Parliamentary debates

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Stimaţi colegi,

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 17 octombrie 2022, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene; deputatul Toma Ilie, de la PSD.

Tema interpelării - "Carduri vouchere sociale".

Persoana care să prezinte răspunsul - doamna Andreea Anamaria Naggar, secretar de stat.

Vă rog, doamnă.

Doamna Andreea Anamaria Naggar (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Bună ziua, tuturor!

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea nr. 947B/2022, la care s-a răspuns prin adresa nr. 4398 din data de 7 octombrie 2022, de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, având ca obiect "Carduri vouchere sociale", vă comunicăm următoarele.

Personalul dedicat din cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene preia şi răspunde zilnic, în medie, la 440 de apeluri, durata medie a unei convorbiri fiind de 5 minute şi 24 de secunde. Din păcate, numărul de apeluri primite depăşeşte capacitatea liniilor telefonice disponibile, astfel că sunt persoane care reuşesc să intre în legătură cu un reprezentant al instituţiei după mai multe încercări. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene face toate eforturile posibile pentru a asista prompt şi profesionist persoanele care solicită informaţii.

Verificarea eligibilităţii persoanelor şi/sau statutului creditării cardurilor pentru tichete sociale este posibilă numai în baza codului numeric personal şi a judeţului de domiciliu al beneficiarului. Accesul la datele personale este strict reglementat de prevederile legale, iar verificările necesare implică interogarea mai multor baze de date.

Totodată, facem menţiunea că Programul "Sprijin pentru România" se adresează unui număr de 2,5 milioane de beneficiari şi este implementat cu implicarea a 109 parteneri - atât instituţii publice, cât şi companii private.

Având în vedere solicitările adresate Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, au fost identificate trei situaţii frecvent întâlnite:

- Situaţia în care persoanele neeligibile consideră că sunt eligibile, fiind nemulţumite că nu au primit card şi solicită lămuriri în acest sens.

Astfel, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene nu are autoritatea să stabilească listele beneficiarilor, competenţa revenind Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, pe baza informaţiilor furnizate de Casa Naţională de Pensii Publice/Casele Judeţene de Pensii, de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială/Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială. De asemenea, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene nu are autoritatea să adauge sau să elimine beneficiari din listele înaintate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Chiar şi în cazul în care un beneficiar are o pensie sub limita de 1.500 de lei, acesta poate fi considerat neeligibil, dacă se află în evidenţa ANAF cu venituri suplimentare care, cumulate cu pensia, să determine situaţia de neeligibilitate;

- Situaţia a doua este aceea în care o persoană este eligibilă, dar nu a primit cardul, fie din cauza faptului că a fost omisă accidental din liste, fie, deşi cardul a fost emis şi predat de emitent la Poşta Română, cardul nu a fost livrat - adresa a fost incorectă, destinatarul nu a fost găsit la domiciliu sau nu s-a prezentat să ridice cardul, deşi i-a fost comunicat avizul de înştiinţare.

În acest caz, persoana în cauză se poate adresa Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, la adresa de e-mail: sipoad@mfe.gov.ro sau la numărul de telefon: 031 9268.

- A treia situaţie este situaţia persoanelor care au primit cardul, însă voucherul nu a fost încărcat, motivele posibile fiind următoarele:

- Fie Compania Naţională Poşta Română nu a informat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în legătură cu distribuirea cardurilor. În acest context, menţionăm că pentru evitarea utilizării de către persoane neautorizate, cardurile sunt expediate nealimentate, iar creditarea cardului se face în termen de 72 de ore de la data la care Poşta Română confirmă distribuirea către titular. Poşta Română trimite Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în fiecare zi de luni la ora 23.00, listele cuprinzând cardurile distribuite, dar există cazuri în care oficiile poştale judeţene sau locale raportează cu mare întârziere distribuirea cardurilor, acesta fiind principalul motiv pentru care termenul de virare a sumelor este depăşit.

Aceste situaţii trebuie semnalate fie oficiului poştal local, fie Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, la adresa de e-mail: sipoad@mfe.gov.ro;

- După emiterea şi distribuirea cardului, persoana respectivă a fost stabilită neeligibilă de Casa Judeţeană de Pensii sau Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială - aceasta fiind a doua situaţie care a fost întâlnită în cadrul sesizărilor primite de minister. În această situaţie, până la data de 20 septembrie 2022 au primit carduri pentru tichete sociale un număr de 2.433.519 beneficiari. Pentru 69.944 de beneficiari nu au fost distribuite carduri, din următoarele motive:

- 35.281 de persoane nu au putut fi găsite la domiciliu;

- 34.663 de persoane au fost identificate neeligibile de Casele Judeţene de Pensii sau de Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Mergem mai departe la...

