Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of May 29, 2006
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.88/2006
Video - Flash & IOS
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of May 29, 2006 |
Sittings of the Chamber of Deputies of May 29, 2006
![]() |
4. | Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru şi membrilor Guvernului: | |||
![]() | |||||
|
(Şedinţa este condusă în continuare de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.) |
|||||
|
|
Bună seara, stimaţi colegi. Deschidem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări. |
||||
|
|
|
Primul răspuns, doamnei deputat Ionica Popescu, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, interpelare referitoare la memoriul domnului Constantin Stoica. Răspunde, din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, domnul secretar de stat Mircea Alexandru. Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul. |
|
||
|
|
Domnul Mircea Alexandru: Mulţumesc, doamnă preşedintă de şedinţă, Stimată doamnă deputat, În legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor să dispună analizarea şi întreprinderea demersurilor legale ce se impun în vederea soluţionării cazului doamnei Stoica Liliana Maria care, în zilele de 30 şi 31 noiembrie 2003, ar fi fost ameninţată telefonic şi, respectiv, agresată fizic şi ameninţată de către persoane necunoscute în legătură cu activitatea desfăşurată de soţul acesteia, în calitate de preşedinte al sindicatului Speranţa, din Orăştie, vă comunicăm următoarele: În anul 2003, domnul Stoica Constantin Nicolae era preşedintele sindicatului Speranţa - Orăştie, din cadrul Uzinei mecanice din localitate, sindicat ce avea un număr de 230 de membri. În cursul aceluiaşi an, în sindicatul respectiv s-au înscris circa 100 de angajaţi ai Societăţii Comerciale Sogeco SRL - Orăştie, context în care, între conducerea societăţii şi liderul sindical s-a creat un litigiu cu privire la accesul în incintă şi la punerea la dispoziţie a unui spaţiu pentru desfăşurarea activităţii sindicale. Atât conducerea societăţii comerciale, cât şi liderul sindical au introdus în justiţie mai multe acţiuni, unele, încă, nefinalizate. În prezent, la SC Sogeco SRL, sindicatul are trei membri. Pe fondul acestui litigiu, la data de 30.10.2003, în jurul orei 11,00, domnul Stoica Constantin Nicolae a depus o reclamaţie scrisă la Poliţia municipiului Orăştie, prin care sesiza că, în aceeaşi dimineaţă, soţia domniei sale, Stoica Liliana, a primit un telefon de ameninţare pe postul fix de la domiciliu, de la un bărbat necunoscut, care i-a cerut să-l determine pe soţul dumneaei să renunţe la formarea sindicatului în cadrul Societăţii Sogeco SRL, ameninţând-o că le va da foc la casă şi îi va omorî. Reclamantul a solicitat măsuri pentru identificarea persoanei care a transmis mesajul de ameninţare. Lucrarea a fost înregistrată sub numărul 280250/31.10.2003. Înainte de a depune reclamaţia, în jurul orei 9,15, în aceeaşi zi, petentul a sesizat şi conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Orăştie. Poliţia, în colaborare cu petentul, a întreprins imediat măsuri pentru identificarea făptuitorului, între care şi aceea de a-i propune petentului să achiziţioneze un telefon cu identificarea apelantului. În aceeaşi zi, domnul Stoica Constantin Nicolae s-a deplasat cu un poliţist la sediul Romtelecom Orăştie, de unde şi-a şi achiziţionat un astfel de aparat. În dimineaţa următoare, respectiv pe 31.10, la orele 9,20, domnul Stoica Constantin Nicolae a sesizat telefonic Poliţia municipiului Orăştie cu privire la faptul că soţia domniei sale, fiind singură la domiciliu, a fost atacată de doi indivizi mascaţi cu cagule, îmbrăcaţi în combinezoane de culoare neagră, care au legat-o şi au ameninţat-o, precizând că ameninţările vin din partea conducerii aceleiaşi firme. Reclamaţia a