Parliamentary debates

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Reexaminarea dispoziţiilor art. II alin.(1) şi (3) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, declarate neconstituţionale, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 61/18 ianuarie 2007.

Raportul Comisiei juridice.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sper că raportul este difuzat, pentru că am să-l prezint într-o formă mult prescurtată. El este foarte expozitiv, poate puţin chiar prea expozitiv. Ne cerem scuze dacă s-au introdus prea multe amănunte.

Este vorba de reexaminarea dispoziţiilor art. II alin. (1) şi (3) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Reexaminarea se face în urma unei decizii a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007, sesizată din mediul practicii juridiciare, deci în cadrul unui proces.

Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile articolului respectiv, analizându-le incidenţa cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie.

Acest raport lung al nostru reflectă şi o anumită preocupare care a existat în comisie, faţă de situaţia că, după părerea noastră, ne permitem să citim atent şi chiar critic şi deciziile Curţii Constituţionale, bineînţeles, fără să le contestăm, dar nu am putut să nu observăm că nu există o suprapunere deplină între critica de neconstituţionalitate formulată şi argumentele ei, şi modul în care Curtea Constituţională a analizat oarecum tangent cu aceleaşi dispoziţii, declarând corect neconstituţionalitatea, dar cumva nepunând, ca să spunem aşa, punctul pe i.

Din această frământare s-a născut, cum spuneam, acest raport mai detaliat şi, constatând, bineînţeles, nici nu puteam altfel, neconstituţionalitatea textului respectiv, ne-am permis să sintetizăm observaţiile noastre în următoarele concluzii.

În primul rând, că sunt neconstituţionale dispoziţiile, în raport cu art. 15 alin. (2), dar şi în raport cu art. 78 din Constituţia României; că prin declararea neconstituţională a dispoziţiilor acestui art. II este afectată şi intrarea în vigoare a legii, care în mod normal ar fi trebuit să intre în vigoare potrivit acestui art. 78, repet, evitat de Curtea Constituţională a fi analizat, "la trei zile după data publicării sau la o dată ulterioară", cu alte cuvinte, observaţia principală de multitudinea de date ale intrării în vigoare este şi mai întemeiată sau are ramificaţii şi mai largi; că pentru punerea de acord a Legii nr. 249/2005, cu dispoziţiile actualei decizii a Curţii Constituţionale, se impune ca art. II să fie modificat printr-o iniţiativă legislativă şi, ca un rezultat al acestor premise, în cvorum legal şi, după câte îmi aduc aminte, şi în unanimitate de voturi, comisia a hotărât să vă supună atenţie, spre adoptare, o iniţiativă legislativă de nouă formulare a art. II din lege, care zicem noi că satisface atât exigenţele art. 15 din Constituţie, cât şi ale art. 78.

Nu am vrut să fim neapărat interesanţi sau numai scrupuloşi cu această propunere, deşi şi scrupulozitatea face parte din motivaţia noastră, dar am vrut, pe de o parte, să prevenim o altă critică de neconstituţionalitate, şi aici comisia speră că veţi fi de acord cu propunerea ei, iar pe de altă parte, pentru a nu bulversa raporturile juridice deja create în practică, pe baza aplicării şi pe baza intrării în vigoare, aşa cum ne-a intrat, a legii.

Iniţiativa legislativă este difuzată sub formă de anexă.

Spuneam de rezultatul votului: au fost 12 voturi pentru şi 3 neexprimate.

Deci, în cvorumul de 15, cu majoritate de 12 voturi s-a adoptat această soluţie.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Problema pe care o pun în discuţia plenului şi a Comisiei juridice vizează prevederile art. 74 alin. (1) din Constituţia României, în conformitate cu care "iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot".

Comisia juridică nu are drept de iniţiativă legislativă.

În aceste condiţii, domnule preşedinte, şi propun şi plenului, restituirea acestui caz comisiei, pentru ca să fie consideraţi autori ai propunerii legislative cei 12 deputaţi care au votat pentru acest raport.

Dacă pe marginea acestei propuneri aveţi de făcut discuţii?

