Parliamentary debates

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Punctul 2 pe ordinea de zi, Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru completarea art. 56¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, precum şi pentru modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; PL-x 14/2023/2026.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Raport comun asupra cererii de reexaminare a Legii pentru completarea art. 56¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, precum şi pentru modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului

În conformitate cu prevederile art. 142 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate cu cererea de reexaminare a Legii pentru completarea art. 56¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007.

În urma analizării motivelor cererii de reexaminare, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să respingă cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României şi să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Legea pentru completarea art. 56¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, precum şi pentru modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, în forma adoptată de Senat, ca urmare a reexaminării legii.

Amendamentele respinse se regăsesc în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule Bogdan Ivan, vă rog.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

15% din importurile României făcute încă din 2024 ar fi fost evitate dacă aceste 7 obiective de investiţii, aceste 7 hidrocentrale ar fi intrat în construcţie la termenul potrivit.

Şi vreau să fie foarte clar - prin acest proiect de lege pe care l-a iniţiat Partidul Social Democrat şi colegul nostru, Daniel Zamfir, nu trebuie să alegem între natură şi energie, ci vorbim despre proiecte care existau înainte de anul 2007, când au fost desemnate anumite arii protejate, proiecte care au un grad de realizare de până la 98% şi proiecte în care, în total, Hidroelectrica sau statul român a investit peste 12 miliarde de lei, bani care sunt îngropaţi în aceste proiecte care astăzi nu produc energie, dar care sunt blocate, din cauza acestei lacune legislative, de nişte ONG-uri care cu siguranţă că iubesc mai mult gândacii, broaştele şi orice altceva decât energia României şi decât interesul economic al ţării noastre.

Iar mai departe, din punct de vedere practic, ceea ce contează acum este şi valoarea de sistem, nu doar megawaţii pe care îi produc aceste 7 hidrocentrale care ar putea să alimenteze 200.000 de gospodării din ţara noastră, acum, în plină criză energetică, care nu este gestionată aşa cum ar trebui, în care vedem un amatorism maxim din partea Guvernului demis. Vorbim despre modul în care aceste investiţii, care au peste 214 megawaţi putere instalată, puteau să ducă la echilibrarea sistemului energetic naţional şi, automat, la preţuri mai mici pentru oameni.

Încă o dată spun, 15% din energia pe care România a importat-o în ultimii 2 ani putea să fie produsă la aceste 7 hidrocentrale.

Mulţumesc foarte mult şi sper ca indiferent de culoarea politică, acest proiect să treacă, iar aceste hidrocentrale care sunt începute de acum 10-20 de ani să fie duse la capăt.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Din partea USR, domnul Marius-Nicolae Alecsandru.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În cererea de reexaminare venită de la preşedintele Nicuşor Dan, am remarcat nişte argumente, cum ar fi reexaminarea oportunităţilor de investiţii în aceste proiecte, în noile condiţii climatice, şi vreau să spun că pe aceste argumente vorbesc şi eu de ceva timp.

Mai mult decât atât, fac un studiu la nivelul judeţului Buzău. Multe râuri au debitele scăzute şi, din informaţiile pe care le am de la Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa, scăderile sunt chiar îngrijorătoare, undeva la 15%, debitele multianuale în ultimii 5 ani.

Şi, atunci, mă întreb, apropo de aceste puteri adunate, de 214 megawaţi, ale celor 7 hidrocentrale aflate în zonele protejate, atunci, mă întreb - totuşi, aceşti 214 megawaţi sunt, de fapt, undeva la 15%, pentru că, în realitate, debitele sunt mult mai mici, din ceea ce am documentat. Diferenţe - la Surduc, de la 13mł/s, în proiectare, de fapt, în realitate, acolo sunt 3mł/s.

Deci, puterile reale sunt undeva la 15% din puterile din proiectare, aşa încât, în realitate, avem o putere undeva la 33 de megawaţi, adunată, aşa încât asta ar reprezenta undeva la 0,5% din puterea necesară României, adică o picătură într-un ocean.

Merită oare pentru asta să neglijăm reglementările europene? Merită oare să riscăm infringement? Pentru că ariile protejate nu pot fi modificate decât atunci când se constată anumite erori ştiinţifice şi numai pe o perioadă determinată de timp.