fost, şi aceasta, înregistrată în evidenţele lucrărilor penale la Poliţia municipiului Orăştie. Pe 25.11.2003, s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal şi violare de domiciliu, fapte prevăzute de art. 189 şi respectiv 193. Cercetările au fost coordonate de către conducerea Inspectoratului de Poliţie şi de un colectiv format din lucrători de la serviciul de investigaţii criminale. Menţionăm că dintre persoanele care au fost prezente, în perioada critică, în apropierea locuinţei părţii vătămate nici una nu a confirmat prezenţa unor persoane suspecte şi nici nu a putut să furnizeze date care să susţină acuzaţia. De asemenea, s-au efectuat verificări pentru depistarea unor eventuale numere de telefon de pe care s-au adresat ameninţările la care făceau referire soţii Stoica, rezultatul fiind negativ iar la examinarea medico-legală a doamnei Stoica, nu s-au evidenţiat semne de violenţă. Dosarul este şi în atenţia Parchetului, în perioada ianuarie - august 2005, aflându-se, efectiv, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Cercetările în cauză sunt continuare conform competenţelor, de către Poliţia municipiului Orăştie, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Orăştie, dosarul fiind analizat împreună cu conducerea acestui parchet şi stabilindu-se activităţi specifice în vederea lămuririi împrejurărilor exacte ale comiterii faptei şi identificării autorilor. Dosarul este înregistrat la Poliţia Orăştie cu numărul 131761, fiind în atenţia conducerii inspectoratului, cum am mai arătat. În cursul cercetărilor, la data de 20 februarie 2004, domnul Stoica Constantin a reclamat iarăşi că, în ziua respectivă, a primit cinci telefoane, apeluri, pe telefonul mobil şi pe cel fix, de la serviciu, convorbirile telefonice constând în ameninţări la adresa sa. Prin intermediul Romtelecom-ului, a fost identificată cartela telefonică cu care s-au efectuat apelurile respective şi s-a stabilit că aceasta a fost folosită pentru convorbiri cu persoane din anturajul familiei atât înainte (cea din luna decembrie 2002), cât şi ulterior, în convorbiri obişnuite, să zicem, cu caracter familial către telefonul mobil al reclamantului sau al unor rude apropiate. Menţionăm că cercetările sunt îngreunate, în acest caz, şi datorită dificultăţilor reclamantului de a explica situaţia expusă precum şi datorită absenţei unor elemente materiale care să probeze existenţa faptelor reclamante. Vă mulţumim. Cu deosebită stimă, ministrul de interne. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Doamna deputat, dacă sunteţi mulţumită de răspuns? Da? Este în regulă. Mulţumesc. |
||||
|
|
|
Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Valeriu Tabără, Grupul parlamentar al PD, referitoare la strategia ministerului şi măsurile împotriva dezastrelor. Din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale răspunde domnul secretar de stat Dănuţ Apetrei. Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul. Vă rog. |
|
||
|
|
Domnul Dănuţ Apetrei (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale): Vă mulţumesc, doamna preşedintă. La interpelarea domnului deputat Valeriu Tabără vă comunicăm următoarele, stimate domnule deputat. Sectorul de îmbunătăţiri funciare este un sector important în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi are un rol complex în domeniul economic, social şi de protecţie a mediului. Sursele bugetare alocate şi lucrările realizate. În perioada 1991-2006, au fost alocate, pentru sectorul de îmbunătăţiri funciare, volume de investiţii totalizând 70 de milioane dolari americani, reprezentând circa 3 - 4 % din necesar. Se desprinde concluzia subfinanţării acestui sector atât în domeniul investiţiilor, cât şi al activităţilor de întreţinere şi reparaţii, unde fondurile alocate nu au depăşit 25 % din necesar. Neasigurarea, la nivelul necesarului, a