Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of September 8, 1998
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of September 8, 1998 |
Sittings of the Chamber of Deputies of September 8, 1998
 |
4. | Adoptarea propunerii legislative privind organizarea Monitorului Oficial al României. |  |
||
| ................................................ |
|
Stimaţi colegi, Începem dezbaterea noastră de astăzi cu propunerea legislativă privind organizarea Monitorului Oficial al României. Rog iniţiatorii să prezinte această propunere legislativă. Domnul deputat Gaspar. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În orice stat, aplicarea şi respectarea normelor juridice impun ca acestea să fie aduse la cunoştinţa cetăţenilor. Aducerea la cunoştinţă a actelor normative, printr-o publicaţie oficială a statului, reprezintă o importantă garanţie consacrată de Constituţie, care permite cetăţenilor şi persoanelor juridice să fie informaţi cu privire la conţinutul acestor acte, pentru a-şi forma o conduită corespunzătoare în cadrul diferitelor raporturi juridice, la a căror naştere, modificare şi stingere participă. Publicarea oficială a actelor normative, precum şi a altor categorii de acte juridice este importantă şi pentru faptul că numai în acest mod ele ajung să producă efecte juridice, integrându-se în circuitul juridic. Ţinând seama de aceste aspecte nu se poate vorbi despre existenţa unui stat de drept atât timp cât legislaţia nu este accesibilă dintr-o sursă oficială aptă să garanteze caracterul autentic al actelor normative. În momentul de faţă, structura şi organizarea Monitorului Oficial este reglementată prin două acte: este vorba de o Hotărâre de Guvern nr.358 din 1991, modificată şi republicată în anul 1994, care stabileşte structura Monitorului Oficial pe patru părţi şi actele care se publică în fiecare parte, şi de Legea 130 din 1996 privind contractul colectiv de muncă prin care a fost consacrată partea a V-a a Monitorului Oficial în care sunt supuse publicării contractele colective de muncă. Autorii acestei propuneri legislative, domnul deputat Sorin Lepşa şi subsemnatul, am considerat că este necesar ca regimul publicării în Monitorul Oficial să beneficieze de o reglementare unitară, primară la nivelul legii care să fie totodată în deplin acord şi cu dispoziţiile constituţionale. Prin propunerea legislativă pe care o prezentăm Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare este prevăzut regimul juridic al organizării Monitorului Oficial cuprinzând atât norme de fond, cât şi unele norme de procedură, menite să fixeze sfera actelor supuse publicării, precum şi atribuţiile şi publicaţiile factorilor implicaţi în procesul de publicare. În primul rând, s-a încercat prin această propunere legislativă să consacrăm statul juridic al Monitorului Oficial ca fiind publicaţia oficială a statului român. În al doilea rând, s-a stabilit că editorul Monitorului Oficial este Camera Deputaţilor. Într-un alt capitol a fost prezentată structura Monitorului Oficial pe cele cinci părţi şi în care au fost consacrate actele juridice, declaraţiile politice şi alte acte care trebuiesc publicate în fiecare parte. Este de asemenea, de reţinut capitolul prin care a fost stabilită procedura publicării actelor în Monitorul Oficial, capitol care cuprinde 3 secţiuni referitoare la publicare, referitoare la republicare şi la rectificarea actelor care sunt supuse publicării. Trebuie reţinut, ca o problemă foarte importantă care se propune spre adoptare, că rectificarea unor acte care se publică în Monitorul Oficial poate să aibă loc numai în cazul unor erori materiale. Nu este admisă, sub sancţiunea nulităţii, modificarea de conţinut a actelor normative prin operaţiunea de rectificare. Totodată sunt stabilite şi cheltuielile legate de publicarea actelor normative. În fine, o ultimă dispoziţie care o considerăm importantă şi care există şi în momentul de faţă este aceea că Monitorul Oficial al României, partea a I-a se editează în traducere şi în limba maghiară. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Această propunere legislativă a fost avizată favorabil de către Consiliul Legislativ, organul consultativ de specialitate al Parlamentului, care a sugerat unele observaţii în legătură cu proiectul şi pe care cei doi iniţiatori şi le-au însuşit. De asemenea, această propunere legislativă a fost examinată de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi ca fiind sesizată în fond. Pe baza raportului Comisiei juridice, pe baza celor pe care le-am prezentat, vă rugăm ca să luaţi în dezbatere această propunere legislativă şi să o adoptaţi, ţinând seama că această propunere are totuşi un caracter pur tehnic şi nu văd ce obiecţiuni s-ar putea aduce în legătură cu adoptarea ei. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Raportul prezentat de către Comisia juridică. Cine doreşte să-l prezinte? Domnul deputat Stancov. |
|
Avem de a face astăzi cu dovada bunei colaborări între forţele politice angajate în procesul de democratizare; iniţiatori sunt din opoziţie şi de la putere, domnul Gaspar, domnul Lepşa. Prea multe faţă de cei care sunt autorii nu am a spune. Comisia a luat în dezbatere într-o procedură, nu de urgenţă, dar grăbită acest proiect de lege, el vine în întâmpinarea unor nevoi, născute din practica discutabilă a retragerii şi modificărilor de acte normative. Nu vreau să trimit la scandalurile din presă. Vreau numai să consideraţi că acest proiect încearcă să elimine cauzele şi condiţiile care ar putea genera un asemena tip de folosire a Monitorului Oficial în alte scopuri decât cele pentru care Parlamentul l-a înfiinţat şi îl face funcţionabil. Sub acest aspect, cu rugămintea de a nu pertracta, fără să fiu acuzat de vreo obrăznicie când folosesc cuvântul acesta, să încercăm ca, fără a fi într-o întrecere de tip nu ştiu care, să rezolvăm în această zi acest proiect, pentru a mai bifa încă o probă certă că atunci când există înţelegere între oameni, merge şi înţelegerea între partide, oricare ar fi ele. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole. Începem cu titlul legii. Dacă sunt observaţii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră titlul proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.I - Dispoziţii generale. Dacă sunteţi de acord cu această formulare? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.1. Dacă sunt observaţii? Supun la vot. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.2. Dacă sunt observaţii? Supun la vot. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.3. Dacă sunt observaţii? Supun la vot. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.II - Structura Monitorului Oficial al României. Dacă sunt observaţii cu această formulare? Supun la vot. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.4. Dacă sunt observaţii? Supun la vot. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.5. Dacă sunt observaţii? Supun la vot acest articol. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.6. Dacă sunt observaţii? Îl supun la vot. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.7. Dacă sunt observaţii? Îl supun la vot. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.8. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.9. Dacă sunt observaţii? Îl supun la vot. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.III - Procedura publicării actelor în Monitorul Oficial al României. Dacă sunt observaţii cu această formulare? Dacă nu, o supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Secţiunea I - Publicarea. Dacă sunt observaţii? Supun la vot. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.10. Dacă sunt observaţii? Supun la vot. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.11. Îl supun votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.12. Dacă sunt observaţii? Îl supun votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Secţiunea a II-a - Republicarea şi rectificarea actelor. Dacă sunt observaţii? Supun votului această formulare. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.13. Îl supun votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.14. Dacă sunt observaţii? Îl supun votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.15. Îl supun votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Secţiunea a III-a - Cheltuielile de publicare. Dacă sunt observaţii? Supun votului această formulare. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.16. Dacă sunt observaţii? Supun votului art.16. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.17. Îl supun votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.IV - Dispoziţii finale. Dacă sunteţi de acord cu această formulare? Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.18. Domnul deputat Ţurlea. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Am o întrebare pentru iniţiatori la acest art.18, care sună în felul următor. Îl citesc, pentru că mulţi dintre dumneavoastră nu aveţi textul în faţă. "Monitorul Oficial al României, partea a I-a se editează în traducere şi în limba maghiară". Întreb iniţiatorii dacă această precizare este conformă cu art.13 din Constituţie care scrie că singura limbă oficială în România este limba română, întrucât Monitorul Oficial este un document, deci, un document oficial. Deci, toate documentele oficiale, conform art.13 din Constituţie trebuiesc editate în limba română. Acesta este un plan. În al doilea plan, dacă este neconstituţională formula de aici care ni se propune, evident, eu sunt pentru înlăturarea acestei formule, dar în cazul extrem când acceptaţi această precizare, s-ar face o discriminare la adresa celorlalte minorităţi. Dacă acceptaţi încălcarea Constituţiei, nu o acceptaţi pentru o singură minoritate, ci pentru toate minorităţile din ţara aceasta, măcar pentru cele care sunt reprezentate în Parlament prin deputaţi ai lor. Deci, singura soluţie normală este respectarea Constituţiei, a art.13, deci, se editează numai în limba română, pentru că este act oficial sau în caz extrem, faceţi dreptate tuturor minorităţilor, nu doar uneia. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Punctul de vedere al iniţiatorilor? Domnul deputat Gaspar. |
|
Domnule preşedinte, Vreau să spun că acest text nu este o inovaţie a celor doi iniţiatori, este textul care este în vigoare şi în acest moment şi nu am făcut altceva decât să-l preluăm. Sigur că discuţii se pot face, dar cred că în momentul de faţă dacă am ajunge să nu mai reglementăm această situaţie, în fond ce se întâmplă? Se tipăreşte Monitorul şi în limba maghiară şi oferă posibilitatea de a se cunoaşte mai îndeaproape terminologia în limba respectivă. Rămâne ca plenul, sigur, să se pronunţe dacă se mai menţine reglementarea actuală sau nu se mai menţine. |
|
Da, vă rog domnule deputat. |
|
Deci, în primul rând, aş vrea să fac o remarcă procedurală, potrivit regulamentului, amendamente se pot depune la Comisia juridică sau la comisia de specialitate cu 6 zile înainte de dezbaterea în plen a raportului respectiv, întrucât în plen nu se mai pot face amendamente de fond. Evident că aici ar fi vorba despre un amendament de fond, deci, nu poate să fie luat în discuţie. În al doilea rând, Monitorul Oficial, varianta în limba maghiară, nu este un act oficial, este traducerea Monitorului Oficial, deci, nu există nici o interferenţă între acest text şi Constituţie, iar în al treilea rând, cred că este în interesul societăţii româneşti ca o populaţie care totuşi este însemnată în România să cunoască în limba ei cât mai bine normele juridice, tocmai pentru ca să poată să le respecte. Deci, părerea mea este că textul trebuie să rămână aşa cum este. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Ilie Neacşu (din bancă): Trebuie respins! |
|
Vă mulţumesc. Punctul de vedere al Comisiei juridice? |
|
