Parliamentary debates

Doamna Natalia-Elena Intotero:

11. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Strategia privind aplicarea IA COM (2025) 723; PHCD 10/2026.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, doamna Biró Rozália.

Vă rog.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport referitor la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Strategia privind aplicarea IA COM (2025) 723

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, punctul de vedere al Autorităţii pentru Digitalizarea României, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, comisia, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea faţă de strategia europeană privind aplicarea inteligenţei artificiale;

- a atras atenţia asupra importanţei asigurării accesului la seturi de date de înaltă calitate, securizate şi guvernate corespunzător, necesare dezvoltării şi antrenării sistemelor de inteligenţă artificială;

- a recomandat integrarea responsabilă a inteligenţei artificiale în administraţia publică, cu respectarea principiilor transparenţei, securităţii, interoperabilităţii şi protecţiei datelor;

- şi a subliniat pericolul dependenţei excesive de inteligenţă artificială în procese critice, recomandând dezvoltarea de proceduri manuale de control care să permită intervenţia umană rapidă în caz de comportament neaşteptat sau deficienţe şi defecte ale modelelor.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 24 februarie 2026 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Comentarii de ordin general?

Invit la cuvânt pe domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Grupul SOS România nu susţine acest PHCD, deoarece în forma actuală acest proiect nu exprimă o poziţie parlamentară clară şi coerentă, ci mai degrabă o compilaţie eterogenă de teze, intenţii şi formulări generale despre inteligenţa artificială.

Textul mi se pare excesiv de încărcat, amestecând într-un singur document politica industrială, educaţia, sănătatea, administraţia, apărarea, cultura, piaţa muncii şi etica, fără o ierarhie clară a priorităţilor şi fără o focalizare reală.

Multe formulări au un caracter declarativ, uneori chiar propagandistic, fără delimitarea riguroasă dintre obiective realiste şi simple aspiraţii politice.

În acelaşi timp, proiectul ridică şi probleme de fond, pe de o parte cere accelerarea aplicării inteligenţei artificiale, iar pe de altă parte multiplică filtrele de control, audit, validare şi proceduri manuale, fără să explice limpede echilibrul dintre inovare, costuri şi răspundere.

Mai mult, introduce în mod impropriu, într-o hotărâre parlamentară, concepte tehnice precum procese Markov, metoda Monte Carlo sau analiza browniană, ceea ce denotă o tehnicizare excesivă, fără relevanţă reală pentru orientarea politică generală.

De asemenea, referirile la apărare, securitate şi utilizarea inteligenţei artificiale în zonele defavorizate sunt insuficient fundamentate juridic, iar noţiunile folosite sunt adesea prea largi.

Nu în ultimul rând, proiectul nu precizează impactul bugetar al infrastructurilor, platformelor de date, programelor de talent şi instrumentelor precum cele propuse pentru IMM-uri.

În forma actuală, proiectul pare mai mult o compilaţie de teze disparate, decât o poziţie parlamentară clară, coerentă şi cu garanţii suficiente pentru protejarea intereselor României şi de aceea considerăm că acest PHCD, în forma actuală, ar trebui respins.

Şi încă ceva. Ieri a venit aici o colegă la tribună, care ne-a zis că are un partid şi că ei sunt singurii care folosesc inteligenţa artificială.

Realitatea este că absolut toţi o folosim, într-o mai mică sau mai mare măsură, şi asta, personal, nu consider că este o problemă. Problema apare dacă la un moment dat ne trezim noi folosiţi de inteligenţa artificială, şi cu asta trebuie să fim extrem de atenţi şi precauţi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Desigur, noi înţelegem, Grupul AUR înţelege importanţa acestei teme şi, de asemenea, contextul european, şi nu numai.

Europa a rămas mult în urma investiţiilor necesare şi cerute.

Desigur, ne interesează, deopotrivă, şi interesele ţării noastre. Atunci când vorbim despre implementarea acestor tehnologii şi folosirea lor în interes naţional, de departe vedem că suntem total descoperiţi.

În ciuda unor eforturi punctuale în ţară, nu avem infrastructura necesară şi ne întrebăm, eu zic, într-un mod absolut riguros, în ce măsură noi suntem folosiţi sau folosim această tehnologie şi în ce măsură suntem consumatori sau producem o astfel de tehnologie.