fondului pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii, a făcut ca starea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, inclusiv a celei de apărare împotriva inundaţiilor, să deterioreze continuu. Fondurile de investiţii au fost alocate, în principal, pentru continuarea obiectivelor de îmbunătăţiri funciare aprobate înainte de 1990, în special a celor de irigaţii. La evoluţia numărului de salariaţi, vă putem spune că una din consecinţele subfinanţării, cu un impact social puternic, dar şi odată cu aplicarea Legii 138/2004, evoluţia numărului de salariaţi este într-o scădere continuă, de la 22.000 în 1994, la 4.800 în 2006. Vizavi de liniile directoare ale strategiei ministerului, vă putem spune următoarele: se doreşte încurajarea şi stimularea constituirii de noi organizaţii de îmbunătăţiri funciare; se delimitează, în cadrul amenajărilor de irigaţii zonele viabile economic în cadrul cărora se poate asigura dezvoltarea durabilă a unei agriculturi comerciale specifice; se elaborează un program de implementare a măsurilor de valorificare a infrastructurii de irigaţii din zonele şi/sau amenajările care nu s-au dovedit viabile din punct de vedere economic şi se elaborează şi, totodată, implementează un program de investiţii cu privire la reabilitarea unor lucrări de infrastructură, la amenajarea cu lucrări de îmbunătăţiri funciare a unor noi suprafeţe de teren; se ameliorează prin lucrări de îmbunătăţiri şi unele terenuri degradate. Vizavi de strategia ministerului de refacere a digurilor de la Dunăre pe termen scurt, se prevăd următoarele aspecte: refacerea incintelor îndiguite cu destinaţia avută înainte de inundaţie prin închiderea breşelor; se reconsideră asigurările de calcul în vederea reproiectării acestor diguri; se realizează unele secţiuni specifice, practic deversoare cu stăvilare; se realizează linii de apărare suplimentare, practic, acele diguri inelare; se reactualizează planurile de apărare împotriva inundaţiilor la incintele de la Dunăre; se promovează un studiu de reabilitare, modernizare şi reecologizarea amenajărilor din cadrul incintei îndiguite a Luncii Dunării ca urmare a schimbărilor drastice de climă şi hidro de pe cursul acestui fluviu. Analizeze economice, sociale şi valorile de mediu vor fi realiste şi trebuie să permită ministerului alegerea celei mai bune strategii în acest domeniu care, în prezent, face obiectul a numeroase controverse de la soluţii radicale de renunţare la linia de apărare la Dunăre, până la soluţii complementare din punct de vedere tehnic şi de renaturare a Luncii Dunării, practic, acel coridor verde de care se vorbeşte mereu. Anexat, veţi primi, domnule deputat, situaţia investiţiilor în perioada 1991-2006, obiective de apărare împotriva inundaţiilor şi de prevenire a alunecărilor de teren prin programul SAPARD şi evoluţia numărului de salariaţi din Sectorul de îmbunătăţiri funciare. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnul deputat Valeriu Tabără. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat. |
||||
|
|
Doamna preşedintă, Domnilor colegi, atâţia câţi suntem în sală, Vreau să vă spun că acest punctul de vedere pe care am să-l exprim acum nu se referă la domnul secretar de stat Apetrei. Vă mărturisesc, aşa cum i-am spus şi domniei sale, mă aşteptam ca aici să vină domnul secretar de stat care răspunde de sectorul producţie şi de aceste strategii şi, de ce nu, poate chiar un material care să aducă, etapizat, tot ceea ce s-a făcut în sectorul acesta al îmbunătăţirilor funciare. Spun acest lucru pentru că, deşi trecem dintr-un dezastru în altul, ne trezim, de fiecare dată, descoperiţi pe strategii care nu au obiective şi, mai ales, termene foarte precise şi, în acelaşi timp, sursele financiare. Spun acest lucru pentru că toate restructurările care s-au făcut după 1996 în sistemul de îmbunătăţiri