Drept să vă spun, în ignoranţa mea nu ştiam şi m-am interesat - şi specialiştii noştri cunosc bine - şi sunt convins că mulţi din sală cunosc, pentru că au lucrat în România aceasta de mai mulţi ani, publicarea în limba maghiară nu este nici o invenţie, nici o cucerire revoluţionară, este o realitate dinainte de decembrie '89. Ca atare, fără să fiu nostalgic, de data aceasta, vrând-nevrând, îmi pun şi eu o întrebare : Atunci cum se putea şi acum nu se poate?! Aceasta este singura întrebare, apropo de democraţiea adevărată şi democraţia socialistă mult demolată. Fără să fiu nostalgic, întreb: cum putea funcţiona în totalitarism regula aceasta, şi în deplină democraţie şi înţelegere în concertul european şi mondial nu încăpem unii de alţii? Vă mulţumesc. Întrebarea o daţi prin vot. |
|
Da, vă mulţumesc. Stimaţi colegi, În primul rând, în ceea ce priveşte aspectele de procedură, pot fi depuse amendamente şi în timpul dezbaterilor, în mod excepţional, arată art.98: "Pot fi depuse amendamente noi şi în timpul dezbaterilor în plen." În mod expres se arată în art.94 că în faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente. Deci acesta nu ar fi un impediment pentru a discuta un astfel de amendament, doar atunci când dezbaterea amendamentelor relevă consecinţe importante asupra proiectului, spune art.99, acceptând deci că pot fi făcute amendamente şi în plen, preşedintele Camerei poate trimite textele în discuţie comisiei sesizate în fond, şi autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultaţi în cadrul comisiei. Deci, sub aspect procedural nu sunt dificultăţi în a accepta un astfel de amendament. Chestiunea aceasta nu este nouă, aşa cum arăta şi domnul deputat Gaspar; ea a fost examinată în mai multe rânduri şi în perioadele anterioare, îmi aduc aminte, şi în Biroul permanent în câteva rânduri în legislatura '92 - '96 şi în final votul a fost şi în acel caz, pentru raţiuni multiple, pe care nu este cazul să vi le prezint eu, votul, însă, pot să vă comunic, a fost în favoarea menţinerii acestei prevederi. De aceea, pentru că nu am un amendament contrar depus, voi considera că argumentele care au fost aduse de o parte sau de alta vor duce în final tot la o clarificare prin vot a acestei prevederi, şi din acest punct de vedere singura diferenţă ar fi dacă se supune la vot articolul sau amendamentul, eventual dacă domnul Ţurlea l-ar formula în scris, de eliminare a acestei prevederi, deci a art.18. Chestiunea este strict formală. Îl întreb pe domnul Ţurlea dacă doreşte să depună un amendament formal de acest gen. |
|
Domnul Petre Ţurlea (din sală): Doresc să fac o precizare. |
|
Vă rog, aveţi cuvântul. |
|
Domnule preşedinte, Deci am prezentat ideea de a elimina acest articol 18. Dar, în caz că Parlamentul - Camera Deputaţilor nu acceptă această formulă, vă propun măcar să mergem în spiritul de dreptate, de echitate şi să acceptăm traducerea şi publicarea în Monitorul Oficial în toate limbile acelor minorităţi naţionale care sunt reprezentate în Parlament ca minorităţi naţionale. Este un act de dreptate. Deci şi în limbile celor 14 sau 15 minorităţi naţionale care au un deputat ca minoritar în acest Parlament. Este şi un grup al minorităţilor. Trebuie să avem un echilibru între felul cum tratăm o minoritate şi cum le tratăm pe celelalte. Mulţumesc. Deci este eliminare sau măcar, în cazul al doilea, ceea ce v-am prezentat mai înainte. |
|
Domnule deputat, Am o rugăminte: dacă puteţi să fiţi mai specific în propunerile pe care le faceţi. Deci, am o rugăminte: să luaţi o hârtie de aici, să completaţi amendamentul, pentru ca el să fie foarte clar, în aşa fel încât el să poată să fie prezentat pentru vot. În acelaşi timp, v-aş ruga, în măsura în care adăugaţi anumite chestiuni care au implicaţii financiare pentru Cameră sau pentru Monitor, să cerem şi un punct de vedere din partea Monitorului, în măsura în care am stabili o astfel de obligaţie pentru Monitor, care va trebui, din sursele sale de finanţare, să acopere nişte proiecte care pot să aibe justificare principială, dar care pot să însemne de fapt nişte cheltuieli destul de mari, bănuiesc, în măsura în care Monitorul s-ar mai tipări în încă 14 variante. Între timp, îi dau cuvântul domnului deputat Pambuccian, din partea Grupului pentru minorităţile naţionale. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este un lucru pe care noi nu-l solicităm. Suntem convinşi că, dacă s-ar cere aşa ceva, în primul rând am ajunge la nişte costuri absolut aberante şi absolut inutile, pentru că etnicii noştri sunt bine alfabetizaţi şi cunosc bine limba română. (Aplauza.) Nu cred că aşa ceva este de solicitat din punctul nostru de vedere. Nu credem o asemenea presiune financiară, în condiţiile în care ştim foarte bine care este situaţie bugetului, în condiţiile în care ştim foarte bine care este situaţia economiei, ar fi de suportat. Gândiţi-vă la un tiraj, să spunem, de 2000 de bucăţi. În fiecare limbă, tehnic, ar fi imposibil în primul rând de realizat în timp util aşa ceva, iar din punct de vedere al costurilor, dacă înmulţim cu 14 un tiraj de 2000 de exemplare iarăşi ar fi absolut aberante costurile. Sigur, dacă vorbim de o minoritate mare, cum este minoritatea maghiară, aceasta este problema şi dreptul dânşilor să solicite aşa ceva. Însă noi nu solicităm absolut deloc un Monitor Oficial în 14 limbi în plus. În schimb, cred că ar fi foarte util dacă am avea un Monitor Oficial în limba engleză, de exemplu, pentru că în special în ceea ce priveşte legislaţia economică, ea este foarte puţin cunoscută în exteriorul ţării şi aici cred că ar trebui într-adevăr să facem ceva. Mai mult, dacă tot discutăm despre acest lucru, cred că ar fi foarte important ca Monitorul Oficial să aibe, eu am văzut site-ul de pe Internet al Monitorului Oficial, să aibe cel puţin acolo o traducere în limba engleză a actelor pe care le produce, pentru că, repet, legislaţia românească este, din păcate, foarte puţin cunoscută în exteriorul ţării şi, dacă veţi vedea ce se întâmplă la nivelul ţărilor vecine, veţi constata că dânşii aici au acţionat mult mai inteligent şi mult mai eficient. Vă mulţumesc. |
|
