Parliamentary debates

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La punctul 3 al ordinii de zi avem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 70 de deputaţi.

În legătură cu dezbaterea aceste moţiuni, Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au stabilit următoarele: moţiunea va fi prezentată de unul dintre semnatari; Guvernului i se vor rezerva 45 de minute, pe care le utilizează la începutul şi sfârşitul dezbaterilor; grupurilor parlamentare li se alocă timpul corespunzător numărului iniţial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat. Deputaţii care nu fac parte din grupurile parlamentare au la dispoziţie câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat între aceştia ori altor grupuri parlamentare.

În raport cu numărul deputaţilor fiecărui grup parlamentar la începutul legislaturii şi al deputaţilor care, în prezent, nu fac parte din aceste grupuri, timpul maxim afectat pentru dezbatere este, după cum urmează: Grupul parlamentar al PSD, 38 de minute; Grupul parlamentar al PNL, 21 de minute; Grupul parlamentar al PD, 16 minute; Grupul parlamentar al PRM, 16 minute; Grupul parlamentar al UDMR, şapte minute; Grupul parlamentar al PC, şase minute, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, şase minute; deputaţii fără apartenenţă la grupuri parlamentare, şase minute.

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Algoritmul iniţial, domnule deputat, conform Regulamentului.

Obiecţii la această propunere de timp? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această propunere privitoare la organizarea timpului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a aprobat în unanimitate.

Conform prevederilor Regulamentului, întreb dacă există semnatari care doresc să-şi retragă semnătura de pe moţiune. Nu sunt. Vă mulţumesc.

Reamintesc faptul că, potrivit Regulamentului, nu se pot depune amendamente la moţiuni.

Pentru citirea moţiunii dau cuvântul doamne deputat Graţiela Iordache. Doamna deputat, aveţi cuvânt.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Moţiunea se intitulează "Anulaţi taxa de primă înmatriculare".

1. Introducerea acestei taxe contravine Tratatului Comunităţii Europene

Comisia Europeană a avertizat România cu privire la taxa specială auto şi a declanşat procedura de infringement. Modul de aplicare a taxei de primă înmatriculare nu este motivat de considerente de mediu, ci de filozofia taxei, care contravine art. 90 din Tratatul Comunităţii Europene şi care vizează principiile privind taxarea. Nealinierea la normele europene va avea drept consecinţă citarea României în faţa Curţii Europene de Justiţie. În cazul altor state, soluţiile pronunţate de Curtea Europeană de Justiţie au obligat guvernele respective nu numai să renunţe la taxă, ci şi să returneze banii încasaţi de la propriii cetăţeni. Estimăm că, în final, România va trebui să se alinieze la cerinţele europene, şi, cu cât întârzie mai mult acest proces, cu atât se va agrava impactul pe care returnarea acestor sume îl va avea asupra bugetului de stat.

În noiembrie 2007, comisarul european Laszlo Kovacs afirma că, indiferent dacă Guvernul României îşi va modifica legislaţia privind taxa de primă înmatriculare, astfel încât să fie armonizată cu normele europene, banii încasaţi trebuie daţi înapoi. Proiectul de directivă, iniţiat de Comisia Europeană încă din 2005, referitor la taxele auto, stipulează clar: "Orice altă soluţie bazată pe reţinerea taxei de primă înmatriculare nu va putea rezolva problema principală, şi anume obstacolul pus de această taxă în calea liberei circulaţii a autovehiculelor pe piaţa comună europeană".

Guvernul Tăriceanu II susţine, deci, o taxă contrară legislaţiei europene iar încăpăţânarea sa va avea consecinţe serioase asupra bugetului României.

2. Nivelul taxei speciale este unul foarte ridicat, raportat la nivelul de trai din România

Valoarea taxei se poate ridica la câteva mii de euro, în prezent, devenind o povară fiscală exagerată, pe care cetăţenii trebuie să o suporte la achiziţionarea autoturismelor.

Ni s-a spus, de către acest Guvern, în încercarea eşuată de a justifica o asemenea măsură abuzivă, că sunt şi alte ţări care practică sistemul taxei de primă înmatriculare. Dar, în fiecare din aceste ţări, nivelul taxei este corelat cu nivelul de trai al populaţiei, după cum arată, de altfel, şi studiul Comisiei Europene - Măsuri fiscale pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon de la autovehicule.

Considerăm obligatoriu ca orice taxă, indiferent de natura ei, să aibă un cuantum care să ţină cont de faptul că România este pe penultimul loc la nivel de trai în Uniunea Europeană.

3. Taxa este discriminatorie şi introduce un tratament preferenţial

Introducerea acestei taxe speciale creează un tratament discriminatoriu între competitorii de pe piaţa auto românească. Aceasta este de natură se afecteze libera circulaţie a serviciilor şi bunurilor, precum şi libera competiţie pe piaţa auto românească.

Discriminarea cea mai evidentă este în cazul importului de autovehicule second-hand dintr-o ţară a Uniunii Europene, în care există deja taxa pentru primă înmatriculare.

Ne aflăm în faţa unei tentative prost mascate de sprijinire a importatorilor de maşini noi pe parcursul anului 2007. În prezent, Uniunea Europeană impune să existe un sistem unitar aplicat, tocmai cu scopul de a elimina discriminările.

4. Taxa a fost deja invalidată de justiţia română

Un număr foarte mare de cetăţeni au contestat deja în instanţă introducerea acestei taxe şi deja procesele încep să fie câştigate de aceştia în dauna statului. În decembrie 2007, la Arad, s-a pronunţat primul verdict favorabil unui cetăţean plătitor al acestei taxe. Pentru un autoturism achiziţionat cu 9700 de euro, cetăţeanul în cauză fusese nevoit să mai achite, la intrarea în ţară, o taxă de înmatriculare de 6200 de lei, adică echivalentul a 2000 de euro la vremea respectivă. A plătit iniţial taxa, ca să-şi poată înmatricula autoturismul, şi apoi a contestat-o în justiţie. Instanţa a apreciat că articolele din Codul fiscal, care introduc această măsură, sunt contrare dreptului comunitar. or, legislaţia europeană prevalează asupra legislaţiei româneşti.

În ianuarie 2008, un alt verdict favorabil a fost dat la Botoşani. Este drept că soluţiile instanţelor nu sunt definitive, iar Guvernul le va ataca. Aceasta însă înseamnă cheltuieli suplimentare de judecată, suportate tot de la bugetul de stat.

5. Taxa de primă înmatriculare în România nu este o taxă de mediu

Taxa rămâne o măsură fiscală atât în forma sa actuală, cât şi în proiectul de modificare conceput de Guvern, deşi acesta din urmă invocă varii considerente ecologice.

a) Niciun leu din banii proveniţi din această taxă nu a ajuns la Fondul de Mediu în 2007. Mai mult, bugetul Ministerului Mediului a scăzut în mod constant pe parcursul rectificărilor bugetare de anul trecut. Nu i s-a dat, ci i s-a luat, iar cifrele bugetare îl contrazic pe ministrul finanţelor, care dezinformează cu dezinvoltură în emisiuni televizate că fondul de mediu ar fi fost suplimentat în 2007, tocmai datorită acestor taxe de primă înmatriculare.

b) Însuşi Ministerul Finanţelor recunoaşte că măsura este una fiscală. Într-un document făcut public de un petiţionar, ministerul precizează că "taxa a fost introdusă pentru menţinerea unei surse de venit la buget şi pentru o oarecare limitare a numărului de maşini vechi." Acelaşi document stipulează că taxa înlocuieşte sistemul accizelor, ea având un caracter fiscal. De altfel, până şi vestita formulă de calcul a acestei taxe evidenţiază caracterul ei fiscal.

c) Pentru a fi o taxă de mediu sau o taxă de poluare, formula de calcul trebuie să ţină cont de nivelul emisiilor de dioxid de carbon, raportat la ţinta propusă de Comisia Europeană şi acceptată de Parlamentul European. Mai ales că, la nivelul Comisiei Europene, se pregăteşte o Directivă pentru fundamentarea nivelului taxelor (de circulaţie anuală sau accize la carburanţi) pe criterii într-adevăr ecologice, şi anume având ca bază emisiile de CO₂.

Somăm Guvernul să facă publică baza de calcul pentru această taxă, studiile de fundamentare care au susţinut o astfel de abordare şi de ce nu există o relaţie directă între reducerea nivelului emisiilor poluante şi nivelul taxei specifice.

d) Taxa nu încurajează un comportament ecologic. Dacă taxa de primă înmatriculare se plăteşte integral, o singură dată, de către primul proprietar, acesta nu va mai fi stimulat să-şi reînnoiască maşina cu una mai puţin poluantă, nouă, deoarece ar fi în situaţia de a plăti, într-un interval scurt, o nouă taxă descurajator de mare. Eliminarea taxei de primă înmatriculare ar stimula cetăţenii să cumpere maşini noi şi implicit mai puţin poluante. O astfel de măsură ar fi şi în concordanţă cu cele mai recente discuţii pe această temă de la nivelul Parlamentului European şi al Comisiei Europene.

Stimaţi colegi,

Acestea sunt principalele deficienţe ale taxei de primă înmatriculare. Anticipând eşecul în disputa cu Comisia Europeană, Guvernul a elaborat recent o nouă propunere de reglementare privind taxa auto, definită, de data aceasta, pompos ca "taxă de poluare de la autovehicule". Aceasta încearcă să respecte prevederile art. 90 din Tratatul Comunităţii Europene privind principiile instituirii de taxe fiscale şi reducerea taxei în funcţie de vechimea autovehiculului, presupunând o durată de viaţă a acestuia de 20 de ani.

Noua propunere are, în continuare, un caracter fiscal, având un cuantum care depăşeşte puterea de cumpărare a cetăţeanului român obişnuit. Se modifică extremele, în timp ce, în cazul grupei celei mai căutate de maşini second-hand, modificările taxei sunt simbolice.

Găselniţa Executivului, de a declara autoturismele noi mai periculoase pentru mediu, fiindcă vor polua mai mulţi ani, după ce anul trecut argumenta exact invers, demonstrează o totală neseriozitate în abordarea problemei şi o preocupare a Guvernului, axată nu pe mediu, ci pe dorinţa de a lua bani de la populaţie.

Una din motivaţiile prezentate de ministrul mediului, domnul Attila Korodi, în sprijinul acestei noi variante este aceea că poluatorul plăteşte. De fapt, exact acest principiu este încălcat. Maşinile vechi, cu norme de poluare ridicate, nu sunt taxate, în timp ce maşini care poluează mai puţin vor fi mult mai mult taxate.

În plus, mecanismul de contestare a nivelului taxei pe care Guvernul intenţionează să îl introducă este scump şi ineficient, ceea ce îi va împiedica pe cetăţeni să caute dreptate prin această metodă. Nivelul tarifelor pentru expertizele necesare procesului de contestare sunt lăsate la latitudinea RAR, având drept unică condiţie ca acest nivel să nu depăşească costurile. Greu de crezut că cetăţeanul obişnuit va accepta să suporte costurile unei expertize pentru a contesta nivelul taxei. Va plăti cât i s-a cerut şi va constata încă o dată că, în România, drepturile îi sunt apărate doar pe hârtie şi nu în fapt.

