dorit subordonarea acestor societăţi şi în mare grabă. Pentru aceasta, s-a instituit o aşa-zisă comisie de anchetă, şi spun aşa-zisă pentru că nu s-a comportat ca atare. În comisia respectivă au fost încălcate cele mai elementare reguli de audiere a martorilor, comisia s-a comportat, de fapt unii membrii ai comisiei s-au comportat ca în perioada stalinistă, în anchetarea martorilor şi ceea ce este mai grav este că, spre final, preşedinta comisiei şi secretarul comisiei au comis fals intelectual, cu scopul de a dezinforma Parlamentul şi a susţine că raportul a fost votat în plenul comisiei.

Pentru aceasta, evident că a trebuit să sesizez Parchetul General şi este o premieră că, în legătură cu atribuţiile de serviciu ale deputaţilor, se comit infracţiuni.

Neputând să îi execute la timpul respectiv, au urgentat procedura aşa-zisă normală de dezbatere a rapoartelor de activitate, încercând ca această execuţie să fie făcută astăzi.

Exponentul principal al acestei execuţii, domnul Valentin Iliescu, care se mira de dispreţul faţă de legi al celor doi preşedinţi, uită că el însuşi este un falsificator care a manifestat dispreţ faţă de legi şi faţă de colegii noştri.

Evident că această execuţie nu s-a făcut curat, este o treabă murdară şi nu putea s-o facă altcineva decât un renegat, pentru că, în general, renegaţii, răspopiţii, excomunicaţii sunt cei care sunt cei mai zeloşi în a se pune în slujba noilor stăpâni. În perioada pe care o incriminează făcea parte din Partidul Social Democrat şi în perioada aceea nu l-am auzit nici în şedinţele de grup, nici public, să incrimineze ceea ce a incriminat astăzi.

O treabă murdară nu poate fi făcută decât de un astfel de personaj. Când vorbea de "gaşca clientelară", probabil, că-şi făcea autocritica. Pasajele pe care le-a selectat din cele două rapoarte sunt nesemnificative şi este evident că graba aceasta de a discuta un raport de activitate a două instituţii într-o singură zi nu arată că această treabă a fost o treabă serioasă, ci de fapt doar un pretext pentru a continua execuţia.

În concluzie, este o execuţie politică, se caută să se pună stăpânire cât mai rapid pe aceste două instituţii, în speranţa unora că vor izbuti, în cazul unor alegeri anticipate, să-şi îndrepte imaginea deja şifonată. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Iliescu, pentru dreptul la replică.

Înţeleg că nu mai este altcineva care să dorească să participe la dezbateri. Eu n-am mai primit alte solicitări. Aşa că, în încheierea dezbaterilor, îi dau cuvântul domnului deputat Iliescu, pentru dreptul la replică.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu ştiu dacă este colegul care a invocat pentru prima dată numele meu, spunând că noi, de fapt, reprezentanţii puterii, încercăm astăzi o execuţie politică a conducerii celor două instituţii.

Aş vrea să-i aduc aminte, i-a spus-o şi colegul Kelemen Hunor de la UDMR, că Raportul de activitate pe 2003 a fost respins anul trecut, când PSD-ul era la putere, şi atunci acest lucru a fost posibil prin faptul că parlamentari aparţinând PSD-ului au votat pentru respingerea raportului de activitate.

În al doilea rând, să ne aducem foarte bine aminte de rapoartele de ţară privind România. Eu cred că...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, iertaţi-mă că vă întrerup. V-am dat cuvântul într-un drept la replică care vizează chestiuni de ordin personal. Nu este vorba de o dezbatere în legătură cu argumente...

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule preşedinte,

Ştiu că vă deranjează foarte mult punctul meu de vedere. Dumneavoastră sunteţi de fapt principalul beneficiar a ceea ce s-a întâmplat în radioul şi televiziunea publică în ultimii ani şi aveţi interesul să blocaţi tot ceea ce trebuie spus aici, ceea ce trebuia spus în 2003, în 2004 şi astăzi.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, eu vă atrag atenţia că trebuie să...

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Încercarea dumneavoastră, domnule preşedinte, de a ne închide gura...(În acest moment, domnul preşedinte închide microfonul domnului deputat Valentin Adrian Iliescu; vociferări, vacarm.)

Domnul Adrian Năstase:

Rugămintea mea pentru toţi colegii este să respecte Regulamentul. Dreptul la replică se oferă în mod firesc pentru aspecte care ţin de persoană. Nu este vorba de a angaja dezbateri, discuţii între colegii care sunt în sală. Unii au spus lucruri care sunt convenabile pentru unii, lucruri convenabile poate pentru alţii.

Vă repet, procedura, foarte clar prevăzută în Regulament, arată în mod evident că un parlamentar poate să mai ia cuvântul după aceea numai în măsura în care are de prezentat anumite aspecte privitoare la persoana sa. Art.27 este foarte clar: "Preşedintele va da cuvântul oricând unui deputat sau senator pentru a răspunde într-o chestiune ce implică persoana sa, limitând timpul acordat în acest scop."

Nu fac decât să aplic Regulamentul. Şi, de aceea, îi rog pe toţi colegii să respecte, împreună cu mine, prevederile din Regulament. În rest, sigur, fiecare poate să aibă punctul de vedere personal în legătură cu aspectele care sunt prezentate aici.

De aceea, vă rog să nu amestecăm lucrurile şi sub diferite pretexte să luăm cuvântul pentru a angaja diferite discuţii aici, în contradictoriu. Nu acesta este rostul dezbaterilor de astăzi.