funciare au avut drept obiectiv reducerea personalului şi reducerea fondurilor care s-au alocat pentru ceea ce înseamnă reconstruirea, întreţinerea şi, respectiv, punerea în sistem de funcţionare a sistemelor de îmbunătăţiri funciare. Şi iată ceea ce s-a întâmplat şi anul trecut şi ceea ce s-a întâmplat şi anul acesta. Interpelarea mea nu se vrea un atac la minister ci se vrea o atenţionare a Guvernului României actual în ceea ce priveşte importanţa acestui sector şi, în acelaşi timp, este o ţintă spre cei care fac diverse strategii pentru Dunăre. Dunărea a fost gândită în ceea ce înseamnă amenajarea ei şi, mai ales, protecţia împotriva inundaţiilor, de mari minţi ale acestei ţări şi nu de ieri, de alaltăieri şi nu de 50-60 de ani, ci de peste 100 de ani; ceea ce s-a construit acolo este într-o corelare directă cu ceea ce are Ungaria, cu ceea ce are Austria şi, respectiv, Germania, în preajma marilor râuri şi în preajma Dunării. Eu atrag atenţia că acest sector este, poate, mai important decât multe altele din zona rurală şi care ar trebui să fie abordat nu numai de Ministerul Agriculturii, ci de Guvern. Poate chiar într-un sector foarte special, cu o comisie specială, cu oameni de ştiinţă, cu oameni care au lucrat în sistem şi pe care, mai devreme sau mai târziu, vom fi obligaţi să-i reabilităm. De aceea am făcut această interpelare. Mărturisesc că aşteptam, într-adevăr, o responsabilitate din partea nu a domnului ministru, repet, care se ocupă de un cu totul alt sector în Ministerul Agriculturii, ci din partea domnului ministru Flutur şi, respectiv, a domnului secretar de stat Lazin. Nu este prima dată când nu se răspunde pe linia pe care o au ca responsabilitate în minister şi, din acest punctul de vedere, eu îmi declar o anume nemulţumire faţă de relaţia directă între problematica pe care o ridicăm şi răspunsurile pe care le primim. Mulţumesc mult. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Sper ca aceste lucruri se vor transmite ministrului pentru relaţia cu Parlamentul. |
||||
|
|
|
Tot din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, respectiv domnul secretar de stat Dănuţ Apetrei oferă răspuns la interpelarea domnului deputat Gheorghe Chiper, Grupul parlamentar al PSD, referitor la politizarea administraţiei şi de promovare în funcţii publice a incompetenţei generate de nepotism, clientelism şi impostură. Aveţi răspunsul la această interpelare? Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul. |
|
||
|
|
Domnul Dănuţ Apetrei: Mulţumesc, doamna preşedintă. La interpelarea formulată de dumneavoastră, domnule deputat Chiper, vă comunicăm următoarele. Concursul pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie vacante s-a organizat şi desfăşurat la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură în baza Avizului nr. 7601, dat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, cu respectarea prevederilor legale din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacităţii administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană şi pe baza HG 1209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici. Menţionăm faptul că proba scrisă a concursului s-a desfăşurat sub formă de text grilă, fapt ce a facilitat comunicarea dintre candidaţi în legătură cu variantele corecte. Având în vedere acest aspect, comisia a decis ca interviul să fie extrem de riguros pentru a se putea selecta, într-adevăr, cele mai pregătite persoane în domeniu. Referitor la modul în care a fost evaluată pregătirea fiecărui candidat în parte, la proba de interviu, menţionăm că din comisia de concurs, fac parte, aşa cum prevede HG 1209/2003, membrii care întrunesc următoarele condiţii: sunt funcţionari publici care deţin o funcţie publică echivalentă cu funcţiile publice pentru care se organizează concursul, au cunoştinţele necesare evaluării probelor de