Aceste noi modificări nu sunt decât încă o bâlbâială penibilă a Guvernului. Singura soluţie acceptabilă pentru cetăţenii români este renunţarea la această taxă, cel puţin până în momentul în care se va stabili o normă unică europeană în acest domeniu. Până atunci, banii celor care au fost taxaţi abuziv, în contradicţie cu normele europene, trebuie returnaţi. Este un adevărat cinism din partea Guvernului să continue să încaseze banii din această taxă, când, în nota de fundamentare a noii variante, se recunoaşte, practic, că legislaţia în vigoare încalcă normele europene.

Avem convingerea că acei cetăţeni ai României sunt deopotrivă interesaţi de protecţia mediului şi sănătatea familiilor lor şi de accesul normal şi suportabil la un mijloc de transport personal.

În consecinţă, Partidul Democrat-Liberal propune anularea acestei taxe, pentru ca şi cetăţenii români să poată beneficia de statutul de cetăţeni europeni şi să poată să-şi achiziţioneze o maşină atunci când şi ce marcă vor şi nu atunci când şi ce marcă vrea Guvernul Tăriceanu II.

Reamintim că Partidul Democrat-Liberal cere de un an de zile renunţarea la această taxă, care nu este altceva decât jefuirea contribuabilului cu legea în mână.

Pe 1 ianuarie 2007 intră în vigoare noul Cod fiscal, implicit prevederile sale cu privire la taxa de primă înmatriculare.

La 7 ianuarie 2007, după şedinţa Biroului Permanent Naţional, preşedintele Partidului Democrat de atunci, Emil Boc, solicită premierului suspendarea taxe; în aceeaşi, zi după şedinţa Coaliţiei, premierul anunţă că va modifica taxa, promisiune neonorată nici până în prezent.

17 ianuarie 2007. ministrul mediului, doamna Sulfina Barbu, declară: "Nivelul taxei este în prezent excesiv, dar taxa propusă iniţial de Guvern este suportabilă". Acelaşi lucru îl repetă şi la 23 martie 2007, dar în termeni mai fermi: "Este o măsură fiscală. Ministerul Finanţelor este responsabil şi sunt convinsă că vor găsi soluţii, astfel încât taxa să nu mai încalce Tratatul Comunităţii Europene. Din punctul de vedere al protecţiei mediului, această taxă este excesivă."

18 ianuarie 2007. preşedintele ANAF, domnul Sebastian Bodu, declară că taxa este menţinută în ciuda avertismentelor Comisiei Europene. Ca urmare a acestei declaraţii, Serbastian Bodu este demis din funcţie. Guvernul comunică oficial următoarele: "Contrar declaraţiilor lui Sebastian Bodu, taxa de primă înmatriculare este conformă cu normele europene, singura problemă fiind nivelul actual al acesteia. Acest nivel a fost stabilit de Parlament, varianta iniţială propusă de Guvern încadrându-se în normele europene."

21 martie 2007. Comisia Europeană trimite României o notificare oficială, în care îi cere să renunţe la taxa de primă înmatriculare; Guvernul propune reducerea taxei de primă înmatriculare. O altă promisiune neonorată.

25 martie 2007. ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, anunţă că taxa de primă înmatriculare rămâne în vigoare, iar divergenţele faţă de legislaţia europeană ţin doar de nivelul taxei şi nu de însăşi posibilitatea aplicării ei.

26 martie 2007. la numai trei luni de la aderarea României la Uniunea Europeană, premierul Tăriceanu declară: "Trebuie să avem curajul de a contrazice Uniunea Europeană". Premierul a declarat, la Adunarea Generală a Asociaţiei Oraşelor, că România trebuie să aibă curajul de a contrazice Uniunea Europeană dacă interesele o cer, un exemplu fiind taxa de primă înmatriculare. "Dacă unora nu le convine denumirea de taxă de primă înmatriculare, atunci o să-i spunem "taxa pentru o Românie curată" sau "taxă de păstrare a slujbelor" (Adevărul).

Aprilie 2007. euroobservatorul PD, Monica Iacob Ridzi, declanşează acţiunea de contestare a taxei în plenul Parlamentului European, acuzând discriminarea pe care o generează această măsură. Monica Iacob Ridzi a cerut suspendarea taxei până la adoptarea unei forme agreate de Uniunea Europeană şi care să nu discrimineze consumatorul român. Euroobservatorul PD a solicitat şi returnarea taxei colectate deja. Monica Iacob Ridzi arăta, în declaraţia sa, următoarele: Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în noiembrie 2006, în care afirma clar că "eliminarea taxei de înmatriculare va avea un efect benefic pentru mediul înconjurător şi siguranţa rutieră, întrucât va duce la o schimbare mai rapidă a parcului de maşini. Reducerea costului de achiziţie al maşinilor constituie un stimulent pentru schimbarea autoturismelor vechi cu altele mai noi, mai sigure, mai puţin poluante".

28 noiembrie 2007. deputatul Graţiela Iordache avertiza Guvernul că îşi fundamentează bugetul pe 2008 pe o taxă ce urmează să fie modificată - taxa de primă înmatriculare. Proiecţia bugetară pe anul 2008 se bazează pe 600 800 000 de roni, colectaţi din taxa de primă înmatriculare, deşi, în condiţiile în care această taxă se va modifica, Guvernul ar putea fi nevoit să returneze banii încasaţi, cum s-a întâmplat în cazul Poloniei şi Ungariei. Partidul Democrat solicita Guvernului să acorde respectul cuvenit cetăţenilor români şi să-i scutească de la plata în van a unei taxe. Unicul scop pentru care Guvernul menţine taxa de primă înmatriculare la nivelul actual este doar pentru a-şi acoperi incapacitatea de a colecta veniturile necesare bugetului. Considerăm că premierul Tăriceanu comite, cu bună ştiinţă, acest abuz, cunoscând că cetăţenii români vor plăti la timp taxa, în timp ce Guvernul, dacă va fi obligat să o returneze, o va face cu întârziere, eventual după ce actuala legislatură îşi va încheia mandatul.

30 noiembrie 2007. Sebastian Bodu trimite o scrisoare deschisă premierului, în care îi cere să renunţe la taxă: "Am decis să vă trimit această scrisoare pentru a vă cere, ca proaspăt reprezentant al României la Parlamentul European, să renunţaţi, în numele bunului simţ, dar şi al intereselor naţionale, la taxa de primă înmatriculare, înainte ca ţara noastră să ajungă subiectul Curţii Europene de Justiţie. Ca simplu cetăţean al României, vă rog, totodată, să renunţaţi, măcar o dată, la a vă apăra interesele comerciale proprii şi să oferiţi şi oamenilor mai puţin avuţi ca dumneavoastră posibilitatea de a-şi achiziţiona un autoturism decent din spaţiul Uniunii Europene."

3 decembrie 2007. Partidul Democrat cere anularea taxei de primă înmatriculare, iniţiind un proiect de lege care viza anularea acesteia şi returnarea sumelor încasate în anul 2007. Repet: 3 decembrie 2007. "Guvernul fură în fiecare zi din buzunarul cetăţenilor, prin această taxă care contravine Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. Comisia Europeană spune foarte clar: taxa de primă înmatriculare instituită în România încalcă dreptul comunitar. O zi mai târziu, la 4 decembrie, Partidul Democrat înaintează proiectul de lege la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Domnul Emil Boc a declarat că europarlamentarii democraţi au sarcina de a susţine adoptarea Directivei Comisiei Europene privind anularea taxei.

17 decembrie 2007. la solicitarea Partidului Democrat-Liberal, premierul Tăriceanu vine în faţa Parlamentului la o dezbatere pe tema taxei auto. El declară că Executivul intenţionează să modifice taxa auto, astfel încât valoarea acesteia să se reducă pe măsură ce vârsta autovehiculului creşte, iar calculul taxei să fie aplicat maşinilor cu o vechime de până la 20 de ani, cu o cotă de reducere a taxei de până la 90%. Premierul a adăugat că Guvernul intenţionează să instituie posibilitatea restituirii valorii reziduale a taxei atunci când autovehiculul înmatriculat în România se vinde unei persoane dintr-un alt stat membru sau într-o ţară terţă, dar şi posibilitatea contestării taxei. Premierul a precizat că proiectul de act normativ privind modificarea taxei este într-o fază avansată de elaborare.

24 ianuarie 2008. Partidul Democrat-Liberal solicită, din nou, anularea taxei auto. Deputatul Graţiela Iordache declară că, din punctul de vedere al formulei de calcul şi al principiului, taxa de poluare auto rămâne una cu caracter fiscal.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin aprobarea acestei moţiuni, chiar dacă iniţiativa aparţine Partidului Democrat-Liberal, veţi avea şansa de a repara nedreptatea care a fost făcută românilor şi veţi îndeplini şi cerinţele Comisiei Europene.

Dacă nu se va renunţa la taxă, decizia Curţii Europene de Justiţie ar putea consta în a cere României să o elimine şi să restituie banii celor care au plătit-o deja. Dacă refuză să aplice sentinţa Curţii Europene de Justiţie, Comisia va cere Curţii ca statul român să fie sancţionat şi să plătească o amendă de câteva sute de milioane de euro. Calculând încasările bugetului, de circa 250 de milioane de euro în anul 2007, am putea constata că, dacă Guvernul nu renunţă la taxă, pe cetăţenii români i-ar putea costa dublu, întrucât amenda tot din banii lor va fi plătită.

Domnul ministru Varujan Vosganian ameninţa, în declaraţii televizate, că returnarea banilor către cetăţeni ar echivala cu o dezechilibrare a bugetului de stat. Dar Partidul Democrat-Liberal a avertizat încă din noiembrie 2007 asupra faptului că bugetul este prost fundamentat, pe venituri incerte. Executivul nu a dorit să asculte.

Nu sunt de vină românii pentru faptul că actualul Guvern nu este capabil decât să facă promisiuni electorale fără acoperire financiară. Românii au dreptul să-şi primească banii înapoi, iar Guvernul are obligaţia să identifice surse reale de venituri şi nu să facă promisiuni goale de conţinut.

Considerăm, totodată, că este momentul ca Executivul să manifeste un minim respect pentru cetăţenii acestei ţări şi să iniţieze transparent un proces de consultare a publicului asupra modului în care doreşte să se reglementeze importurile de autovehicule, în raport cu interesele sale sociale şi economice. Consultarea cu partidele politice, cu importatorii sau producătorii de autovehicule nu este suficientă.

Această taxă specială este expresia modului ineficient în care Guvernul Tăriceanu II cheltuieşte banul public, al risipei şi lipsei de coerenţă economică în consumul resurselor României.

Taxa auto este picătura care a umplut paharul tuturor scumpirilor la gaze, pâine, lapte, ulei, întreţinere şi transport, al creditelor care se scumpesc din cauza inflaţiei în creştere.

