|
10. Următorul, este vorba de PL-x 263/2014 - Reexaminarea Legii privind securitatea cibernetică a României, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015. Domnul preşedinte Bogdan Ciucă. Vă rog, domnule preşedinte.
|
|
Domnul Liviu-Bogdan Ciucă: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Vă propun dumneavoastră raportul comisiei; este un raport comun al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi al Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi asupra cererii de reexaminare a Legii privind securitatea cibernetică a României, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 17 din 21.01.2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30.01.2015. Cele trei comisii au fost sesizate regulamentar cu o cerere de reexaminare a Legii privind securitatea cibernetică a României, ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale. Am amintit-o, este vorba de Decizia Curţii Constituţionale nr. 17 din 21.01.2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30.01.2015. Legea a fost trimisă la Preşedintele României pentru promulgare, la data de 24 decembrie 2014. La data de 23 decembrie 2014, un număr de 69 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor au iniţiat o sesizare de neconstituţionalitate, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţia României şi ale art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, solicitând Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra neconstituţionalităţii Legii privind securitatea cibernetică a României. În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională în ansamblul ei. În conformitate cu prevederile art. 61 şi ale art. 134 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii celor trei comisii sesizate au dezbătut cererea de reexaminare a Legii privind securitatea cibernetică a României, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 17 din 21.01.2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30.01.2015, în şedinţa comună din data de 17 februarie 2015. În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a Legii privind securitatea cibernetică a României, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 17 din 21.01.2015. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, legea face parte din categoria legilor organice. Precizez, domnule preşedinte, cu voia dumneavoastră, ne aflăm practic în aceeaşi procedură ca şi la proiectul anterior, nu sunt discuţii cu privire la oportunitate, ci pur şi simplu suntem într-o procedură impusă de declararea ca neconstituţională a acestui proiect, deci nu se poate decât respinge acest proiect, aşa cum au decis şi cele trei comisii. Mai devreme se făcea vorbire de impactul legii asupra mediului economic. Nu vorbim de aşa ceva în această procedură. Suntem practic în afara unei proceduri în care se discută oportunitatea. Strict, discutăm de o procedură impusă de lege privind neconstituţionalitatea.
|
|
Domnul Daniel Iane: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, E adevărat că nu e bine poate să ne aruncăm aşa în declaraţii politice, dar ţin să vă aduc aminte că această lege a trecut, din păcate, în mod tacit prin Parlament. Şi dacă nu era Partidul Naţional Liberal care să atace la Curtea Constituţională această lege, astăzi aveam mai puţine drepturi, mai puţine libertăţi, mai puţină democraţie. Deci, nu există alt deznodământ decât respingerea acestei legi, pentru că nici măcar de amendamentele pe care le-am lucrat la comisie nu s-a ţinut cont. Aşa că, respingerea este singura concluzie pe care o putem trage. Vă mulţumesc.
|
|
Domnul Sorin-Avram Iacoban: Mulţumesc, domnule preşedinte. De acord şi eu că nu trebuie să facem declaraţii politice, dar măcar să vedem unde am greşit. Nu, domnule preşedinte? Proiectul de lege are ca obiect de reglementare activităţi în domeniul securităţii cibernetice, componentă importantă a securităţii naţionale a României, precum şi obligaţiile persoanelor juridice de drept privat şi de drept public, privind protejarea infrastructurilor cibernetice. Aşa cum spunea şi colegul meu, la Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor am discutat pe larg acest proiect, l-am dezbătut cu ONG-urile din domeniu, l-am dezbătut cu entităţile guvernamentale, cu ministerele, cu Ministerul de Interne, cu Ministerul Societăţii Informaţionale, cu Serviciul Român de Informaţii. Având în vedere proiectul propus, mi-am dat seama că există unele articole la care drepturile şi libertăţile cetăţeneşti nu sunt respectate. Prin urmare, am făcut nişte amendamente, amendamente care au trecut de comisie, dar la comisia comună cu Comisia pentru apărare ele nu au mai trecut. Am atras atenţia atunci că există o suspiciune de neconstituţionalitate a legii, datorită acestui fapt. Prin urmare, răspunsul a venit de la Curtea Constituţională şi ne-a spus foarte clar că art. 10, art. 20 şi art. 17 sunt neconstituţionale, articole la care tocmai am depus amendamente. Prin urmare, dragi colegi, nu vorbim de oportunitate, e adevărat, avem nevoie de o Lege a securităţii cibernetice, în contextul geopolitic actual, dar să ştiţi că trebuie să ne gândim de două ori, că niciodată nu trebuie să aducem atingere drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Vă mulţumesc şi propun respingerea acestei legi.
|
|
Domnul Remus-Florinel Cernea: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Atrag atenţia şi asupra faptului că aceste proiecte nu au ajuns şi la Comisia pentru drepturile omului. Au fost discutate la Comisia pentru apărare, la Comisia juridică, dar nu şi la Comisia pentru drepturile omului, care cred că ar trebui consultată în orice fel de acte normative care pot aduce atingere drepturilor fundamentale. În acelaşi timp, într-adevăr, cum spuneau şi antevorbitorii mei, este important să învăţăm din greşeli. Se prea poate ca în cursul acestui an sau într-un viitor previzibil să vină noi iniţiative care să aibă un astfel de caracter de tip Big Brother, de legi Big Brother. Sper ca data viitoare să fim mult mai atenţi, să luăm în considerare toate detaliile care privesc respectarea şi protejarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor şi abia mai apoi să decidem, cu înţelepciune, pentru astfel de acte normative. Vă mulţumesc.
|