Parliamentary debates

Domnul Bogdan Olteanu:

În aceste condiţii, la următorul punct al ordinii de zi avem continuarea dezbaterii pe articole la Proiectul de lege privind Codul de procedură penală.

Vă reamintesc că ne aflăm la pct. 86 de pe lista de amendamente admise. De asemenea, am discutat primele 11 amendamente respinse. Rog reprezentanţii comisiei să se prezinte.

Vă rog.

Vă reamintesc, de asemenea, chestiunea de procedură ridicată de domnul deputat Marcu Tudor care a solicitat ca toţi reprezentanţii comisiei să se afle în banca comisiei dacă evident vor fi de acord.

Ne aflăm la pct. 86 de pe lista de amendamente admise. Ceruse cuvântul iniţiatorul amendamentului, domnul deputat Băeşu. Dacă domnul deputat Băeşu doreşte să intervină din nou. Nu există această dorinţă.

Doriţi să interveniţi?

Voci din sală:

Nu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă nu există obiecţii sau comentarii la pct. 8, vă mulţumesc.

Pct. 86 este adoptat.

Pct.87 ?

Da, vă rog, domnul deputat.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte, la pct. 87 dumneavoastră vedeţi că în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi s-a modificat substanţial textul pe care l-am primit de la Senat. De aceea eu aş propune retrimiterea şi a acestui articol la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Aşa cum vedeţi, la Senat prelungirea se dispunea de judecător, iar în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi s-a hotărât ca procurorul să fie cel care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, să fie cel care dispune prelungirea.

Deci, de aceea, domnule preşedinte, vă rog să fiţi de acord cu retrimiterea şi a acestui articol la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Înţeleg că vorbiţi şi din partea comisiei.

Iniţiatorul, de acord.

Doamna Monica Luisa Macovei:

Da.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

În aceste condiţii o să trimit pct.87 la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Domnul preşedinte, cum facem cu termenul? Ce termen propuneţi.

Domnul Sergiu Andon:

O dată cu celelalte.

Domnul Bogdan Olteanu:

E un termen bun.

Vă rog.

Domnul Sergiu Andon:

Voiam să vă informez cu acest prilej că ne-am propus şedinţa cu această temă mâine, la ora 14,00, înaintea şedinţei comune cu statutul minorităţilor.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Trecem la pct.88. Obiecţii, comentarii la formularea comisiei? Nu sunt. Aprobat.

Pct.89. Obiecţii, comentarii la formularea comisiei? Nu sunt. Aprobat.

Pct.90. Obiecţii, comentarii la formularea comisiei? Nu sunt. Aprobat.

Pct.91. Obiecţii, comentarii la formularea comisiei? Nu sunt. Aprobat.

Pct.92. Obiecţii, comentarii la formularea comisiei? Nu sunt. Aprobat.

Pct.93. Există mai multe amendamente admise de comisie şi, de asemenea, un amendament respins de comisie la pct.93.

Dacă se susţine amendamentul respins.

Dacă la amendamentele admise există observaţii?

Vă rog, doamna ministru.

Din păcate, tehnologia nu ne ajută şi o să vă rog să luaţi cuvântul de la tribună. Microfoanele de la banca Guvernului nu funcţionează.

Guvernul este mai bine ascultat la Senat, domnilor colegi, acolo funcţionează şi microfoanele de la banca Guvernului.

Vă rog, doamna ministru.

Doamna Monica Luisa Macovei:

Mulţumesc.

Poate că ar trebui să rediscutăm în comisie aceste amendamente pentru că e vorba de motivele arestării preventive. Noi am pus în acord dispoziţiile din Codul de procedură penală român cu cele ale articolului 5 din Convenţia europeană a drepturilor omului, pe acea clasificare drept "date" certe necesare, ca nivel de probaţiune pentru luarea măsurii arestării preventive în toate acele cazuri enumerate.

Amendamentul nostru a fost să rămână "date" şi, ca atare, solicit retrimiterea la comisie sau admiterea amendamentului nostru.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Comisia.

Domnul Sergiu Andon:

Comisia consideră această propunere irezistibilă, aşa că concluzia este de trimitere la comisie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnul preşedinte Sergiu Andon mi-a luat-o înainte, aşa că nu am decât să adaug şi eu că, de data aceasta, doamna ministru a fost irezistibilă.

Vă rog să retrimiteţi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai există alte intervenţii la acest articol.

Va merge împreună cu celelalte la comisie pentru a fi discutat mâine la prânz.

Pct. 94. Observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.95, 96, 97, 98, 99, 100. Observaţii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat până la 100. Salut pe această cale prezenţa printre noi şi a euro-observatorilor.

Pct.101. Observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.102. Adoptat.

Pct.103. Vă rog, domnul deputat Nicolicea, la 103.

Domnul Eugen Nicolicea:

Senatul a încercat să evite o repetiţie, să nu existe "sau" de două ori. Din nefericire a înlocuit "sau" cu "ori" exact acolo unde termenul repeta formula din Constituţie, deci la "ori" propun să se înlocuiască cu "sau", să fie identic cu forma prevăzută în Constituţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă există obiecţii?

E o modificare de natură gramaticală.

Domnul Bolcaş, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vedeţi, încercând să facem bine, facem rău. Amendamentul de la 103, autor Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi prevede, dispune prin încheierea motivată "revocarea arestării preventive", mi se pare corect, şi "punerea de îndată în libertate a inculpatului". Comisia juridică de, disciplină şi imunităţi a adăugat "de îndată" şi "dacă nu este arestat în altă cauză". Ei, acest adaos, "dacă nu este arestat în altă cauză", contravine unor principii ale procedurii penale. Principiul care se aplică aici este autonomia procedurală a fiecărui mandat de arestare în parte.

În aceste condiţii, adăugând "dacă nu este arestat în altă cauză", nu se face decât să se reproducă ceea ce, în genere, se scrie în încheierile judecătoreşti privind punerea în libertate, "punerea de îndată în libertate dacă nu este arestat în altă cauză".

Într-o hotărâre judecătorească se mai poate menţiona acest lucru, dar în procedură consider că nu este cazul, având în vedere că textul se referă la un mandat şi procedura unui anume mandat, determinat independent de existenţa altora.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ujeniuc.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Se pare că colegul Bolcaş are dreptate şi că această adăugire a comisiei...

Domnul Bogdan Olteanu:

O să vă rog să trageţi microfoanele un pic mai jos că nu se aude.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Această adăugire a comisiei referitoare la propoziţia de final "dacă nu este arestat în altă cauză", nu-şi găseşte locul în acest articol.

De ce? Pentru că este inutil de comentat, de arătat că din moment ce se dispune punerea de îndată în libertate a unei persoane, aceasta, cu adevărat, va fi liberă şi automat dacă are alt mandat, are altă cauză de arestare legală în altă cauză, sigur că nu va fi pus în libertate.