Vă rog, domnilor.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Eugen Nicolicea:

Propunerea respectivă are autori, ea a pornit de la un grup de deputaţi P.S.D., în frunte cu domnul Băeşu, care a fost şi raportor, după care s-au raliat ca şi coautori şi ceilalţi, până la 12 care au votat.

Deci, există autori şi v-aş ruga să o votăm.

În continuare, aş dori să precizez faptul că, în cadrul discuţiilor din comisie, deşi am văzut prins în raport, nu s-a discutat absolut deloc ca motiv de neconstituţinalitate al art. II alin. (1) sau alin. (3) motivul invocat, aşa, en pasant de către Curtea Constituţională, şi acela viza art. 15 alin. (2), ceva despre retroactivitate, ci s-a discutat numai despre motivaţia corectă, de la pct. I din Decizia Curţii, şi anume, încălcarea dispoziţiilor art. 78 din Constituţie, care prevede că "legea intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară, prevăzută în textul ei". Ceea ce evident că era încălcat de art. II alin. (3), care spunea că anumite prevederi din lege intră în vigoare la data depunerii unei declaraţii, adică după pofta celui care făcea declaraţia, într-un termen de 45 de zile.

Am fost de acord cu acest lucru şi evident că în urma votului art. II alin. (3) nu mai există, pentru că şi comisia a fost de acord cu decizia Curţii Constituţionale.

Dar, repet, doar pentru acest motiv, nu şi pentru acela cu retroactivitatea.

După părerea mea şi a unor colegi de-ai mei, Curtea Constituţională, neţinând cont că această Lege nr. 249 modifică Legea nr. 393, iar acolo erau cazuri de încetare de drept a mandatelor de consilieri sau de primari, ca o condiţie, dacă îşi pierdeau calitatea de membri ai partidului pe listele căruia fuseseră aleşi.

Şi în motivaţia pe care a făcut-o Curtea Constituţională, a vorbit despre faptul că un subiect de drept nu poate să răspundă pentru anumite fapte pe care le-a făcut înainte de intrarea în vigoare a legii. Toate bune şi frumoase, ar fi corecte, numai că este o mare eroare. Aici nu este vorba de o sancţiune, nu este vorba de o pedeapsă, pentru că altfel, la cazurile de încetare de drept o să constataţi că este şi demisia, decesul, schimbarea de domiciliu.

Şi atunci, dacă ar fi vorba de o responsabilitate sau de o pedeapsă, ar însemna că sancţionăm mortul prin încetarea mandatului, pentru că a murit, că sancţionăm pe unul care a demisionat, prin încetarea mandatului, că sancţionăm pe cineva care şi-a schimbat domiciliul, prin încetarea mandatului, că sancţionăm pe cineva care şi-a schimbat opiniile politice, prin încetarea mandatului, ceea ce este un lucru fals, pentru că nu poţi să pedepseşti pe cineva pentru opiniile sale politice.

De aceea, noi am fost de acord cu Curtea Constituţională, dar numai cu una dintre motivaţii, nu şi cu cea de-a doua. A doua, după părerea noastră, era eronată. Dar, din fericire, amândouă conduceau la aceeaşi soluţie, şi anume, art. II alin. (3) este neconstituţional.

O altă excepţie acceptată de Curtea Constituţională a fost alin. (1) al aceluiaşi art. II din Legea nr. 249. Şi aici, motivaţia a fost oarecum eronată, invocându-se art. 78 din Constituţie, când, în realitate, nu trebuia invocat acest articol, ci un articol din Legea nr. 47, Legea de funcţionare a Curţii Constituţionale, care prevedea că se iau în discuţie nu numai articolele asupra cărora s-a solicitat ca şi Curtea să se pronunţe, ci se iau în discuţie şi acele articole care sunt indisolubil legate de acestea, şi evident că art. II alin. (1) avea o strânsă legătură cu art. II alin. (3).

Şi bineînţeles că am fost de acord cu Curtea Constituţională şi nu ar fi fost nici un fel de problemă dacă şi acest articol ar fi fost declarat neconstituţional şi dacă în locul lui nu ar fi fost depus absolut nimic.