Un aşa proiect nu-l vedem riguros, administrativ poate chiar cu prea multă birocraţie, de aceea socotim că nu este un program şi un proiect eficient pentru ţara noastră.

Din acest motiv, Grupul AUR se abţine - votează în acest fel.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, tot Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Sunt foarte multe lucruri de spus despre inteligenţa artificială, care este un adevărat moment Oppenheimer în digitalizare, în societate, în industrie.

Dar ce remarc în toate aceste proiecte de hotărâre, comunicări, este lipsa unei critici acolo unde trebuie ca ea să existe. Şi vă spun rezultatele unui studiu care a ajuns să fie citat de peste 500 de ori, deşi este doar de câteva luni. A fost condus de Natalya Kosmyna, de la MIT, Massachusetts Institute of Technology, şi studiul se numeşte aşa: "Your Brain on ChatGPT". S-a făcut asupra unor elevi, asupra a trei grupuri de elevi. Toţi au primit acelaşi task, unii Brain only, adică doar cu creierul lor au rezolvat taskul, ceilalţi cu Google, iar grupul principal a utilizat un asistent de tip chat.

Rezultatele au fost că grupul LLM a fost cel mai slab dintre toate, activitatea cerebrală fiind doar la jumătate faţă de grupul Brain only, care a performat cel mai bine, atât din punct de vedere al îndeplinirii sarcinii, cât şi al memoriei, cât şi al parcursului pe mai multe luni, nedovedind niciun fel de degradare cognitivă.

În schimb, grupul-ţintă - grupul LLM - a performat cel mai slab, repet, nu doar în timpul în care a folosit un asistent de inteligenţă artificială, cât şi după aceea, când a fost pus să facă sarcinile doar folosindu-şi creierul.

În domeniul educaţiei, mai ales a celei preuniversitare, acest lucru ar trebui să ne dea mult de gândit şi să facem ceva în acest sens, înainte de a fi prea târziu.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Stimaţi colegi,

Indiferent de ce spun studiile, pentru că am citit şi eu studiul respectiv, noi trăim într-o realitate foarte clară. În acest moment, inteligenţa artificială este folosită de toate ţările civilizate. Există mai puţin în partea administrativă, dar există în zona privată programe, proiecte, algoritmi de inteligenţă artificială care funcţionează.

Şi aşa cum am avut informatizare, am avut digitalizare, o să avem şi partea aceasta de inteligenţă artificială.

Deci, este ceva ce se va întâmpla, indiferent de declaraţiile pe care le facem noi aici, în Parlament.

Deci acest proiect este foarte important. Am avut mai multe proiecte şi eu vă spun cu sinceritate că, din punctul meu de vedere, este unul dintre cele mai importante proiecte pe care noi le discutăm aici, în această perioadă. Nici nu vă daţi seama ce important şi ce importanţă are toată această chestiune legată de inteligenţa artificială.

Este vorba de suveranitate. În acest moment, nici România, nici Europa nu au algoritmii necesari pentru a se proteja împotriva inteligenţei artificiale, care este creată în alte părţi ale lumii. Folosim inteligenţa artificială creată în special în China şi în Statele Unite ale Americii.

Noi avem nevoie ca acest lucru să se întâmple şi în România, şi în Europa.

Deci, sunt multe chestiuni care trebuie spuse clar şi nici într-un caz nu putem să spunem că nu avem nevoie şi nu avem nevoie de acest proiect, în special.

Deci, avem nevoie de implicare în această zonă. Este mai mult decât importantă.

Procesul Markov ajută foarte mult în partea asta de inteligenţă artificială, pentru că toate stările viitoare depind de starea actuală, nu depind de nimic din trecut.

Deci, este o simplificare şi de aceea inteligenţa artificială o să câştige din ce în ce mai mult teren.

Nu am timp să vă explic şi cum e cu partea de metodă Monte Carlo şi aşa mai departe, că sunt nişte chestiuni tehnice care se întâmplă şi noi trebuie să fim conştienţi de acest lucru.

Eu cred că avem nevoie de acest proiect şi cred că avem nevoie de implicare şi de strategii clare în ceea ce priveşte dezvoltarea inteligenţei artificiale în ţara noastră.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Allen Coliban.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Ce s-a întâmplat de ieri până astăzi? Ieri aţi votat un COM legat de AI, aţi venit să faceţi apologia AI-ului. Astăzi se pare că vi s-a întors cheiţa peste noapte. Aţi început să găsiţi tot felul de bazaconii, ba că e prea detaliat, ba că e prea concret acest document.