Şi dacă de vocea noastră, a Partidului Democrat-Liberal, nu vreţi să o ascultaţi, ascultaţi România, care nu mai vrea să tacă, aşa cum unii dintre dumneavoastră eraţi obişnuiţi. "Vă plătim să conduceţi ţara, nu să jecmăniţi poporul". "Taxă ilegală, utilă hoţilor din Guvernul Tăriceanu!". "Taxa este aberantă în raport cu salariile românilor". "Este o taxă penală, care nu are nimic în comun cu protecţia mediului". "Această taxă îmi anulează posibilitatea de a-mi îmbunătăţi nivelul de trai prin cumpărarea unei maşini noi". "Taxa auto este o hoţie a puterii din România."

Aceste fraze nu ne aparţin, domnilor! Ele sunt ale românilor din toată ţara, exasperaţi de incompetenţa şi ineficienţa Guvernului Tăriceanu II care, pe lângă faptul că le bagă mâna în buzunar, îi mai şi minte fără scrupule.

Aceste opinii au apărut din exasperare şi pentru că această taxă, indiferent ce nume vrea să-i dea Guvernul, a devenit un simbol al modului în care guvernanţii îşi bat joc de cetăţeanul român.

Domnule prim-ministru,

Românii vă cer banii înapoi! România vă cere să încetaţi să vă bateţi joc de ea. România vă cere să fiţi corect.

Partidul Democrat-Liberal se face doar ecoul milioanelor de voci anonime şi solicită eliminarea taxei de primă înmatriculare, restituirea de către Ministerul Economiei şi Finanţelor persoanelor fizice şi juridice îndreptăţite a sumelor încasate prin taxa de primă înmatriculare pentru autoturisme şi autovehicule până la data de 31.12.2008, prin procedura administrativă.

Dragi colegi parlamentari,

Acesta este momentul în care se va vedea cui îi pasă de cerinţele şi de exigenţele populaţiei şi cine se gândeşte numai la puşculiţa de partid. Se va vedea, totodată, cine este cu adevărat în opoziţie şi cine face opoziţie numai la televizor.

Votaţi moţiunea pentru desfiinţarea taxei auto, o măsură discriminatorie, nepopulară şi neeuropeană şi fiţi astfel alături de alegătorii dumneavoastră.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat. Grupul? Nu doreşte să aplaude.

În continuare, are cuvântul domnul ministru al economiei şi finanţelor Varujan Vosganian, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Varujan Vosganian (ministrul economiei şi finanţelor):

V-aţi uitat pixul, doamnă! Eu vi l-am oferit...!

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi semnatari ai moţiunii "Anulaţi taxa de primă înmatriculare",

Dezbaterea privind taxa de poluare auto este binevenită, pentru că permite o corectă informare a opiniei publice despre natura şi utilitatea acesteia. De asemenea, ea oferă pentru prima oară în România şansa unei abordări serioase din partea factorilor politici privind problematica emisiilor poluante şi a schimbărilor climatice. Din păcate însă, textul moţiunii care prilejuieşte această dezbatere este contradictoriu, lipsit de consistenţă şi de moralitate politică.

De la bun început trebuie precizat că taxa la care face referire moţiunea a fost iniţiată de ministrul mediului, ministru PD, actualmente ministru PD-L, în perioada guvernării Alianţei, măsură susţinută apoi în Parlament şi de semnatarii moţiunii de astăzi.

În faţa acestei situaţii ridicole, doresc să vă întreb, stimaţi colegi, sunteţi în opoziţie faţă de noi sau faţă de voi? (Aplauze).

Voci din sală: Şi - şi!

Domnul Varujan Vosganian:

Mergând apoi pe textul moţiunii, mă simt obligat să contest aşa-zisele argumente din preambul. "Taxa, aşa cum există ea în prezent - se spune în preambulul semnat de şeful grupului dumneavoastră parlamentar - a fost impusă abuziv", se spune.

Ea nu a fost introdusă abuziv, stimaţi colegi. A fost adoptată printr-o lege votată de Parlament, în urma unei proceduri şi a unui vot pe care nu le-a contestat nimeni, inclusiv Preşedintele României, care a promulgat actul normativ fără să aibă nicio obiecţie.

A socoti că voinţa majorităţii Parlamentului, în condiţiile respectării procedurilor constituţionale, este abuzivă, cu atât mai mult cu cât iniţiatorii moţiunii s-au manifestat explicit şi zgomotos de partea majorităţii, denotă o înţelegere precară a democraţiei.

Ca şi multe alte situaţii, iniţiatorii moţiunii şi-au schimbat cu nonşalanţă punctul de vedere în goana după voturi, manifestând dispreţ faţă de responsabilitatea ce o au pentru votul dat în Parlament.

Stimaţi semnatari,

Spuneţi apoi în preambul că taxa nu şi-a atins principalul obiectiv privind combaterea poluării prin întinerirea parcului auto.

Încercaţi să induceţi din nou în eroare opinia publică. Potrivit raportului Direcţiei regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor din cadrul Ministerului de Interne şi Reformei Administrative, reiese că în anul 2007 au fost înmatriculate pentru prima oară în ţara noastră 437.000 de autoturisme, din care 124.000 de autoturisme second-hand şi restul, de 313.000, autoturisme noi, ele reprezentând 70% din totalul autoturismelor înmatriculate în anul 2007. Aceasta în condiţiile în care, la 1 ianuarie 2007, circa 60%, adică 2,2 milioane de bucăţi din parcul auto românesc erau mai vechi de 10 ani.

Aşadar, anul 2007 a însemnat o întinerire a parcului auto şi nicidecum, cum spuneţi dumneavoastră, o îmbătrânire.

Cât despre riscul ca România să fie adusă în faţa Curţii Europene de Justiţie, acesta poate fi evitat în măsura în care Parlamentul înţelege importanţa procesului de adaptare a legislaţiei naţionale la cea europeană şi va vota modificările propuse de Guvern.

Şi acum să trecem la problemele de fond. În primul rând, în legătură cu motivaţia instituirii taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule.

Doamnelor şi domnilor - şi mă adresez acum, din nou, semnatarilor moţiunii,

Vă rog să-mi permiteţi să citez din nota iniţiată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, sub semnătura doamnei ministru Sulfina Barbu şi prezentată în şedinţa de Guvern din 28 februarie 2006 (repet, doamna Sulfina Barbu, actualmente membru PD-L): "Autovehiculele uzate sunt privite în Europa ca o povară pentru economie şi un real pericol pentru viaţa cetăţenilor, în special ca urmare a poluării aerului, a periclitării siguranţei traficului şi, mai nou, a costurilor generate de reciclarea vehiculelor ce în scurt timp ajung să fie scoase din uz. Începând cu 1 ianuarie 2007 - continuă doamna ministru Sulfina Barbu, colega dumneavoastră -, după aderarea României la Uniunea Europeană, datorită principiului liberei circulaţii a mărfurilor, limitările din România referitoare la normele de calitate Euro 3 a autovehiculelor vor fi ridicate, deschizându-se astfel posibilitatea importului de automobile, oricât de vechi ar fi acestea, fără nicio restricţie şi fără nicio taxă suplimentară". Atenţie! "Acest lucru s-a întâmplat în ţările nou admise în Uniunea Europeană, care aveau reglementări limitative şi care impuneau o vârstă maximă. În consecinţă, Ministerul Mediului, în colaborare cu Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme, a înaintat către Ministerul Finanţelor Publice propunerea de introducere a taxei ecologice de înmatriculare şi care se va aplica la prima înmatriculare în România a autovehiculelor".

Este o frumoasă pledoarie pentru necesitatea acestei taxe. (Aplauze.)

Din atitudinea dumneavoastră însă, stimaţi semnatari ai moţiunii, îmi pare rău, dar văd că e nevoie să insist faţă de argumentele pe care doamna Sulfina Barbu le-a prezentat şi să continui.

"Aşadar - şi vă rog să fiţi atenţi în continuare - regimul actual al taxei speciale pentru autovehicule, care se plăteşte cu ocazia primei înmatriculări în România, a fost instituit ca urmare a faptului că, după aderarea la Uniunea Europeană, datorită principiului liberei circulaţii a mărfurilor între statele membre, exista riscul introducerii în România a autovehiculelor indiferent de vechime şi de norma de poluare, în condiţiile în care unele acte normative în vigoare până la data de 1 ianuarie 2007 restricţionau acest lucru. Menţionăm că de la 1 iulie '98 nu era permisă înmatricularea autovehiculelor cu norma de poluare noneuro şi Euro 1, iar de la 1 ianuarie 2002 şi a celor Euro 2. De menţionat că până la 31.12.2006 - şi vă rog să fiţi atenţi şi la acest lucru - cei care achiziţionau autoturisme noi sau rulate din import ori autoturisme noi de la producătorii din ţară datorau accize ce variau în funcţie de capacitatea cilindrică şi tipul de carburant între 1 şi 11% la automobilele noi şi între 2,5 şi 32% pentru automobilele second-hand din import".

Precizăm că accizele se aplicau la valoarea de achiziţie, ulterior aplicându-se şi taxa pe valoarea adăugată. Totalul sumelor reprezentând aceste taxe ajungea să depăşească în anumite cazuri 30% din valoarea de achiziţie a autoturismului.

Comparând nivelul taxelor şi accizelor de până la 1 ianuarie 2007 cu cel al taxei actuale, constatăm că nivelul mediu al taxării scade, ca să nu mai vorbim de faptul că, pentru cei care renunţă la un autoturism vechi pentru a cumpăra unul nou, se alocă o sumă majorată de 40 de milioane de lei, aproximativ 1.100 de euro, sumă mai mare decât taxa de poluare plătită pentru înmatricularea noului autoturism.

Nu cunosc, stimaţi semnatari ai moţiunii, ca vreunul dintre dumneavoastră, chiar foşti membri ai Cabinetului în 2005-2006, să fi cerut reducerea sau anularea, la vremea respectivă, a acelor taxe pe motiv că sunt exorbitante, deşi tot românii le plăteau şi tot pentru automobile.

Însă, deşi nivelul actual este pe ansamblu mai scăzut, semnatarii moţiunii socotesc că acum nivelul este exorbitant. Această atitudine de-a dreptul hilară este legată doar de faptul că atunci membrii de azi ai PD-L erau la guvernare şi într-un fel beneficiari ai taxelor, iar acum sunt în opoziţie şi, în plus, într-un an electoral.

Iar dacă tot erau îngrijoraţi de accesul românilor cu venituri reduse la maşini vechi şi ieftine, de ce au fost de acord cu menţinerea prevederii privind interzicerea înmatriculării maşinilor mai vechi de Euro 2, că doar atunci românii erau mai săraci ca astăzi.

Bine, veţi spune, între timp am intrat în Uniunea Europeană. Dar oare, stimaţi deputaţi, obiectivul nostru la intrarea în Uniunea Europeană a fost cum să deschidem mai repede frontierele pentru maşinile vechi şi poluante? Oare România modernă şi europeană se judecă după câte maşini învechite de alţii circulă pe şoselele noastre?

Stimaţi semnatari ai moţiunii,

Faptul că nu aţi zis nimic atunci când taxele erau mai mari şi intrarea maşinilor vechi era de-a dreptul interzisă, dar o spuneţi acum, când taxele se micşorează, iar în anumite condiţii, maşinile vechi pot intra în ţară, dovedeşte că, de fapt, puţin vă pasă de ce simt românii.

