Parliamentary debates

- după pauză: ora 15:00 -

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, luaţi loc în bănci.

Îmi pare rău pentru întârziere dar, aşa cum am bănuit, multiplicarea şi distribuirea raportului a luat mai mult timp şi sper că toţi colegii au deja o copie din raport. Dacă nu, vă rog să luaţi de la secretariat câte un exemplar.

Înţeleg, de altfel, că există şi o mică problemă în textul raportului, dar Comisia juridică ne va clarifica aceste lucruri la momentul potrivit.

Îi rog pe cei doi preşedinţi ai Comisiilor juridice să vină la prezidiu: domnul senator Eckstein şi domnul deputat Andon.

Stimaţi colegi, voi invita Comisiile juridice, preşedinţii, de fapt, sau preşedintele, cel care doreşte să prezinte în numele celor două Comisii juridice să ne prezinte rezultatul dezbaterilor din cele două comisii şi, după aceea, să ne explice care sunt propunerile pentru abordarea votului şi aş vrea, domnule preşedinte, să ne spuneţi şi din punctul de vedere al calificării legii, din punctul de vedere al sugestiilor pentru procedură, ce fel de tip de vot vom avea, în aşa fel încât să supunem toate aceste elemente discuţiei.

După aceea, dacă veţi fi de acord, pentru fiecare punct din raport, eventual, să vă invit la microfon. Sunt şase puncte în raportul suplimentar care au mai multe componente care, sigur, din punct de vedere tehnic, pot fi discutate dacă vor fi observaţii. Până la urmă, ceea ce va fi important să votăm, repet, pe cele şase puncte, dacă veţi fi de acord, din acest raport suplimentar.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun suplimentar cu privire la decizia Curţii Constituţionale nr. 375/6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.591 din 8 iulie 2005.

Ca urmare a hotărârii celor două Camere ale Parlamentului, întrunite în şedinţa comună din data de 13 iulie 2005, comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au reluat dezbaterile asupra textelor din Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente asupra cărora Guvernul şi-a angajat răspunderea, în condiţiile art. 114 din Constituţia României, texte declarate ca neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 375 /2005.

Cele două comisii juridice s-au întrunit în şedinţă comună în ziua de 13 iulie 2005. La lucrările comisiilor au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi din partea Ministerului Justiţiei, precum şi din partea grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului.

Comisiile juridice, în urma dezbaterilor şi a punctelor de vedere exprimate de către membrii acestora, precum şi de către invitaţi, au hotărât cu 18 voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi trei abţineri să supună plenului Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţă comună, raportul comun suplimentar asupra reexaminării unor prevederi din Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările prevăzute în anexa la prezentul raport suplimentar, care înlocuieşte anexa la raportul iniţial. Este vorba de Anexa nr. 1. Domnul deputat Márton Árpárd-Francisc a propus, la punctul 93, titlul XVII, referitor la art. 82 din Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, introducerea sintagmei, "cu excepţia celor în funcţiune."

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, încât raportul comun suplimentar cuprinzând textele puse de acord cu decizia Curţii Constituţionale la prezentul raport suplimentar urmează a fi adoptate potrivit art. 76 alin. 1 din Constituţia României, republicată.

Raportul comun iniţial din 11 iulie se completează cu prezentul raport comun suplimentar prin care se înlocuieşte anexa iniţială.

La întrebările pe care mi le-aţi pus, domnule preşedinte, aceste prevederi au natură organică, deci este necesar a fi votate cu majoritatea numărului parlamentarilor.

Pe de altă parte, modalitatea de vot... nu există modalitate de vot expres stipulată prin regulamentele celor două comune. Ca atare, plenul urmează să decidă cu privire la modalitatea de vot printre cele prevăzute de Regulament. Nu voi intra în amănunt cu prezentarea modificărilor propuse, pentru că presupun că toţi parlamentarii au primit inclusiv anexa la acest raport, urmând ca, de la caz la caz, să dăm explicaţii dacă ne sunt cerute.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Vreau să vă întreb, domnule preşedinte, dacă putem să abordăm aceste reglementări pe fiecare punct din raport, ţinând seama de faptul că, la fiecare punct din raport, sunt mai multe alineate, mai multe paragrafe dar care, într-un fel, reflectă o abordare unitară privind o anumită temă. Şi, ca atare, dacă sunteţi de acord, aş putea să supun dezbaterii cele şase puncte din raport şi să votăm individual pe ele, deci nu pe alineate şi paragrafe, ci pe punctele din raport, astfel încât să existe o unitate de abordare. Sau consideraţi că trebuie să procedăm altfel?

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Domnule preşedinte, eu vă pot spune cum am procedat noi, în comisiile reunite, respectiv am abordat fiecare alineat în parte, ceea ce a fost o procedură de lucru a celor două Comisii reunite. Dacă plenul consideră că o procedură simplificată este mai bună, nu există nici un impediment din partea Regulamentului.

Domnul Adrian Năstase:

Pentru a nu exista nici un fel de comentariu, să luăm fiecare alineat în parte, pentru că s-ar putea, în definitiv, să existe abordări diferite chiar în cadrul aceluiaşi punct.

În ceea ce priveşte votul, conform Regulamentului şedinţelor comune, trebuie să stabilim tipul de vot, modalitatea de vot şi, sigur, putem să decidem vot deschis sau vot secret.