"Punerea de îndată în libertate" se referă numai la mandatul la care se discută în temeiul art. 160 indice "b" alin. 2.

Tot ce este în afara acelei cauze supuse judecăţii este cu totul altceva. Deci, practic, este o precizare inutilă în acest articol. Adică îi dau dreptate întru totul domnului Bolcaş.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dacă există alte intervenţii.

Comisia, de acord? Punct de vedere? Mulţumesc.

Iniţiatorul?

Doamna Monica Luisa Macovei:

De acord.

Domnul Bogdan Olteanu:

Supun atunci votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Bolcaş, de a elimina ultimele cuvinte, cele de dinainte de virgulă, cele de după ultima virgulă din art. 9 )160) indice "b" - "dacă nu este arestat într-o altă cauză" şi înlocuirea gramaticală a lui "ori" cu "sau".

Vă rog să vă exprimaţi votul.

(Conform afişajului, 134 deputaţi au fost prezenţi, 131 au votat pentru, nici unul împotrivă, nici o abţinere).

Vă mulţumesc. S-a adoptat cu modificările operate, "sau" în loc de "ori" şi eliminarea formulei "dacă nu este arestat într-o altă cauză".

Pct.104. Observaţii, comentarii? Nu sunt.

Pct.105. Observaţii, comentarii?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aici este vorba de libertate provizorie sub control judiciar. Nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă că va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unor martori, experţi etc.

Comisia a adăugat "prin influenţarea unor părţi". or, vedeţi, textul protejează nu părţile din proces şi sancţionează nu influenţarea părţilor. Între părţile unui proces, chiar penal, există discuţii, există tranzacţii, există mijloace licite de influenţare. Să vă dau numai un simplu exemplu: în cazul unor vătămări care nu au caracter de gravitate, a unor vătămări datorită unor infracţiuni săvârşite din culpă, împrejurarea că părţile tranzacţionează asupra unor despăgubiri este condiţionată, de regulă, în practică, şi de renunţarea la acţiunea penală pe care procedura o permite. aşa că adăugarea "influenţarea unor părţi dacă se face prin mijloace licite", şi aici textul nu precizează ce mijloace sunt, nu poate să fie o clauză de înlăturare a liberării provizorii sub control judiciar, ci numai a martorilor şi experţilor.

Propun înlăturarea amendamentului comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ujeniuc.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Îmi pare rău, domnul Bolcaş, de data aceasta nu pot fi de acord cu dumneavoastră. Intenţia celor care au introdus acest amendament este clară. Se referă la persoanele participante la proces, indiferent de calitatea lor. Adică dacă o persoană încearcă să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unei persoane, oricărei persoane participante la proces, că e martor, că e parte în proces, că e expert sau oricare altă persoană care participă la proces, sigur că aceasta s-a dorit de către autorii amendamentului, să ocrotească toate categoriile de persoane participante la proces. De data aceasta nu pot fi de acord cu dumneavoastră.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii? Doamna ministru, vă rog.

Doamna Monica Luisa Macovei:

Cred că acest amendament trebuie adoptat şi trebuie păstrat "influenţarea unor părţi". este vorba de părţi vătămate sau părţi civile care pot fi influenţate de către persoana cercetată, de către inculpat. Haideţi să ne gândim la un trafic de persoane. Evident că inculpatul are tot interesul să influenţeze partea vătămată care declară împotriva lui.

De asemenea, o altă parte este cu inculpatul. Iarăşi unul din inculpaţi poate avea interesul să influenţeze declaraţiile celorlalţi coinculpaţi. or, toţi aceştia, părţi vătămate, civile, coinculpaţi contribuie la aflarea adevărului, toate declaraţiile lor. Prin urmare, este necesar să rămână şi situaţia în care se pot influenţa părţile ca motiv să nu se acorde liberarea provizorie sub control judiciar.

Deci, pentru votarea amendamentului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul Bolcaş, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am fost convins de colegii mei, au argumente suficiente. Retrag amendamentul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Dacă nu mai există obiecţii sau comentarii, pct.105 rămâne conform textului propus de comisie.

Pct.106. Mulţumesc.

Pct.107, 108, 109.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Obiecţii!

Domnul Bogdan Olteanu:

La pct.109, domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Textul propus de comisie constă în introducerea unui punct nou la pct. 102, pct. 103 cu următorul cuprins: "şi se dă o altă configurare a art. 160⁴ alin.2". Am spus-o şi sunt nevoit s-o repet la reluarea acestor dezbateri, textul nu a fost trecut prin prima Cameră sesizată, care a fost Senatul.

Se adaugă neconstituţional un text care urmează să fie votat de o singură Cameră. Nu e vorba de modificarea textelor care au fost în discuţie, care este dreptul Camerei decizionale. Este adăugarea unui alt text, ceea ce este împotriva spiritului constituţional al bicameralismului.

Textul e neconstituţional astfel şi voi vota împotrivă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înţeles.

Alte intervenţii?

Punctul de vedere comisiei se menţine?

Doamna Monica Luisa Macovei:

Da.

Domnul Bogdan Olteanu:

Se menţine.

Dacă doriţi. Am discutat şi data trecută despre această obiecţie de neconstituţionalitate.

vă rog, doamna ministru.

Doamna Monica Luisa Macovei:

Nu este un text nou, singura modificare este că în loc de domiciliu sau reşedinţă am pus locuinţă şi se coroborează cu alte articole referitoare la citare, la abaterile judiciare care au fost trecute de Senat şi adoptate de Senat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna ministru.

Avem o propunere de eliminare a amendamentului de la pct. 109 şi o voi supune votului conform procedurii. Vă rog să vă exprimaţi votul.

Cine este pentru eliminarea amendamentului de la pct.109?

Vă mulţumesc. S-a respins eliminarea.

(Conform afişajului, din 157 deputaţi prezenţi, 10 au votat pentru, 140 împotrivă şi 4 abţineri).

Alte obiecţii, comentarii la pct.109 nu sunt.

Pct.110, 111, 112.

Aţi ridicat mâna, domnule deputat?

Domnul Nicolicea, vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

Aprobându-se poziţia 111, poziţia 112 nu mai are rost şi este un amendament de eliminare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, păi dacă nu există obiecţii la amendamentul de eliminare, el este considerat adoptat.

Vă mulţumesc.

Nu există obiecţii, deci e adoptată formula comisiei.

Pct.113, 114, 115. Adoptate.

Pct.116. Adoptat.

Pct.117. Adoptat.

Pct.118. Aici vă atrag atenţia că există şi pct. 13 de la amendamente respinse. Înţeleg că se susţine.

Doamna deputat Adomnicăi, vă rog.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Aici am formulat un amendament de eliminare, în sensul eliminării formei aprobate de Senat, astfel încât să fie păstrată forma existentă în prezent în Codul de procedură penală, astfel încât prezenţa apărătorului ales să fie asigurată doar în condiţiile în care apărătorul din oficiu să asigure această apărare doar în condiţiile în care apărătorul ales nu se prezintă nejustificat la două termene consecutive.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, intervenţii, observaţii?

