Parliamentary debates

Domnul Eugen Nicolicea:

Trecem la partea a doua, interpelări pe scurt, care trebuia să aibă loc de la ora 19,00 la 19,30. Demarăm puţin mai devreme, având în vedere că avem câţiva deputaţi care solicită interpelările acestea şi care sunt prezenţi.

Întâi, aş vrea să fac o precizare: domnul Emilian Radu Moldovan, domnul Valeriu Zgonea, domnul Petre Movilă, domnul Alexandru Mocanu, doamna Lia Ardelean au câte una, respectiv două interpelări, pe care le-au depus în scris.

Domnul Laurenţiu Mironescu, domnul Dragoş Dumitriu, domnul Ioan Cindrea, domnul Aurel Vlădoiu, domnul Eugen Bejenariu, domnul Răzvan Bobeanu, doamna Anca Mărculeţ Petrescu, domnul Tudor Mohora, doamna Daniela Popa, domnul Tudor Mătuşa, domnul Titus Corlăţean, domnul Costică Macaleţi, doamna Mihaela Rusu, doamna Doina Dreţcanu, domnul Liviu Bogdan Ciucă, domnul Vasile Puşcaş, domnul Gheorghe Chiper, domnul Ioan Ţundrea şi domnul Bogdan Cantaragiu au depus interpelări în scris.

Dau cuvântul doamnei Monalisa Găleteanu pentru a-şi susţine interpelarea pe care doreşte s-o expună personal.

Doamna Monalisa Gălăteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresată ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului, domnul Cristian Adomniţei.

Interpelarea este practic o revenire la o întrebare pe care i-am adresat-o în data de 24 aprilie, întrebarea cu nr. 2.877A. Nefiind mulţumită faţă de răspunsul primit, revin prin prezenta interpelare.

Am să vă spun pe scurt despre ce este vorba.

În urmă cu 10 ani, în timpul guvernării Convenţiei Democrate, în România a fost desfiinţat abuziv profilul învăţători-educatori din cadrul liceelor pedagogice din România. Aceasta pe baza unei recomandări a Uniunii Europene, conform căreia învăţătorii şi educatorii ar avea nevoie de o pregătire prin studii superioare.

Ceea ce s-a dovedit ulterior, absolvenţii colegiilor şi institutelor pentru învăţători-educatori nu au făcut faţă cerinţelor profesiunii de dascăl, neavând acea pregătire psihopedagogică pe care ar fi dobândit-o în cadrul învăţământului vocaţional pedagogic.

Doresc să afirm şi pe această cale, că în România în prezent există învăţământ vocaţional, dar numai sportiv, de artă, teologic şi militar.

Solicit, în mod imperios, domnului ministru Cristian Adomniţei, să elimine această discriminare din cadrul învăţământului vocaţional românesc, prin faptul că nu există în prezent învăţământ vocaţional pedagogic.

Consider că viitorii dascăli din România au neapărată nevoie de o pregătire psihopedagogică. Aceasta se poate dobândi numai pe baza unor cursuri în cadrul liceelor pedagogice. Este vorba despre ore de psihopedagogie, de practică pedagogică, şi să nu mai vorbim despre formarea aptitudinilor psihopedagogice, care nu se pot forma decât la această vârstă, în timpul liceului.

Deci, solicităm domnului ministru, pe calea acestei interpelări, să ia de urgenţă măsura eliminării oricărei forme de discriminare privind învăţământul vocaţional liceal, şi să dispună repartizarea unui număr corespunzător de clase cu profilul învăţători-educatori în cadrul liceelor pedagogice, având în vedere că viitorii dascăli din România au neapărată nevoie de această formare iniţială psihopedagogică.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Alecsandru Ştiucă, care are de dezvoltat personal două interpelări.

Domnul Alecsandru Ştiucă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebările mele se adresează domnului ministru Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse, şi se referă la faptul că Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap nu acordă în timpul necesar fondurile decontării transportului interurban pentru persoanele cu handicap.

Această întârziere are efecte neplăcute. Transportatorii au început să nu mai accepte deplasarea gratuită a persoanelor cu handicap grav sau accentuat, deoarece nu li se decontează de către Direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului transporturile efectuate.