Numai că, iarăşi o chestiune discutabilă a Curţii Constituţionale, nu a vrut să vadă că şi alin. (2) era în legătură indisolubilă şi nu se putea disocia de alin. (1), astfel că, dacă nu am fi făcut nici un fel de modificare, ne-am fi trezit că a rămas doar alin. (2) în vigoare, care vorbea despre un termen de la alin. (1) care nu mai exista şi, de asemenea, mai vorbea de o declaraţie, de obligaţia seretarului judeţului de a publica pe site, pe internet nişte declaraţii ale aleşilor locali, pe care aceştia nu mai erau obligaţi să le depună, conform alin. (1).

Deci, evident că se ducea la o chestiune hazlie, pentru că nu a fost şi acest articol declarat neconstituţional,

În aceste condiţii, am fost obligaţi să avem o iniţiativă de a reformula art. II alin. (1) şi evident că aveam teme impuse, şi anume: să vorbim despre un termen, pentru că era legat de alin. (2), pe care Curtea Constituţională l-a lăsat, şi să vorbim de o declaraţie de apartenenţă politică, pe care evident că trebuie să o dai secretarului general, care, conform alin. (2), trebuia să o publice, că altfel nu avea ce publica.

Şi am considerat că această formulare pe care am avut-o la alin. (1) îndeplineşte şi cerinţele de a nu mai fi neconstituţional, a îndepărtat acele chestiuni care erau neconstituţionale, şi, de asemenea, îndeplineşte şi o cerinţă ca legea să fie funcţională în continuare.

Pentru aceste motive, am fost de acord, toţi cei care am votat, ca la alin. (3) să nu punem nimic în loc şi să rămână neconstituţional, adică după 45 de zile să-şi înceteze efectele, după perioada aceasta de suspendare, iar în locul alin. (1) să fie formularea pe care au votat-o majoritatea membrilor comisiei.

Repet, nu ştiu de unde a apărut în raport, noi am fost de acord doar cu motivarea că art. II alin. (3) încălca prevederile art. 78 din Constituţie, nu şi cu prima motivare, care vorbea despre încălcarea art. 15 alin. (2).

Pentru motivaţia pe care am expus-o, in extenso, grupul nostru va vota forma propusă de către comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

apreciez că este vorba şi de o luare de poziţie în cadrul dezbaterilor generale.

Dacă mai doreşte cineva, în cadrul dezbaterilor generale şi raportat la incidentul constituţional pe care l-am ridicat?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

M-aş referi strict la incidentul procedural menţionat de preşedintele de şedinţă a Camerei Deputaţilor de astăzi. cred că, pe fond, Comisia juridică a analizat cu multă obiectivitate excepţiile de neconstituţionalitate ale legii invocate de Curtea Constituţională, a găsit şi soluţia corectă a unei iniţiative legislative. Dar mă tem că, aşa cum aţi menţionat dumneavoastră, domnule preşedinte, iniţiativa legislativă aparţine deputaţilor şi senatorilor, Guvernului, unui număr de cetăţeni aleşi din mai multe circumscripţii ale ţării. Şi că, în consecinţă, o iniţiativă legislativă nu poate apărea aşa, ca un amendament, în cadrul unei comisii, este nevoie de declanşarea unei noi proceduri, de intrarea într-o procedură legislativă nouă, şi anume: anumiţi iniţiatori, înregistrarea ei la Biroul permanent, anunţarea acestei iniţiative, repartizarea spre dezbatere în comisie.

Şi cred că soluţia este cea pe care aţi propus-o dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă, pentru a respecta strict textul şi litera Constituţiei.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule Márton.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aici, cred că ne aflăm în faţa unei situaţii de procedură. în primul rând, trebuie să clarificăm din punct de vedere juridic ce situaţie are acest text. Dacă acest text este o iniţiativă legislativă, atunci trebuie să aibă altă formă, altă procedură. Dacă, în înţelepciunea sa, comisia, interpretând propunerea Curţii Constituţionale, susţinerea legată de Constituţie, că trebuie să modifice un articol sau articole sau alineate dintr-o lege, ca să fie unitar aplicabilă, în spiritul dat de interpretarea Curţii Constituţionale, atunci ne aflăm în faţa unui amendament, pe care îl putem dezbate.