Are cuvântul domnul deputat Gavra. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu mă bucur şi îl felicit pe domnul Varujan Pambuccian pentru faptul că există totuşi şi minorităţi care s-au alfabetizat, am înţeles că în sensul limbii române, în ţara noastră. Domnilor colegi, Tema în discuţie nu este nouă; s-a pus în fiecare an de când se editează Monitorul Oficial, din 1990. În 1990 a fost o situaţie specifică în Parlamentul României, când o anumită majoritate din alegeri a pulverizat pur şi simplu celelalte minorităţi, în sensul unor entităţi etnice în Parlamentul României care reprezentau nici 15%. Şi acea majoritate, printr-un vot, a hotărât în 1990 ceea ce şi astăzi este transcris în acest proiect de lege. Problemele se pun din mai multe puncte de vedere şi sub mai multe aspecte la acest capitol. Nimeni nu doreşte discriminare, nici în sensul pozitiv, nici în sensul negativ al cuvântului. Problema este a costurilor. Costurile sunt enorme. Sunt de acord cu domnul deputat Pambuccian că dacă s-ar edita Monitorul Oficial, şi poate că aceasta ar trebui să facem noi şi să insistăm, în limbile de circulaţie internaţională, printre care şi engleza pe care domnia-sa o preferă, dar mai sunt şi alte limbi de circulaţie internaţională, am face un lucru bun şi poate că am fi de acord şi noi cu acest lucru, cu toate că suntem în condiţii bugetare austere. Dar, când nu există buget pentru salariile unor categorii bugetare importante din învăţământ, sănătate şi pe structura verticală altele, când s-au făcut majorări de taxe şi impozite pe produse de consum, pentru a asigura măcar la un nivel minimal bugetul rectificativ şi salvarea României până la sfârşitul anului, este pur şi simplu imoral să realizăm asemenea costuri suplimentare, pentru ce? Unde este respectul nostru pentru limba română - limba oficială a statului român? De ce cineva trebuie să înveţe limba română într-o altă limbă? De ce cineva trebuie să înţeleagă discursul legislativ, demersul legislativ şi legislaţia ca atare a limbii române într-o altă limbă, pentru că oricum traducerea întotdeauna, aşa cum ni s-a spus, este incompletă şi incorectă şi de aceea se întâmplă abuzuri, ilegalităţi şi neînţelegeri. De ce să protestăm continuu că nu s-a înţeles traducerea? De ce să protestăm continuu că alta este interpretarea în limba cealaltă? În ţara noastră este o singură limbă oficială, potrivit Constituţiei, limba română. Toate actele normative se editează în limba oficială a statului, ca oriunde în lume. Domnul Pambuccian are dreptate şi eu solicit că este moral ca, în raport cu Guvernul României, pentru că nu mai doreşte resurse bugetare suplimentare pentru o asemenea operaţie, dar vreau să vă spun că este imoral când spune că nu au nevoie celelalte minorităţi de aşa ceva. Păi este discriminare la nivelul minorităţilor. Nu există nimeni mai egal decât el în Parlamentul României. Deci, domnule preşedinte şi domnilor colegi, Rog Puterea, care ne-a cerut sacrificii, care cere populaţiei sacrificii, pentru că nu există resurse bugetare, rog Opoziţia să fie măcar de această dată unită în gestul de a apăra Guvernul, în sensul conducerii României sub aspect financiar, măcar până la sfârşitul acestui an, pentru că suntem într-un colaps total, să aibă în vedere acest argument. Este suficient că am dat 500 de milioane de lei, pe care va trebui să-i justifice Guvernul, pentru o comisie ilegală, neconstituţională, care se spune că evaluează dacă cineva este disponibil sau nu în ţara aceasta să înveţe limba română. Este culmea ironiei! 500 de milioane îi puteam folosi în altă parte, de exemplu să arborăm un drapel al României la clădirea Parlamentului României, care nu costa 500 de milioane, costa poate doar 500 de mii de lei. Dar am dat bani pe apa sâmbetei pentru a face studii, simpozioane, seminarii despre faptul dacă cineva este disponibil să înveţe limba română în România. Este o ruşine, domnilor! Noi ne vom împotrivi la acest capitol. Şi dacă aveţi moralitate şi susţineţi acest Guvern, aveţi în vedere că bugetul nu ajunge nici măcar să trăim în această ţară. Vă mulţumesc. |
|
Da. Domnul deputat Gaspar. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vreau să fac două precizări: cheltuielile cu publicarea Monitorului Oficial partea I se suportă din bugetul propriu al Regiei Autonome Monitorul Oficial, şi nu din bugetul de stat. |
|
Domnul Ioan Gavra (din sală): Să-i dea statului banii aceia! |
|
Domnule Gavra, lăsaţi-mă să îmi spun punctul de vedere. O a doua chestiune: în legătură cu ceea ce a spus domnul deputat Pambuccian, vreau să vă reamintesc faptul că în legislatura 1992 - 1996 majoritatea legislaţiei române, începând cu Constituţia, legislaţia economică, legislaţia pe problemele minorităţilor, legislaţia privind tratatele internaţionale, a fost tradusă în ediţii bilingve şi trilingve. Nu ştiu dacă această chestiune se mai continuă în maniera în care s-a produs în legislatura anterioară, dar tocmai pentru a se cunoaşte legislaţia românească în afară, ba, mai mult, am luat legătura cu Ministerul de Externe şi am pus la dispoziţie, pentru a se difuza la toate ambasadele noastre, legislaţia română de care se interesau străinii, astfel încât publicarea în Monitorul Oficial sau editarea unui Monitor Oficial nu cred că îşi mai are rost, dar îşi are rostul foarte mult editarea unor broşuri legislative tematice în legătură cu legislaţia care interesează în exterior. |