Ne exprimăm mirarea faţă de această situaţie, în condiţiile în care ştim că fondurile, resursele financiare sunt asigurate. Cred că este vorba şi este nevoie de mai multă disciplină şi seriozitate.

A doua întrebare se adresează domnului ministru Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor.

În Ograda, comuna Ograda din judeţul Ialomiţa, există o biserică, Sf.Gheorghe, construită în 1869 de bunicul ilustrului dirijor şi compozitor român Ionel Perlea. Acest lăcaş de cult alcătuieşte, împreună cu şcoala veche şi cu Casa memorială Ionel Perlea, un complex muzeistic însemnat pentru patrimoniul cultural naţional.

Monumentul istoric este înregistrat în lista monumentelor istorice din judeţul Ialomiţa.

Solicităm domnului ministru să se implice şi să ne explice în ce măsură a fost prins acest obiectiv pentru anul 2007, pentru reabilitare şi consolidare, având în vedere importanţa pe care o are.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan Baban, dacă este prezent? Am înţeles că a depus în scris două interpelări.

Domnul Adrian Moisoiu. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am mai multe, chiar cinci sau şase, nici eu nu ştiu exact, pentru că una dintre ele se divide.

O primă interpelare este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor şi reformei administrative, şi se referă la modul în care, în clipa de faţă Primăria Târgu Mureş a înţeles, prin serviciul public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor, să modifice numele unei străzi, atât timp cât este o problemă în discuţie, foarte importantă, şi care dă naştere la tensiuni locale, adică dacă strada respectivă poartă numele de Călăraşi sau poartă numele de str. Kossuth.

În acest sens, hotărârea Consiliului Local, de schimbare a denumirii străzii, a fost atacată la Tribunal, unde oameni deştepţi, cei de la Tribunal, având în vedere că este o discuţie foarte importantă, de natură istorică, dacă Kossuth a fost sau nu a fost un criminal, pentru că datorită modului în care a dispus la momentul respectiv, anul 1848, a generat Revoluţia, şi ca urmare 40.000 de români au murit; s-au distrus atunci sute de case, sute de biserici, şi acestea din dispoziţia sa. Ca urmare, tribunalul a hotărât rejudecarea acestui proces.

Atâta timp cât o hotărâre este în clipa de faţă în discuţie, retrimisă la instanţă, este mai mult decât clar că nu poate să fie o sentinţă definitivă şi, în consecinţă, nu are ce să caute să se facă modificări privind denumirea şi eliberarea actelor celor care locuiesc pe strada respectivă.

Deci, îl rog pe domnul ministru să se revină la legalitate şi să se oprească acest demers, până când va exista o hotărâre definitivă, dacă va exista o hotărâre definitivă în acest sens, iar cei care se fac vinovaţi, aceştia să fie şi traşi la răspundere.

O a doua interpelare se adresează aceluiaşi domn ministru, Cristian David, de la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, şi se referă la faptul că este vorba de Consiliul Local din Sângeorgiu de Mureş, judeţul Mureş, unde există de luni de zile un consilier care a plecat şi lucrează undeva în străinătate, deci este normal că nu a participat în ultimele luni la cel puţin trei şedinţe consecutive ale Consiliului Local.

Deşi filiala Mureş a Partidului România Mare a semnalat acest lucru încă la data de 23 martie, Consiliul Local n-a binevoit să răspundă. Şi, ca urmare, acesta figurează în continuare consilier local, fără ca să se poată începe demersurile pentru constatarea vacantării postului de consilier local şi, respectiv, pentru ocuparea acestuia de cel care urmează imediat pe listă.

Cred că domnul ministru poate să se interpună şi, prin intermediul pârghiilor pe care le are la dispoziţie, să rezolve un asemenea abuz.

O a treia interpelare se adresează tot domnului "..

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule deputat, o secundă, vă rog.

Domnul Adrian Moisoiu:

Da, am să fiu scurt.

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu, vă rog frumos să mă ascultaţi o secundă, da? Deci, ascultăm absolut toate interpelările dumneavoastră. Luaţi o mică pauză, aţi citit deja două interpelări. Dăm cuvântul la ceilalţi colegi, care au una, două interpelări, şi după care le continuaţi dumneavoastră, în limita timpului disponibil.

Deci, luaţi o pauză şi vă garantez că eu stau până le expuneţi pe toate.