Deci, în primul rând, cred că trebuie să aflăm statutul juridic al acestui text, pentru că de la acest microfon s-a invocat de mai multe ori această sintagmă, "iniţiativă legislativă". Şi atunci, antevorbitorul meu are dreptate, o iniţiativă legislativă are alt parcurs.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este în afară de orice îndoială, deciziile Curţii Constituţionale nu au calitatea juridică de izvor de drept, nu sunt creatoare de drept prin ele însele. Prin această prismă, este în afară de orice îndoială că Legislativul, Parlamentul, trebuie să iniţieze un proiect de lege de modificare a textului de lege care a fost declarat neconstituţional.

Aşadar, din acest punct de vedere, este în afară de orice îndoială că soluţia juridică rămâne aceea a unei iniţiative legislative, aşa cum s-a subliniat aici, şi nu neapărat a unui amendament la legea care a fost anterior votată şi care a fost declarată neconstituţională.

Până la urmă, chiar dacă, pe fond, sunt de acord cu ce spunea, in extenso, aici, domnul vicepreşedinte al PSD-ului, pe formă, se impune soluţia pe care dumneavoastră deja aţi antamat-o, aceea a reîntoarcerii la comisie, pentru a se lua act de iniţiativa legislativă, cu tot demersul strict birocratic pe care îl presupune iniţierea unui proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumesc, domnule deputat.

Aş vrea să-l consult pe domnul preşedinte al Comisiei juridice, pentru că toată problema s-a născut (domnul Sergiu Andon se îndreaptă spre tribună.), vă rog să mă ascultaţi mai întâi, s-a născut din faptul că în raportul Comisiei juridice se menţionează: "să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea unei propuneri legislative".

Dacă în acest raport al comisiei, în care eu nu am dreptul să intervin, dar domnul preşedinte are dreptul să intervină, se va menţiona că este vorba de modificarea... să propună Camerei modificarea prevederilor declarate neconstituţionale, conform art. 134 alin. (2) din regulament, cred că problema poate fi închisă şi putem vota aceste modificări.

Vă rog, domnule preşedinte. Şi asupra sugestiei pe care am dat-o.

Domnul Sergiu Andon:

E cazul să trec direct la sugestie, cred că e o sugestie foarte bună şi că într-adevăr sensul raportului nostru este acela că propune modificarea.

Eu am cerut cuvântul, însă, şi ca să lămuresc dilema distinsului domn deputat Márton Árpád, dacă e amendament sau altceva: propunere legislativă, iniţiativă legislativă i-am zis noi.

Amendament, în mod sigur, nu este, în mod cert, pentru că nu pot exista amendamente la legi în vigoare. Legea, amintesc, a fost analizată sub aspect constituţional mult după ce intrase în vigoare, şi nu înainte de intrare, sub forma controlului preventiv de constituţionalitate.

Acum, totuşi, optez pentru soluţia retrimiterii la comisie, inclusiv pentru a defini exact şi a avea acoperirea consultării comisiei în ce priveşte forma în care propunem această necesară modificare - repet, altfel întrevăd, aşa, o bulversare a unor raporturi abia stabilizate -, dar şi pentru a ne lămuri cine se consideră şi cine nu, autor. Eu ştiu că a participat toată comisia, dar, pentru a nominaliza autorii, cu respect faţă de adevărul istoric al dezbaterilor.

Deci, sunt pentru soluţia de trimitere şi, în orice caz, împotriva ideii că este un simplu amendament.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat. Imediat, domnule Márton Árpád, i-am dat cuvântul domnului coleg.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cred că ultima frază a domnului preşedinte Andon rezolvă problema, pentru că iniţial era tentat să pice în plasa întinsă de domnul preşedinte, cu abilitate, dar vă felicit, domnule Andon, că ne-aţi "muşcat", şi soluţia de retrimitere la comisie este cea inteligentă. Altfel, suntem în faţa unei iniţiative legislative pur sânge, care nu a îndeplinit şi nu a trecut prin procedurile parlamentare necesare, nici nu poate fi luată în discuţie.