Vă propun votul deschis, cu mâna ridicată.

Dacă sunt şi alte propuneri?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră modalitatea de vot.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Unanimitate.

Trecem la examinarea raportului.

Poziţia 1, titlul XV, art. 26, paragraful 2.

Voci din sală:

Art.24.

Domnul Adrian Năstase:

Iertaţi-mă, era punctul 26 anterior, dar este vorba de art. 24, paragraful 2.

Dacă sunt observaţii? Vă rog, domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Voi fi foarte tehnic şi foarte scurt. Declaraţia politică cu privire la vot o voi face în final, la fel de scurt, pentru că mi-am expus punctul de vedere. Am înţeles că suntem la art. 24 alin. 2, care s-a supus dezbaterii dumneavoastră.

Vă rog să constataţi că, în această încercare de compromis de mediere, am reuşit să ne compromitem total, pentru că textul a rămas la fel de neconstituţional în raport de decizia Curţii Constituţionale. Nu o comentăm. Ea este şi trebuiesc să îndreptăm ceea ce a spus Curtea Constituţională că am greşit. Şi decizia Curţii Constituţionale spune un lucru frumos şi literar şi juridic, şi anume că în Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu litera şi cu spiritul dispoziţiilor constituţionale, trebuie aleşi magistraţi care desfăşoară activitate specifică acestei funcţii, iar un judecător care nu îndeplineşte activitatea de judecător pierde, în fapt, această calitate. Am luat această decizie ca să vă citez exact. A acorda facultatea de a cere suspendarea din funcţie înseamnă de a-i acorda facultatea de a se deroba de la acea calitate care îi permite să acceadă ca membru în Consiliul Superior al Magistraturii, conform Deciziei Curţii Constituţionale.

În acelaşi timp, problema optării sau imperativului, pentru că aici este o confuzie terminologică şi nu vreau să vă răpesc timpul, cu privire la funcţiile de conducere care trebuiesc abandonate reprezintă iarăşi un compromis de natură a ne compromite în faţa considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale care spune expres că referitor la încetarea funcţiilor de conducere de către judecători, acestora nu li se poate modifica statutul în timpul exercitării funcţiei.

În aceste condiţii, din păcate, acest text, şi ştiu că este şi propunerea unuia dintre colegii mei la care ţin foarte mult, rămâne la fel de neconstituţional şi nu-l vom vota.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al Comisiei? Domnul preşedinte Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Punctul de vedere al Comisiei este exprimat prin însuşi faptul... dacă am înţeles bine în primul rând care-i problema, colegii de la PRM consideră că este cazul să fie consecvenţi faţă de raportul iniţial.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să vorbiţi la microfon!

Domnul Sergiu Andon:

Dacă am înţeles bine că frământarea colegilor este aceea de a rămâne consecvenţi raportului iniţial, punctul de vedere al Comisiei decurge chiar din efortul de a se reuni încă o dată şi de a face un pas serios întru concilierea textelor propuse de iniţiatorul de lege cu Constituţia României şi cu criticile reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul senator Şerban Nicolae. Îmi cer scuze, trebuie să-i dau cuvântul înaintea preşedintelui Comisiei, dar nu l-am văzut în sală.

Domnul Şerban Nicolae:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

În fapt, Curtea Constituţională a ridicat două probleme de neconstituţionalitate.

Unul privea neretroactivitatea legii, în sensul că membrii CSM în funcţie nu pot să fie obligaţi la a opta între calitatea de membru în CSM şi activitatea de judecător sau procuror, iar pe de altă parte era vorba de menţinerea calităţii de judecător sau procuror şi pe durata mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Din acest punct de vedere, textul rezolvă ambele obiecţii de neconstituţionalitate. În fapt, Curtea Constituţională nu a spus că trebuie să desfăşoare plenar întreaga activitate de judecător sau procuror.

Activitatea de judecător sau procuror nu se rezumă la prezenţa în instanţă, în completul de judecată sau, în cazul procurorilor, la efectuarea actelor de urmărire penală. Există o activitate complexă şi care nu este în afara profesiei de judecător sau procuror.

De aceea, vă rog să observaţi că textul adoptat de Comisie cu o largă majoritate răspunde cerinţelor Deciziei Curţii Constituţionale, este în acord cu textul Constituţiei.

În ceea ce priveşte funcţiile de conducere, aici nu încape discuţie că tot pentru viitor s-a introdus această stare de imcompatibilitate între funcţia de conducere la instanţă sau parchet şi calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

În fapt, acest lucru se petrece şi acum, în multe situaţii. Dar, funcţia de conducere, dacă acceptăm ideea că, în Consiliul Superior al Magistraturii, se desfăşoară activitate permanentă, nu se mai justifică la instanţe şi parchete. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de judecători şi procurori, deci de corpurile profesionale din cadrul magistraturii.

Din acest punct de vedere, noi am acceptat acest text pentru că el corespunde şi Constituţiei şi rigorilor Deciziei Curţii Constituţionale şi intenţiei iniţiale a Guvernului.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt comentarii? Nu mai sunt.

Iertaţi-mă. Domnul senator Frunda.