(Domnul deputat Ilie Toma solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Răspunsul primit este foarte complex, da, sunt mulţumit de răspunsul primit, punctează foarte clar, însă, vă rog, puţin mai multă aplecare.

Motivul acestei interpelări a fost următorul. S-au prezentat foarte mulţi cetăţeni la cabinetul parlamentar, al meu, din Hunedoara, Hunedoara fiind un judeţ, ştiţi, foarte bogat în pensionari şi în oameni simpli, în cetăţeni simpli.

Pe omul de rând nu îl interesează că este eligibil, că nu este eligibil, că a venit poştaşul, că l-a găsit acasă, că are o anumită valoare; el vrea să ştie exact dacă primeşte banii şi dacă nu-i primeşte.

Pentru că este lăudabil acest proiect de lege prin care s-au acordat nişte vouchere sociale, exact aşa cum se numesc şi ele, pentru că ele ajută nişte familii simple, ajută nişte familii modeste aflate la ananghie, mai ales în condiţiile economice actuale şi atunci este păcat.

Să ştie dacă primesc sau nu primesc. Să ştie motivul dacă nu primesc, din ce cauză nu primesc. Pentru că, efectiv, aceşti oameni se bazează pur şi simplu pe fondurile pe care suplimentar le primesc de la statul român, de la Guvernul României, în acest moment.

Ce vreau eu să vă rog - mai multă aplecare, puţin, între ministerul dumneavoastră, căruia, repet, încă o dată, nu-i contest activitatea şi vă felicit pentru felul cum vă faceţi treaba şi Ministerul Muncii, care, tot la fel, îşi face treaba, însă există, se pare, undeva, o lipsă de comunicare. Şi, atunci, este păcat, pentru că omul merge la Casa de Pensii, de acolo îi spune, nu, nu eu sunt responsabilul; se duce apoi, vă sună pe dumneavoastră, pe diverşii furnizori - care, am înţeles, sunt aceiaşi cu tichetele de masă - e OK, nu-i nicio problemă -, însă dânşii nu răspund, că noi aşa am primit.

Puţin mai multă aplecare pentru cetăţeanul de rând.

Vă mulţumesc foarte mult.

Şi o să transmit şi eu în teritoriu ceea ce mi-aţi scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Ministerul Energiei.

Domnul...

O interpelare de la domnul Şlincu Dan-Constantin - "Reglementarea pieţei energiei ca principală soluţie realistă care poate opri inflaţia şi spirala scumpirilor".

Domnul secretar de stat Constantin Ştefan este? Nu este.

OK. Atunci, mergem la Ministerul Educaţiei.

Domnul secretar de stat Micu este? OK.

Deputatul care a adresat interpelarea - Gîdei Laurenţiu-Viorel - "Programul-pilot «Masă caldă în şcoli» în judeţul Galaţi".

Domnul Cătălin Mihai Micu.

Vă rog, domnule subsecretar de stat.

Domnul Cătălin Mihai Micu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 930B din 2022 având ca obiect "Programul-pilot «Masă caldă în şcoli» în judeţul Galaţi", vă comunicăm următoarele.

Obiectivul Ministerului Educaţiei este asigurarea accesului echitabil şi nediscriminatoriu la o educaţie de calitate a tuturor preşcolarilor şi elevilor din România, obiectiv ce presupune cu preponderenţă măsuri rapide şi coerente de intervenţie integrată pentru diminuarea riscului de excluziune şi de abandon şcolar care grefează asupra mediului şcolar din arii geografice dezavantajate economic sau social.

Responsabilitatea transmiterii propunerilor unităţilor de învăţământ preuniversitar care sunt cuprinse în Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 300 de unităţi din învăţământul preuniversitar de stat în anul şcolar 2022-2023, aprobat prin O.U.G. nr. 105/2022, aparţine în totalitate inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, pentru care există acordul unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale pentru susţinerea implementării programului.

