|
|
Doamna Anca Magdalena Chiser (secretar de stat, Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri): Bună ziua! Stimată doamnă deputat, În prezent, deşi turismul din ţara noastră deţine o pondere redusă din produsul intern brut, considerăm că are un potenţial sănătos de dezvoltare, astfel încât România să se transforme într-o destinaţie regională puternică, pe termen mediu, şi într-o destinaţie cu adevărat internaţională, pe termen lung. Proiectele-cheie din turismul românesc, Masterplanul turistic, precum şi strategiile de promovare a brandului turismului românesc au subliniat importanţa procesului de construire a competitivităţii pe termen lung pentru o prosperitate viitoare a industriei turistice. Într-o ţară cu o economie încă emergentă, cooperarea în vederea competitivităţii este singura cale de a îndepărta rapid barierele rămase în calea investiţiilor. În acest moment, Guvernul şi sectorul privat sunt mult mai aproape de a stabili criterii fezabile, pentru ca România să aibă o industrie hotelieră eficientă şi orientată pe termen lung, precum şi pentru identificarea şi eliminarea unor obstacole din domenii ce încă restrâng competitivitatea turismului naţional. Nu putem să nu menţionăm un alt element important aflat în permanenţă pe agenda majorităţii guvernelor şi instituţiilor internaţionale, dezvoltarea durabilă, care s-a constituit în opţiunea strategică globală a ultimelor decenii şi care impune schimbarea mentalităţilor, responsabilizarea acţiunilor sau nonacţiunilor noastre. De asemenea, conştientizarea turismului reprezintă o cerinţă de bază pentru succesul dezvoltării durabile a turismului. Această conştientizare trebuie dezvoltată şi îmbunătăţită în rândul operatorilor din sectorul privat, prin înţelegerea regulilor jocului din industria ospitalităţii, prin modul de primire a vizitatorilor, prin gradul de satisfacţie al acestora, raportat la serviciile oferite, creşterea competitivităţii şi calităţii serviciilor. Înţelegerea comportamentului consumatorului reprezintă factori critici în succesul dezvoltării durabile a turismului. Dacă aşteptările create prin activitatea de marketing şi promovare a turismului nu pot fi satisfăcute, ca urmare a lipsei de forţă de muncă calificată, turismul nu se poate dezvolta durabil. Există acum o nouă abordare în ceea ce priveşte strategia de marketing, în contextul în care şi pe plan internaţional se remarcă o sofisticare a gustului turiştilor, aflaţi în căutare de experienţe deosebite. De aceea, prin acţiunile noastre de promovare, ne adresăm cu precădere celor care optează pentru vacanţe în care arta, cultura, istoria, educaţia şi spiritualitatea joacă un rol important. Ne dorim cu toţii îmbunătăţirea poziţionării României în cadrul pieţelor internaţionale, precum şi atragerea de noi segmente şi pieţe pentru dezvoltarea exportului de servicii turistice româneşti, prin promovarea produselor turistice româneşti competitive: turismul de sănătate, turismul cultural, turismul rural, turismul activ şi de aventură, turismul în natură şi city break. Potenţialul de piaţă extern este foarte interesant, deoarece mai mult de jumătate din populaţia ce călătoreşte în străinătate nu ar exclude să aleagă România pentru vacanţă, iar mai mult de un sfert, 29%, nu are niciun dubiu în privinţa efectuării unei vacanţe în ţara noastră. Aceştia din urmă sunt consideraţi grupul de potenţial principal pentru România. În piaţă sursa se ridică la aproximativ 94 de milioane de călători. Cele mai mari grupuri de potenţiali principali sunt în pieţe mari, ca Statele Unite, Marea Britanie, Germania. În toate cele opt ţări pieţe ţintă, cel puţin 20% dintre călători îşi imaginează că ar putea vizita România. În Austria, procentul este de 36%, iar în Ungaria 60%. Potenţialul intern este, de asemenea, mare. 83% din români îşi petrec cu precădere vacanţele în România, iar jumătate dintre ei toate concediile. Se estimează că aproximativ 60% dintre români consideră că încă nu au văzut destul din ţara lor, iar 80% dintre cei care călătoresc cu precădere afară ar dori să vadă mai multe locuri din ţară înainte de a încerca o destinaţie în străinătate. Propuneri de îmbunătăţire a incoming-ului sunt: intenţia de a propune Ministerului Finanţelor să aplice TVA zero pentru cazarea turiştilor străini, participarea la numeroase târguri internaţionale organizate prin intermediul reprezentanţilor de promovare şi informare turistică din principalele pieţe ţintă sau de oportunitate, precum şi continuarea participării la principalele manifestări expoziţionale interne, dezvoltarea unor parteneriate de promovare a brandului, prin organizarea de evenimente şi misiuni pe plan intern, cu rol de creştere a circulaţiei turistice în ţară şi în străinătate, promovarea în mediul on-line; de asemenea, dezvoltarea turismului medical, prin promovarea şi a altor regiuni ale ţării noastre care beneficiază de expunere mai scăzută pe plan intern şi extern, dar în care pot fi găsite principalele valori ale brandului de turism; implicarea diasporei româneşti, dezvoltarea de parteneriate cu diferite instituţii centrale, gen Ministerul Afacerilor Externe sau Institutul Cultural Român pentru realizarea de evenimente comune în străinătate sau asigurarea calităţii resurselor umane, ceea ce va transpune în creşterea calităţii serviciilor turistice; de asemenea, corelarea programelor şcolare, universitare şi de formare profesională cu nevoile angajatorilor din domeniul turismului pentru formarea de personal competent şi calificat în acest sector.