Domnul Frunda György:

Vă mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Domnilor preşedinţi,

Stimate doamne senatori şi deputaţi,

Stimaţi domni senatori şi deputaţi,

Eu cred că soluţia adoptată de cele două Comisii juridice ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au reuşit, prin soluţia pe care ne-o oferă, să pună de acord excepţia de neconstituţionalitate stabilită în mod irevocabil de Curte cu cererile Guvernului prin pachetul de legi pentru care şi-a angajat răspunderea.

Într-adevăr, Curtea Constituţională a stabilit două probleme de neconstituţionalitate: prima este neretroactivitatea legii, adică un mandat început trebuie să-l continui să-l termini sub imperiul mandatului pe care l-ai început, iar pe de altă parte trebuie să găseşti soluţia de a face compatibilă funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii cu cea de judecător sau procuror.

În ceea ce priveşte prima problemă, cele două Comisii au adoptat o soluţie solomonică. Nu au prevăzut obligativitatea ca actualii judecători şi procurori ai Consiliului Superior al Magistraturii să renunţe la exercitarea funcţiei, dar au arătat că pot să facă acest lucru.

Dar întrucât în alin.2 se arată că pentru viitor, pentru noul mandat, toţi judecătorii şi toţi procurorii trebuie să renunţe, trebuie să suspende exercitarea profesiei, şi subliniez acest lucru, nu este vorba despre calitatea de judecător sau procuror, ci este vorba despre exercitarea profesiei de procuror sau de judecător. Adică, membrul Consiliului Superior al Magistraturii îşi păstrează calitatea de judecător sau de procuror, dar el nu poate să instrumenteze dosare, nu poate să facă parte din completul de judecată, deci, nu poate să aducă cu el beneficiul funcţiei de membru al Consiliului Superior al Magistraturii în instanţa în care el este judecător sau la parchetul al cărui procuror este.

În acest lucru nu lezez dreptul judecătorului sau al procurorului, el îşi păstrează calitatea de judecător sau procuror, dar, în acelaşi timp, pune o barieră în calea posibilităţii unui eventual trafic de influenţă, a unui abuz, a unei posibilităţi de a influenţa o hotărâre dreaptă judecătorească sau întocmirea unui rechizitoriu corect.

De aceea, cred că prin construcţia lui, prin defalcarea articolului unic în patru alineate care se referă, pe de o parte, la actualii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, separat la funcţiile de conducere, separat pentru mandatele următoare şi, în final, arată clar că aceşti oameni îşi păstrează locuri şi ajung înapoi în funcţia de judecători sau de procurori. Eu cred că soluţia oferită de cele două comisii de specialitate îndeplineşte scopul prevăzut în Constituţie, a pune în acord textul nou pe care urmează să-l votăm cu textul constituţional şi cu dorinţa Guvernului.

Vreau să răspund şi unei excepţii ridicate de Guvern. Guvernul spunea, doamna ministru, ieri, că această formă nu rezolvă neconstituţionalitatea sau prevederile art.125 din Constituţie, alineatul ultim, care spune că judecătorul sau procurorul este incompatibil cu orice altă funcţie publică, cu excepţia celei de profesor universitar. Este adevărat. Numai că vă rog să nu uitaţi că funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii este ombilical legată de funcţia de judecător sau de procuror.

Nu poate să vină cineva din afara sistemului juridic să fie membru al Consiliului Superior al Magistraturii. E imposibil ca să nu fie membru al Consiliului Superior al Magistraturii numai judecători sau procurori. Legătura este condiţionată, este instituţională, este normală, este funcţională. Dacă încerc să tai această legătură instituţională, atunci nu îşi mai are rostul Consiliul Superior al Magistraturii, nu mai poate să controleze activitatea instanţelor judecătoreşti, a Parchetului. Or, înfiinţarea acestei funcţii publice, acestei instituţii separate, autonome, de sine stătătoare este tocmai în vederea independenţei justiţiei.

Justiţia poate fi independentă, poate fi reală, poate fi corectă şi apărată de orice influenţă a politicului doar în situaţia în care problemele judecătorilor, ale procurorilor sunt rezolvate de ei înşişi. Am introdus această legătură între funcţia de judecător, procuror, pe de o parte, şi funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii tocmai ca noi, Parlamentul, să nu intervenim în treburile justiţiei.

De aceea, grupurile parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România vor vota pentru acest articol şi vă recomandă să faceţi la fel.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Dacă nu mai sunt alte comentarii, supun votului dumneavoastră formularea alin.2 al art.24, în varianta din raportul suplimentar al Comisiilor juridice.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. Vă rog să ridicaţi mâna cei care votează pentru, pentru că e o operaţiune ceva mai dificilă, sunt foarte mulţi colegi în sală astăzi, ca niciodată.

Stimaţi colegi, îmi cer scuze, dar vă rog să mai ridicaţi o dată mâna cei care sunt pentru. E vorba de adaptarea secretarilor la acest mod de a vota.

238 voturi pentru. (Aplauze)

Împotrivă? Vă rog să votaţi împotrivă. 39 voturi împotrivă.

Abţineri? Vă rog să număraţi. 125 de abţineri.

Stimaţi colegi,

Trecem la următorul text, este vorba de alin.3. Dacă doreşte cineva, de fapt au fost comentarii pentru acest text. Atunci, vă sugerez, dacă nu sunt obiecţii, să trecem direct la vot pentru alin.3.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 238 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să număraţi. 39 voturi împotrivă.

Abţineri? 125 de abţineri.

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe la alin.4. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 238 voturi pentru.