concurs, au experienţă în evaluarea cunoştinţelor şi aptitudinilor candidaţilor, specifice fiind procesul de recrutare a acestor cunoştinţe iar unul dintre membri este reprezentantul Agenţiei Naţionale a Funcţionarului Public. Având în vedere art. 3, lit. f, din HG 1209/2003, principiul transparenţei în domeniul organizării şi dezvoltării carierei funcţionarilor publici, este principiul potrivit căruia instituţia publică are obligaţia de a pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi informaţiile de interes public referitoare la cariera respectivă. Aşa cum prevede procedura de organizare a concursurilor pentru ocuparea funcţiilor vacante, conform art. 11, alin. 6 din HG 1209/2003, după începerea comunicării subiectelor, este interzis accesul în sala de concurs a altor persoane în afara membrilor comisiei de concurs, precum şi a persoanelor care asigură secretariatul comisiei, respectiv supravegherea desfăşurării probei. În ceea ce priveşte desfăşurarea concursului la Euroregiunea Timişoara, unde a participat şi sucursala Arad, menţionăm faptul că din comisia de concurs au făcut parte funcţionari publici cu experienţă în organizarea concursurilor, un motiv în plus pentru susţinerea, în cele mai riguroase condiţii, a concursului pentru ocuparea acestor funcţii publice vacante la agenţia respectivă. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Gheorghe Chiper, înţeleg că vreţi să interveniţi. Vă rog, aveţi cuvântul. |
||||
|
|
Mulţumesc, doamna preşedintă. Domnule secretar de stat, Domnilor colegi, Am solicitat răspuns scris pentru interpelarea respectivă dar mă bucură în măsură mai mare faptul că primesc un răspuns oral care-mi dă posibilitatea să-mi exprim insatisfacţia pentru răspunsul primit. Motivele pentru această insatisfacţie se referă la modul în care a fost conceput răspunsul şi care se referă la probleme teoretice asupra modului de organizare a unui concurs pentru ocuparea unei funcţii publice şi, faţă de ceea ce se întâmplă concret, este o distanţă mare. Pentru că am primit foarte multe sesizări de la candidaţi care au participat la acest concurs şi care au reclamat faptul că nu s-a derulat în mod legal, în mod corespunzător. Nu vreau să contest profesionalismul membrilor comisiei dar asta nu exclude, sub nici o formă, acţionarea comisiei în baza unei comenzi politice, ceea ce este reclamat de cei care au participat la concurs. Sigur că de la început vreau să spun că ponderea probei scrise în întreaga notă a concursului nu a fost stabilită de la bun început şi s-a ajuns în situaţii când proba scrisă a fost anulată în totalitate, rezultatele fiind foarte bune, de către interviul care s-a ţinut de către comisie cu candidatul respectiv fără să mai fie altcineva de faţă. Cunosc valoarea oamenilor care au venit şi au reclamat modul în care s-a derulat concursul şi apreciez că sunt oameni de valoare, care puteau să facă faţă sarcinilor care revin în cadrul acestei Agenţii de Plăţi. Cel mai mare neajuns care ne paşte este nerealizarea sarcinilor pe care le are această Agenţie de Plăţi, ceea ce va avea repercusiuni asupra integrării României, a realizării criteriilor de aderare a României în Uniunea Europeană la termen, respectiv la 1 ianuarie 2007 şi, în această situaţie, sigur că ministerul îşi asumă o mare răspundere. Mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă doriţi să interveniţi, domnule secretar de stat? Nu. |
||||
|
|