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Marţian Dan. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Cred că problema care s-a ridicat trebuie să o judecăm cu foarte multă cumpătare şi să nu ne aprindem inutil. Este vorba de faptul că această versiune în limba maghiară a Monitorului Oficial al României pune nişte probleme în legătură cu foloasele pe care editarea acestei versiuni le poate aduce. Eu cred că raţiunea editării actelor oficiale ale statului este aceea ca legile să fie cât mai bine şi exact cunoscute de către cetăţeni, de către agenţii economici, de către diferite instanţe şi autorităţi ale statului care, în virtutea forţei reglementatoare pe care legile o conţin, sunt chemate să ducă la îndeplinire acest lucru. Aş vrea să avem în vedere faptul că, în virtutea dimensiunilor pe care le are, comunitatea maghiarilor care sunt cetăţeni de origine română are o seamă de note comune, dar şi unele aspecte specifice, legate de împrejurarea dacă membrii acestei comunităţi trăiesc în comunităţi compacte sau sunt într-o relaţie de diseminare, locuiesc în localităţi în care nu sunt compacţi, nu sunt majoritari, ci au condiţia de minoritari diseminaţi. În virtutea acestui fapt, mai ales acolo unde este vorba de comunităţi compacte, cunoaşterea limbii române are anumite carenţe. Sigur că mi se va replica că trebuie remediate aceste lucruri prin şcoală, prin instrucţie, prin învăţământ, ceea ce nu spun că nu este un obiectiv de urmărit şi absolut firesc. Dar legile trebuie să fie cât mai bine şi în profunzimea lor cunoscute de cetăţeni. Sunt foarte mulţi cetăţeni care au dificultăţi în ceea ce priveşte terminologia şi pătrunderea în adâncul semnificaţiei unor reglementări legale. Nu vrem noi ca cetăţenii acestei ţări să cunoască cât mai exact, cât mai profund şi să respecte riguros legile ţării? Din acest punct de vedere, editarea Monitorului Oficial în limba maghiară este un lucru, cred, util pentru societatea românească astăzi şi cred că şi în viitor. În al doilea rând, există o tradiţie a României în abordarea acestei chestiuni: Monitorul Oficial a apărut în versiunea în limba maghiară şi între cele două războaie mondiale. A apărut şi în perioada regimului totalitar şi, iată, apare de un număr de ani, după 1989 până în prezent, de asemenea, în limba maghiară. Eu cred că ar fi un pas de regresiune dacă noi acum am decide suprimarea editării în limba maghiară a acestui Monitor, a acestei versiuni a Monitorului Oficial. Şi eu cred, deci, că există motive de fond şi motive legate de o tradiţie şi un mod de a rezolva această problemă în România de care nu ar fi bine să facem abstracţie şi să adoptăm propunerea care a fost făcută. Rog deci să fim cumpătaţi, rog să analizăm toate implicaţiile unei asemenea propuneri şi mie mi se pare că sunt temeiuri pentru a lua în considerare punctul de vedere pe care l-au expus şi iniţiatorii şi comisia care a analizat în fond. |
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Bălăeţ. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În legătură cu articolul acesta 18 din Capitolul IV şi cu problema aceasta care s-a ridicat, eu vreau să exprim o opinie care cred că este necesar să o avem în vedere. Este adevărat că Monitorul Oficial a apărut şi înainte şi în limba maghiară, partea aceasta, dar a apărut selectiv, la cerere şi, cum să spun, nu în ansamblu. Nu a fost prevăzută într-un act oficial de nivelul unei legi şi cred că acelaşi lucru putem să îl facem şi de acum încolo. Problema apariţiei legilor noastre în alte limbi decât cea oficială a statului nostru este o problemă care cred eu că nu trebuie reglementată prin lege, ci pur şi simplu făcută după nevoi şi după cerere şi acolo unde considerăm că este absolut necesar. Altfel, toată partea aceasta I, care cuprinde un eşichier destul de larg de problematică, obligă la cheltuieli suplimentare care nu sunt necesare. De aceea, fără să spunem că Monitorul Oficial nu poate apărea şi în limba maghiară şi în alte limbi, limba germană de exemplu, care are şi ea o minoritate semnificativă în ţara noastră, nu mai vorbesc, cum s-a spus aici, de limbile de circulaţie internaţională, dar toate acestea trebuie făcute pe seturi de legi, gândite la fiecare caz în parte, şi nu oficializate prin actul acesta normativ. De aceea, eu cred că art.18 nu trebuie prevăzut aşa. Trebuie să recunoaştem că legislaţie în limba maghiară a apărut şi poate să apară oricând în această ţară, dar selectiv, şi nu rigid, în cadrul acesta prevăzut de art.18. Respectiv, dacă articolul nu poate fi eliminat în întregime, deşi eu cred că nu este necesar în lege, trebuie adăugat acolo "...selectiv, după necesităţile şi solicitările care se fac." Mulţumesc. |
|
Da, mulţumesc. Are cuvântul domnul deputat Tudor. |
|
Vă cer iertare pentru faptul că am venit precipitat. Am văzut de la comisie la televizor câteva intervenţii, cu unele dintre ele nu sunt de acord şi de aceea vreau să vă fac o propunere: în primul rând, nu am fost de acord cu ceea ce a spus domnul Gaspar - că fiind regie, costurile se suportă din câştigurile regiei, dar noi nu trebuie să uităm faptul că orice economist sau orice inginer, cât o fi el de submediocru, îşi dă seama că aceste costuri se regăsesc în preţurile pe care regia le practică pentru serviciile pe care le face Parlamentului, deci în banii pe care îi primeşte Camera Deputaţilor. Ca atare, nu ne este indiferentă suma pe care se va cheltui din bugetul care intră pentru serviciile pe care le solicită Camera Deputaţilor, cu toate că sunt de părere că este bine să fie publicat Monitorul Oficial, care este oglinda legilor noastre, în toate limbile din ţara aceasta, chiar şi în cele care nu sunt uzuale, este cu atât mai bine. Sunt de părere şi vă fac propunerea ca, până nu ni se dă un cost pe care îl estimează Regia Monitorul Oficial că va fi în întregime la toată această publicaţie în limba maghiară, noi nu putem să decidem. Dacă această sumă este foarte mică, nesemnificativă, poate ne câştigă votul, iar dacă este mare şi semnificativă nu se justifică. Şi, ca atare, solicit, cu ajutorul dumneavoastră, bineînţeles, să se lungească măcar acest articol până când vom primi datele necesare de la regie. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Vă rog să-mi permiteţi să spun câteva cuvinte de la tribună. (Domnul Adrian Năstase se îndreaptă spre tribună.) Stimaţi colegi, Acest text are o semnificaţie deosebită în acest moment. Şi eu vă rog să vă aplecaţi asupra lui, înţelegând şi momentul în care votăm. Deci, poate că într-un alt moment, această discuţie ar fi avut doar un sens tehnic legat de costuri, de cheltuieli şi aşa mai departe. Dar vreau să vă spun că pentru raţiuni diverse, pe care le putem discuta acum, le putem rediscuta, această ediţie, de fapt o traducere, pentru că vă rog să vedeţi că art.18 spune că este vorba de o traducere a Monitorului Oficial, nu este vorba de o altă variantă, ci este o traducere din română în maghiară, deci este vorba de o acţiune care până la urmă este susţinută de Monitor şi, la momentul în care s-au făcut discuţiile respective în cadrul Biroului permanent în legislatura anterioară, Monitorul a arătat că poate să o susţină, ţinând seama şi de faptul că ediţia aceasta se vinde, pentru că ea are desfacere, are piaţă, şi în condiţiile respective Monitorul s-a angajat că poate să scoată această traducere în limba maghiară. Dar problema în sine este mai delicată la acest moment. Şi vă rog să ţineţi seama de acest moment. A fost o dezbatere legată de componenţa Biroului permanent, pe care v-o aduceţi aminte, aici, în Cameră. Este o discuţie care are loc în momentul de faţă la Comisia pentru învăţământ şi care are tot felul de reverberaţii. Vă rog să observaţi ziarele care au apărut astăzi şi ieri în Occident, care vorbesc şi dau cumva argumente celor mai bine sau mai rău intenţionaţi din anumite zone să vorbească despre o anumită atitudine în România în acest moment. A transforma această chestiune tehnică, acum, într-o chestiune de principiu înseamnă a bloca discuţiile pe principii care sunt foarte serioase şi în celelalte zone. Deci eu cred că trebuie să rămânem la o discuţie serioasă pe problemele unde s-ar inova sau s-ar crea nişte standarde dincolo de ceea ce în mod normal există în alte părţi în lume sau în Europa, dar aici, unde în mod categoric este vorba de un drept neîntrerupt şi care a avut în mod evident aplicaţie şi în perioada ultimilor ani, eu cred că nu ar fi înţelept din partea noastră să intervenin. De aceea, fac un apel la dumneavoastră să acceptaţi la acest moment această chestiune. Nu ştiu, în viitor poate va fi un interes pentru a introduce în mod automat traduceri în engleză sau franceză sau în alte limbi, deşi acolo sigur că se merge mai curând pe chestiunile punctuale, pe colecţii de legi de domeniu economic, pentru că nu orice hotărâre sau orice chestiune care este publicată prezintă interes în Occident. Dar, în plus, eu cred că pentru a forţa în această perioadă cunoaşterea legii şi a cere aplicarea legii în acest moment, cel puţin, această acţiune a Monitorului Oficial este utilă. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Domnul Adrian Năstase îşi reia locul la prezidiu.) Da, aveţi cuvântul doamna deputat. |
|
Dat fiindcă noi, românii, mereu ocolim chestiunile de principiu, de aceea ne-am ales cu ceea ce ne-am ales până acum. Suntem un stat unitar român. De exemplu, URSS era o federaţie; era absolut necesar ca toate legile făcute în URSS să apară nu numai în limba rusă, ci în toate celelalte 14 limbi. Şi, totuşi, au apărut numai în limba rusă. În Republica Moldova, la 31 august 1989, s-a decretat limba română limbă oficială. Bineînţeles, rusofonii s-au opus ca să apară documentele numai în limba română şi, iată, aşa, noi, cu Armata a 14-a în coastă, am obţinut ca documentele Parlamentului să apară numai în limba română. Mă mir că statul unitar român, Parlamentul României nu vrea să înţeleagă că nu putem să facem nici un fel de concesii în acest sens. În America locuiesc peste 6 milioane de maghiari şi aici e numai limba engleză cea oficială. În Franţa numai limba franceză e limbă oficială, în Germania numai limba germană e limbă oficială, la fel trebuie să fie şi la noi. Nu suntem o federaţie, suntem stat unitar român. (Aplauze în partea Grupul parlamentar al PRM.) |
|
Doamna deputat, încă o dată, nu este vorba de o chestiune care vizează limba oficială. Este vorba de o traducere. Da, stimaţi colegi, eu cred că s-au prezentat argumente într-un sens şi într-altul şi cred că este suficientă dezbaterea, fiecare ştie cum trebuie să voteze, fiecare şi-a făcut deja, şi-a exprimat un punct de vedere. De aceea, am să rog încă o dată liderii grupurilor să invite în sală toţi colegii ca să putem realiza un vot. Avem deocamdată două variante, avem textul, aşa cum există, art.18, textul propus de iniţiator şi textul domnului deputat Ţurlea, care este formulat în felul următor: "Monitorul Oficial se publică în limba română şi în limbile minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament". Bănuiesc că este vorba aici şi de limba maghiară sau, nu-mi este foarte clar, dacă se referă numai la limbile grupului minorităţilor sau şi la limba maghiară. Da, domnul deputat Tudor. |
|
Vă cer scuze, dar în cazul intervenţiei mele am făcut o propunere. V-aş ruga s-o puneţi la vot. |
|
Da. Eu am o rugăminte. Dacă aveţi propuneri de amendament, aveţi aici hârtie care se completează şi pe care, după aceea, mi le daţi şi eu le supun la vot, dacă este cazul, sau le trimit la comisie, dacă este necesar. Chestiunea banilor... să facem o examinare cât costă propunerea domnului Ţurlea? Dumneavoastră vreţi... asta cred că se poate spune de îndată pentru că este o chestiune pe care Monitorul Oficial o face de ani de zile. Deci, nu va începe de acum încolo s-o facă. Sigur, este cineva de la Monitorul Oficial care ne poate da aceste informaţii? Îmi dau seama că asta este chestiunea care vă reţine de la vot. Domnul deputat Gavra. |
|