Împotrivă? 39 voturi împotrivă.

Abţineri? 125 abţineri.

Vă mulţumesc.

Trecem la pct.2 din raport, art.24.

Aş vrea dacă se poate să explicaţi. Aici era şi o problemă de redactare, din câte am înţeles, de clarificare.

Domnul senator Eckstein sau domnul deputat Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Este o pură problemă de tehnică legislativă care se va rezolva prin redactarea finală a legii. Este vorba de faptul că alin.3 al art.24 din lege, în forma iniţială, a rămas nemodificat, dar datorită renumerotării impuse de alineatele nou introduse, el va primi numărul de alin.5.

Grafic, era greu de juxtapus acest lucru, însă în cursivitatea legii, când va pleca la Monitorul Oficial, fostul alineat 3 din art.24, lege iniţială, va apărea aici ca alin.5.

În legătură cu el, nu au fost probleme de constituţionalitate.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt observaţii. Nu sunt observaţii.

Eu vă propun să votăm pentru pct.2 din raport care vizează şi primul aspect şi cel de al doilea, eliminarea. Domnul deputat Bolcaş. Poftiţi!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, dar aici se impun voturi diversificate din motive diverse. Renumerotarea, deşi pare o problemă de tehnică, n-o putem vota pentru că n-am fi consecvenţi cu textul de modificare anterior, dar eliminarea o votăm, pentru că întotdeauna Curtea Constituţională ne-a cerut această eliminare.

Deci, vă rog să puneţi la vot fiecare alineat în parte.

Domnul Adrian Năstase:

De acord.

Supun votului dumneavoastră prima propunere din pct.2 din raport, renumerotarea.

Cine este pentru? 245 de voturi pentru.

Împotrivă? 26 de voturi împotrivă.

Abţineri? Vă rog să număraţi. 114 abţineri.

Vă mulţumesc.

Pentru a doua propunere, respectiv eliminarea alin.4.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 277 de voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri? Vă rog să număraţi.125 de abţineri.

Vă mulţumesc.

Trecem la pct.3 din raport şi rog comisia să ne prezinte elementele care au justificat aceste soluţii.

Dacă sunt comentarii. Practic, este o propunere de eliminare. Vă rog, domnule Andon, poate spuneţi două cuvinte.

Domnul Sergiu Andon:

Eliminarea art. II este consecinţa modificărilor care s-au adoptat deja pentru punctele 1 şi 2 din modificări, respectiv cele adoptate pentru art.24.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Comentarii. Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de la pct.3 din raport.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 277 de voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 124 de abţineri.

La pct.4 din raport, rog comisia să prezinte raţiunile pentru care s-a făcut această sugestie de modificare referitoare la art.81.

Domnul Sergiu Andon:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aici, operaţiunea a fost relativ mai simplă, în sensul că obiecţia de neconstituţionalitate viza sintagma "alta decât cea de judecător sau procuror". Motivul de neconstituţionalitate rezida în încălcarea prevederilor art.15, respectiv în crearea unui regim de discriminare negativă, situaţie în care comisiile au păstrat textul art.81 alin.8 propus de iniţiatorul de lege cu simpla eliminare a sintagmei "alta decât cea de judecător sau procuror", astfel încât şi aceste categorii profesionale, respectiv magistraţii, să beneficieze de regimul general din economie.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt observaţii. Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de la pct.4 din raport.

Cine este pentru? 267 voturi pentru.

Împotrivă? 22 de voturi împotrivă.

Abţineri? 115 abţineri.

Vă mulţumesc.

Trecem la pct.5 din raport referitor la art.82. Vă rog, domnule preşedinte Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aici, operaţiunile comisiei au pornit de la un punct de vedere exprimat de doamna ministru Monica Macovei şi domnul ministru Bogdan Olteanu, prezenţi la schimbul de soluţii încercat încă de aseară de grupul de specialişti, şi anume că, critica de neconstituţionalitate s-ar lega în mare măsură de greşita înţelegere a textului. Respectiv, dacă ar fi vorba numai de judecătorii Înaltei Curţi şi magistraţii Parchetului General de pe lângă Înalta Curte sau de toţi judecătorii şi magistraţii.

În această situaţie, formula acceptată de comisii, de altfel, cu o majoritate mult mai concludentă decât scorul obişnuit la celelalte articole, a fost aceea de precizare a exprimării legislative, încât în formula actuală considerăm că se satisfac şi cerinţele de constituţionalitate, dar s-a obţinut şi un text aproape identic, din punct de vedere al conţinutului, al obiectului legiferării, cu intenţia iniţiatorului manifestată o dată cu introducerea pachetului de legi.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Comentarii? Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Pentru a vă demonstra din nou că avem o atitudine constructivă, vreau să vă avertizez că, prin reformulare, dintr-o greşeală de necunoaştere a tehnicii legislative, manifestată de Guvern, ajungem să cădem într-o greşeală şi mai mare prin precizarea făcută.

Doamna ministru Macovei ne-a spus că în textul art.82, având în vedere virgulele care există: "judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie..." etc. nu se referă la magistraţii care formează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a argumentat: există virgulele, referirea se face numai la magistraţii asistenţi ai Înaltei Curţi de Justiţie. Deci, judecătorii nu, procurorii nu, şi aşa mai departe.