Comisia?

Domnul deputat Bolcaş întâi, la final comisia şi iniţiatorul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Este o problemă de practică şi-mi daţi voie să vorbesc ca practician, de data aceasta nu ca avocat, ci ţinând partea magistraţilor. Procesul penal trebuie să se desfăşoare cu celeritate. Aţi văzut ce s-a întâmplat în condiţiile în care un act de celeritate, cum este un mandat de arestare preventivă, pentru a fi judecat a suferit nenumărate termene.

Vedeţi ce se întâmplă acum în procese nu mai puţin celebre când prin încetarea mandatelor unor avocaţi, sau prin retragerea lor, se ajunge la termenul de prescriere a răspunderii penale. Deci, acest joc nu poate să continue, cu atât mai mult cu cât este periculoasă neprezentarea unui apărător ales.

Textul propus de comisie mi se pare cel mulţumitor pentru a asigura şi dreptul la apărare, dar şi celeritatea necesară în cauzele penale.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii din partea parlamentarilor?

Nu mai există.

Comisia? Menţine punctul de vedere.

Doamna ministru, vă rog.

Doamna Monica Luisa Macovei:

Mulţumesc.

Există varianta în acest articol în care apărătorul ales nu se prezintă justificat la data stabilită şi atunci se poate desemna un alt apărător din oficiu dacă nu se asigură substituirea.

Aş cere retrimiterea la comisie pentru că cuvântul "nejustificat" care a fost introdus în discuţiile la comisie, practic nu ne îndepărtează prea mult de situaţia de astăzi când "nejustificat" e foarte larg şi poate fi dovedit de către avocatul ales practic prin orice şi nu numai în situaţii excepţionale.

Deci, solicit trimiterea la comisie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna ministru, cu rugămintea..., discutăm mai întâi propunerea de eliminare completă a modificării acestui articol şi pentru că e vorba de un amendament respins care se discută primul şi abia după aceea dacă nu eliminăm articolul o să discutăm pe amendamentele admise de comisie.

Deci, deocamdată, va trebui să decidem dacă eliminăm sau nu acest amendament.

Doamna Monica Luisa Macovei:

Deci nu, nu se elimină acest amendament, pentru că înseamnă că ne întoarcem la situaţia de astăzi în care procesele se amână pe perioade foarte îndelungate, inclusiv datorită neparticipării avocaţilor.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul Bolcaş, doriţi să interveniţi din nou.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Acum, cu doamna ministru ne-am oprit la jumătatea drumului. Eu cred că nu este cazul unei restituiri. Menţinerea textului aşa cum este se justifică pentru că mai trebuie să lăsăm şi la a ceea ce se numesc luminile judecătorului, poate la măsura lui de cunoştinţe şi de bună credinţă, perceperea unor anumite fapte. Un certificat medical va fi totdeauna un act justificativ, dar simpla absenţă, aceasta trebuie să fie sancţionată. E dreptul judecătorului care să decidă dacă există o justificare sau nu. Hai să avem încredere şi în judecători, măcar de principiu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Înţeleg că susţineţi menţinerea textului propus de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Máté.

Domnul Máté András Levente:

Domnule preşedinte,

Doamna ministru,

Stimaţi colegi,

Sunt printre iniţiatorii acestui amendament în comisie şi aş dori să-l susţin. În primul rând, contractul de asistenţă juridică este un contract "intuitu personae" dintre avocat şi client. atunci când se întâmplă ceva şi, în mod nejustificat, nu se prezintă avocatul, nu i se poate acorda inculpatului dreptul la apărare în persoana unui alt avocat tocmai datorită acestui caracter "intuitu personae" al contractului de asistenţă şi din acest motiv am propus să se introducă noţiunea de nejustificat.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Supun atunci aprobării dumneavoastră propunerea de amendament respins de la pct. 13 care propune eliminarea modificărilor art. 171 alin. 2 şi 4 indice 1 din Codul de procedură penală.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, din 158 deputaţi prezenţi, 60 au votat pentru, 91 împotrivă şi 2 abţineri).

Cu 91 din 158 s-a respins.

Rămânem, atunci, la pct.118.

Avem un amendament admis. Dacă mai există obiecţii la acest amendament admis?

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Sergiu Andon:

În ceea ce priveşte propunerea de retrimitere la comisie, pentru argumentele aduse, noi am fi împotrivă. Comisia a discutat şi a dezbătut pe larg prezenţa sau neincluderea acestui "în folosinţă". Dar, observăm acum o altă imperfecţiune şi anume, în zona în care se spune că "judecătorul desemnează un apărător din oficiu". Probabil că acolo trebuie schimbată redactarea, existând discuţii dacă "judecătorul" sau "baroul desemnează" şi aşa mai departe. Există o altă formulare şi, atunci, este mai bine să vină la comisie, să propunem cum trebuie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Bine. Retrimit, atunci, la comisie pct.118.

Pct.119.

Observaţii? Comentarii?

Adoptat.

Pct.120.

Observaţii? Comentarii?

Adoptat.

Pct.121. Pct.122. Pct.123. Pct.124. Pct.125.

Da, vă rog, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aceeaşi obiecţie de neconstituţionalitate. Sunt texte noi, care privesc articole care nu au fost discutate la Senat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Întrucât nu ne aflăm la vreun concert sau la vreun colocviu, când invocăm neconstituţionalitatea, ar trebui să invocăm şi un articol. Şi-l învederez pe colegul meu că este a patra oară când vorbeşte de neconstituţionalitate, în cazul în care apare un articol nou.

Voi fi obligat, pentru două minute, să fac o scurtă explicaţie.

Înainte de modificarea Constituţiei, orice articol nou care apărea la a doua Cameră unde ajungea legea - putea să fie Senatul sau Camera Deputaţilor -, orice articol nou se putea introduce, după care intervenea o comisie de mediere. Punctul de vedere al comisiei de mediere era supus şi primei Camere, care putea să fie Senatul sau Camera Deputaţilor, depinde unde fusese depusă legea, fapt pentru care, ambele Camere aveau cunoştinţă de modificările respective şi de articolele introduse ulterior.

Atrag atenţia că am revizuit Constituţia. Camerele nu mai sunt egale, nu mai există comisie de mediere, iar Camera decizională are puteri sporite, astfel că nu există nici un fel de obligativitate de a te limita doar la numărul de articole trecute prin prima Cameră sesizată, după cum nu există nici modalitatea ca, atunci când introduci un articol nou în Camera decizională, să ceri şi părerea primei Camere sesizate.