|
|
|
|
|
Doamna Ana Birchall: Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnă secretar de stat, Vă mulţumesc pentru răspuns. Vă mărturisesc că sunt dezamăgită pentru că domnul vicepremier nu se află astăzi aici. Eu ştiam că o abordare europeană este să respecţi Parlamentul şi să vii în faţa Parlamentului, mai ales atunci când vorbim de strategii pentru promovarea României în spaţiul european prin valorificarea tradiţiilor naţionale. V-am ascultat. Vă mărturisesc că mă voi uita cu mare interes la răspunsul dumneavoastră pe care mi-l prezentaţi şi în scris, dar nu prea a rezultat, din ce aţi prezentat dumneavoastră, cum promovaţi România în spaţiul european prin valorificarea tradiţiilor naţionale. Eu îmi exprim speranţa că dumneavoastră veţi face demersurile necesare pentru ca strategia privind promovarea României în spaţiul european să includă într-adevăr tradiţiile şi obiceiurile atât de frumoase ale ţării noastre. Şi-mi mai exprim speranţa, în calitate de deputat dintr-un colegiu din Vaslui, care poate este puţin mai dezavantajat din punct de vedere socio-economic, dar vă asigur că este extrem de bogat în tradiţii şi obiceiuri şi sper ca şi zona atât de frumoasă, a Văii Tutovei, să fie inclusă în strategia dumneavoastră. Cred că o strategie coerentă pentru promovarea României nu poate face abstracţie de minunatul tezaur de tradiţii pe care spiritualitatea le-a produs. Şi dumneavoastră, în răspunsul dumneavoastră, n-aţi făcut de loc referire la acest minunat tezaur. Fie că vorbim despre locuri de vis, binecuvântate de Dumnezeu, fie că vorbim de talentul oamenilor sau creaţia lor folclorică, sunt sigură, doamnă secretar de stat, că îi veţi transmite domnului ministru că România are ce să ofere turiştilor din Europa şi din lume. Eu cred că este momentul ca ţara noastră să fie cunoscută la adevăratul ei potenţial, astfel încât apelativul dat ţării noastre - probabil că ştiţi că România este cunoscută ca "Grădina Maicii Domnului" - să devină şi pentru străini o realitate palpabilă şi vă rog foarte mult să reveniţi cu un răspuns la această întrebare în care să-mi spuneţi exact cum aveţi dumneavoastră de gând să promovaţi România în spaţiul european prin valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor naţionale. Mulţumesc.
|
|
|
|
|
Doamna Anca Magdalena Chiser: La întrebarea având ca obiect implementarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Stimate domnule deputat, În conformitate cu prevederile Programului de guvernare pe anul 2016, unul dintre obiectivele principale ale Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri constă în implementarea principiilor de guvernanţă corporativă, prin aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul eficientizării funcţionale, dezvoltării şi valorificării potenţialului operatorilor economici cu capital integral sau majoritar de stat, inclusiv la filialele acestora. Ordonanţa de urgenţă nr.109 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, instituie obligativitatea unei selecţii profesioniste a conducerii întreprinderilor publice, precum şi a unor criterii pertinente şi transparente de evaluare şi selecţie. Contractele de mandat ale administratorilor şi directorilor întreprinderilor publice trebuie să stabilească obiective şi criterii de performanţă în sarcina acestora, inclusiv obiective cuantificate privind creşterea cifrei de afaceri, creşterea profitului, creşterea productivităţii muncii. În vederea implementării prevederilor acestei ordonanţe, ministerul în calitate de autoritate publică tutelară derulează în prezent procedura de achiziţii de servicii şi de asistenţă pentru recrutarea şi plasarea de personal, de administrare în vederea selectării membrilor consiliilor de administraţie, a membrilor consiliilor de supraveghere la societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat aflate în portofoliul ministerului şi care se încadrează în prevederile acestei ordonanţe. Procedura de achiziţii de servicii şi de asistenţă pentru recrutare şi plasare de personal de administrare a fost declanşată prin transmiterea invitaţiilor de participare la ofertare a celor patru asocieri, parte a acordului-cadru semnat în anul 2012, în vederea încheierii unui contract subsecvent la acesta. În prima etapă, achiziţia de servicii de asistenţă pentru recrutare şi plasare de personal a fost iniţiată pentru selectarea unor membri ai consiliului de administrare de la Societatea PLAFAR SA, Societatea Naţională a Sării SA, Societatea CupruMin SA, Societatea Naţională Apele Minerale SA, şi a membrilor în Consiliul de Supraveghere a Companiei Naţionale Transelectrica SA. Urmează ca pentru societăţile rămase în portofoliul ministerului să fie declanşate procedurile privind atribuirea contractelor subsecvente şi încheierea contractelor de prestări servicii aferente recrutării de membrii în consiliile de administraţie şi/sau supraveghere. Mulţumesc frumos.