Şi acum vine o reformulare care spune: "Judecătorii şi procurorii de la toate instanţele." Păi de-abia acum precizăm că e vorba şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru că este instanţă şi aici există judecători. Dintr-o greşeală, din necunoaşterea tehnicii legislative, se ajunge prin precizarea asta la o greşeală şi mai mare care afectează judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Dacă se menţine formularea, vom vota categoric împotrivă şi pentru acest argument.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul senator Frunda.

Domnul Frunda György:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Formularea iniţială n-a fost destul de clară. Într-adevăr, doar virgulele nu erau suficiente pentru a înţelege dacă textul de lege se referea la absolut toţi judecătorii de la toate instanţele de judecată, de la bază până la Înalta Curte, sau numai la membrii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Noi am încercat, prin modificarea pe care am adoptat-o, să aplicăm principiul nediscriminării. Toţi judecătorii, toţi procurorii de la toate instanţele care lucrează în această ţară, precum şi magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie vor fi pensionaţi la fel ca toată lumea, vor fi pensionaţi la vârsta pensionării şi am eliminat prevederile Legii nr.19 din 2000, pentru că între timp s-a adoptat Legea nr. 303 din 2004 care reglementa acest lucru.

Dar, prevăzând această formulare nouă, va exista o singură excepţie care se referă la profesorii universitari, care, în oricare domeniu ar lucra, ei pot să lucreze peste limita de pensionare prevăzută de legea ordinară.

De aceea, noi credem că prin adoptarea acestei modificări, textul adoptat este în concordanţă cu Constituţia şi, drept urmare, vă rugăm să o votaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt comentarii.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră această propunere a comisiilor juridice.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 363 de voturi pentru.

Împotrivă? 39 de voturi împotrivă. Rectific, 35 de voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Stimaţi colegi,

Mergem mai departe la pct.6 din raport. Este vorba de propuneri de eliminare în ceea ce priveşte unele alineate ale art.IV.

Îl rog pe domnul preşedinte Sergiu Andon să ia cuvântul.

Domnul Sergiu Andon:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Situaţia este comună tuturor celor 3 alineate. Sigur, onoratul prezidiu va decide dacă respectă procedura foarte scrupuloasă, deja acceptată. În opinia noastră, nu este util, dar problema pe care o supunem plenului este aceea că, la acest text, este imposibil de creat o concordanţă cu exigenţele Constituţiei, pe simplul fapt că textul a fost criticat şi decizia a reţinut critica pentru caracterul de retroactivitate al legii, unul din principiile constituţionale de neînfrânt.

Iar pentru că este vorba de dispoziţii tranzitorii, deci de aplicabilitate imediată, orice posibilitate de a lărgi interesul şi de a da soluţii diferenţiate pentru ceea ce numim noi "facta pendentia", pentru "facta futura", pentru fapte viitoare, a fost imposibilă.

Pentru acest motiv, comisiile reunite, cu majoritate de voturi, au propus eliminarea acestor alineate. În eventualitatea în care le veţi pune la vot separat, vă rog să aveţi în vedere că acelaşi lucru l-aş repeta şi pentru celelalte două alineate. Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a alin.1 al art.IV. Din partea comisiilor există această propunere în raportul suplimentar.

Cine este pentru această propunere? Vă rog să număraţi. 277 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri? Vă rog să număraţi. 125 de abţineri.

Propunerea de eliminare a alin.6 al art.IV.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 277 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 124 de abţineri.

Propunerea de eliminare a alin.7 al art.IV.

Cine este pentru? 277 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri?

O să corectăm imediat votul.

137 de abţineri şi am să modific anunţul referitor la voturile pentru: 265 de voturi pentru. Vă mulţumesc.

Domnul preşedinte Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Apare acum o problemă de corelare legislativă. Ea nu a format obiectul analizei Curţii Constituţionale, dar regulile, tehnicile legale, normele tehnicii legislative ne-o impun, şi ale logicii de altfel, şi anume: acest art.IV are în continuarea fostului alin.7, acum eliminat, alin.8, 9, 10 şi 11. Din aceste patru alineate, alin.8, 9 şi 10 rămân fără obiect, deoarece toate se referă la ipotezele reglementate prin alineatele acum eliminate.

Vă rog să supuneţi votului, repet, ca o necesitate de corelare legislativă, eliminarea alin.8, 9 şi 10 din art.IV. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Sunt obiecţii?

Supun votului dumneavoastră această propunere din partea comisiilor.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 347 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri? Vă rog să număraţi. 32 de abţineri.

Stimaţi colegi,

Supun acum votului dumneavoastră raportul celor două comisii în ansamblu.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 402 voturi pentru. (Aplauze puternice din partea grupurilor PRM şi PSD.)

Împotrivă? Vă rog să număraţi. 38 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Raportul comisiilor a fost aprobat.

Am o rugăminte, însă, pentru viitorul regulament, va trebui să stabilim mai clar dacă, după ce se dă un vot pentru lege organică pentru fiecare punct, mai este nevoie de un vot final pentru raportul comisiilor. L-am dat ca să nu fie nici un fel de discuţie. Dar este o chestiune, fără îndoială, de gândit pentru viitorul regulament, pentru că altfel s-ar fi putut da un vot obişnuit pentru fiecare punct şi vot pentru lege organică, pentru raport, pentru votul final.

Am spus această chestiune pentru membrii comisiilor noastre de regulament pentru a examina această problemă.