Domnul Adrian Moisoiu:

Sunteţi foarte amabil şi vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dau cuvântul domnului Costache Mircea. Vă rog.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O singură interpelare pe adresa ministrului Paul Păcuraru, ministrul muncii, egalităţii de şanse şi familiei, în legătură cu necesitatea unor noi reglementări privind acordarea ajutoarelor unor familii cu mulţi copii.

Am constatat, prin intermediul audienţelor, că în cadrul unor primării funcţionează un fel de act benevol de a lua sau nu în consideraţie, de a acorda sau nu, între nişte limite, un ajutor.

O astfel de familie, a cetăţeanului Leau Ion din comuna Siriu, judeţul Buzău, cu 11 copii, beneficiază de un ajutor lunar de 950 lei noi.

Răspunsul invariabil al primarului este că aceşti copii mai au şi alocaţie de la şcoală, şi că atât poate primăria să ofere.

În astfel de situaţii eu cred că fondurile alocate sunt în limitele legale şi trebuie să-i determinăm ca şefii administraţiilor locale să respecte, nici mai mult sau mai puţin decât legea.

În acest sens, cer sprijinul ministrului de resort.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Tabără nu este prezent. Am înţeles că a depus în scris.

Domnul Frâncu, vă rog.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am o singură interpelare, care este adresată domnului ministru Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor.

Doresc să fiu informat, de ce nu s-a luat în calcul scutirea de impozit pentru deţinuţii politici care şi-au redobândit terenuri agricole prin legile proprietăţii?

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Domnul Aledin Amet, două interpelări, una.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

O singură interpelare adresată domnului Decebal Traian Remeş, ministrul agriculturii.

În urma celor două răspunsuri deja primite, domnul Omer Erol, domiciliat în oraşul Constanţa, consideră că acestea nu sunt edificatoare, fapt pentru care revine, cerând noi lămuriri.

Alături de interpelare depun în scris o anexă, din partea domnului inginer Omer Erol.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Mircea Ifrim, pentru a-şi expune interpelarea.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată excelenţei sale, domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Vă aduc mulţumiri pentru modul onest în care, din dispoziţia dumneavoastră, autoritatea de control a Guvernului a efectuat control şi a dispus măsuri în consecinţă, referitoare la zecile de diplome false, eliberate la Universitatea Oradea, şi frauda de 25 milioane de euro de la bugetul de stat, posibilă prin raportarea de către familia Maghiar al unui număr de studenţi fictivi şi de posturi fictive.

Actualmente, Direcţia Naţională Anticorupţie îşi face datoria.

Aş dori să subliniez faptul că descoperirea acestor fraude îşi are o istorie. Ministerul Educaţiei, în 11.10.2006, trimite o comisie care întocmeşte un raport corect, însă, sub presiunile domnului secretar de stat Miron, raportul este schimbat, dispare diploma falsă a domnului doctor Adrian Maghiar; în 3.11.2006, apare un raport schimbat, iar în 17.01.2007 se atinge o culme, ministrul Hărdău semnând un raport vizat de domnul Dumitru Miron, cum că ar fi doar patru diplome completate greşit.

În prezent, alte ilegalităţi ale Universităţii Oradea suferă aceeaşi metamorfoză, sub influenţa domnului Dumitru Miron. Dânsul are o valoare de permanenţă în acest minister. Şi, în aceste condiţii, trebuie să subliniez că a aprobat cifra de şcolarizare fictivă de la Oradea, din anul 2005; de asemenea, aceste cifre au fost avizate de acolitul său, directorul Ciucă, în perioada 2000 - 2004; în 2005 favorizează ca studentul străin Yair Mordekhai, apropiat al clanului familiei Maghiar, să calomnieze cadre didactice şi, prin fals, să termine facultatea de medicină, cu 2 ani mai puţin, deci medicină la fără frecvenţă.

Menţionăm, de asemenea, că domnul Dumitru Miron face parte din corpul didactic al Universităţii Româno-Americane şi protejează o serie de promovări, deoarece această universitate nu ar avea dreptul, neavând constituit Consiliul profesoral şi Senatul, conform legii; de asemenea, acordă cifre de şcolarizare preferenţiale, la Oradea dând cifre exagerate, în raport cu capacitatea şi calitatea învăţământului.