Deci, rog colegul să se obişnuiască cu noua Constituţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule coleg, aveţi drept la replică.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

În afară de tonul maliţios, pe care poziţia domnului deputat nu i-l îngăduie, vreau să vă spun că este deosebirea viziunii pe care o au profesioniştii într-un domeniu şi amatorii dintr-un domeniu. Amatorii au, totdeauna, o viziune puţin tehnicistă a lucrurilor. Scrie aici, este; nu scrie aici, nu este. Ei, problema este alta. Textul care stabileşte situaţia competenţelor celor două Camere, care stabileşte bicameralismul şi trecerea unui text de lege de la o Cameră mai întâi sesizată la Camera decizională, stabileşte principiul discutării în cele două Camere a tuturor modificărilor noi ce se aduc la o lege, sau a tuturor textelor unei legi noi.

Deci, este principiul care se degajă din acest text constituţional. Nu vreau să fiu maliţios. Este o deosebire între ceea ce este o viziune mecanicistă, tehnicistă asupra dreptului şi o viziune care priveşte esenţa şi funcţionarea sa.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule Bolcaş.

Vă rog să-mi permiteţi, ca preşedinte de şedinţă, să îngădui maliţia, pentru a da sare şi piper discuţiilor. Sigur, în limitele absolutei decenţe pe care toţi colegii o respectă.

Mai am, înţeleg, o solicitare de drept la replică din partea domnului Nicolicea, dar este domnul Márton, care a solicitat cuvântul.

Vă informez, de asemenea, că mai sunt exact 35 de minute din cele două ore aprobate pentru dezbatere, după care, evident, vom purcede la vot direct.

Domnul Márton.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Procedura se scade!

Domnul Bogdan Olteanu:

Am scăzut toate procedurile.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule preşedinte,

Într-adevăr, este o temă care pe va trebui s-o discutăm, pentru că această problemă poate fi analizată distinct. Mi se pare justificat punctul de vedere al domnului coleg Nicolicea, conform căruia, dacă în a doua Cameră unul dintre noi vine cu un amendament care n-a fost discutat de prima Cameră şi Camera consideră că, într-adevăr, prin asta legea respectivă va fi mai bună, este o situaţie.

De asemenea, este o altă situaţie când se vine cu un proiect de lege, cu o iniţiativă legislativă, dintre noi, iar iniţitorul a căzut de acord cu faptul că se va modifica în a doua Cameră, ici-colo, în părţile esenţiale ale legii.

Şi este o a treia problemă: ce se întâmplă dacă o prevedere dintr-o lege, propusă de un minister şi care are girul Guvernului, n-a trecut nici prin Guvern, n-a trecut nici prin prima Cameră şi apare doar în a doua Cameră? Şi nu izvorăşte din parcursul legii, ci indiferent de acesta.

Este o problemă pe care va trebui s-o dezbatem, pentru că, astfel, de exemplu, într-o situaţie pe care n-o avem astăzi în România - dar s-ar putea, pentru că în alte ţări există -, ca prima Cameră să aibă o majoritate, iar cea de a doua - o altă majoritate, reprezentantul Guvernului să eludeze prima Cameră, incluzând nişte prevederi în proiectul de lege, poate majoritară faţă de legea-iniţiativă, care n-a trecut prin prima Cameră.

Deci, este o problemă constituţinală. Cred că trebuie să facem această dezbatere, dar nu în cadrul acestei dezbateri, unde, acolo unde nu avem probleme esenţiale cu fondul articolelor, să trecem repede prin ele. Unde avem, le retrimitem în comisie şi le dezbatem aprofundat, să nu greşim, dar nu din viziunea că a trecut sau n-a trecut prin prima Cameră, cu menţiunea că, într-adevăr, s-ar putea să existe o problemă pe care am semnalat-o.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Este o discuţie procedurală, pe care n-o vom introduce, evident, în calculul timpului.

Domnul Nicolicea, şi după aceea voi interveni şi eu.

Domnul Eugen Nicolicea:

Tema propusă de domnul Márton Árpad este corectă. Şi eu aveam de gând să propun s-o discutăm la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, să facem câteva precizări standard, dar, dacă n-am avea dreptate în ceea ce am susţinut eu şi domnul Márton Árpad, ar însemna că absolut toate amendamentele făcute de Ministerul Justiţiei, de doamna ministru, să fie aşa-zis neconstituţionale, lucru cu care nu sunt de acord. Câtă vreme regulamentul prevede că ministrul are dreptul să facă amendamente, evident că nu se precizează dacă eşti Cameră decizională că nu mai ai dreptul să mai faci amendamente, sau că nu ai voie să faci alte amendamente decât cele de la Senat, pentru că atunci n-ar mai fi amendamente.

Deci, este foarte clar că doamna ministru avea voie să facă amendamentele respective la Camera decizională, chiar dacă n-au fost prezentate la Senat.

În ceea ce priveşte diferenţa între profesionişti şi amatori, vreau doar să vă spun o singură chestiune: când vorbim de Constituţie, prefer să mi se spună un text şi un articol. Şi cei care citesc se numesc notişti, iar cei care nu citesc, ci doar interpretează, se numesc doar talentaţi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc. Am să intervin şi eu.

Fără îndoială că este o temă constituţională extrem de interesantă şi relevantă şi, tocmai de aceea, aş vrea să facem distincţia între Camerele cu competenţe de ratificare şi camerele cu competenţe decizionale. Eu consider că, în măsura în care nu s-ar putea introduce amendamente care n-au trecut prin prima Cameră, n-am mai putea vorbi de Cameră decizională pentru Camera Deputaţilor sau pentru Senat, după caz, ci de Cameră de ratificare. Este o instituţie constituţională în alte state. În Statul Român, cea de a doua Cameră fiind Cameră decizională, consider că poate lua orice fel de decizii, chiar dacă ele n-au fost discutate în prima Cameră. Dar, fără îndoială că această dezbatere, extrem de interesantă, merită continuată cu altă ocazie.

Vă mulţumesc.

Dacă mai există intervenţii?

Suntem la pct.125.

La cererea domnului deputat Bolcaş, supun votului amendamentul de la pct.125.

Vă rog să votaţi.

(Conform afişajului, sunt înregistraţi 182 de deputaţi prezenţi; 163 de voturi pentru,11 voturi împotrivă, nici o abţinere; 8 deputaţi nu au votat.)

Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Constat că suntem în cvorum, chiar şi pentru vot final. Poate dăm şi votul final.

Pct.126.

Observaţii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.127. Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.128. Pct.129. Pct.130. Pct.131. Pct.132. Pct.133. Pct.134. Adoptate.

Pct.135. Adoptat.

Pct.136.

Domnul deputat Ponta.

Suntem la pct.136 din raport.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc să mă refer la un amendament privind încălcarea dispoziţiilor Codului de procedură penală de către judecători sau procurori, care ar constitui abatere disciplinară.