Am o rugăminte: să nu plecaţi din sală. Am înţeles că domnul deputat Bolcaş vrea să facă o declaraţie după vot. Şi să-mi daţi voie, după ce vorbiţi dumneavoastră, vreau să anunţ că se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale.

Dar, am să vă rog, întâi, să luaţi cuvântul, şi după aceea am să fac anunţul respectiv.

Aveţi cuvântul, domnule deputat!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Considerentele pentru care nu am acceptat această reexaminare le-am expus la începutul şedinţei, din respect pentru domniile voastre, şi daţi-mi voie cu modestie să spun, din respect şi pentru mine, nu mă voi repeta: este foarte bine că a intervenit Curtea Constituţională pentru a opri o manevră de epurare politică în justiţie, mai dură decât manevra de epurare comunistă, operată în acest domeniu din 1948. Este bine că n-au trecut aceste prevederi legale, dar prin votul nostru nu puteam consfinţi ca responsabilitatea pentru o asumare de răspundere a Guvernului să revină acum Parlamentului.

Ce s-a făcut? S-a "cârpit" o responsabilitate guvernamentală cu responsabilitatea Parlamentului.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, doar o clipă vă rog. Vreau să fac apel la colegii noştri, să mai stea câteva minute în sală, pentru că şedinţa nu s-a încheiat. Bufetul rămâne deschis, deci vă rog foarte mult, stimaţi colegi, şedinţa nu s-a încheiat şi vă rog să luaţi loc în bănci şi să-i ascultaţi pe cei care vor să facă explicaţii după vot.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi ca să închei, aş vrea să vă spun că pe baza acestor "cârpeli" făcute la această oră, avem o reformă Monica Macovei "cârpită", sau mai corect, doamna ministru Monica Macovei are o "cârpă de reformă".

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea grupului PRM.)

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Rădulescu, înţeleg că doreşte, de asemenea, să facă o explicaţie de vot, după vot.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Sigur, este necesară după o astfel de sesiune o explicare a poziţiei Grupului parlamentar al Partidului Democrat. În decursul votării legii pe articole, în general noi ne-am abţinut. Am considerat că nu este un lucru bun să contestăm decizia Curţii Constituţionale, deşi aceasta este neconvenabilă, dar ştiţi dictonul "dura lex sed lex" (aplauze din partea Grupului parlamentar al PD) şi am preferat să nu mergem împotriva deciziei Curţii Constituţionale.

Nu putem însă nici să fim de acord cu eliminarea din lege a unor prevederi care ar fi adus un suflu nou, un aer mai curat în justiţie, făcând-o mai eficientă şi mai transparentă. De aceea am preferat să ne abţinem, în general. A existat şi un punct care a fost agreat de către toată lumea şi care era necesar. Era, într-adevăr, un text nou, care alinia legea la prevederile constituţionale şi era în concordanţă cu decizia Curţii şi acolo am votat pentru.

În finalul legii, în finalul raportului, am preferat să votăm pentru acest raport, deoarece cu excepţia tăieturilor operate de către Curtea Constituţională, restul prevederilor Legii privind reforma în justiţie sunt necesare. Ele aduc transparenţă şi un aer nou, un suflu nou în justiţie.

De aceea am votat pentru, pentru ca legea aceasta, restul prevederilor pe care le considerăm bune, să nu se blocheze în Parlament. Am auzit spunându-se aici, în multe cazuri, din partea opoziţiei, că nu mai sunt necesare legi noi în justiţie. Că reforma justiţiei, din punct de vedere legislativ, este terminată şi că este necesară doar o bună aplicare a legilor.

Suntem cu totul de acord cu ultima parte a afirmaţiilor dumneavoastră. Este necesar să avem legi bune, dar este necesar să avem sută la sută justiţie care să aplice bine legile. Şi de aceea a fost necesar să fie iniţiat acest pachet legislativ referitor la aprofundarea, că n-am început-o acum, a reformei în justiţie.

Am tot respectul faţă de toate persoanele care în această ţară administrează actul de justiţie şi aplică legea, dar trebuie să recunoaştem că în unele locuri, destul de multe, sunt persoane care ne îndreptăţesc să dăm justiţiei denumirea de justiţie de cumetrie. Această situaţie trebuie schimbată, de aceea acest pachet a fost necesar, de aceea pentru ca celelalte prevederi să intre cât mai repede în viaţa de fiecare zi, am votat pentru acest raport.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD.)

Domnul Adrian Năstase:

Domnul senator Geoană.

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

În această vară blestemată pentru ţară, cu inundaţii, cu calamităţi, cu probleme serioase pentru ţară, sub cupola Parlamentului României, raţiunea a învins.

Şi aş vrea să-i felicit pe cei care au contribuit direct sau indirect la înlăturarea unui pretext pentru o criză politică artificială şi dăunătoare interesului ţării. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD.)

Am încercat, Partidul Social Democrat şi alte partide, cărora aş vrea să le mulţumesc pentru înţelepciune şi înţelegerea interesului ţării, că în acest moment avem nevoie de stabilitate politică, că primul act al acestei telenovele politice, care a încercat să ducă ţara în instabilitate şi alegeri anticipate, s-a încheiat şi că întoarcerea la popor, de care vorbeau unii dintre colegii care s-au abţinut şi la numerotarea unor paragrafe, înseamnă, în primul rând, întoarcerea la Constituţie, în primul rând, întoarcerea la Parlament şi în primul rând, întoarcerea la nevoile reale ale ţării. Nu de această telenovelă avea nevoie România în aceste momente.