Domnule preşedinte, Până la rezolvarea acestei probleme, în sensul oferirii unui răspuns - pentru că este obligatoriu să i se dea răspunsul pe loc unui deputat sau dacă se întrerup lucrările până se dă răspunsul, pentru că urmează votul pentru acest articol - se poate ca cineva de la aparatul tehnic să convoace de la Monitorul Oficial pe cineva, că este sub autoritatea Parlamentului României, Camera Deputaţilor, editarea în Monitorul Oficial. Eu revin la textul pe care dumneavoastră urmează să-l supuneţi la vot. Eu nu vreau să prelungesc discuţiile la acest capitol în sensul susţinerii, motivării mai mult sau mai puţin pasionale, de ordinul timpilor, a duratelor şi al drepturilor câştigate. Nu este nici un drept câştigat, să ştiţi. A fost o decizie a Parlamentului României, drepturi câştigate nu există decât drepturi alocate, dacă vreţi, consacrate prin lege. Dacă toată discuţia aceasta s-ar purta la televiziune sau în faţa oricărui mic ecran al televiziunilor particulare, cred că aţi vorbi altfel, mulţi dintre dumneavoastră, în poziţia în care ministrul de finanţe vine să ne spună că asta este situaţia. Ne îngropăm sau ba. Şi aici discutăm cu largheţe. Nu contează că Monitorul Oficial plăteşte. Banii respectivi pot fi uilizaţi în altă parte. Hai să traducem în limbile de circulaţie internaţională că nu ne cunoaşte lumea. Dacă tot suntem europeni şi celor cărora le revine această danie a Parlamentului se consideră mari europeni, dar nu ştiu în ce limbă, că limbile sunt altele de circulaţie internaţională, hai s-o facem, dacă sunt disponibilităţi la Monitorul Oficial pentru asemenea chestiuni, să începem să fie un început, un pretext pentru a edita nu volume, ci sinteze în limbi de circulaţie internaţională ca să ştie lumea, să nu mai publice altceva ziarele, ce facem noi în Parlamentul României la capitolul legislativ. Textul pe care îl citiţi dumneavoastră, îmi pare foarte rău, trebuie modificat, pentru că domnul Varujan Pambuccian, liderul Grupul parlamentar al minorităţilor a refuzat o asemenea ofertă, a fost generos sub aspectul finanţelor. Deci nu în limbile minorităţilor, că iese Turnul Babilonului, până la urmă, din acest text. Să vedem care e propunerea concretă, în câte limbi sau în ce limbi să se editeze. Eu vă propun o singură limbă, dacă dumneavoastră mai cunoaşteţi şi altele oficiale, sigur, nu materne, ci oficiale, care e şi maternă, din păcate, pe teritoriul României, pentru alţii. Deci să se editeze Monitorul Oficial în limba oficială a statului român care este aceea... ghici ciupercă ce-i... poate vor spune şi alţii, că o recunosc până la urmă. Vă mulţumesc. (Aplauze) |
|
Da. |
|
Nu am nevoie de aplauze, eu vreau urale. |
|
Nu este nevoie, am înţeles, argumentele sunt foarte clare. Eu vă propun următorul lucru şi nu are rost să revenim de 2-3 ori la argumentele care s-au dat. Rog să fie aduse de la Monitorul Oficial datele necesare. Până atunci trecem la următoarele articole din iniţiativa legislativă, eventual, dacă este cazul, la următoarele puncte de pe ordinea de zi, ca să câştigăm timp. Aşa, doar să facem acum toată dimineaţa discuţii despre traduceri şi despre dicţionarul explicativ al limbii române, cred că este totuşi prea mult. Mai ales, că discuţiile acestea le ştim de ani de zile. Sunt unii care sunt pentru şi alţii împotrivă. Asta e. Eu vă propun să trecem la următorul articol, între timp să fie aduse datele necesare de la Monitorul Oficial, să vină cineva care să ni le prezinte. Art.19. Dacă sunt observaţii? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră art.19. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. Cu o abţinere art.19 a fost aprobat. Art.20, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. Cu o abţinere, art.20 a fost adoptat. Art.21, dacă sunt observaţii? Da, domnul deputat Gaspar. |
|
Domnule preşedinte, Iniţiatorii vă propun ca alin.1 al art.21 să fie reformulat în felul următor: "Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicare în Monitorul Oficial al României - partea I-a". Alin.2 rămâne în redactarea care se află în proiect. |
|
Dacă sunt observaţii pe acest amendament. Nu sunt. Îl supun votului dumneavoastră. Este vorba de primul alineat, nu? Domnule Gaspar, alin.2 rămâne? Bun. Este vorba de primul alineat al art.21, în formularea prezentată la microfon de domnul deputat Gaspar. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cu unanimitate de voturi alin.1 a fost adoptat. Alin.2, dacă sunt observaţii? Îl supun votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun votului art.21, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cu unanimitate de voturi, art.21 a fost adoptat. Stimaţi colegi, Vă propun să trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, aşteptând să fie transmise datele de la Monitorul Oficial şi atunci vom finaliza acest lucru. Poftim? |
|
Am încheiat dezbaterile la acest punct, da? Aş dori să iau cuvântul.... |
|
Da. Am încheiat dezbaterea la acest punct şi trecem la următorul punct de pe ordinea de zi. Da, aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Urmează să acordăm, după primirea informaţiilor privind costurile editării Monitorului Oficial, sper că s-a înţeles că e Monitorul Oficial şi, dacă e oficial, e în limba oficială. Dar, mă rog, se fac şi derogări, probabil. Până la votare, sigur, mai este timp de reflecţie. În acest interval de timp, vreau să vă aduc aminte despre o dispoziţie a Constituţiei României, pentru care încă la Camera Deputaţilor nu s-au făcut delegările legale necesare, că este o lege pentru aplicarea corespunzătoare a.... |
|
Domnule deputat, poate că eu nu am fost suficient de clar, am încheiat dezbaterea... |
|
Dar nu despre asta e vorba, eu am făcut o legătură că ... |
|
Păi, ce facem? Punem în discuţie Constituţia? Eu v-am spus următorul lucru. Am încheiat această dezbatere. În momentul în care se vor prezenta datele de la Monitorul Oficial şi va fi cazul să facem alte intervenţii, o să vă dau cuvântul. |
|
Dar nu mă refer la acest lucru. Trebuie să ne înţelegem, am spus să aşteptăm. |
|
Atunci să vă referiţi ori la o chestiune de procedură, ori la o chestiune care este pe ordinea de zi. |
| ................................................ |
| ................................................ |
|
Mergem mai departe. A venit doamna directoare Ciubâncan. O rog să prezinte, din partea Monitorului Oficial, datele care au fost solicitate în legătură cu varianta, cu traducerea în limba maghiară a exemplarelor din Monitorul Oficial. Aveţi cuvântul, doamna directoare. |
|