Vă pasă, în schimb, teribil de mult de cum votează românii, bazându-vă pe faptul că orice eliminare de taxă, indiferent de consecinţă, poate fi o măsură populară.

În ceea ce priveşte motivaţia moţiunii, prezentăm următoarele:

Referitor la faptul că introducerea taxei speciale ar contraveni Tratatului comunităţii europene, stimaţi colegi, stimată opinie publică, şi această declaraţie are un temei greşit. Comisia Europeană nu a contestat niciodată instituirea taxei ca atare, ci a solicitat reaşezarea modalităţii de calcul invocând necesitatea respectării prevederilor art.90 din Tratat.

Potrivit reglementărilor naţionale, taxa specială pentru autoturismele noi, care se plăteşte cu ocazia primei înmatriculări în România, este aceeaşi, indiferent de provenienţă, respectiv din producţie internă, import sau achiziţii intracomunitare.

Problema însă care a apărut în cazul ţării noastre s-a datorat nivelului ridicat de taxare a autovehiculelor second-hand. Şi dumneavoastră ştiţi bine acest lucru, pentru că în Camera Deputaţilor şi semnatarii moţiunii au majorat niveluri pentru maşinile second-hand şi acest lucru s-a făcut cu acordul tuturor semnatarilor moţiunii.

Faptul că nu s-a solicitat de către Comisie eliminarea taxei se confirmă prin întâlnirile tehnice ce au avut loc între experţii Comisiei şi autorităţile române, ajungându-se la un consens în luna ianuarie 2008.

Statele membre aflate în perioada de preaderare la Uniunea Europeană ori imediat după aderare, care au instituit astfel de taxe privind limitarea introducerii pe teritoriile lor a autovehiculelor second-hand şi cărora Comisia le-a deschis procedura de infringement au fost obligate să întreprindă măsuri pentru modificarea sistemului de taxare şi nicidecum să anuleze taxa. Aşa a fost, de pildă, cazul Greciei sau al Ungariei.

Un alt argument în sprijinul aserţiunii potrivit căreia Comisia Europeană nu interzice introducerea unei astfel de taxe este acela că ea există în majoritatea ţărilor Uniunii Europene - Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Spania, Finlanda, Franţa, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia şi exemplele pot continua.

Acum, referitor la faptul că nivelul taxei speciale este unul foarte ridicat, raportat la nivelul de trai.

Stimaţi colegi deputaţi,

Faţă de această afirmaţie menţionăm că, de pildă, la autoturismele noi, media de taxare în noua formulă este 3,5%, putând ajunge la unele maşini până la 6%.

În numeroase state europene taxa este cu mult mai mare, depăşind 30% în Finlanda, Olanda, Portugalia, Irlanda, Grecia şi ajungând chiar la 120% în Danemarca.

În cazul României, nivelul taxei creşte pentru autoturismele care sunt tot mai vechi, întrucât la stabilirea nivelului taxei speciale s-a avut în vedere principalul Program de mediu privind reînnoirea parcului naţional auto, precum şi principiul "Poluatorul plăteşte".

Din textul moţiunii rezultă că nivelul taxei este exagerat de mare pentru nivelul de trai din România.

Cum am arătat deja, faţă de perioada când semnatarii moţiunii erau la guvernare şi când tăceau mâlc în legătură cu această chestiune, pe ansamblu, nivelul de taxare scade. Şi pot să vă spun, stimaţi colegi, că în noua formulă veniturile ce vor merge către fondul de mediu vor fi cam cu o treime mai mici decât cele care au fost încasate în anul 2007.

A invoca însă protecţia socială atunci când e vorba de o măsură luată pentru emisiile poluante este o ciudăţenie. De când maşinile vechi sunt un instrument de protecţie socială? De când creşterea emisiilor poluante este o formă de combatere a sărăciei? Doriţi cumva ca, în loc de drepturi sociale, să dăm populaţiei bioxid de carbon şi oxid de azot? (Aplauze.)

Va fi România mai bogată, stimaţi colegi, dacă va importa în 2008, aşa cum au făcut Bulgaria şi Polonia în 2007, 700.000 de maşini mai vechi de 10 ani? 700.000 de maşini mai vechi de 10 ani în două ţări. Va fi România mai bogată cu acest parc auto?

Şi apoi, pe cine trebuie să apărăm mai întâi, că veni vorba de protecţie socială? 75% din români nu au permis auto, 70% din familii nu au automobil. Mai mult decât ispita de a se afla la volanul unei maşini de peste 10 ani care emite dioxid de carbon, imensa majoritate a românilor, mai ales copii şi vârstnici, se află în această dezbatere mai ales în postură de victimă a accidentelor, a poluării, a ruginii maşinilor abandonate.

Nu e mai corect, stimaţi semnatari ai moţiunii, ca, în loc să-i protejăm pe proprietarii de talciocuri şi pe cei 2% din români, care ar dori să cumpere maşini vechi, să-i protejăm pe ceilalţi 98% şi să-i determinăm pe cei dintâi să cumpere maşini mai puţin poluante?

Ar fi bine, de asemenea, de ştiut că, faţă de anul 2006, numărul înmatriculărilor autoturismelor a fost chiar depăşit în 2007 cu 65.000 de autoturisme.

Referitor la faptul că taxa ar fi discriminatorie, introducând un tratament preferenţial, taxa are la bază principiul "Poluatorul plăteşte" şi s-a considerat că este normal ca această taxă să fie mai mare cu cât emisia de noxe a unui autovehicul este mai accentuată. Pe acest principiu se bazează şi noua formulă de calcul a taxei, care a fost reaşezată potrivit recomandărilor Comisiei Europene, în sensul că taxa trebuie să se reducă pe măsură ce valoarea autoturismului pentru acelaşi tip scade.

Faptul că se menţine principiul - şi vă rog, stimaţi colegi, să nu mai dezinformaţi opinia publică în legătură cu acest aspect - rezultă din diferenţele nivelului taxei specifice pe un centimetru cub.

Să luăm un exemplu. Pentru un autoturism de 1600 cm³, care are o vechime între 4 şi 5 ani, taxa pentru cel cu norma de poluare Euro 4 va fi de 300 de euro, pentru cel cu norma de poluare Euro 3, 990 de euro, crescând pe măsură ce norma de poluare coboară la Euro 2, Euro 1 şi noneuro.

Aşadar, ideea potrivit căreia forma propusă de Guvern încurajează intrarea maşinilor vechi nu e corectă şi e doar una dintre informaţiile greşite ce au abundat în ultima perioadă cu privire la această taxă.

Referitor la faptul că taxa a fost deja invalidată de justiţia română. Admiterea în instanţă a unor cereri de restituire a taxei speciale ca fiind încasată ilegal de stat duce la concluzia că legea este neconstituţională, ceea ce nu este adevărat, pentru că în acest sens se poate pronunţa numai Curtea Constituţională şi ea nu a fost sesizată şi nu a făcut-o până în prezent.

Mai mult, atunci când legislaţia naţională a unui stat membru încalcă reglementări ale legislaţiei comunitare, asupra acestui fapt se pronunţă Curtea Europeană de Justiţie, conform unei proceduri speciale. Or, din perspectiva noastră, această procedură pentru România poate fi evitată.

Tot referitor la procese, menţionăm că, potrivit legislaţiei în vigoare, la deciziile pronunţate în primă instanţă pentru restituirea taxei, statul a intentat acţiuni în recurs, considerând că există multe argumente critice la adresa deciziei instanţei.

Şi acum, stimaţi colegi, în legătură cu numărul foarte mare de cereri înregistrate. Ca şi în legătură cu cealaltă chestiune, în care de fapt noi vorbim despre solicitările a 2% dintre români, faţă de restul de 98%, pot să vă informez că la data de 1 februarie 2008, în România, exista un număr de 43 de dosare înregistrate pe rol, din care 5 fuseseră soluţionate la prima instanţă astfel: 3 în sensul admiterii, una în sensul respingerii şi una în sensul anulării acţiunii. Aceasta ca să vedeţi dumneavoastră care este amploarea acestei teme cu care dumneavoastră doriţi să acuzaţi fără scrupule, după opinia mea, Guvernul.

Acum referitor la faptul că taxa nu este o taxă de mediu. Întrucât poluarea provenită din traficul auto are o influenţă negativă asupra calităţii aerului şi a schimbărilor climatice, devine echitabil ca, respectând principiul "Poluatorul plăteşte", sumele alocate stimulării reînnoirii parcului auto, precum şi realizării celorlalte programe de protecţie a mediului să provină direct din taxarea acestor surse de poluare, respectiv din taxarea autovehiculelor, aşa cum este expres prevăzut în actul normativ.

Este echitabil ca cei care îi fac pe oamenii care circulă pe jos sau cu mijloacele de transport în comun să înghită noxele emise de maşinile lor să plătească pentru aceasta, iar sumele încasate de stat să fie utilizate pentru îmbunătăţirea calităţii mediului.

Rapoartele Agenţiei Europene de mediu arată că poluarea aerului rezultată din traficul auto are prin dimensiunile sale grave consecinţe asupra sănătăţii populaţiei. Astfel, 1.000 de maşini vechi emit în decursul a 24 de ore două tone şi jumătate de monoxid de carbon, jumătate de tonă de hidrocarburi, între 300-400 kg de noxe.

Raportaţi aceste cifre la cele peste un milion de maşini vechi care au intrat în Bulgaria şi Polonia anul trecut şi veţi vedea la ce risc se expune România în situaţia anulării taxei. Bucureştiul este una dintre capitalele cele mai poluate din Uniunea Europeană. Peste 75% din emisiile poluante sunt emisii de oxid de azot.

Pot, de asemenea, să vă informez că speranţa de viaţă în România - şi aceasta este legat direct şi de calitatea mediului înconjurător - este cu 7 ani mai mică decât media Uniunii Europene, fiind cu un deceniu mai mică decât media primelor 15 ţări din Uniunea Europeană.

Stimaţi colegi,

Şi acesta este unul dintre decalajele pe care trebuie să le diminuăm în competiţia noastră europeană.

Introducerea taxei pentru autovehicule care să se plătească cu ocazia primei înmatriculări în România are, cum am arătat, consecinţe directe asupra realizării Programului privind reînnoirea parcului auto.

Prin Programul naţional de înnoire a parcului auto, în 2007 am scos din circulaţie 16.500 de maşini uzate. În total, în cei 3 ani au fost scoase din circuit 46.163 de maşini, bugetul investind 40 de milioane de euro prin fondul de mediu. Programul acesta însă, din păcate, ar deveni inutil în faţa avalanşei de maşini uzate, în situaţia eliminării taxei.

Considerente pentru menţinerea unui sistem de taxare a autovehiculelor:

Prin anularea taxei auto ar dispărea orice condiţie de la înmatriculare, consecinţa imediată şi sigură fiind facilitarea intrării în România a unui număr exagerat de mare de autovehicule second-hand, experienţă tristă cu care, cum am arătat deja, s-au confruntat alte ţări. În Bulgaria în 2007 au intrat aproximativ 350.000 de autoturisme şi un milion de autoturisme second-hand au intrat în Polonia, din care peste 56% cu vechimea mai mare de 10 ani.