De aceea, singura soluţie procedurală corectă, nu vorbesc de fond, că pe fond avem ce vorbi, este de retrimitere la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Niciodată o discuţie juridică nu este o "plasă întinsă", ci un subiect de dialog.

Vă rog, domnule Márton.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Constituţia noastră modificată are o soluţie ambivalentă, deci, ne dă la dispoziţie un termen în care noi putem să avem o acţiune de modificare, cumva, a prevederii constituţionale, deci, punerea de acord cu prevederea constituţională. În cazul în care, în acest termen, nu ne facem treaba, nu se va aplica prevederea respectivă, până când noi nu ne facem treaba.

Acum, problema este în felul următor, chiar şi abrogarea unor prevederi constituţionale, deci, orice reacţie din partea Parlamentului, chiar şi o abrogare din partea Parlamentului, trebuie să fie o nouă lege. Da? Deci, oricum trebuie să fie o lege de modificare, chiar de abrogare a articolului respectiv sau a alineatului respectiv.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Desigur, vom adopta o lege de modificare, repet, în conformitate cu art. 134 alin. (2) al Regulamentului.

Mai doreşte cineva? Vă rog, domnule deputat.

Domnul George Băeşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi credem că, în urma discuţiilor care au avut loc astăzi, dumneavoastră aţi sugerat cel mai bine ceea ce trebuie făcut, pentru că prin ceea ce am propus noi nu am schimbat nicio prevedere din legea iniţială, şi am surprins doar ceea ce a criticat Curtea Constituţională, doar faptul că legea era susceptibilă de o interpretare care putea duce la efecte retroactive.

Şi noi, prin eliminarea alin. (3) de la art. 2, practic, am eliminat acest pericol şi am pus în locul alin. (1), criticat de către Curte, un alt alin. (1). Deci, noi nu am adăugat nimic şi nu am scos din lege decât ceea ce a criticat Curtea.

Din aceste considerente, noi considerăm că putem să mergem pe raportul Comisiei juridice, şi modificarea despre care vorbeaţi să vină ca un efect al solicitării Curţii Constituţionale către Parlament şi nu ca o nouă iniţiativă a Parlamentului.

De aceea, domnule preşedinte, noi suntem de acord cu retrimiterea la comisie, doar pentru reformularea raportului, astfel încât să nu mai fie posibile interpretări diferite.

Şi noi ne anunţăm încă de pe acum votul asupra acestui raport, pentru că el consfinţeşte o hotărâre pe care a avut-o Parlamentul în legătură cu problema migraţiei politice şi pe care noi considerăm că trebuie să o păstrăm aşa cum a fost reglementată prin Legea nr. 249.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule Nicolicea, reamintindu-vă că aţi mai luat cuvântul, chiar ca la o dezbatere generală, deci, vă rog să fiţi scurt.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Deci, aici este o chestiune de necorelare în ceea ce priveşte o denumire a unei acţiuni. În Legea nr. 47, şi anume, legea după care funcţionează Curtea Constituţională, se spune că: "Parlamentul va reexamina în termen de 45 de zile" aceste dispoziţii care au fost declarate neconstituţionale, "pentru punerea lor de acord cu prevederile Constituţiei".

Deci, operaţiunea pe care am făcut-o noi la comisie şi o facem acum, în continuare, este reexaminarea alin. (1) şi a alin. (3), declarate ca neconstituţionale, şi, după ce le-am reexaminat, am ajuns la concluzia că punerea în acord cu prevederile Constituţiei, la unul este eliminarea lui şi la unul este un text de modificare. Deci, operaţiunea noastră s-a numit "operaţiune de reexaminare şi de punere în acord cu ceea ce a arătat Curtea Constituţională".