Pentru a realiza o selecţie complexă şi nediscriminatorie a unităţilor de învăţământ, s-au aplicat următoarele criterii:

• mediul social defavorizat, comunităţi cu grad mare de vulnerabilitate - populaţie romă, copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi supuşi unor forme de abandon parental, copii supuşi unor forme de abuz parental prin muncă, cutume şi mentalităţi restrictive, în defavoarea minorului, copii în situaţii de abandon şcolar, copii cu cerinţe educaţionale speciale. De asemenea, s-a avut în vedere şi nivelul de marginalizare socio-economică a localităţii, potrivit clasificării Băncii Mondiale în studiile "Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România" şi "Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România";
• de asemenea, mediu economic cu grad ridicat de pauperitate;
• dispunerea geografică izolată a unităţii de învăţământ/greu accesibilă din cauza condiţiilor de mediu;
• mediul de rezidenţă;
• participarea şcolară şi calitatea educaţiei - rata de abandon şcolar, calculată conform definiţiei Institutului Naţional de Statistică, procent elevi promovaţi din numărul total de elevi/nivel de învăţământ - cu excepţia învăţământului preşcolar şi a clasei pregătitoare şi clasei I din învăţământul primar, procent de cadre didactice calificate din numărul total al cadrelor didactice.

Totodată, Ministerul Educaţiei a solicitat inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti ca propunerile privind unităţile de învăţământ în care se implementează programul să fie ierarhizate în funcţie de gradul de vulnerabilitate.

Vă mulţumim şi vă asigurăm de toată consideraţia noastră.

Domnul Ilie Dan Barna:

Înţeleg că răspunsul s-a adresat şi întrebării domnului Chirilă Virgil Alin, că văd că e cel pe criterii, da? Am văzut că sunt două elemente.

(Domnul deputat Laurenţiu-Viorel Gîdei solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Laurenţiu-Viorel Gîdei:

Da.

Vă mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, criteriile enumerate de dumneavoastră par a fi foarte bune, dar pentru judeţul Galaţi, cu siguranţă, nu au fost respectate. Tot ceea ce spuneţi acolo nu se regăseşte.

Şi bineînţeles că voi reveni cu o altă interpelare, pentru a se explica clar criteriile pe care Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi le-a avut în vedere atunci când a ales doar câteva şcoli, care nu se încadrează în totalitate în criteriile enumerate de dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Mergem mai departe.

Ministerul Muncii este? Avem reprezentant? Domnul Vasilcoiu. (Vociferări.)

Am văzut că domnul Zetea nu este.

Şi de la Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse?

Vă rog, domnule subsecretar de stat Bogdan Paraschiv.

"Tinerii României, marginalizaţi de miniştrii PSD" - interpelare de la colegul deputat Brian Cristian, USR.

Domnul Bogdan-Florin Paraschiv (subsecretar de stat, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Folosesc acest prilej pentru a vă transmite răspunsul Ministerului, Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse la interpelarea dumneavoastră nr. 945B din data de 13 septembrie 2022, având ca obiect "Tinerii României, marginalizaţi de miniştrii PSD".

Referitor la întrebarea "Care este situaţia direcţiilor judeţene pentru tineret din România?". Prin Hotărârea Guvernului nr. 197 din 2022 privind organizarea şi funcţionarea direcţiilor judeţene pentru familie şi tineret, respectiv a Direcţiei pentru Familie şi Tineret a Municipiului Bucureşti, s-a reglementat organizarea şi funcţionarea acestor servicii publice deconcentrate ale Ministerului Familiei şi Egalităţii de Şanse. Conform art. 1 alin. (2) - "Direcţiile judeţene pentru familie şi tineret, respectiv Direcţia pentru Familie şi Tineret a Municipiului Bucureşti preiau activităţile, posturile, personalul aferent şi patrimoniul corespunzător din domeniul tineretului, inclusiv personalul aferent structurilor-suport de la direcţiile judeţene pentru tineret şi sport, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti, care îşi schimbă denumirea, ca urmare a divizării parţiale, potrivit prevederilor art. 4 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare".

Estimăm că acest proces va fi finalizat până la sfârşitul lunii noiembrie.

Referitor la întrebarea "Care sunt principalele măsuri luate în acest an pentru susţinerea proiectelor şi organizaţiilor de şi pentru tineret?". Principalele măsuri:

- Deblocarea Proiectului de Lege "Legea tinerilor" în Parlament.

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor la sfârşitul lunii iunie.

Precizăm că acest proiect de lege se afla la Parlament din anul 2018;

- Finanţarea de proiecte ale structurilor neguvernamentale de tineret şi pentru tineret prin Concursul naţional de proiecte de tineret - CNPT - şi Concursul naţional de proiecte studenţeşti - CNPS;

- Alocarea a 175 de locuri/federaţie studenţească în tabere studenţeşti organizate de Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.