Trebuie, de asemenea, să se ţină cont de faptul că automobilele Euro 2, Euro 1 şi noneuro influenţează direct sănătatea populaţiei, calitatea aerului, siguranţa traficului, emisiile de gaze cu efect de seră şi gestionarea deşeurilor.

Pe de altă parte, multe din automobilele vechi achiziţionate din alte state la preţuri foarte mici au cheltuieli foarte mari de întreţinere şi service, ajung în scurt timp să fie abandonate, iar drumurile şi străzile marilor oraşe vor fi şi mai înţesate de maşini care aşteaptă să fie ridicate în vederea dezmembrării şi casării lor şi, fireşte, vor atrage şi costuri aferente acestor operaţiuni.

La nivelul Uniunii Europene - şi vă rog, stimaţi colegi, să meditaţi la acest lucru - se discută tot mai intens despre interzicerea circulaţiei începând cu anul 2011 a autoturismelor noneuro. Este de la sine înţeles că, introducând în 2009-2010 în România autoturisme noneuro, acestea vor trebui retrase din circulaţie odată cu anul 2011.

Pe de o parte, producţia internă de autoturisme a făcut mari investiţii şi asigură locuri de muncă unui număr important de români.

În perspectiva începutului deceniului următor, România ar putea să producă în baza proiectelor actuale peste 300 de mii de autovehicule, ceea ce ar transforma-o în cel mai important producător din Europa Centrală şi de Est. Nu trebuie uitat faptul că toate statele membre încearcă să asigure, prin diverse sisteme, o protecţie a producţiilor naţionale de bunuri, protecţia mediului şi locuri de muncă pentru cetăţenii lor.

În Germania, pierderea a două mii de locuri de muncă a generat o aprigă dezbatere naţională. În industria de automobile şi industria serviciilor aferente, în România ar putea să aibă locuri de muncă peste 200 de mii de români. Cine îşi asumă responsabilitatea, în situaţia în care această perspectivă devine iluzorie. Veţi mai introduce iarăşi o moţiune? Dar ca şi aceasta de acum? Cui va folosi ea?

Avându-se în vedere riscurile enumerate anterior, precum şi unele nemulţumiri şi critici aduse sistemului actual de taxare a autovehiculelor, Guvernul a luat decizia de modificare a acestui sistem, în condiţiile în care, repet, Comisia Europeană niciodată nu a contestat instituirea taxei ca atare, ci a solicitat armonizarea legislaţiei.

La elaborarea proiectului actual pentru taxarea autovehiculelor, s-a ţinut seama, în primul rând, de recomandările comisiei privind stabilirea unui coeficient de reducere a taxei care să conducă la diminuarea taxei speciale, proporţional cu deprecierea reală a autovehiculelor, asigurarea unui sistem de rambursare a taxei reziduale în cazul revânzării acestora într-un alt stat membru sau al exportului, asigurarea unei proceduri de contestare a taxei speciale.

În al doilea rând, Guvernul propune un sistem diferenţiat de taxare, respectiv pe baza emisiilor de CO₂, în cazul autoturismelor cu norma de poluare euro 4. Taxarea emisiilor de CO₂ este posibilă numai pentru autoturismele care respectă norma de poluare euro 4, obligatorie în toate statele membre pentru autoturismele noi, deoarece numai acestea au înscrise în documentele de identificare emisiile de dioxid de carbon exprimate în grame CO₂ pe km. Autoturismele care se înscriu în norme de poluare depăşite, euro 3, 2, 1 şi non-euro, nu pot fi taxate decât ţinând cont de norma de poluare şi cilindrării. În aceste cazuri, capacitatea cilindrică pentru autoturismele standard e corelată cu consumul de combustibil, ceea ce dă o imagine şi a emisiilor de CO₂.

În ce priveşte plata taxei, respectiv o singură dată, considerăm că este formula cea mai recomandabilă, deoarece facilitează colectarea şi se poate calcula pe durata de viaţă medie a unui autovehicul. În plus, proiectul prevede posibilitatea de calcul a taxei reziduale şi de restituire în cazul, în cazul în care autovehiculul este radiat din diferite motive. Instituirea unei taxe anuale de poluare pentru autovehicule nu ar putea excepta autovehiculele deja înmatriculate şi tocmai o astfel de abordare ar crea probleme sociale, afectând în cea mai mare măsură păturile sociale mai sărace, deţinătoare de autoturisme vechi.

Taxa de poluare pentru autovehicule, pe care Guvernul intenţionează s-o propună Parlamentului, nu poate fi considerată o taxă fiscală. În primul rând, pentru că toate sumele încasate se vor face venit de la Fondul de mediu, şi apoi din acestea se vor finanţa obiective exclusiv ţinând de protecţia mediului, cum ar fi Programul de stimulare a înnoirii parcului naţional auto, Programul Naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, proiecte de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire, cu sisteme regenerabile, proiecte privind producerea energiei electrice din surse regenerabile, proiecte privind împădurirea terenurilor degradate sau defrişate sau proiecte de realizare a pistelor pentru biciclişti.

Considerăm că problema privind limitarea introducerii în România a autoturismelor cu un grad ridicat de poluare reprezintă o prioritate naţională de sănătate publică, prioritate care ar trebui să antreneze o solidaritate a tuturor factorilor implicaţi. Aceasta ar trebui să fie adevărata dezbatere din România, şi nu cum să facilităm accesul românilor la maşini vechi şi care, oricum, vor trebui să fie abandonate în câţiva ani, urmând ca respectivii proprietari să plătească şi cheltuieli de casare, ce se vor ridica la câteva sute de euro.

În concluzie, aş dori să ridic şi o chestiune ce fără să facă parte, propriu-zis, din această dezbatere, o influenţează totuşi. E vorba de morala politică. Iniţiatorii moţiunii s-au numărat printre votanţii taxei de primă înmatriculare, aşa cum este ea în vigoare. Mai mult decât atât, la finalul dezbaterilor de atunci au folosit această tribună pentru a-i admonesta pe cei care n-au votat-o. Astăzi, influenţaţi de unele campanii de presă şi cu iluzia că acest lucru le aduce mai multe voturi, iniţiatorii moţiunii uită responsabilitatea pe care şi-au asumat-o şi, în loc de a contribui la îmbunătăţirea legii prin armonizarea ei cu cea europeană, ne propun o soluţie iresponsabilă, aceea de a facilita transformarea României într-o piaţă second-hand pentru maşini vechi.

Eu sunt astăzi într-o situaţie ciudată, şi anume aceea de a justifica utilitatea acestei taxe, tocmai în faţa promotorilor ei. Socotesc, de aceea, că această moţiune nu e atât o critică la adresa guvernării actuale, cât mai degrabă este o autocritică pentru semnatarii moţiunii, pentru aceia care, după ce îşi asumă o responsabilitate, nu sunt în stare să o ducă până la capăt, şi aceasta doar pentru câteva voturi în plus pe care probabil că în faţa acestei atitudini duplicitare nici nu le vor căpăta.

Stimaţi semnatari ai moţiunii,

În politică, trebuie să ştiţi că nu contează atât ce obţii, contează ce laşi în urmă.

Pentru toate aceste motive şi argumentele prezentate, vă invit, doamnelor şi domnilor deputaţi, să votaţi împotriva moţiunii simple dezbătute astăzi. A venit ziua în care avuţia unei naţiuni nu se mai măsoară doar prin produsul intern brut pe locuitor, ci se măsoară mai ales prin sănătatea cetăţenilor săi şi prin curăţenia aerului pe care îl respirăm.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Aţi consumat 28 de minute din timpul alocat Guvernului.

În continuare, începem dezbaterile asupra moţiunii simple.

Am primit o listă de înscrieri la cuvânt. Dacă vor mai exista şi alţi colegi, rog liderii de grupuri să-mi comunice.

Mai întâi din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul deputat Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Asistăm, sub înalta cupolă a Camerei Deputaţilor, la un exerciţiu de demagogie care rar se întâlneşte în viaţa publică a unei ţări civilizate şi chiar şi în viaţa publică românească nu ştiu dacă are precedent.

Ne aflăm în faţa unei moţiuni aşa cum, într-adevăr, corect a spus domnul ministru, depusă de un partid care până ieri guverna şi care a avut miniştri iniţiatori ai acestei acţiuni care se numeşte "taxa auto" sau, în fine, "taxa de protecţie a mediului" sau numiţi-o cum vreţi dumneavoastră că, oricum, nu e decât o taxă ca să umple un buget care este spart de sistemul unic, propus chiar de Alianţa, pe vremea aceea, mult unită "Dreptate şi Adevăr". Astăzi, o lume care se contestă, se ceartă şi care nu ştie cum să-şi impute unii altora această guvernare care a produs cu siguranţă şi lucruri nepotrivite, şi lucruri chiar foarte proaste, cum ar fi această taxă.

Stimaţi colegi,

E foarte greu să nu fii tentat să dai o replică aici unor colegi care mai ieri susţineau această taxă, ba, mai mult decât atât, arătau cu degetul pe cei care n-au votat-o şi spuneau că este inadmisibil ca această atitudine să fie luată chiar de unii dintre partenerii, ce-i drept, "uşor imorali", ai aceleiaşi coaliţii, şi poate că tocmai din cauza asta moţiunea a fost citită de o doamnă deputat astăzi, şi nu de altcineva. Dar cred că pe de altă parte, această taxă are continuitatea ei. De ce să nu ne amintim taxa "Sulfina", care până la urmă este urmaşa taxei "Băsescu" şi care la rândul ei a adus destul de multe discuţii şi destul de puţine succese în ceea ce a privit folosirea acestor fonduri dar, cu siguranţă, succese de natură electorală chiar celui care până la urmă i-a împrumutat şi numele.

Deci, cred că această continuitate, "Băsescu-Sulfina", n-ar trebui să ne surprindă şi nici să ne deranjeze, cu atât mai puţin pe cei din partidul care sunt colegi cu doamna pe care am enunţat-o aici, îmi pare rău că n-am ocazia să fie în sală, probabil că ne-ar fi spus lucruri foarte interesante din expunerea de motive care a fost citită de la această înaltă tribună a Parlamentului şi care justifica din toate puterile şi cu toate mijloacele o taxă absolut necesară pe care, astăzi, aceeaşi colegi de partid încearcă s-o arunce în aer.