Vă rog, domnule prim-ministru, a analiza această situaţie şi a dispune cele de rigoare, pentru respectarea legalităţii în sistemul de învăţământ şi a curma ilegalităţile patronate de domnul secretar de stat Dumitru Miron.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul din nou domnului Adrian Moisoiu, pentru ultimele patru interpelări.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă, şi să ştiţi că ieri eram pregătit pentru cinci, dar acum, las pe patru.

Domnul Eugen Nicolicea:

Rectific, pentru ultimele cinci.

Domnul Adrian Moisoiu:

Am glumit.

Interpelarea mea se adresează miniştrilor Cristian David şi Varujan Vosganian, adică, ministrului internelor şi reformei administrative, cât şi Ministerului Economiei şi Finanţelor, şi se referă la faptul că Direcţia Generală a Finanţelor Publice Harghita, în ziarul local "Adevărul Harghitei" din 15 mai prezintă situaţia de ocupare a unor posturi, adică, e vorba de 12 posturi: 7 de referent, 4 de inspector şi 1 de casier trezorier, unde se impune condiţia specifică de a cunoaşte limba maghiară.

Iertaţi-mă, dar un asemenea anunţ deja intră în sfera discriminării. Pentru că, prin "discriminare", conform Ordonanţei nr. 137/2000 se înţelege "orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă pe bază de rasă, naţionalitate, limbă, religie, categorie socială, convingere, sex, orientare sexuală ş.a.m.d. care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării în condiţii de egalitate a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul public, politic, economic, social şi cultural sau în alte domenii ale vieţii publice".

Deci, să mă iertaţi, dar este o problemă deosebit de importantă, pentru că în România, conform Constituţiei şi articolului său 13, limba oficială este limba română. Deci, cineva care nu cunoaşte limba română, iată că poate să se adreseze în limba maternă, iar cineva care nu cunoaşte o limbă zonală, nu poate să ocupe un loc în acest stat. Puterea limbii oficiale este atacată printr-o asemenea discriminare!

Pe de altă parte, se ştie faptul că pregătirea impusă de statul român pentru ocuparea posturilor de funcţionar public pe teritoriul statului este cea dată de curricula educaţională specifică posturilor scoase la concurs, care stabileşte acolo clar că este vorba de cunoaşterea limbii române.

Ei, în momentul acesta, înseamnă că, deoarece limba maghiară nu este trecută în această curriculă şi având o circulaţie restrânsă, nu poate nici într-un caz să-l împiedice pe un cetăţean să ocupe un loc în aparatul de stat. Sunt multe de discutat sub acest aspect şi cred că este cazul ca, din acest punct de vedere, să se facă odată ordine în ţară.

Ei, aceeaşi interpelare, domnule preşedinte de şedinţă, o facem şi către domnul domnul Astalosz Csabo Ferenc, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, pentru că, de fapt, dânşii trebuie să intervină în mod decisiv, alături de miniştri de resort pe care i-am amintit în interpelarea precedentă şi, în felul acesta, să se facă ordine în România, unde limba română trebuie într-adevăr să fie stăpână. Iar, dacă un cetăţean nu cunoaşte limba, are la dispoziţie să se adreseze prin intermediul unui traducător specializat, care poate fi angajat prin plata cu ora, deci la lucrări ocazionale.

În sfârşit, o ultimă interpelare se adresează domnului academician Dan Berindei, preşedintele Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, şi se referă la modul în care mai exact a refuzat sau a motivat că este respins proiectul de stemă a comunei Nadeş din judeţul Mureş. Şi ceea ce îl deranjează pe domnul academician mie mi se pare ceva de prost gust, acesta este cuvântul, pentru că nu-mi închipuiam că tricolorul românesc, o combinaţie de culori care să fie în apropiere de tricolorul românesc sau faptul că pe această stemă este desenată o cană dacică, făcând referire la ocupaţia tradiţională a locuitorilor din zonă, mai ales că este şi o zonă viticolă, ar putea să deranjeze pe cineva.

Cred că este cazul ca, cu toată consideraţia pe care i-o port domnului academician Dan Berindei, să fie atent la ceea ce i se pune în faţă de către alţii, care îi redactează poate răspunsurile şi profitând de o neatenţie, altă explicaţie nu am.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Având în vedere că nu mai sunt alte interpelări, declar şedinţa de astăzi închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,15.