Intenţia autorului amendamentului este o intenţie absolut corectă, aceea de a responsabiliza procurorii şi judecătorii. Din păcate, aici avem din nou o problemă, aşa cum spunea domnul Bolcaş, o problemă de practică şi de înţelegere a sistemului. Orice fel de eroare de procedură comisă de un procuror sau de un judecător, poate fi îndreptată sau atacată prin mijloacele prevăzute de Codul de procedură penală. Avem apel şi recurs, în măsura în care se constată o încălcare de procedură, se admite apelul sau recursul şi se retrimite cauza spre rejudecare. În cazul actelor procurorului, există posibilitatea procurorului ierarhic superior de a infirma aceste acte şi de a le reface în spiritul procedurii.

Deci, nu putem să considerăm automat că orice fel de infirmare sau orice fel de casare duce la sancţionarea administrativă a judecătorului şi procurorului.

Vorbesc şi ca fost procuror aici şi mă gândesc la foştii mei colegi magistraţi. Ar însemna ca un judecător de la tribunal să nu mai caseze niciodată o hotărâre dată de o judecătorie, pe un motiv de procedură, pentru că, automat, ar însemna să-şi sancţioneze colegul aflat la o instanţă inferioară, ceea ce nu este cazul şi nu cred că se încadrează în principiile unui sistem judiciar normal. Mai mult, am introduce aici un tip de sancţiune pentru procurori şi pentru judecătorii care judecă cauzele penale diferit de judecătorii din celelalte cauze care pot, de asemenea, face greşeli, sau pot să interpreteze diferit un mijloc de procedură.

Din acest motiv, mă aflu în situaţia inedită şi interesantă pentru mine, de a fi de acord cu poziţia doamnei ministru Macovei şi de a vota împotriva acestui amendament, care ar duce, după părerea mea, la o bulversare, totuşi, a sitemului judiciar, a practicii de zi cu zi şi ar culpabiliza procurorii şi judecătorii în situaţii în care aceştia nu au nici un fel de culpă. Dacă un procuror sau un judecător nu corespunde din punct de vedere profesional, avem mijloacele prevăzute de legea specială, Consiliul Superior al Magistraturii, evaluarea anuală şi toate celelalte mijloace de evaluare profesională.

În cazul de faţă, însă, am încurcat sistemele. În sistemul judiciar nu pot să consider că o decizie a unui judecător sau a unui procuror, atacată în instanţa superioară, duce automat la sancţiunea disciplinară a respectivului judecător şi procuror. Mi se pare că, de la o intenţie bună, este o exprimare care poate lăsa loc de interpretări şi cred că este şi în interesul nostru, ca Parlament, şi în interesul unei justiţii normale şi eficiente, şi în interesul procurorilor şi judecătorilor, ca acest amendament să fie, totuşi, retras sau infirmat de noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ujeniuc.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Vă mulţumesc. Cu scuze că am uitat să-mi las haina la scaunul meu, acolo. (Râsete; Face referire la ţinuta unui coleg deputat care s-a prezentat la tribună în cămşă.)

Vă rog să-mi permiteţi să mă exprim în legătură cu acest amendament.

Vreau să vă spun, stimaţi colegi, că, într-adevăr, amendamentul nu ar fi rău, dar conţine multe capcane. N-aş vrea să explic pe larg ceea ce colegii au făcut mai înainte, dar simt nevoia să-l rog pe domnul preşedinte să trimită la comisie. Este de discutat, pentru că are multiple capcane. Adică, în momentul în care pronunţi cuvântul "încălcare", fără îndoială că te poţi duce la culpă, la intenţie, la rea-credinţă. Nu ştim la care dintre aceste forme ale încălcării ne putem referi, din acest amendament. De aceea, haideţi să-l discutăm, că şi aşa se duce pentru alte motive la comisie. Cred că în 5-10 minute de discuţie la comisie se poate rezolva problema.

Vă rog să procedaţi cum aţi procedat şi cu alte articole.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc. Domnul Márton Árpad. Domnul Nicolicea era la rând. Îmi cer scuze. Vă mulţumesc. Eroarea este a mea.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

O singură frază. Cred că este cea mai bună soluţie, că mi se pare că nici textul de acum nu este cel mai bun şi nici textul de eliminare n-ar fi soluţia cea mai bună, pentru că trebuie să îi învederăm că poate fi considerată o abatere disciplinară. Totodată, se poate ca, într-adevăr, să nu impună abaterea disciplinară. Cred că la comisie se va găsi o soluţie echilibrată între cele două extreme.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolicea, cu scuze.

Domnul Eugen Nicolicea:

Sunt de acord cu trimiterea la comisie, dar vreau să iau cuvântul în plen, să explic, pentru că este un lucru foarte imporant. Se face mare confuzie - şi-mi pare rău că un fost procuror, astăzi social-democrat, confundă repararea unui act cu pedepsirea celui care l-a făcut. Sunt două lucruri distincte. Repararea actului se face de către instanţa superioară, care infirmă sau nu actul respectiv, iar pedepsirea celui vinovat se face de către C.S.M.

Ca să explic, aşa, mai pe limbaj profan, repararea actului în cazul Ciomu a fost chirurgia plastică şi sancţionarea vinovatului este trimiterea lui Ciomu în judecată.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să nu creaţi prilej de drept la replică!

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă dânsul a fost pacient al domnului Ciomu, probabil că va avea drept la replică. (Râsete)

În ceea ce priveşte sancţionarea: observaţi că sancţionarea, dacă vă uitaţi la Legea nr.303, - şi vorbesc pentru doamna ministru -, nu implică şi anularea actului.

O altă chestiune pe care vreau s-o spun este faptul că o instanţă superioară infirmă un act făcut de către o instanţă inferioară, dacă acest act este făcut cu respectarea Codului de procedură penală, nu este nici un fel de abatere disciplinară. Mai mult: de ce atâta sperietură pentru sancţiunile acestea disciplinare, având în vedere că prima sancţiune disciplinară este avertismentul? Şi greşeşti puţin, iei un avertisment; greşeşti a doua oară, iei un avertisment; greşeşti de o mie de ori, iei o mie de avertismente. Dar nu mai capeţi "foarte bine", ca să devii procuror general pe nu ştiu unde. Vorbesc de competenţă. Dar, de ce mă rog, să greşească acte de procedură? Nu sunt bine plătiţi judecătorii şi procurorii?! Nu au suficiente stimulente?! Au de învăţat 40 de pagini procurorii şi încă vreo 30 judecătorii de la prima instanţă şi următoarea instanţă mai adaugă vreo 30.

Păi, pentru salariul pe care-l au, eu zic că merită să înveţe paginile astea, pentru că, dacă nu le învaţă, unii rămân cu casele şi statul - cu plata. Şi, când plăteşte statul, plătim noi. Fentele astea, că ne trimiteţi de la o lege la alta, de la Legea nr.303 la Legea nr.317, şi de la Legea nr.317 la Codul de procedură penală, şi plăteşte tot contribuabilul.