|
|
|
|
|
Domnul Viorel Traian Lascu (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor): Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimată doamnă deputat Lucia Varga, V-am comunicat, aşa cum v-am comunicat adresa. Ca urmare a întrebărilor dumneavoastră privind gestionarea deşeurilor din ambalaje, vă transmitem: conform listei disponibile la Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, la nivelul anului 2014, existau 9 operatori economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor privind valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje, organizaţii de transfer, OTR-uri, pentru ca în 2015 să mai fie înregistrat cu licenţă încă un operator. În anul 2014, ca urmare a împuternicirii primite de Administraţia Fondului de Mediu pentru realizarea de controale, a rezultat faptul că din 9 OTR-uri controlate numai 13 au îndeplinit integral obligaţiile legale. În consecinţă, au fost demarate o serie de demersuri legate de licenţierea acestora. Ca urmare a controalelor, OTR-urile au contestat rapoartele de inspecţie şi deciziile de impunere, au cerut suspendarea executării actului administrativ trimis de Administraţia Fondului de Mediu în urma controalelor şi au întreprins acţiuni pentru suspendarea deciziei de impunere înaintată de Curtea de Apel Galaţi. Ca urmare, în cazul unor OTR-uri, în privinţa cărora a rezultat nu şi-au îndeplinit obiectivele legale, ce le revin pentru anul 2014, Comisia de acordare a licenţelor a decis retragerea unei serii de licenţe. Pe lângă demersurile menţionate mai sus, a fost deschisă procedura de insolvenţă pentru două OTR-uri. În ce priveşte demersurile întreprinse de Ministerul Mediului pe această temă, vă precizăm că în 21 ianuarie a avut loc la sediul Autorităţii o întâlnire cu principalii producători, cu OTR-urile, cu organizaţiile neguvernamentale. În 3 februarie a avut loc la sediul Autorităţii o întâlnire cu toţi factorii instituţionali, cu ministerele implicate, respectiv Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, ai Gărzii Naţionale de Mediu, ai Administraţiei Fondului pentru Mediu, ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, precum şi cu Cancelaria Primului Ministru. La întâlnirile în cauză au fost abordate probleme legate de gestionarea până în 2015 şi propuneri pentru 2016. La iniţiativa Guvernului României, pe 17 februarie, a avut loc un prim grup de lucru extins care a avut ca obiectiv identificarea principalelor teme precizate la întâlnirea din 3 februarie şi s-au stabilit subgrupuri de lucru specifice. O altă întâlnire a avut loc pe 8 februarie la sediul Guvernului, în care au fost luate în discuţie negocieri între producători şi importatori, tot pentru ameliorarea cadrului legislativ. Menţionăm că în cadrul întâlnirii din 8 februarie s-a luat decizia organizării la sediul Ministerului Finanţelor a unei întâlniri care să aibă ca scop găsirea de soluţii pentru producătorii autohtoni care au probleme cu deşeurile de ambalaje din sticlă. O parte din aceşti producători au decis să părăsească grupurile de lucru, invocând faptul că aşteaptă soluţii întâi pentru anul 2015 pentru a continua discuţiile pe 2016. În completare la răspunsul pe care vi l-am transmis, legat de evenimentele care au avut loc săptămâna trecută, pot să vă spun că au început discuţii deja pe Ordonanţa de urgenţă privind funcţionarea AFM, pentru îmbunătăţirea deficienţelor constatate în anul 2015 şi, de asemenea, este în fază avansată finalizarea bazei de date cu producătorii care nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată pentru 2015. Mulţumesc.
|
|
|
|
|
Doamna Lucia-Ana Varga: Mulţumesc, domnule secretar de stat. Am înţeles c-aţi moştenit o situaţie de gestionare necorespunzătoare a deşeurilor din ambalaje. Eu v-aş propune să identificaţi cine se face vinovat de această gestionare proastă a deşeurilor de ambalaje. Înţeleg, de asemenea, că împreună cu societatea civilă şi cu mediul de afaceri căutaţi soluţii pentru o gestionare a deşeurilor din ambalaje, astfel încât să asigurăm un procent mare de reciclare a acestora. Desigur, în cadrul Comisiei de mediu ne-am exprimat disponibilitatea de a sprijini ministerul în găsirea unei soluţii şi cred că această soluţie trebuie găsită în aşa fel încât să nu creştem costurile produselor finale, dar, pe de altă parte, să ne asigurăm ţintele de reciclare a deşeurilor de ambalaje, pentru că altfel riscăm infringement din partea Uniunii Europene şi, practic, riscăm tot o cheltuială care, până la urmă, va fi suportată de cetăţean. Mulţumesc. Ne arătăm în continuare, Comisia de mediu, eu, personal, disponibilitatea să vă sprijinim în găsirea unei soluţii. Mulţumesc.
|
|