Doamna deputat Graţiela Iordache, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, interpelare referitoare la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/1999, amendată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2000, privind Fondul Naţional de Solidaritate. Răspunsul trebuie primit din partea Ministerului Finanţelor Publice. Reprezentantul acestui minister nu este prezent în sală, înţeleg că este la Senat, unde se discută abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe pe perioada vacanţei de vară. Aceeaşi situaţie şi în ceea ce priveşte răspunsul domnului deputat Mircea Costache, Grupul parlamentar al PRM, interpelare referitoare la privatizarea sectorului energetic. Tot din partea Ministerului Finanţelor Publice trebuia să primiţi răspuns, domnul secretar de stat Cătălin Doică fiind la Senat pentru problema de care v-am spus mai devreme. Cele două răspunsuri trebuie programate în şedinţa următoare. Din partea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, doamna ministru Sulfina Barbu trebuia să răspundă oral la interpelarea doamnei deputat Gabriela Nedelcu, Grupul parlamentar al PSD, interpelare referitoare la strategia naţională de management a inundaţiilor. Înţeleg că doamna ministru a oferit răspunsul în scris doamnei deputat, doamna deputat fiind de acord cu această procedură. Şi, în sfârşit, este prezent în sală domnul secretar de stat Anton Niculescu de la Ministerul Afacerilor Externe. Trebuia să dea un răspuns la interpelarea domnului deputat Petre Popeangă, Grupul parlamentar al PRM, interpelare referitoare la problema Mării Negre. Domnul deputat nefiind în sală, vă rog, domnule secretar de stat, să oferiţi răspunsul în scris domnului deputat. Şi vă mulţumesc mult pentru prezenţă. Şi, în finalul acestei şedinţe, domnul deputat Moisoiu, Grupul parlamentar al PRM, vrea să aibă o scurtă intervenţie. Înţeleg că pe procedură. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul. |
||||
|
|
Da, mulţumesc frumos, doamna preşedintă. Vreau să mă refer la faptul că, din păcate, sunt o serie întreagă de ministere care nu respectă înţelegerea, respectiv Regulamentul Camerei Deputaţilor. Mă refer aici la Ministerul Administraţiei şi Internelor, respectiv domnul ministru Blaga care trebuia să-mi dea răspuns la două interpelări susţinute în data de 9 martie şi, de asemenea, la domnul ministru Dobre, de la Ministerul Transporturilor, care, de asemenea, de la data de 9 martie îmi este dator cu un răspuns. Pentru că nu este prima oară când se întâmplă asemenea lucruri, aş ruga Biroul permanent să se sesizeze şi să ia măsurile în consecinţă. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Aşa se va întâmpla, domnule deputat. Oricum, dumneavoastră trebuia să primiţi răspunsul fie scris, fie oral la interpelarea dumneavoastră. Ştiţi foarte bine că interpelările se înscriu în ordinea prezentării într-un registru special şi fiecare membru al Guvernului are obligaţia să dea răspuns în termen de maxim două săptămâni, conform Regulamentului nostru. Din păcate, avem şi noi o vină, Camera Deputaţilor, pentru că aici se înregistrează un număr extrem de mare de interpelări, foarte multe interpelări din partea câte unui parlamentar şi, probabil, acest lucru determină şi îngreunarea primirii de răspunsuri. Oricum, solicitarea dumneavoastră o vom transmite Biroului permanent, respectiv ministrului cu relaţia cu Parlamentul. Şi mai este o problemă, ştiţi foarte bine că, din noianul acesta de interpelări, fiecare lider de grup parlamentar alege câte o interpelare de grup iar dacă timpul permite, se dă răspunsul şi la a doua interpelare din cadrul acelui grup parlamentar. La interpelarea dumneavoastră către Ministerul Administraţiei şi Internelor, referitor la memoriul domnul Dancea Rodin Remus din Braşov, liderul de grup parlamentar nu a selectat răspuns la interpelarea dumneavoastră, dar înţeleg că mai aveţi câteva răspunsuri de primit în afară de acesta. Deci problema rămâne. |
||||
|
Domnul Adrian Moisoiu (din sală): Trebuia să mi-l dea în scris. |
|||||
|
|
În scris. Sigur că da, domnule deputat. Cu aceasta încheiem şedinţa. Vă mulţumesc tuturor pentru atenţie, o seară bună tuturor. |
||||
|
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 18,35. |
||||
![]() |