Ştiţi că în momentul de faţă, practic, este imposibil ca, atunci când pierzi o casă, plăteşte statul, dar judecătorul respectiv, nu plăteşte nimic? De ce? Pentru că, dacă vă uitaţi în lege, o să vedeţi că abaterea disciplinară se exercită în maximum un an de zile de la producere, în cauzele civile, iar procesul până la C.E.D.O. durează 3-5 ani. Deci, asta se doreşte în continuare? Mi s-a promis că se va băga în Legea nr.303. Este adevărat. Poate doamna ministru vrea să facă chestiunea aceasta. Am şi văzut proiectul de lege pe site-ul ministerului. Este o singură deosebire. Dacă modificăm acum, intră în vigoare peste o lună. Dacă abia peste o lună băgăm proiectul de lege, intră în vigoare peste un an. Ce interes are ministerul, ca un an de zile să se mai producă ilegalităţi? Deci, sunt nişte lucruri foarte serioase.

În ceea ce priveşte formularea textului, vreau să vă spun că explicaţia n-o dau eu. S-o dea Ministerul Justiţiei, pentru că amendamentul este formulat după cel formulat pe site-ul Ministerului Justiţiei, doar că era în Legea nr.303.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Pe primul loc, în lunga listă a intervenţiilor, se situează domnul deputat Ungureanu.

Domnul Petre Ungureanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să spun că sunt de acord cu soluţia de retrimitere la comisie. Cred că este cea mai înţeleaptă. De altfel, cam toate părţile au avut dreptate aici şi vreau să spun că şi părerea doamnei ministru, de a se retrimite la comisie, pentru a se rediscuta, este întemeiată.

Pe de altă parte, şi cei care spun că ar trebui păstrat textul - şi mă refer la antevorbitorul meu -, au dreptate.

Astăzi, noi, la Grupul parlamentar al P.N.L., am discutat şi această problemă legată de cine plăteşte despăgubirile pe care statul român le plăteşte ca urmare a deciziilor C.E.D.O.? Este vorba de un milion de euro numai în ultima perioadă.

Eu am promis, acolo, în numele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, că imediat ce se va ivi o astfel de ocazie sau de iniţiativă, în sensul de a se introduce o modificare în Legea nr.303, noi vom face tot ce este posibil ca ea să intre în vigoare cât de repede. Dar asta se va întâmpla, din păcate, numai pentru viitor; din păcate, spun. Pentru trecut, lucrurile rămân aşa - statul român, deci, noi vom plăti toate greşelile, intenţionate sau nu, ale magistraţilor. Nu mi se pare normal deloc, ca să fie o categorie de oameni favorizaţi - şi a spus-o domnul Nicolicea aici, de ce. Este o realitate. Acum, dacă cineva, în această ţară, doreşte drepturi mai bune decât alţii, invocă drepturile magistraţilor. Spun asta, pentru că ei merită să primească aceşti bani, dar trebuie să şi răspundă. Şi folosesc acest prilej, pentru a o ruga încă o dată, de la tribuna plenului, pe doamna ministru, să-şi menţină promisiunea de a introduce de urgenţă, de a face o propunere, pentru că, altfel, o vom face noi, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru că nu mi se pare normal să-i tolerăm pe cei care produc victime cu duiumul - şi în penal şi în civil. Este adevărat, au dreptate cei care spun că aici am crea o discriminare: judecătorii şi procurorii care lucrează în penal, conform acestui text, ar răspunde de-îndată - şi bine ar fi, aşa cum spune domnul Nicolicea, dar nu putem rezolva problema şi cu cei din civil, pentru că nu modificăm aici decât Codul de procedură penală.

Dacă am admite soluţia domnului Nicolicea, care este de discutat, să modificăm, prin textul acesta, şi Legea nr.303, ar fi minunat. Până la urmă, repet, este doar un prilej. Soluţia am găsit-o, de retrimitere. Dar este un prilej de a obliga, într-un fel, moral, pe doamna ministru să ne promită că vom modifica de urgenţă această prevedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi creat un binemeritat prilej de drept la replică, pe care domnul Nicolicea îl va folosi, se pare.

Domnul Bolcaş este la rând.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Ţin de la început să pornesc cu scuze, pentru că trebuie s-o spun direct: amendamentul, ca atare, mi se pare o glumă sinistră. Iar susţinerea domnului Nicolicea nu-i onorează buna-credinţă de la care a pornit, totuşi, această idee de profan în ale dreptului. Să nu uităm ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să nu extindeţi graniţia maliţiei.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu, de data aceasta, n-a fost o maliţie. A fost o precizare. N-am nimic împotrivă, eu accept orice fel de idee pusă în discuţie, iar cuvântul de profan n-a fost periorativ, ci a fost cantonarea în anumite preocupări. Nu, nu-i nici o problemă aici şi, dacă cineva a înţeles alt fel, îmi cer scuze de pe acum. Nu a fost în nici un caz cu intenţia de a jigni pe cineva, sau de a crea o superioritate pentru practicienii sau teoreticienii dreptului. Dar, practicienii şi teoreticienii dreptului au obligaţia să-şi facă cunoscut punctul de vedere pe care l-au învăţat în anii de facultate şi pe care l-au practicat.

Aici, se pune sub semnul întrebării, prin acest text, însăşi independenţa judecătorului, care este suveran în hotărârile pe care le dă şi care se supune numai propriei sale conştiinţe în faţa lui Dumnezeu şi a legii.

Încălcarea, aşa cum se prevede aici, - fără a se preciza dacă este de rea-credinţă sau de bună-credinţă -, a unui simplu text procedural, poate să însemne şi înseamnă, de cele mai multe ori, o anume interpretare dată textului procedural, interpretare care este rezultatul unei gândiri. Vreţi să arătăm pisica celor care judecă şi celor care hotărăsc? Nu aşa se procedează!

Independenţa lor este garantată de Consiliul Superior al Magistraturii. Şi orice încălcare a textului de procedură, dacă aţi citi art.197 fără indice, aţi vedea că este sancţionată cu anularea actului. Dacă încălcarea este făcută de o persoană cu rea credinţă, numai Consiliul Superior al Magistraturii, pe urma unei anchete, poate să hotărască. Dar asta nu este un text de procedură. Vrem să facem un text de procedură penală, dar nu vrem să facem un text de proceduri împotriva judecătorilor. Mă pronunţ categoric împotriva unui asemenea amendament.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolicea. Păi, eu l-am anunţat pe domnul Nicolicea, după chestiunea de procedură.

Domnul Eugen Nicolicea:

Eu îi înţeleg supărarea domnului Bolcaş, că e a doua oară când îi arăt că nu prea ştie Constituţia şi o dată chiar în public, public, nu ca aici.

În ceea ce priveşte referirile la argumentaţia mea, au fost nişte referiri generale, puteaţi să vă referiţi la o chestiune punctuală că nu ştiu ce să vă răspund.