Stimaţi colegi,

E clar că aici este vorba de un exerciţiu de imagine şi până la urmă de rezultatul unui divorţ, o căsătorie din interes făcută de doi părinţi, fie şi vitregi uneori, rareori poate să ducă la un final fericit, n-a dus la un final fericit, ci divorţul este cu partaj... Cu partaj, de ce? De electorat, evident. Deci rezultatul este ceea ce vedem. Asta n-ar fi surprinzător, dar ceea ce e grav şi până la urmă şi dezamăgitor, e că asemenea atitudine duplicitară şi asemenea stil demagogic nu fac decât să degradeze viaţa politică, din cauza asta ne trezim pe zi ce trece cu scăderea încrederii în sistemele partidelor, în sistemele democratice şi în parlamentarism şi aşa mai departe. Lumea ne arată cu degetul nu dacă punem sau scoatem taxa, deşi e foarte important să le dăm un răspuns şi, cred că Guvernul a făcut o imensă greşeală nu atât ca modificat-o, deşi voi vorbi despre asta ulterior, nu atât că s-a repezit din nou să cârpească, ca să spun aşa, Codul fiscal, de unde promisesem că-l lăsăm aşa şi neclintit, să creeze încredere şi previzibilitate etc. societăţilor care doresc să intre şi să dezvolte afaceri la noi. Nu numai pentru asta, dar pentru faptul că această încredere o dată zdruncinată nu face decât să scadă, de fapt, capacitatea oamenilor să creadă în sistemele democratice. Cred că vi se pare lucrul cel mai grav şi cred că este lucrul asupra căruia ar trebui să reflectăm cu toţii. cu toţii ar trebui să ne gândim cât costă întreagă această ţară nu o taxă, ci pierderea încrederii într-un sistem democratic, instalat cu eforturi, cu sacrificii şi, sincer, nu ale noastre, doamnelor şi domnilor.

Cred însă că în acelaşi timp Guvernul are, într-adevăr, o mare vină. În primul rând, că a venit şi ne-a vorbit de modificarea unei taxe ecologice după nişte principii care numai cu nişte eforturi extraordinare şi, într-adevăr, cu o retorică, de ce să nu spunem, strălucită a domnului ministru încearcă să ne convingă că sunt totuşi ecologice. Evident că nu mai au nici o legătură, dacă ar fi avut vreo puţină legătură la început.

Pe de altă parte, nu este nici o taxă specifică exprimată pe obiecte de lux, deci nu se referă la obiecte de lux, şi aici domnul ministru încearcă să ne convingă că va fi stimulată producţia internă de automobile. Mă întreb, după ce a fost făcută ordonanţa de urgenţă, eu am auzit marii producători de automobile, unul dintre ei, cel puţin, spunea că vor scădea vânzările, probabil estima, cu 20% în anul 2008. Deci, nicidecum, domnule ministru, îmi pare foarte rău, nu se previzionează creşteri de vânzări, dimpotrivă, creşteri de importuri. Şi, creşteri de importuri, fie şi scumpe, pentru că, într-adevăr, taxa nu este nici ecologică, dar nu e nici o taxă, dacă vreţi, pe lux. O taxă, haideţi să-i spunem popular, ca să nu zic chiar populist, "pe gipane şi merţane" n-ar fi deranjat pe multă lume, poate, sigur, excluzându-ne pe noi. Dar o taxă care într-adevăr să-ţi blocheze din producţia internă sau relansarea producţiei interne de automobile, cu toate componentele ei, într-adevăr, este un lucru foarte grav şi trebuie să avem un răspuns la asta.

Şi, în continuare, cred că această taxă este până la urmă o găselniţă, aşa cum v-am spus la început, pentru a umple nişte găuri pe care nu am găsit alte soluţii înţelepte şi adaptate, dacă vreţi, nu numai Uniunii Europene, ci realităţilor româneşti. Ne deranjează şi ne ameninţăm unii pe alţii aici că Uniunea Europeană va reacţiona şi că ne va chema în faţa instanţelor supreme. Cel mai important lucru este instanţa faţă de care trebuie să fim noi întotdeauna responsabili, şi e vorba de dezvoltarea, pur şi simplu, a societăţii româneşti.

Vreau să spun, în încheierea cuvântului meu, nu în încheierea cuvântului nostru, pentru că colegii de-ai mei vor mai spune în continuare foarte multe lucruri în legătură cu asta, că suntem cu siguranţă de acord să stăm de vorbă în legătură cu o taxă pe proprietate, care poate nu este foarte bine cântărită, suntem convinşi că nu, cu o taxă pe obiectele şi pe deţinerea sau achiziţionarea de obiecte de lux, fără îndoială, poate că nu e bine dimensionată şi că poate se face ceva din asta.

Putem discuta despre o taxă ecologică reală, realistă, care să impună poluatorului, dar poluatorul atunci, în măsură în care poluează, de la Vlădică până la Opincă, de jos şi până sus, în întregul său, nu numai în sensul automobilului măcar, deşi aici se vorbea, probabil în mod greşit, numai de autoturisme. Cred că trebuie să discutăm despre toate astea şi suntem dispuşi. Noi avem o iniţiativă depusă la Senat în legătură cu această taxă a cărei anulare o ceream. Cred în acelaşi timp în Guvernul care ne asigură că el are posibilitatea, ba mai mult decât atât, că are în vedere, şi a făcut şi declaraţii publice şi azi, dar şi alaltăieri şi zilele trecute la televiziune, că are în lucru un alt sistem de taxare, adaptat Uniunii Europene, înseamnă că ne iese în întâmpinare şi îi vom ieşi şi noi, vom vota, stimaţi colegi, nu vă bucuraţi, pentru moţiune, astfel încât să cadă taxa, ca Guvernul să se grăbească şi să adoptăm ceea ce trebuie să adoptăm în mod realist şi normal.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Aţi consumat 8 minute din timpul la dispoziţia partidului dumneavoastră.

Urmează domnul deputat Mihai Voicu, din partea Grupului parlamentar al PNL, şi se pregăteşte domnul deputat Ioan Oltean, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă rog, domnule deputat Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă adresez, desigur, întregului corp al parlamentarilor din Camera Deputaţilor.

Mă adresez, în egală măsură, în măsura în care acest lucru este posibil, şi întregii opinii publice.

Dar mă adresez în mod special parlamentarilor din 5 judeţe, judeţele Olteniei, şi mă adresez poate cu un accent deosebit şi opiniei publice din aceste 5 judeţe. De aproape doi ani un important proiect se lucrează şi este pe cale să se nască la Craiova. Este vorba de o, poate cea mai mare investiţie industrială din România, sosirea Companiei "Ford" la Craiova.

Stimaţi colegi,

Trei sute de mii de autovehicule aşteaptă să fie produse la Craiova. Este vorba de 1000 de autovehicule pe zi. Autovehicule dintr-o generaţie nouă, cu motoare de generaţie nouă, extrem de puţin poluante, iar în acest proiect, cei 3700 de angajaţi ai Fabricii de autoturisme de la Craiova nu numai că îşi au garantate locurile de muncă, dar alţi aproape 4000 de cetăţeni urmează să fie angajaţi la Craiova. Este vorba de dublarea numărului de locuri de muncă. Este vorba de 675 de milioane de euro investiţii directe în tehnologie în Fabrica de la Craiova, este vorba de un miliard de euro cheltuieli anuale pe care Compania "Ford" urmează să le facă în industria şi în economia românească şi, pe cale de consecinţă, crearea a peste 30 de mii de locuri de muncă în industriile conexe.

Se ştie că industria autovehiculelor este cea care dezvoltă cel mai mult pe orizontală furnizorii şi, în consecinţă, locuri de muncă în sprijinul companiei care produce autovehicule.

Stimaţi colegi,

orice guvern are nu numai dreptul, dar şi datoria să protejeze cetăţenii, mediul înconjurător, şi dacă acest lucru duce şi la protejarea industriei de vârf din ţara respectivă este cu atât mai bine.

Din punctul meu de vedere, chiar dacă poate din sediul Primăriei Cluj-Napoca acest lucru nu este important, investiţia de la Craiova este cel mai important lucru la care mă gândesc atunci când dezbatem această moţiune. Sigur că perspectiva ca această producţie, alături de cea a Fabricii "Renault" de la Piteşti, să fie înecată de milioane de maşini vechi, poluante, care să creeze o competiţie vădit neloială cu ceea ce trebuie să devină România anului 2008, mă îngrijorează. Şi, de aceea, m-am bucurat să constat că astăzi, în unanimitate, grupul parlamentar al PNL a decis să nu voteze această moţiune, chiar dacă sunt membri ai grupului, colegi din toate judeţele ţării, şi nu doar de la Craiova sau de la Piteşti.

În încheiere, trebuie să-mi exprim totuşi şi o mirare. Chiar dacă un partid se poate ghida de pe principiul am o părere, dar nu sunt de acord cu ea, chiar dacă un partid îşi poate alege, fără îndoială, grupurile ţintă pe care să le reprezintă şi grupuri ale căror interese să le apere în Parlament, este dreptul democratic al fiecărui partid, dar cred, stimaţi colegi din Partidul Democrat, că a reprezenta doar micii fabricanţi de bere şi samsarii de maşini de mâna a doua este cam puţin.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi consumat 4 minute din timpul alocat partidului dumneavoastră.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul deputat Ioan Oltean, şi se pregăteşte domnul deputat Ioan Aurel Rus, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am ascultat cu deosebit interes alocuţiunea domnului ministru. Trebuie să recunosc că dacă aveam şi o tablă pe care să ne facă şi demonstraţia calculului acestei taxe, alocuţiunea ar fi părut teoretic fără cusur. Teoretic. Pentru că, practic, domnule ministru, ea cuprinde foarte multe imperfecţiuni, multe dezinformări şi foarte multe neajunsuri. Şi, vreau să vă spun, domnule ministru, că toate argumentele dumneavoastră sunt de natură a nu ne conving. Dar vă spun cu toată sinceritatea că nu pe noi trebuie să ne convingeţi, nu pe noi, cei aflaţi în această sală. trebuie să-i convingeţi pe aceia care se află în afara acestei clădiri, domnule ministru. Pe cei pe spatele cărora apasă acest bir, această nouă taxă. Pe aceştia, domnule ministru, trebuie să-i convingeţi de justeţea acestei taxe, de faptul că este o taxă europeană, că este o taxă suportabilă. Or, pe aceştia, domnule ministru, nu-i veţi convinge. Ne-aţi acuzat şi dumneavoastră şi domnul deputat Duvăz de demagogie politică.

Domnilor colegi,

N-am negat că am fost la guvernare atunci când această taxă a fost gândită, a fost iniţiată. Am fi nedrepţi dacă am nega acest lucru.

Domnilor colegi,

Dar nu negăm că încă în ianuarie 2007 eram la guvernare, când Partidul Democrat, la vremea respectivă, a cerut Guvernului din care făcea parte să revină asupra taxei, s-o anuleze şi să restituie banii celor care au plătit-o, pentru că se dovedeşte a fi un bir pe care populaţia nu-l poate suporta. Pentru că prin acest bir s-a năruit visul a mii şi mii de oameni care au văzut prin intrarea României în Uniunea Europeană şi posibilitatea de a-şi procura un autoturism performant şi la preţuri mai avantajoase decât cele autohtone.

Domnilor,

a-ţi recunoaşte greşeala nu e un păcat, numai boul e consecvent în greşeală, oamenii politici responsabili trebuie să aibă puterea să recunoască greşeala şi să încerce s-o îndrepte. Noi încercăm să îndreptăm această greşeală. De ce nu aţi făcut dumneavoastră această iniţiativă, domnilor colegi care vă spuneţi că sunteţi "reprezentanţi ai Opoziţiei" din Parlamentul României. De ce nu aţi gândit dumneavoastră această moţiune, pentru a rezolva o problemă atât de contestată şi atât de discutată. Este o întrebare pe care v-o adresez şi la care sper să primesc şi un răspuns. (Vociferări în sală, gălăgie.)