Referitor la întrebarea "Care este bugetul alocat în acest an pentru proiecte de şi pentru tineret în mediul rural?". Concursul naţional de proiecte de tineret, cu un buget de 1.200.000 de lei şi Concursul naţional de proiecte studenţeşti, cu un buget de 810.000 lei au avut următoarele priorităţi care au decurs din obiectivele Anului European al Tineretului:

- reînnoirea perspectivelor pozitive pentru tineri, cu un accent deosebit pe efectele negative pe care pandemia de COVID-19 le-a avut asupra lor, subliniind totodată modul în care tranziţia verde şi cea digitală şi alte politici ale Uniunii Europene oferă oportunităţi pentru tineri şi pentru societate, în general;

- sprijinirea tinerilor, inclusiv prin activităţi pentru tineret, în special a tinerilor cu mai puţine oportunităţi, din medii defavorizate şi din diverse zone, care aparţin unor grupuri vulnerabile şi marginalizate, pentru a dobândi cunoştinţe şi competenţe relevante şi pentru a deveni astfel cetăţeni activi şi implicaţi, inspiraţi de un sentiment european de apartenenţă;

- sprijinirea tinerilor pentru a înţelege mai bine şi a promova activ diferitele oportunităţi de care dispun la nivel naţional, regional sau local, pentru a sprijini dezvoltarea personală, socială, economică, profesională a acestora;

- integrarea politicilor în domeniul tineretului în toate domeniile de politică relevantă a Uniunii Europene, în conformitate cu Strategia pentru tineret a Uniunii Europene 2019-2027, pentru a încuraja aducerea unei perspective de tineret în elaborarea politicilor la toate nivelurile;

- sprijin pentru tineri şi studenţi proveniţi din zona de conflict armat din Ucraina.

Grupul-ţintă al proiectelor finanţate prin concursurile mai sus menţionate este format din tineri având rezidenţa în mediul urban şi în mediul rural, fără discriminare.

Referitor la întrebarea "Care este suma investită în acest an în centrele de tineret şi în câte unităţi administrative există o astfel de componentă susţinută de Ministerul Tineretului?". Centrele de tineret sunt coordonate de direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, servicii publice deconcentrate aflate în prezent în subordinea Ministerului Sportului. După preluarea personalului, a activităţii de tineret şi a patrimoniului de la nivel local de către Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, centrele de tineret vor funcţiona în cadrul direcţiilor judeţene pentru familie şi tineret şi vor fi finanţate prin programul de centre de tineret.

Referitor la întrebarea "Câte proiecte şi parteneriate au fost realizate de Ministerul Tineretului şi ONG-urile de şi pentru tineret din România, atât la nivel central, cât şi la nivel local?". Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse a realizat la nivel central cinci proiecte şi a încheiat parteneriate cu Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Sportului, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale.

Prin concursurile naţionale de proiecte s-au finanţat 33 de proiecte ale structurilor neguvernamentale de tineret şi pentru tineret, în cadrul cărora acestea au încheiat parteneriate cu alte structuri neguvernamentale sau instituţii publice.

Referitor la întrebarea "Ce studii de nevoie şi oportunitate în rândul tinerilor a realizat Ministerul Tineretului de la înfiinţare până în prezent?". La nivelul Ministerului este implementat Programul de cercetare socială în domeniul tineretului P3, care îşi propune să contribuie la îmbunătăţirea procesului de elaborare a politicilor publice în domeniul tineretului. Principalele activităţi care se derulează în cadrul acestui program sunt: cercetări cantitative şi calitative; studii de fundamentare, monitorizare şi evaluare a strategiilor, programelor şi acţiunilor de tineret; diseminarea, promovarea rezultatelor cercetărilor şi organizarea de dezbateri cu părţile interesate.

Scopul programului este de a contribui la îmbunătăţirea procesului de elaborare a politicilor publice în domeniul tineretului prin realizarea de studii, cercetări, analize, prognoze, precum şi întărirea capacităţii instituţionale de planificare strategică, comunicare şi cooperare interministerială.

În funcţie de domeniile de politică-cheie vizate - ocupare, participare civică, sănătate, reţele de tineret, servicii pentru tineri - s-au realizat periodic studii, analize şi rapoarte de cercetare.

Barometrul de opinie este cel mai longeviv dintre studiile realizate în cadrul Programului P3, desfăşurat anual sau din doi în doi ani, încă din anul 2001 şi oferă regulat tuturor celor interesaţi date cantitative credibile privind percepţiile, opiniile şi aşteptările tinerilor. Scopul acestuia este de a contribui la consolidarea legăturilor dintre tineri, societatea civilă şi structurile guvernamentale, clarificând temele-cheie care trebuie să se regăsească pe agenda instituţiilor publice, punând la dispoziţia celor interesaţi datele necesare pentru elaborarea profesionistă a politicilor publice şi oferind analize riguroase ale rezultatelor în beneficiul tinerilor.