În ceea ce priveşte art.197 pe care îl invocaţi, citaţi din nou după ureche, ca un profesionist, nu ca un profan. După art.197, nu toate actele sunt anulate în mod automat, uitaţi-vă că sunt nulităţi absolute şi nulităţi relative, cunoaşteţi chestiunea aceasta, şi nu toate atrag nulitatea actului, ci numai, şi vi le citesc de la dispoziţiile relative şi o să vedeţi de la alin.2. Şi peste acestea nu se poate trece. Îmi pare rău că eu ca profan trebuie să fac astfel de dizertaţii aici, să vă mănânc din timpul dumneavoastră, asta este, dar îmi face plăcere când am o dispută cu unul care nu e profan, dar care nu prea ştie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din timpul nostru au mai rămas 10 minute pentru dezbaterea Codului de procedură penală.

Pe procedură aţi solicitat, domnule preşedinte Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Tot asta era. Tot la acest lucru mă refeream.

Domnul Bogdan Olteanu:

A, asta era? Vă mulţumesc.

pe procedură sau drept la replică, domnule Ponta? Pe procedură şi la sfârşit doamna ministru Macovei şi încheiem această lungă şi înfocată dezbatere.

Domnul Viorel-Victor Ponta:

Pe procedură, eu am făcut propunerea de eliminare, bineînţeles că cei care au propus retrimiterea la comisie s-au gândit mai înţelept, aşa încât îmi retrag propunerea iniţială de eliminare. Nu am nevoie de drept la replică, jignirile unor colegi nu mă supără, mă îmbărbătează şi mă gândeam dacă chestia cu Ciomu n-o spuneţi din invidie, domnule Nicolicea.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc. In ce priveşte haina, vă asigur că domnul deputat Ponta avea pe dânsul haina împăratului.

Doamna ministru, vă rog.

Doamna Monica Luisa Macovei:

Prima noastră solicitare este respingerea acestui amendament. Sunt de acord că trebuie responsabilizaţi judecătorii şi procurorii şi se impune să nu mai asistăm neputincioşi la toate aceste încălcări de procedură care par a fi destul de frecvente şi care sunt nesancţionate. Astăzi, ca abatere disciplinară, este prevăzută în Legea nr.303 privind statutul judecătorilor şi procurorilor următoarea abatere: "exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă."

În opinia mea, aceasta acoperă şi încălcarea regulilor de procedură. Se pare că, din practica ultimului an al inspecţiei judiciare a CSM, practic, au fost excluse aceste situaţii de încălcare a normelor de procedură. Pe scurt, dacă textul existent astăzi n-a fost folosit ca atare de către CSM, sunt de acord atunci că rezultă din practică necesitarea unor modificări. Dar locul acestor modificări nu este în Codul de procedură penală ci în Legea nr.303 care reglementează lista abaterilor disciplinare. Nu mai spun că trebuie şi o corelare cu celelalte abateri disciplinare.

Deci, promit, aşa cum am şi discutat la comisie, că voi iniţia o astfel de modificare. Aş vrea să insist şi eu asupra faptului care a mai fost spus aici, noi azi discutăm de Codul de procedură penală, deci noi vom sancţiona, dacă se adoptă acest amendament, numai judecătorii care intră în penal. Pe cei din civil şi comercial şi administrativ nu-i sancţionăm pe încălcarea normelor de procedură. or, nu putem merge cu două măsuri diferite şi iarăşi nu cred că e locul în Codul de procedură penală să modificăm Legea nr.303. haideţi să modificăm acolo unde este locul, adică în Legea nr.303 şi să coroborăm cu celelalte texte existente acolo. Deci, în principal, cer respingerea acestui amendament şi alternativ retrimiterea la comisie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Domnul deputat Nicolicea, pe procedură.

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, dacă doamna ministru este de bună credinţă şi cred chestiunea aceasta, sunt de acord cu dânsa că locul este în Legea nr.303 şi având în vedere că avem art.I, II, III în care modificăm şi completăm alte legi, o rog pe doamna ministru să se pună de acord asupra textului pe care îl vom introduce la pct. II³ , în care nu va mai fi modificat Codul de procedură penală, ci exact lit.h) din Legea nr.303 şi va intra în vigoare imediat, sunt de acord cu dumneavoastră. iar dacă acest text nu s-ar referi doar la Codul de procedură penală şi ar vorbi de normele de procedură, ar fi acoperitor şi pentru cauzele civile. Şi aveţi dreptate, merge la Legea nr.303, dar puteţi s-o faceţi acum, dacă vreţi s-o faceţi cu adevărat, la pct.II³; dacă n-o veţi face, înseamnă că doriţi ca încă un an de zile anumiţi judecători sau anumiţi procurori care nu ştiu legile sau se fac că nu le ştiu, s-o ducă bine merci în dauna banului public.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. M-aţi convins, retrimit articolul la comisie, pentru a se decide asupra lui.

Pct.137. Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

Pct.138. Observaţii?

Pct.139? Pct.140?

Pct.141. Vă atrag atenţia că la art.209 există nişte observaţii. Sunt la pct.142. deci la 141 sunt observaţii sau comentarii?

La pct.142 cred că aveţi, domnule deputat. Bun, 141 aprobat.

Pct.142 împreună cu pct.15 de la respinse. Are cuvântul domnul deputat Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vedeţi, sună cam sec pentru cine nu are Codul de procedură penală, alin.5 şi 6 se abrogă de la art.209. Deci este vorba de confirmarea, în principal, a rechizitoriilor de către procurorii ierarhici superiori. Şi acum mă uit către colegii de la PD, dacă votaţi textul Senatului cu abrogarea respectivă, odată cu intrarea în vigoarea a Codului de procedură penală, îi atribuiţi din nou domnului preşedinte Băsescu calitatea de inculpat. Dosarul "Flota" s-a reîntors pentru că nu avea confirmarea procurorului general, cel care era ierarhic superior celui care făcuse, întocmise rechizitoriul. Dacă eliminaţi această nevoie de confirmare, dosarul nu mai are motiv să stea la Parchet şi va ajunge în instanţă. Bun. Asta a fost, am început cu sfârşitul, adică cu efectele, ca să ştiţi.

În ceea ce priveşte acest control ierarhic superior, eu consider că este necesar, este încă un filtru, pentru a nu exista greşeli, pentru că văzurăţi anterior că orice încălcare nu e pedepsită. Adică dăm drumul la mai multe greşeli. Şi ca să meargă treaba mai bine s-au întors lucrurile invers. Înainte se duce procurorul cu rechizitoriul la procurorul şef şi acesta confirma sau nu. Acum, face rechizitoriul şi dacă procurorul şef n-are timp să se uite peste el, o să vedeţi Senatul în 5 zile, poate 5 zile nici nu era prezent, iar ministrul, mai larg, în 20 de zile, ceea ce e corect, deci dacă în 20 de zile prim-procurorul sau procurorul general sau cine era în grad acolo n-are timp să se uite pe rechizitoriul respectiv se cheamă că rechizitoriul este ok. Şi omul este trimis în judecată. Deci, dacă asta vi se pare dumneavoastră confirmare sau faptul că duce la independenţa procurorului...! pe dumneavoastră, din discuţiile pe care le-am auzit, vă interesa timpul. Păi, dacă vă interesa timpul şi celeritatea, era suficient să impunem procurorului ierarhic superior termenul în care trebuia să-şi dea avizul pozitiv sau negativ. Nu era nevoie să umblăm şi la această şmecherie pe negativ, şi anume dacă nu spune nu, înseamnă că e da. Deci, eu vă propun tot ce ţine de 209 care este foarte important să fie retrimis la comisie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii? La sfârşit, domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Problema este corect văzută aici şi dintr-un alt unghi, şi anume procurorul ierarhic superior are dreptul să infirme anumite acte ale procurorului până la rechizitoriul de trimitere în judecată. El poate să infirme şi acest rechizitoriu deci conformarea sa trebuie să fie explicită. Retrimiterea la comisie este o soluţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Comisia? De acord.