Mai mult, ca să facem un inventar al atitudinilor pe care Partidul Democrat-Liberal le-a avut din momentul în care această taxă a fost majorată de patru ori faţă de modul în care a gândit-o Guvernul la vremea respectivă, de către nimeni altcineva decât Comisia pentru buget, finanţe a Camerei Deputaţilor, la propunerea expresă a preşedintelui acesteia, nimeni altcineva decât fostul ministru de finanţe Mihai Tănăsescu, membru marcant al Partidului Social Democrat la vremea respectivă.

De aceea, domnilor colegi, nu vă ascundeţi după faptul că PD-L a fost printre iniţiatori. Am reuşit să depăşim această fază, să realizăm insuportabilitatea acesteia de către popor şi să încercăm să reparăm o greşeală. Astăzi, peste 120 de mii de semnături sau peste 120 de mii de oameni au semnat un memoriu împotriva taxei auto, într-o iniţiativă civică fără precedent în România post-revoluţionară, urările de bine la adresa Guvernului, adunate cu această ocazie, pot fi citite în presă şi pe forum. Mi-am permis, pentru a vedea cine este nemulţumit de taxă, pe cine reprezentăm noi, domnule ministru, să citez doar 2-3 dintre formulările cetăţeanului obişnuit, la adresa dumneavoastră şi a taxei auto. Şi e o plăcere pentru mine ca sub această cupolă să dau citire părerilor opiniei publice.

Iată ce spune doamna Mihaela Viziteu, economist din Bucureşti: "Până când trebuie să vă mai suportăm răzgândeala, domnule premier? Mai nou, aveţi o a treia variantă a taxei auto, guvernarea incompetentă "Tăriceanu II" a reuşit să atragă zero fonduri europene, cu cheltuieli maxime. Cum veţi reuşi să justificaţi zero fonduri europene, zero kilometri de autostradă, zero proiecte, zero... orice? În schimb, vreţi să ne plătim taxe prost concepute şi motivate de acest Caţavencu al finanţelor - Vosganian".

Gabriel Bătrâna, pensionar: "Noua formulă de calcul a taxei de mediu....", domnilor colegi, eu v-am ascultat pe dumneavoastră şi v-aş ruga, fac apel la buna-credinţa şi la buna-voinţa dumneavoastră, să mă ascultaţi şi dumneavoastră pe mine. "Noua formulă de calcul a taxei de mediu, după cantitatea de dioxid de carbon eliminată în mediu, le va mai da o idee. Să ne punem măşti cu botniţe, - nu botniţe, că botniţe sună urât -, măşti cu aparate care să măsoare cantitatea de bioxid de carbon expirată, iar la sfârşitul lunii să mergem fiecare cuminţi, să ni se citească indexul şi să plătim cu supunere civică taxa, conform principiului poluatorul plăteşte." (Vociferări în sală.)

Cred că, domnule preşedinte, nu ar strica pentru unii colegi şi o fiolă la ora aceasta.(Râsete şi vociferări.)

Domnilor colegi,

Uniunea Europeană ne atrage atenţia că această taxă nu este în conformitate cu normele europene. Societatea civilă, printr-o acţiune, cum spuneam, fără precedent, spune clar că această taxă este insuportabilă, că ea este în afara puterilor de plată a cetăţenilor români. Majoritatea partidelor politice, şi mă bucur că astăzi, în sfârşit, partidul de la guvernare - PSD-ul, într-o manieră, sigur, mai puţin elegantă, dar originală, ne anunţă că va vota această taxă, după ce săptămâna trecută a anunţat contrariul.

Iată, iată şi greşelile dumneavoastră şi mă bucur că le-aţi recunoscut, pentru că în fapt se doreşte recuperarea păcătosului şi nu moartea acestuia.

Iată că şi mare parte dintre partidele politice se pronunţă împotriva acestei taxe. Doar Partidul Naţional Liberal, prin Guvernul său, rămâne consecvent în această privinţă. Într-un stat normal şi, în opinia mea, într-un stat care se află în plin an electoral, şi nu numai în România şi oriunde în lumea aceasta, Guvernul aflat în exerciţiu ia măsuri atractive, măsuri care să-i îmbunătăţească imaginea, ia măsuri care să-l facă atractiv. Guvernul P.N.L. nu face aşa ceva.

Se naşte o întrebare firească: oare de ce acest Guvern îşi taie creanga de sub picioare? Oare de ce acest Guvern îşi bate joc de partidul din care face parte? Nu există decât o singură explicaţie: în spatele acestei taxe există o grupare de interese economice, pentru care interesele Partidului Naţional Liberal şi mai ales interesele naţionale nu mai contează. Aceasta este singura explicaţie care poate fi luată în seamă având în vedere consecvenţa cu care Guvernul Tăriceanu II urmăreşte să ne convingă de necesitatea acestei taxe.

Partidul Democrat-Liberal a iniţiat această moţiune şi o va vota. O va vota pentru că crede cu necesitate în ea şi credem că ea vine să răspundă nu unei necesităţi de îmbunătăţire a imaginii Partidului Democrat-Liberal, ci unei necesităţi cu care se confruntă marea parte a populaţiei.

De aceea, domnilor colegi, rugămintea mea este dacă sunteţi într-adevăr purtătorii de opinie ai acelora care ne-au votat, susţineţi prin votul dumneavoastră această moţiune simplă determinând în felul acesta Guvernul să renunţe mai repede la ea decât să ajungem la dezbaterea unui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Aţi consumat şase minute din timpul alocat partidului dumneavoastră.

Urmează domnul deputat Ioan Aurel Rus, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Se pregăteşte domnul deputat Petru Lakatos, din partea Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Vă rog, domnule deputat Rus.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu,

Domnule ministru al finanţelor, Varujan Vosganian,

Domnule ministru al mediului, Attila Korodi,

Doamnelor şi domnilor din Guvernul României,

Stimaţi colegi,

De mai bine de un an, se tot discută despre taxa de înmatriculare aducându-se argumente pro şi contra, în timp ce contribuabilul român plăteşte tot ce i se cere, iar Comisia Europeană trimite notificări de renunţare la aceasta, dând exemple state ca Polonia şi Ungaria.

Guvernul Tăriceanu I a inventat prima înmatriculare. Putea fi şi ultima. O dată găsită denumirea, specialiştii s-au grăbit să-i dea un conţinut cu aparenţă de necesitate, de legalitate, europenism, urgenţă, şi s-au pus pe încasat. Aici, lucrurile încep deja să se încurce. Pentru că deşi iritat, Guvernul a constatat că cetăţenii români nu sunt tâmpiţi, iar Uniunea Europeană, la care tocmai am aderat de un an, nu e fraieră.

Taxa, aşa-zisă de înmatriculare, pare la prima impresie o taxă ecologică, dar are, prin modul de calcul, şi nu numai, un caracter fiscal, iar nivelul plăţii acesteia nu este corelat cu nivelul de trai din România. Pentru că ea, taxa, e mare la maşinile noi şi scade la maşinile vechi.

Aşadar, taxa de primă înmatriculare dă măsura incapacităţii Guvernului. Ea este rezultată din incompetenţă şi susţinută cu ipocrizie, pentru că este un răspuns la întrebarea: de unde mai stoarcem bani?!

Ideea nu este originală, taxa fiind deja declarată ilegală de către Uniunea Europeană. Există ţări unde guvernele au fost obligate să restituie banii încasaţi, lucru pe care îl va face în scurt timp şi România. aceasta se va întâmpla sigur, pentru că, din start, taxa este hilară. Ea este născută din părinţii Sulfina Barbu şi Emil Boc, care între timp nu-şi mai recunosc paternitatea, şi-l are ca naş pe nimeni altul decât însuşi Preşedintele Traian Băsescu.

În prima variantă, taxa se dorea a avea menirea de a nu face din România lada de gunoi a Europei şi de a nu pune bir prea mare pentru cei care aveau curajul de a achiziţiona o maşină nouă.

După discuţia premierului şi a ministrului de finanţe cu membrii partidelor politice din Camera Deputaţilor din 17 decembrie 2007, noi v-am propus că soluţia cea mai bună ar fi elaborarea unei completări care să întregească Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.196/2005 privind fondurile pentru mediu, aprobată de Legea nr.105 din 25 aprilie 2006, prin care se stabileşte regimul juridic al veniturilor din care se constituie fondul pentru mediu, competent prelucrată şi dezbătută în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Şi ne vedem obligaţi să repetăm ceea ce v-am spus odată: Parlamentul României, domnilor guvernanţi, are suficienţi specialişti, chiar mai mulţi decât Guvernul care să găsească cele mai eficiente soluţii şi să împace atât populaţia, cât şi Comisia Europeană şi să fie şi în interesul naţional.

Spun acest lucru pentru a combate şi afirmaţia doamnei ex-ministru al mediului, Sulfina Barbu, care ştia că nici un ban din această taxă nu a intrat în buzunarul ministerului pe care-l conducea, dar a afirmat că va împăduri ceea ce un coleg al domniei sale a despădurit. Mie, personal, mi se pare de prost gust această afirmaţie, mai ales în condiţiile în care banii de împăduriri nu trebuie obţinuţi pe spatele românilor.

La ora actuală, există deja o lege a mediului, şi este bine că ne facem griji pentru menţinerea unui echilibru natural sănătos, care se impune mai ales în marile oraşe. Este normal să se impună o taxă de mediu pentru poluatorii transportatori. Dar aceasta trebuie corelată la normele europene practicate în ţări în care populaţia are cele mai mici venituri pe cap de locuitor, ca şi în România, astfel încât ea să nu devină un nou bir şi să fie, de asemenea, corelată cu salariul minim pe economie.

Partidul România Mare propune ca această taxă să fie plătită odată cu impozitul pe autovehiculul achiziţionat, pentru că nu numai autoturismele sunt poluatori. Totodată, România va fi dată în judecată la Curtea Constituţională Europeană de Justiţie, de comisia de la Bruxelles, dacă legislaţia privind taxa auto în România nu va fi adoptată şi aplicată conform celor declarate de comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban, adică potrivit normelor europene, sumele pe care statul român le încasează din taxe, ce contravin acquis-ului comunitar, trebuie returnate.

Să nu uităm că textul constituţional spune că statul român este obligat să respecte tot ce şi-a asumat prin tratatele internaţionale pe care le-a semnat. Unul dintre acestea este tratatul de aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană şi, semnând acest document, România şi-a asumat inclusiv obligaţia de a accepta faptul că dreptul comunitar este aplicabil cu prioritate faţă de prevederile legislative europene.

Art.11 al Constituţiei României spune că "statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatul la care este parte." Dar primul paragraf al art.90 din tratatul de aderare stipulează că "nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naţionale similare."

Prevederile Codului fiscal, art.214, în baza căruia a fost percepută taxa, încalcă flagrant acest articol al tratatului, pentru că aplică o taxă specială unui produs cumpărat din Uniunea Europeană, dar nu şi unuia achiziţionat de pe piaţa internă. În acest fel, prevederile Codului fiscal încalcă pe cele ale tratatului de aderare care interzice discriminarea fiscală.