Mai mult decât atât, aceste hidrocentrale se vor finaliza peste 5 ani, deci narativul că vom avea energie mai ieftină nu ţine. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Domnul Ştefăniţă Avrămescu, AUR.

Domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu:

În aprilie 2025, CSAT decidea că trebuie să fie finalizate hidrocentralele începute şi blocate, iar acestea trebuie să devină o prioritate de siguranţă naţională.

La ora actuală avem un preşedinte, care este şi şef al CSAT, şi care vine să contrazică o decizie pe care tocmai CSAT-ul a dat-o.

Reexaminarea pe care a trimis-o către Parlament preşedintele Nicuşor Dan arată inadecvarea acestuia la realitatea pe care o trăim. Trecem printr-o criză energetică gravă, dar preşedintele refuză să promulge o lege care vizează construcţia a 7 hidrocentrale. Este o lege declarată constituţională.

Mai mult, când se întreabă unii şi alţii de ce suntem într-o situaţie atât de gravă energetic, răspunsul este cât se poate de simplu - din cauza unei nebunii progresiste, care împiedică dezvoltarea ţării, care pune pe primul loc un gândac sau o moluscă, şi nu interesul energetic al României.

AUR va continua să susţină finalizarea hidrocentralelor, pentru că siguranţa energetică este mai presus de orice.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

Este evident că trebuie să căutăm orice soluţie pentru a menţine, ştiu eu, cât mai putem încă, siguranţa energetică a României, pe care împreună aţi distrus-o, cel puţin în ultimii 6 ani. România a închis - sau dumneavoastră, prin votul dumneavoastră - şi aici fac trimitere la PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţi -, aţi votat şi aţi închis peste 4.000 de megawaţi - termocentralele pe cărbune, care erau, practic, dacă vreţi, exact siguranţa naţională a energiei din România. Pentru că faceţi o confuzie directă între putere şi energie. 450 de megawaţi, de exemplu, pe cărbune nu sunt egali cu 450 de megawaţi fotovoltaice sau, ştiu eu, eoliene, pentru că acolo depinzi de vânt sau de soare.

Dincoace, la cărbune, aveam în mod constant, că era iarnă, că era vară, că era noapte, că era zi.

Aveam 1.000 de megawaţi - vă dau exemplu Termo Mintia, pe care aţi închis-o, deşi un Guvern PSD, Viorica Dăncilă, investise acolo 200 de milioane de euro pentru retehnologizare, iar dumneavoastră aţi vândut-o cu 90 de milioane, şi am pierdut dintr-o dată 1.000 de megawaţi.

Asta e ideea de fond, dar nu vreţi să recunoaşteţi.

Acum sigur că vine scadenţa şi atunci va trebui să plătim. Suntem într-o situaţie de criză profundă din perspectivă energetică. Dacă nu e soare, dacă nu bate vântul, la revedere. Trebuie să ne împrumutăm 3.000-4.000 de megawaţi.

Şi refuzaţi în mod constant să recunoaşteţi acest lucru, pentru că aţi făcut-o la solicitare externă.

Uitaţi-vă în Germania, în Polonia!

Germania a dus, de exemplu, închiderea acestor termocentrale până în 2040. Şi ştiţi de ce, domnule ministru Ivan? Pentru că până atunci au cărbune.

Noi mai aveam cărbune pentru încă 100 de ani.

Vă văd acum foarte activ, dar aţi votat şi dumneavoastră, domnule Ivan, pentru închiderea, de exemplu, a Termo Mintia, şi acum veniţi să ne învăţaţi pe noi lecţii despre energie. Asta e ideea.

Dar astăzi, în situaţia de criză pe care o traversăm, sigur că trebuie să votăm orice soluţie pe care încă o mai avem la îndemână.

Dar să nu uitaţi că împreună aţi distrus România.

Mulţumesc.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Drept la replică, domnul Ivan.

Văd că aţi apăsat aici.

Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole a legii.

Raportul comisiei conţine două amendamente respinse.

Dacă se susţin?

Dacă nu, legea rămâne la votul final.