În acest an, în cadrul Programului de cercetare socială în domeniul tineretului 2022 sunt incluse două studii:

- Barometrul "Situaţia tineretului şi aşteptările sale" urmăreşte să ofere o perspectivă actualizată şi corespunzătoare a situaţiei tinerilor cu vârstă cuprinsă între 14 şi 35 de ani, incluzând aspecte, cum ar fi: acces la educaţie, ocupare, sănătate, participare civică, comportament antreprenorial, migraţia;

- Totodată, studiul va avea în vedere priorităţile Anului European al Tineretului, cu accent pe incluziune socială, schimbările climatice şi transformarea digitală.

Situaţia locuirii în rândul tinerilor îşi propune identificarea nevoilor şi programelor cu care se confruntă tinerii în domeniul locuirii, precum şi o cartografiere a intervenţiilor Guvernului pentru a...

Domnul Ilie Dan Barna:

Încercaţi să sintetizaţi, vă rog.

Domnul Bogdan-Florin Paraschiv:

Deci avem...

În prezent, centrele de tineret sunt în coordonarea direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Sportului. După finalizarea procesului de preluare a activităţii de tineret, în condiţiile art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 197/2022, tinerii sau organizaţiile se pot adresa direcţiilor judeţene pentru familie şi tineret, respectiv Direcţiei pentru Familie şi Tineret a Municipiului Bucureşti.

Reorganizarea instituţiei - este răspunsul la întrebarea "Când estimaţi că veţi finaliza reorganizarea noului minister?".

Reorganizarea instituţiei se face în condiţiile stipulate la art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1215 din anul 2022 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 22/2022 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi a Hotărârii Guvernului nr. 177/2016 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi.

Cu consideraţie.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Domnule deputat Cristian, dacă doriţi să mai cereţi clarificări suplimentare?

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule subsecretar de stat,

Din nefericire, vedem că tinerii chiar sunt marginalizaţi şi ignoraţi de Guvernul României în Anul European al Tineretului, 2022.

Acest răspuns la interpelare, practic, este o citire a cadrului legal. Şi, dacă ar fi să ne luăm efectiv după fapte, vedem că aceşti miniştri, Firea şi Novák, au tăiat frunze la câini un an de zile.

Practic, reorganizarea direcţiilor judeţene, separarea celor de tineret şi celor de sport, timp de un an de zile, de la preluarea guvernării de către cei doi miniştri, nu s-a realizat.

Legat de realizările acestui minister, practic, se vorbeşte de ce a făcut Parlamentul, de faptul că a trecut Legea tinerilor, lege pe care tot Guvernul dumneavoastră a atacat-o şi în momentul de faţă stă prin sertarele CCR-ului, urmând să se dezbată.

Legat de partea aceasta, de realizări, de proiecte de tineret, de centre de tineret şi de proiecte pentru mediul rural, reamintesc că USR a depus amendamente la Legea bugetului de stat, ca acestea să fie... să se facă investiţii în acest domeniu, proiecte, evident, refuzate de Coaliţie, votate împotrivă de această coaliţie de guvernare.

Şi cel mai trist fapt este că în momentul de faţă ministerul nici măcar nu ştie câte centre de tineret are.

Din nefericire - şi o spun cu mare regret - din cauza lipsei de celeritate şi a incompetenţei actualei guvernări, au de suferit şi alte ministere. Cu toate că în acest moment Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse nu îşi face treaba, din acest motiv şi Ministerul Sportului are de suferit. În ultimele luni a avut parte de o rectificare bugetară negativă. În ordonanţa pentru energie, pentru plafonarea preţului la energie, Ministerul Sportului nu a putut să-şi includă propriile baze din subordine. Şi pentru faptul că acest buget a fost împărţit între cele două ministere, iar clarificarea lui nici la un an distanţă de la preluarea guvernării nu s-a făcut, au de suferit două domenii importante şi, practic, guvernarea aceasta este mai gravă pentru ţară decât pandemia.

Concluzia este tristă - cei doi miniştri au tăiat frunze la câini un an de zile şi cu adevărat tinerii sunt ignoraţi de această coaliţie de guvernare, iar separarea celor două ministere are mai degrabă legătură cu interese imobiliare, cu transferuri de clădiri din patrimoniul ministerelor decât cu domeniile pe care ar trebui să le reprezinte şi tinerii, respectiv sportul din România.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Domnule subsecretar de stat doriţi să răspundeţi?

OK. În regulă.

Mulţumesc.

Am epuizat lista de răspunsuri la interpelări.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.29.