În al doilea rând, cred că cei care au încercat să demonizeze Curtea Constituţională, cei care au încercat să demonizeze inclusiv partidul pe care-l conduc, au făcut o gravă eroare tactică, pentru că în fapt ce s-a reuşit este producerea unei grave fisuri în Alianţa "DA" PNL-PD. Nu premierul Tăriceanu a fost lăsat în offsaid, ci întregul concept de reformă a justiţiei, şi aşteptările populaţiei au fost lăsate în offsaid. A fost un scenariu prost pregătit, prost executat, în care unii plătesc preţul, şi alţii - undeva în palate - zâmbesc şi-şi freacă mâinile.

Nu în ultimul rând, vreau să vă spun câteva cuvinte despre un lucru pe care şi partidul pe care-l reprezint şi-l conduc îl consideră esenţial pentru România. Reforma în justiţie nu a început o dată cu guvernarea liberal-democrată. Obligaţiile faţă de Europa şi clauza de salvgardare sunt legate exclusiv de implementarea pachetului de legi adoptat în iunie 2004, exclusiv. Şi-i somez pe cei care spun altfel să citească obligaţiile din încheierea negocierilor cu Uniunea Europeană.

Dar, ceea ce am reuşit să facem astăzi este: unu, să acordăm respectul cuvenit Constituţiei naţiunii; doi, chiar dacă nu ne place cine este în Curtea Constituţională sau nu ne place cum a judecat, reflexul nostru democratic este de a respecta această instituţie fundamentală a statului. şi vreau să spun că salut, deşi poate planul iniţial a fost diferit al preşedintelui ţării, că ieri, într-un final, a înţeles că această Constituţie, această lege fundamentală a României trebuie să fie respectată.

Votul nostru, şi aş vrea să mulţumesc şi colegilor mei care au contribuit la găsirea unei soluţii de compromis, reflectă dorinţa de a asigura României stabilitate politică. Nu vom înceta să criticăm slaba performanţă a guvernării, dar în acest moment, în această vară blestemată pentru România, alte lucruri sunt mai importante. Să ne întoarcem la problemele ţării şi să lăsăm disputa ieftină şi contraproductivă pentru altă dată, nu acum.

Încă mai putem să salvăm integrarea României în Uniunea Europeană la termen. Încă mai putem. Este ultimul tren, este ultimul minut! Şi votul nostru este pentru acest efort naţional.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al Minorităţilor Naţionale.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Cred că astăzi am dat un examen de maturitate politică, pe care l-aş compara cu examenul pe care l-am dat în legislatura 1996-2000 în faţa mineriadei din acel moment.

Este a doua oară când am asistat la o foarte serioasă şi responsabilă mediere venită din partea preşedintelui României, este a doua oară când am văzut toate partidele politice făcând un efort pentru a rezolva o problemă, este a doua oară când am văzut că putem împreună să soluţionăm o problemă care putea duce ţara în haos.

Consider că prin acest vot am reuşit cu toţii să restabilizăm lucrurile, să continuăm reforma, să respectăm Constituţia şi legile ţării, aşa cum vă amintesc că a jurat fiecare dintre noi când am fost învestiţi ca deputaţi şi senatori.

Sigur că în zilele care vor urma o să revedem declaraţii contradictorii. Ele fac parte din jocul politic. Dar efortul de stabilizare la care am asistat în ultimele două zile, noi, Grupul parlamentar al Minorităţilor Naţionale, care am militat consecvent pentru stabilitate, îl considerăm un efort peste care va fi foarte greu să se treacă.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.)

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Marton Arpad, din partea grupurilor UDMR.

Domnul Márton Arpad Francisc:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De 15 ani, de când am intrat în Parlament, noi am decis ca problemele noastre să încercăm să le soluţionăm în aula acestui Parlament. Ca atare, eram convinşi că singurul loc unde se pot găsi soluţii pentru asta, câteodată chiar soluţii insuficiente pentru noi, paşi mici, cum s-ar spune, se pot realiza în această aulă.

Aşa am declarat şi atunci când am auzit de deciziile Curţii Constituţionale, care nu ne-au bucurat. Suntem convinşi că s-ar putea ca unele decizii chiar să nu fie în concordanţă cu Constituţia, dar erau deciziile Curţii Constituţionale. Iar Constituţia, pentru această situaţie, prevede o obligativitate a Parlamentului, a Parlamentului şi nu a Guvernului, cea de a soluţiona acest conflict, declarat de Curtea Constituţională.

Tocmai de aceea am spus, din primele zile, că trebuie să găsim o soluţie pentru această situaţie, în Parlament, şi nu prin demisia Guvernului. Nu anticipatele rezolvă această problemă, mai ales că suntem, într-adevăr, într-o perioadă când avem nevoie de un Guvern valid, şi nu unul de tranziţie. Chiar de aceea am încercat noi să găsim soluţii comune, pe cât posibil, care să fie agreate de majoritatea parlamentară. Nu peste tot ne-a fost uşor, nu peste tot am găsit cea mai bună soluţie, drept urmare am votat împotrivă sau chiar ne-am abţinut pentru acele soluţii unde noi am crezut că s-ar fi putut găsi una mai bună. Dar cu toate acestea, am votat pentru această formulă, pentru ca să mai facem încă un pas, poate mic, dar mai mare decât am fi făcut cu primul raport al comisiei în această reformă a justiţiei.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Sergiu Andon, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.