Doamna ministru, vă rog.

Doamna Monica Luisa Macovei:

Da. În opinia noastră, trebuie să rămână textul aşa. Pot să vă spun de ce am iniţiat această modificare care a fost în proiectul iniţial promovat de Ministerul Justiţiei. Am eliminat obligaţia procurorului şef de a confirma şi am spus: în 48 de ore în dosare cu arestaţi fie infirmi, fie dacă nu infirmi, dosarul pleacă în instanţă şi în 20 de zile în celelalte dosare fără arestaţi.

Procurorul şef, s-a spus aici, că poate n-are timp să citească. Să-şi facă timp să citească. Deci, dacă vrea să infirme, poate să infirme. Am făcut această modificare pentru că practica a arătat necesitatea ei. Procurorul îşi termină ancheta, face rechizitoriul, duce la confirmare la procurorul şef şi care poate să ţină în fişet dosarul luni de zile şi nu-l mai întreabă nimeni. Deci, vrem să responsabilizăm pe procurorul şef, dacă vrea să infirme şi crede că un dosar e prost făcut, atunci în cele 20 de zile are suficient timp să-l citească şi să-l infirme.

În afară de asta, totuşi, responsabilitatea pentru o anchetă revine procurorului care a făcut această anchetă, deci dacă procurorul şef nu infirmă, e firesc să ajungă dosarul în instanţă, iar judecătorul poate sancţiona orice greşeală din faza de urmărire penală. Acesta nu era decât un formalism excesiv care, de fapt, dădea posibilitatea procurorului şef, fără nici o explicaţie, să pitească practic un dosar şi să nu-i dea drumul în instanţă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc, doamna ministru.

Da. Domnul deputat Bolcaş şi apoi domnul deputat Nicolicea.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Ajungem la anecdotic. Atunci procurorul foarte simplu poate să nici nu mai transmită procurorului şef dosarul, ci să-l mătrăşească direct la instanţă, fără ştirea procurorului şef care nu se poate pronunţa pe el. Asta e una, anecdotic...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să traduceţi din jargonul profesiei, ce înseamnă să-l mătrăşească?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Să-l mătrăşească, adică să-l substituie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da. Iar al doilea caz, dacă vreţi să ajungem în anecdotic, dacă acum prin procedura penală desfiinţăm o obligativitate a confirmării şi procedura este de imediată aplicare, dosarul "Flota" trebuie să se regăsească a doua zi la instanţa supremă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc. Domnul deputat Mircovici, cu scuzele de rigoare şi după aceea domnul deputat Nicolicea.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Doamna ministru,

dacă îmi permiteţi, multe dintre problemele pe care noi le discutăm astăzi şi uneori apar în contradictoriu, sunt legate de punctul de vedere vizavi de celeritatea activităţii desfăşurate în această zonă. Sigur că eu sunt convins că doamna ministru are toată dorinţa ca problemele să fie rezolvate într-o manieră cât mai rapidă şi Codul de procedură penală să prevadă astfel de situaţii care să elimine tergiversarea. Însă, eu nu pot să fiu de acord cu punctul de vedere exprimat aici şi susţin punctul de vedere al colegului Nicolicea şi dintr-un alt punct de vedere şi, evident, pe cale de consecinţă şi al domnului vicepreşedinte Bolcaş. Şi din alt punct de vedere.

Noi vrem, marea majoritate, această celeritate pentru că ne-o cere Comunitatea Europeană. Noi vrem pentru a rezolva dosarele de corupţie, dar marea majoritate a infracţiunilor care sunt prevăzute în Codul penal, doamnelor şi domnilor, nu se referă la infracţiuni de corupţie, infracţiunile de corupţie sunt un segment şi ele acolo. De multe ori, poate, nesemnificativ în imaginea de ansamblu a celor 11 titluri, dacă nu mă înşel, din Codul penal. Or, noi, atunci când facem Codul de procedură penală, trebuie să privim toate infracţiunile care apar.

Nu trebuie să avem neapărat în faţă numai imaginea unui escroc, să zicem, care se foloseşte de o serie de tertipuri pe care i le permite Codul de procedură penală şi care, poate, oricât de exigenţi am fi noi, tot va mai găsi nişte variante să le folosească şi să mergem în dauna unui copil care, poate, dintr-o întâmplare, să producă un accident de circulaţie sau un alt caz în care putem să avem mult mai repede oameni care să ajungă sub incidenţa legii. Şi eu cred că acest control confirmativ este în mod absolut necesar.

Sigur că putem să ne gândim şi poate dacă se merge pe varianta retrimiterii la comisei în sens pozitiv, obligativitatea şefului de a confirma într-un anumit interval de timp acel dosar, de a se pronunţa, de fapt, asupra lui, da sau nu. Nu, în cazul în care trece un anumite termen, în mod automat, să se considere faptul că este de acord. Acesta este punctul meu de vedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolicea.

Vă informez că timpul de dezbateri stabilit de către plen a expirat, sigur că o să terminăm dezbaterea la acest articol.

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, doamna ministru a confirmat exact ce am spus eu, dacă dorea celeritate, era suficient să impună un termen în care procurorii ierarhici superiori să se pronunţe. Infirmând sau confirmând, 20 de zile, 30 de zile. O să spuneţi că dacă nu aveau timp, dau răspunsul doamnei ministru, să-şi facă timp.

Dacă nu-şi face timp, ajungem la amendamentul pe care l-am spus eu: să fie sancţionat. Dar nu se poate că dacă nu te pronunţi, să însemne că eşti de acord. Aşa ceva nu există.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă mai există alte intervenţii?

Doamna ministru, vă rog.

Doamna Monica Luisa Macovei: şi azi are procurorul şef un termen în care să confirme, dacă nu confirmă, n-ai nici o sancţiune. Deci acelaşi lucru am făcut, am zis: dacă nu te uiţi şi nu-ţi faci timp, dacă vrei să-l infirmi dacă e prost asta este sancţiunea pentru el. Pleacă dosarul, deci nu-l putem responsabiliza altfel.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc.

Retrimit la comisie pentru o nouă discuţie pe această temă.