Doamna Eugenia Ciubâncan: Bună ziua, domnule preşedinte, Bună ziua, domnilor deputaţi, Partea I a Monitorului Oficial, în traducerea în limba maghiară, cuprinde legile şi deciziile Curţii Constituţionale la acestea, hotărârile de Guvern cu caracter normativ, de interes general. După cum se vede, sfera este mai restânsă decât la Partea I, în limba română şi, ca urmare, în anul 1998 au fost tipărite 135 de numere, faţă de 335 în limba română. Tirajul publicaţiei în limba maghiară este de 199 de exemplare de apariţie, din care 174 reprezintă abonamentele. 25 de exemplare sunt de serviciu şi au destinaţia: Biblioteca Naţională şi biblioteca proprie, redacţie şi altele. Distribuţia tirajelor pe judeţe este următoarea: judeţul Bihor - 12 exemplare; judeţul Covasna - 20; judeţul Harghita - 35; judeţul Mureş - 12; judeţul Timiş - 3. Două exemplare pleacă la export. În Capitală se distribuie 11 exemplare. În anul 1997 regia a cheltuit 152.519.124 lei pentru realizarea publicaţiei, înregistrând pierderi de peste 95 de milioane, puţin peste. Pe primele 7 luni ale anului regia a cheltuit puţin peste 125 de milioane, înregistrând pierderi de 74 de milioane. Regia compensează pierderile din veniturile din alte activităţi. Nu primeşte subvenţii de la buget pentru această publicaţie. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Dacă mai sunt întrebări? Da, domnule deputat, vă rog. |
|
Dacă-mi permiteţi? Eu aş întreba, pentru că nu sunt în temă şi tocmai de aceea a venit doamna directoare, dacă acele 125 de milioane, care reprezintă costurile totale, sunt cheltuite din sumele, în parte, provenite din câştigurile de pe urma publicaţiilor comandate de Parlament? |
|
Dacă puteţi să răspundeţi? |
|
Doamna Eugenia Ciubâncan: Nu se pune o asemenea problemă. Regia Autonomă Monitorul Oficial are 40 % din venituri din alte surse decât publicaţiile oficiale ale statului, iar ponderea încasărilor de la Parlament este cu totul nesemnificativă; cu totul nesemnificativă! Nu există aici, noi avem abonaţi. Avem 60.000 de abonaţi la Partea I. Statul nu dă nimic regiei, ia! (Aplauze în sală.) Iertaţi-mă că am fost concisă. Pot să spun sub ce formă, ce fel de taxe, impozite, dar dumneavoastră le cunoaşteţi bine. O voce din sală: Dar Monitorul Oficial nu este al statului? |
|
Doamna Eugenia Ciubâncan: Funcţionează sub autoritatea Camerei Deputaţilor. Este stat, dar este Parlamentul României. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Cred că sunt condiţii acum să putem vota. Rog încă o dată liderii grupurilor să invite în sală colegii. Stimaţi colegi, Vă propun să luaţi loc în bănci, ca să putem vota art. 18 şi apoi proiectul de lege în ansamblu. Avem la art. 18 două variante. Stimaţi colegi, Vă rog să luaţi loc în bănci ca să putem vota. Vă rog să luaţi loc în bănci. Articolul 18, reiau, are în momentul de faţă două variante posibile: una care este cea care a fost difuzată de către iniţiatori şi, pe de altă parte, propunerea de amendare a textului, pe care v-o citesc, a domnului deputat Ţurlea: "Monitorul Oficial se publică în limba română şi în limbile minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament". |
|
Prima este de eliminare! |
|
Domnule deputat, Am reţinut acum. Deci, avem două amendamente ale domnului deputat Ţurlea. Primul amendament este de eliminare a textului art. 18. Dumneavoastră va trebui să optaţi între două situaţii posibile: o situaţie în care să nu existe nici o referire la traduceri în alte limbi, şi atunci primul vot va fi cel asupra amendamentului de eliminare a textului art. 18, iar în situaţia în care nu veţi accepta eliminarea art. 18, atunci am să supun la vot cele două variante, în care să existe doar traducerea în limba maghiară sau o variantă cu traducerea în limba română şi în limbile minorităţilor naţionale, în ansamblu. Deci, nu numai limba maghiară, ci toate limbile minorităţilor reprezentate în Parlament. Deci, în felul acesta vor organiza votul. Vă rog, în primul rând, să vă pronunţaţi în legătură cu amendamentul propus de domnul deputat Ţurlea, de eliminare a art. 18. Cine este pentru amendamentul domnului Ţurlea? Vă rog să număraţi. 26 de voturi pentru, insuficiente pentru adoptarea amendamentului. În aceste condiţii, avem de ales între textul aşa cum există acum şi care este un text mai restrictiv, care vizează numai traducerea în limba maghiară, şi un text mai larg, care înseamnă traducerea nu numai în limba maghiară, dar practic în limbile tuturor minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament. În aceste condiţii, supun votului prima dată varianta de text mai restrictivă, care este cea numai cu traducerea în limba maghiară. Deci, practic, varianta iniţiatorilor. În măsura în care nu veţi fi de acord cu această variantă, se poate bănui că veţi fi de acord cu o variantă ... sau cred că este mai corect să începem cu varianta mai largă, astfel încât după aceea să putem să venim la varianta mai restrânsă. Am să pun la vot al doilea amendament al domnului Ţurlea, pe care vi-l citesc: "Monitorul Oficial se publică în limba română şi în limbile minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament". Cine este pentru acest amendament al domnului Ţurlea? Vă rog să număraţi. 23 de voturi pentru, insuficiente pentru adoptare. Supun acum votului dumneavoastră varianta iniţiatorilor, variantă acceptată şi de către comisia sesizată în fond. Cine este pentru acest text? Vă rog să număraţi. Trebuie să numărăm, ca să fie lucrurile foarte clare. 163 de voturi pentru. Împotrivă? Vă rog să număraţi. 22 de voturi împotrivă. Abţineri? 15 abţineri. Rezultatul votului este următorul: 163 de voturi pentru, 22 împotrivă şi 15 abţineri. Cu majoritate de voturi textul art. 18 a fost adoptat, în varianta iniţiatorilor. Stimaţi colegi, În acest moment putem să supunem votului proiectul de lege în ansamblu, iniţiativa legislativă, referitoare la organizarea Monitorului Oficial. Aşa că supun votului dumneavoastră acest text în ansamblu, proiectul de lege în ansamblu. Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 175 de voturi pentru. Împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? 19 abţineri. Cu 175 de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi 19 abţineri proiectul de lege a fost adoptat. |