Domnul Sergiu Andon:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

O să fiu mai scurt, pentru că este o plăcere să constat faptul că, consensul votului, putem spune aşa, privindu-l în ansamblu, se regăseşte şi în consensul interpretărilor şi motivărilor asupra votului, eu purtând cuvântul colegilor mei conservatori, regăsind o bună parte din ceea ce voiam să mărturisesc în luările de cuvânt anterioare.

Aş vrea pe scurt, totuşi, să punctez trei nuanţe la care ţinem. Prima este aceea că examenul de democraţie, "bacalaureatul", aproape, i-am zice noi, ţinut şi promovat astăzi cu succes, sub această cupolă, am vrea să-l considerăm şi-l considerăm promovat de ansamblul instituţiilor statului implicate şi ale factorilor politici. Nu credem că este numai un merit al Parlamentului. suntem la capătul unui drum anevoios, în care mecanismele statului de drept s-au dovedit fiabile. Guvernul a avut hărnicia şi curajul să pregătească un complex pachet de legi ambiţioase şi definite politic destul de clar. Parlamentul l-a examinat cu responsabilitate şi a acceptat angajarea răspunderii Guvernului, înţelegând prin aceasta şi obligând Guvernul că prin angajarea răspunderii îşi angajează şi răspunderea pentru punerea în operă a pachetului de legi, ceea ce sperăm să se întâmple de acum încolo. opoziţia şi-a îndeplinit cu acribie rolul firesc de "avocat al diavolului" să-i spunem, de asigurare a contradictorialităţii şi a examinat cu maximă atenţie prevederile legii, căutându-i zonele mai puţin rezistente şi procedând în consecinţă. Curtea Constituţională, însăşi, într-un timp record, faţă de volumul sesizării, a analizat cu atenţie şi a pronunţat o hotărâre, mulţi dintre noi credem înţeleaptă, indiferent ce părere am avea despre componenţa umană a Curţii. comisiile juridice, scuzaţi-mi lipsa de modestie, primind învestirea, în virtutea Constituţiei, de a reexamina, au făcut prompt efortul de a pune de acord textele. pe măsură ce pasiunile au ajuns la paroxism, a intervenit, cu rolul pe care i-l acordă art.80 alin.2 din Constituţie - preşedintele României - şi şi-a îndeplinit la timp rolul de mediator, permiţând acest moment de fructificare finală a propunerii legislative.

Deci, considerăm că este un proces încununat, într-adevăr, cu dezbaterile şi cu votul de astăzi şi care sperăm să continue şi în continuare, prin promulgare şi aplicare.

A doua idee este aceea că poziţia pe care a adoptat-o, uneori cu curaj, alteori iritând sau nedumerind, reprezentanţii Partidului Conservator, în diferite mecanisme dintre cele enunţate, nu este decât un semn suplimentar de constanţă faţă de valorile în care credem şi pe care le promovăm, şi anume, valorile stabilităţii, ale lucrului fără patimă pentru ţară, ale respectării Constituţiei şi instituţiilor statului de drept.

Aş adăuga chiar că, la început de viaţă, în ipostaza noastră corectată de Partid Conservator, considerăm o datorie de onoare să ne gândim la omonimii din istorie, care întotdeauna, în asemenea momente grele, au jucat rolul de cumpănă şi rolul de factor ponderator ale emoţiilor politice. Aşa vom face şi în continuare!

În sfârşit, am simţit în unele luări de cuvânt că s-au plătit şi poliţe. Noi, Conservatorii, nu avem de plătit poliţe, dar n-aş fi cinstit dacă nu v-aş mărturisi că avem de încasat poliţe morale şi spun doar atât: ne-am dovedit, încă o dată, între multe ghilimele, "imorali", cum cred unii, prin imoralitatea noastră înţelegându-se aceea că punem principiile şi consecvenţa faţă de regulile democraţiei, faţă de legi, faţă de Constituţie mai presus chiar decât lucrul care ne este şi el foarte scump, unisonul cu vocea aliaţilor noştri. Unison, care şi el credem că trebuie să se întemeieze tot pe principii şi pe reguli.

Mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă n-aţi vorbit pentru colegi, oricum aţi vorbit pentru istorie.

Vreau să vă anunţ, stimaţi colegi, că ne vom revedea în curând. Cei care nu au vorbit astăzi, vreau să vă asigur că veţi putea să faceţi acest lucru zilele viitoare, pentru că dacă Guvernul va da ordonanţe de urgenţă, nu ştiu care Guvern, pentru că înţeleg că la concurenţă cu noi domnul prim-ministru Tăriceanu făcea unele anunţuri, dar în măsura în care vor fi ordonanţe de urgenţă transmise la Parlament, conform Constituţiei, va trebui să organizăm şedinţe ale Camerelor, pentru a examina într-un interval de 5 zile, deci să convocăm în 5 zile Camerele în sesiune extraordinară pentru a discuta ordonanţele de urgenţă.

De aceea, vreau să fiţi pregătiţi în perioada următoare pentru reîntâlniri cât mai dese şi cât mai plăcute.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,25.