Autorităţile române au avut la dispoziţie mai bine de un an pentru a găsi o nouă formulă, magică, aş completa eu, de calcul a taxei auto. Proiectul prezentat de Ministerul Finanţelor prevede creşteri de până la trei ori a valorii taxei pentru maşinile noi, în timp ce taxa pentru maşinile second-hand scade chiar de până la zece ori. se încurajează astfel adunarea tuturor jafurilor din şoturile ţărilor europene.

Ministrul finanţelor, Varujan Vosganian, aici de faţă, crede că deşi prima variantă a taxei auto a avut majoritate parlamentară, a doua este cel mai bun compromis.

Pe de altă parte, surse din Ministerul Finanţelor recunosc că măsura este una fiscală şi a fost introdusă pentru menţinerea unei surse de buget. Ciudat lucru! Din aceeaşi ciudăţenie face parte şi declaraţia din mass-media a ministrului mediului, Attila Korody, care susţine că la realizarea noii metode de calcul a taxei de poluare pentru autoturisme a ţinut cont de principiile europene şi mai ales de cel căruia poluatorul plăteşte. Însă, este greu de înţeles cum o maşină cu un catalizator de tip nou poate polua mai mult decât una veche, cu un tip de catalizator uzat sau chiar fără.

După toate aceste studii, românul tot plăteşte. Este ştiut faptul că la sfârşitul anului 2006, se plăteau 420 de taxe de impozite (sursa "The Wall Street Journal, citat de "Cotidianul". Iar după un studiu al firmei "PriceWaterhouse Coopers" în colaborare cu Banca Mondială, tot România ocupă locul patru la nivel mondial, la numărul de impozite pe care le percepe Guvernul firmelor.

În acest moment, avem de-a face cu o posibilă scădere a cifrei de afaceri a firmelor producătoare de autoturisme româneşti, dar şi cu alte efecte nedorite, printre care ar fi, implicit, unele disponibilizări. Producătorii cred că o soluţie bună ar fi creşterea taxelor pentru autoturismele non-euro, Euro 1 şi Euro 2. În formula promovată de Guvern, taxa auto va creşte, repet, de trei ori la maşinile noi şi va scădea de zece ori la cele vechi, cu motorizări în Euro 2, iar maşinile vechi, cu norme de poluare ridicate, nici nu sunt taxate.

Ştie că toată lumea că în ţară sunt mari mişcări în acest sens, ACR-ul având deja o listă de peste10.000 de semnături de la cetăţenii care se opun menţinerii taxei, un post de televiziune, peste 120.000 de semnături, iar Filiala P.R.M. Bistriţa-Năsăud, numai joi, în timp de o oră, a adunat peste 500 de semnături în acest sens. Iar la nivel naţional, până acum, au fost câştigate în instanţă 5 procese pe taxa auto. O să ajungem, domnilor colegi, să ne judece poporul ca pe vremuri, când fanarioţii puşi pe jecmăneală, au inventat taxa pe fum, adică fumăritul.

Şi pentru ca să nu ajungem astfel, acesta este singurul motiv pentru care P.R.M.-ul votează această moţiune şi aşteptăm ca Guvernul să vină cu o nouă lege în sprijinul populaţiei întâi şi a mediului.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Aţi consumat opt minute din cele alocate partidului dumneavoastră.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Petru Lakatos.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Bogdan Pascu, din partea Grupului parlamentar al P.C.

Dat fiindcă se apropie şi ora 18, vă propun ca după ce finalizăm prima tură de luări de cuvânt din partea grupurilor parlamentare, deci după intervenţia domnului Pascu, vom suspenda lucrările pe care le reluăm mâine, la ora 10, şi-i voi invita pe colegii din Biroul permanent şi liderii de grupuri la sala de Biroul permanent a Senatului.

Vă reamintesc că la ora 19, ne întrunim în Camere reunite.

Îmi cer scuze, domnule deputat Lakatos.

Aveţi cuvântul.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor,

Nu doresc să calific moţiunea "Emil Boc". O numesc aşa întrucât nu-mi vine să cred că acei colegi, care au votat în 2006 taxa specială auto, iniţiază, benevol şi nesilit de nimeni, prezenta moţiune pe tema eliminării ei. În armată, ordinul de sus nu se discută, se execută. Dar văd că, mai nou, aşa e şi într-o democraţie liberală, aşa că nu insist asupra acestei practici totalitar democratice.

Doresc, în schimb, să scot în evidenţă câteva aspecte care ne vor ajuta să găsim în comun o soluţie echitabilă şi acceptabilă. La naşterea cu forcepsul a taxei speciale auto au asistat ministrul finanţelor de atunci, Sebastian Vlădescu, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Parlamentul şi, de la distanţă, Comisia Europeană pe rol de asistentă şefă. S-a confirmat şi de această dată înţelepciunea populară după care copilul cu mai multe moaşe rămâne cu buricul netăiat.

După discuţii aprinse în Comisia pentru buget, în care am atras atenţia fostului ministru că n-o să fie de acord Comisia Europeană cu varianta propusă, având în vedere precedentul cu Ungaria şi Polonia, sub presiunea producătorilor autohtoni şi la angajamentul lui Sebastian Vlădescu, în sensul obţinerii acordului forurilor europene, am votat modificarea Codului fiscal.

Greşeala majoră a Guvernului a constat în faptul că, după primul avertisment al Comisiei Europene, a lăsat în seama lui Vlădescu negocierile şi rezolvarea problemei, ministru care la toate avertizările parlamentarilor, atât din arcul guvernamental, cât şi din Opoziţie, a răspuns invariabil: "lasă că ştim noi!"

Această tactică dâmboviţeană de tragere de timp, de căutarea unor subterfugii, soluţii de a nu-şi îndeplini obligaţiile, are o singură explicaţie, dar şi aceea inacceptabilă, respectiv aceea ca până în 2006, inclusiv, pentru autoturismele din import, existau accize între 1% şi 11% pentru cele noi şi între 2,5% şi 32% pentru cele rulate. Deci, până în 2006, inclusiv.

Această prevedere, după aderarea României la Uniunea Europeană, nu se mai putea aplica şi s-a ajuns la varianta actuală care are menirea, printre altele, de a umple golul din buget şi de a constitui o barieră la importul masiv de autoturisme uzate. După remanierea Guvernului, noul ministru de finanţe a încercat să împace şi capra şi varza. N-a vrut să se desolidarizeze de predecesorul său, a căutat, cum spunea Caragiale, "ori să revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic, ori să nu se revizuiască, primesc, dar atunci să se schimbe, pe ici, pe colo, şi anume în punctele esenţiale."

Încercarea a eşuat. propunerea actuală stârneşte şi mai multe nemulţumiri. Să vedem un exemplu elocvent: în 2006, pentru un autoturism nou, cu capacitatea cilindrică de 1600 cm cubi, în valoare de 9 mii de euro ("Logan", de exemplu, norma de poluare Euro 4), acciza ar fi fost de 90 de euro. În prezent, taxa este de 184 de euro şi se propune 480 euro. O creştere de cinci ori faţă de 2006 şi de 2,6 ori faţă de 2007, nu este justificată, veniturile populaţiei nu au crescut în acest ritm. Să nu mai vorbim de faptul că la un autoturism cu capacitate cilindrică de 2500 cm cubi, cu norma de poluare Euro 4, la îndemâna numai a celor bogaţi, taxa s-ar reduce la jumătate faţă de 2006. Inacceptabil, cum spuneţi şi dumneavoastră.

Exemplele concrete ar putea continua, dar este mai important să vedem care ar fi soluţia optimă. În primul rând, căderea de acord asupra următoarelor principii, şi bine a zis domnul ministru Vosganian, poluatorul plăteşte ţinând cont de nivelul emisiilor de bioxid de carbon. Al doilea principiu, taxa specială aplicată în cazul introducerii pe piaţă să respecte directiva comisiei europene, să fie corelată cu nivelul de trai al populaţiei şi să fie colectată într-un fond special din care să se finanţeze programe şi proiecte pentru protecţia mediului.

Deputaţii UDMR vor vota împotriva moţiunii, vor milita pentru reducerea drastică a taxei speciale şi găsirea formulei pentru punerea în practică a principiilor sus-menţionate.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Aţi consumat timpul alocat partidului dumneavoastră.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Bogdan Pascu.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan Pascu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dat fiind că sunt ultimul vorbitor, voi încerca să fiu foarte scurt şi la obiect, şi de aceea vreau să vă spun că Partidul Conservator consideră iniţierea prezentei moţiuni drept un act pur politicianist, gol de conţinut, act care nu generează efecte imediate în plan legislativ. Dacă se doreşte cu adevărat găsirea unei soluţii viabile pentru rezolvarea acestei probleme reale cu care se confruntă o bună parte din cetăţenii României, aşa cum au arătat şi mulţi dintre antevorbitorii mei, atunci este cazul să susţinem cu toţii proiectul Partidului Conservator privind modificarea Legii nr.343/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, aflat în prezent spre dezbatere şi avizare la Comisia economică a Senatului. Şi îi invit în acest fel pe toţi colegii şi colegele deputat P.D-L. să voteze proiectul conservator, în frunte cu domnul Ioan Oltean, dacă vor cu adevărat să scape ţara de un bir suplimentar, aşa cum declara domnul Oltean.

Proiectul Partidului Conservator urmăreşte eliminarea taxei de primă înmatriculare şi returnarea integrală a sumelor achitate de către proprietarii autoturismelor şi autovehiculelor care au plătit, începând cu data de 1 ianuarie 2007, taxa specială, cu ocazia primei înmatriculări în România.

Iată, deci, doamnelor şi domnilor deputaţi, un efect legislativ clar, cu impact imediat asupra cetăţenilor României.

Partidul Conservator consideră actuala reglementare discriminatorie, cu atât mai mult cu cât nu respectă art.90 al Tratatului Comunităţii Europene care interzice statelor membre introducerea taxelor prin care să discrimineze direct sau indirect produsele din alte ţări membre în competiţia cu produsele similare autohtone.

În condiţiile în care există precedentul creat de către Ungaria în privinţa returnării sumei integrale proprietarilor de autovehicule care au plătit respectiva taxă, se impune modificarea Codului fiscal, astfel încât să fie armonizat cu legislaţia europeană în domeniu şi redefinirea componentei de mediu din formula de calcul a acestei taxe, în aşa fel încât să fie suportabilă şi plătibilă de către populaţie, indiferent de venitul fiecărui cetăţean.

În concluzie, Partidul Conservator nu susţine moţiunea simplă cu tema "Anulaţi taxa de primă înmatriculare" iniţiată de către deputaţii P.D-L. şi Grupul nostru parlamentar nu va vota această moţiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Urmează la cuvânt din partea Grupului P.S.D., domnul deputat Iulian Iancu.

Avem, de asemenea, două solicitări de drept la replică din partea domnului deputat Duvăz şi a doamnei deputat Aura Vasile.

Suspend lucrările. Ne întrunim la ora 19, în Camerele reunite. Mâine dimineaţă, la ora 10, vom relua continuând acest punct de pe ordinea de zi.

(Şedinţa s-a încheiat la ora 18,00)