Că aceasta se numeşte "producere de amendament", "iniţiativă nouă" ş.a.m.d., rămâne să stabilim la comisie, eventual, să ne uităm şi la precedentele care au existat. Şi, dacă îmi aduc eu bine aminte, unul nu este prea departe, şi anume, punerea în acord a art. 12 din Legea nr. 3, Legea referendumului, cred că la Senat s-a întâmplat acest lucru, şi denumirile respective le putem lua de acolo.

Sunt de acord cu trimiterea la comisie pentru refacerea raportului în sensul celor prezentate aici şi pentru a da denumirea corectă a operaţiunii pe care am făcut-o la Comisia juridică.

În ceea ce priveşte autorii, ei există şi sunt membri ai comisiei.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule deputat Oltean, s-ar părea că aţi fost unul dintre susţinătorii proiectului iniţial, aşa că...

Domnul Ioan Oltean:

Da, domnule preşedinte, mulţumesc foarte mult, sunt unul dintre cei ce a iniţiat şi a susţinut acest proiect de lege.

În acest moment, susţin retrimiterea acestui raport la comisia de specialitate, pentru a se identifica soluţiile regulamentare şi pentru parcurgerea procedurilor prealabile necesare unei iniţiative legislative, pentru a putea fi adoptată în plenul Camerei Deputaţilor.

Reamintesc că există, în acest moment, la Biroul permanent o sesizare şi la Comisia juridică o propunere legislativă care vizează tocmai acest aspect. în consecinţă, raportul acesta poate fi discutat în paralel cu acea iniţiativă legislativă.

Aş mai preciza, domnule preşedinte şi doamnelor şi domnilor colegi, că, în opinia mea, textul de lege, aşa cum se regăseşte în raportul prezentat spre dezbatere astăzi, nu rezolvă pe fond excepţia de neconstituţionalitate pe care Curtea Constituţională a identificat-o. Între conţinutul acestui art. II şi cel care a fost declarat neconstituţional, pe fond, nu există diferenţe majore.

De aceea, eu cred că readucerea acestuia în dezbaterea Camerei, în această formă, nu ar face decât să repetăm ceea ce s-a întâmplat la proiectul iniţial.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mai întâi, vreau să-mi exprim o poziţie personală, pe care mi-am exprimat-o şi în momentul în care această lege era în faza de proiect, la Prefectura municipiului Cluj-Napoca. Per ansamblu, această lege este neconstituţională şi a fost, din momentul în care ea a fost adoptată ca proiect.

Trebuie să fim atenţi, domnule preşedinte, ca să ne încadrăm în termenul dat de Curtea Constituţională, în cele 45 de zile, pentru că, în caz contrar, Parlamentul nu mai are niciun cuvânt de spus. Ar fi bine să daţi şi un termen Comisiei juridice, termen în care să-şi exprime un punct de vedere.

Şi, în opinia mea, cred că doar un proiect de lege poate să modifice o lege deja promulgată, care produce efecte. Însă nu ştim cine ar fi iniţiatorii de drept ai presupusului proiect de lege nou, care să vizeze aceste modificări.

Vreau să închei, spunându-vă un singur lucru, este regretabil faptul că acest proiect de lege a trecut prin atâtea filtre, inclusiv prin filtrul instituţiei prezidenţiale, şi nimeni nu s-a sesizat cu aceste prevederi, total neconstituţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Vreau să vă spun că s-a sesizat Tribunalul Mehedinţi, Secţia Comercială, cu privire la acest aspect.

Dacă mai sunt şi alte discuţii?

Pentru considerate invocate aici, în primul rând de domnul preşedinte Sergiu Andon, şi pentru alte considerente, invocate de alţi vorbitori, supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie, pentru clarificarea tuturor problemelor puse în dezbatere.

Cine este pentru retrimitere la comisie? Vă rog să votaţi electronic. Vă mulţumesc. 129 de voturi pentru retrimiterea la comisie.

Domnule preşedinte Sergiu Andon, să ne consultăm şi să propuneţi un termen. Vă rog, la microfon.

Domnul Sergiu Andon:

O săptămână, domnule preşedinte, minimum de timp.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Accept termenul propus de domnul preşedinte al Comisiei juridice, o săptămână, pentru Comisia juridică, retrimis prin votul dumneavoastră.