Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop. Va urma doamna Liana Naum.

Domnul Napoleon Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să refer la tema "Mediul de afaceri sufocant". În aşteptarea deciziei de invitare a României la negocierile de aderare la NATO şi, în lumina pronosticurilor optimiste privind impactul acestei decizii asupra evoluţiei economice a ţării, zilele acestea, Ministerul IMM-urilor şi al cooperaţiei informează, pe baza unui studiu bine documentat, că un agent economic care doreşte să intre şi să opereze pe piaţa românească are nevoie de 490 de autorizaţii, avize şi licenţe emise de 81 de instituţii, iar 133 din acestea se înnoiesc periodic.

Stupoarea este generală, informaţia apărând pe un fond de automulţumire, multe segmente ale vieţii politice, în special cele ale puterii, privind defrişarea mediului de afaceri de obstacolele multiple şi de birocraţia de nestăvilit pentru intrarea unui agent economic pe piaţă, ca să nu mai vorbim de existenţa lui de zi cu zi.

Mai suntem asiguraţi că studiul făcut de ministerul în cauză poate constitui un ghid pentru întreprinzători, în hăţişul capcanelor aşezate în faţa liberei iniţiative, care să nu ne ducă la o economie de piaţă funcţională, iar pentru a fi liniştiţi în legislatura care ne-a mai rămas procesul de simplificare legislativă este de lungă durată, întrucât implică un număr impresionant de instituţii ale statului.

Câteva concluzii sunt evidente. Dacă mobilizarea noastră legislativă va fi lentă în defrişarea mediului de afaceri românesc, atunci termenul aderării noastre la Uniunea Europeană, fixat şi ca simplă posibilitate în 2007, pare foarte generos. Este evident că am ratat formarea unei clase mijlocii, în cei 12 ani de tranziţie, întrucât aceasta nu apare şi nu se consolidează decât pe încrederea în succesul liberei iniţiative, or, această iniţiativă este pândită ca un posibil duşman social, dacă avem în vedere multitudinea de filtre puse în calea manifestării ei. Economia noastră, care abia a început să pâlpâie sub povara totalei lipse de disciplină economică şi financiară, tocmai din partea sectorului de stat, cel mai protejat de către noi şi asupra căruia se revarsă un exces de grijă legislativă, rămâne populată cu puţini actori privaţi flexibili, dinamici şi competitivi. Cu această structură de actori pe piaţă, nu trebuie să ne mire lipsa de funcţionalitate a economiei şi faptul că p.i.b.-ul României poate creşte cu 5% pe an, acest lucru realizându-se mai mult prin măsuri administrative şi o alocare strictă clientelară a puţinelor resurse ale unui buget mereu de austeritate şi pe care-l caracterizăm ca atare cu o mândrie naţională nedisimulată.

Stimaţi colegi,

La ce am făcut referire astăzi este balastul tuturor guvernărilor tranziţiei, este tocmai praful aruncat în ochii întreprinzătorilor de clasa politică şi aşezat dens pe libera iniţiativă, prea slăvit în vorbe şi sufocat în fapte.

Dacă suntem uniţi în opţiunea euroatlantică, trebuie să fim solidari în asemenea responsabilităţi ce ne revin ca parlamentari, că fără o economie reală reprezentată de un puternic sector privat, expresie a iniţiativei creatoare a celorlalţi cetăţeni curajoşi, care-şi asumă riscurile de piaţă şi care au primit, şi prin votul lor în Parlament, orice promisiune a noastră de mai bine pentru electorat este o speranţă deşartă.

Aş vrea să vă spun că, cu ocazia topului celor mai bune firme din ţară, într-o revistă a întreprinzătorilor, este prezentată agenda fiscală pentru luna octombrie a.c. Întreprinzătorii, în luna octombrie, au de plătit 41 de taxe şi trebuie să depună 13 deconturi de impunere, declaraţii lunare şi trimestriale. Dacă înmulţim acest număr de 50 de plăţi şi de documente cu 12 luni, ne dăm seama că cifra de 490 de obstacole identificate de ministerul în cauză par încă foarte puţine.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.