Sunteţi, aşa, autodeclaraţi suveranişti şi votaţi împotriva unui document care vorbeşte foarte clar despre suveranitatea europeană în domeniul inteligenţei artificiale, (Vociferări.) care menţionează România explicit în prevederile sale, care vorbeşte despre importanţa câştigării acestei suveranităţi, prin dezvoltarea unui mediu al IMM-urilor şi al investiţiilor din acest domeniu, care vorbeşte despre cercetare, vorbeşte despre necesitatea factorului uman în lanţurile de inteligenţă artificială, lucruri care demontează argumentele pe care le-aţi invocat dumneavoastră.

La final chiar nu mai înţelegem nimic. Dumneavoastră, ieri, vorbeaţi despre importanţa inteligenţei artificiale, astăzi spuneţi că vă veţi abţine.

Vi s-a întors cheiţa peste noapte, şi nu de către inteligenţa artificială. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Levente Vass, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Vass Levente:

Stimaţi colegi,

Inteligenţa artificială deja în sistemul sanitar reduce cu 10% numărul paturilor din sistemele spitaliceşti.

Pe radiologie, 80% din diagnostice se pot determina cu inteligenţa artificială, cu o siguranţă de 100%.

O să fie nevoie încontinuu de semnătura medicului. Este o siguranţă pentru pacienţi treaba aceasta şi asumarea responsabilităţii de către om.

Însă, vă rog, să nu mai vorbim despre inteligenţa artificială ca şi ceva care o să ne facă zilele mai rele. Dimpotrivă, dacă nu observăm că această nouă inovaţie o să ne schimbe viaţa, şi chiar trebuie să facem paşi ca să înţelegem unde o să ne schimbe viaţa, pe ce domenii, atunci o să rămânem în urmă şi o să fim ca şi astăzi, când avem cele mai multe paturi de spital pe mia de locuitori şi astfel pierdem o grămadă de bani prin faptul că susţinem o capacitate mult crescută şi mult prea mare şi astfel nu ne rămân bani pentru medici de familie, pentru siguranţa pacienţilor, pentru medicamente şi aşa mai departe.

Deci, UDMR o să susţină cu toţi parlamentarii această modificare legislativă.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

În general, necunoaşterea naşte frică. Şi undeva în istorie am tot observat că frica de inovare naşte monştri.

Undeva, în jur de acum 150 de ani, în momentul în care cineva făcea o poză cuiva, persoanele aveau impresia că le este furat sufletul şi se speriau: "Vai de mine, îmi este furat sufletul cu aparatul acela!". Bineînţeles, s-a dovedit că era o prostie.

La fel şi în timpul Revoluţiei industriale, a fost o frică mare că maşinile urmează să ia locurile de muncă, şi n-a fost aşa, a fost o evoluţie.

La fel este şi cu inteligenţa asta artificială! Şi acest proiect pe care-l avem acum de discutat vizează exact acest lucru, să nu mai pierdem paşi importanţi în lupta pentru o supremaţie în ceea ce priveşte folosirea acestei inteligenţe artificiale, care - mare atenţie! - în cazul în care lipseşte cuiva inteligenţa aia naturală, evident, nu va putea să folosească nici inteligenţa artificială. Şi cred că aici este cel mai important lucru de subliniat.

Frica poate să fie combătută prin cunoaştere, prin învăţământ.

Aşa că, cel mai bine, înainte să vorbim despre aceste marote - "Vai, vine inteligenţa artificială şi ne strică nouă viaţa!" -, mai bine vă documentaţi înainte şi veţi vedea, veţi afla că, cu ajutorul inteligenţei artificiale, se fac paşi încontinuu, inclusiv în domeniul medical. Se fac paşi inclusiv în ceea ce priveşte ingineria. Deci, lucrurile acestea sunt benefice.

Şi atunci, care este logica să vii aici, în Parlament, şi să critici faptul că Uniunea Europeană încearcă, evident alături de România - şi România este, din fericire, evocată în această comunicare - să facă paşi importanţi în a reduce decalajul pe care îl avem faţă de alte puteri mondiale, şi mă refer aici la SUA şi China. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.