Parliamentary debates

Domnul Mircea-Dan Geoană:

În final dau cuvântul domnului Lucian Croitoru, candidat desemnat pentru funcţia de prim-ministru, pentru o intervenţie în finalul acestei părţi a dezbaterii noastre.

Vă rog. (Aplauze.)

Domnul Lucian Croitoru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Nu am de adăugat, faţă de ceea ce v-am spus în discursul pe care l-am ţinut la începutul acestei şedinţe, vreau numai să precizez că mesajele de acolo trebuie luate cu maximum de responsabilitate şi vă invit să faceţi acest lucru atunci când veţi apela la conştiinţa dumneavoastră în momentul votului.

Daţi-mi voie să am şi eu două referiri la unele remarci pe care le-au făcut doi dintre colegii dumneavoastră.

În legătură cu mine, s-a vorbit de nesimţire politică şi pentru că mă gândesc că şi fiica mea urmăreşte la televizor această şedinţă a Parlamentului, s-ar putea întreba în ce sens este tatăl ei nesimţit politic.

Nu am nesimţire politică, nu acesta este motivul pentru care am venit în faţa Parlamentului, am venit pentru că am simţirea financiară pe care am încercat să v-o descriu în detaliu în cuvântul meu pe care le-am rostit acum aproape o oră.

Am fost întrebat ce caut aici. Nu cred că în faţa Parlamentului, nu cineva din Parlament trebuie să mă întrebe ce caut aici. Urmez procedurile constituţionale şi am venit să-mi fac datoria. Mi s-a încredinţat de către Preşedintele României acest mandat, am înţeles să-l duc la cap.

Şi, pentru că am văzut că s-a apelat de multe ori la religie, la versuri, am să-i spun şi eu domnului Crin Antonescu, pentru care am, în principiu, tot respectul, că recitând din Blaga:

"Pelerini prin Indii sunt.

ei trec râuri, codri, munte, şi se fac ei înşişi puncte,

când o ţin spre locul sfânt

la Banares, la Madura,

îşi întind în praf făptura.

gândul lor e dovedit.

Omul nu-i decât măsura

unui drum de împlinit."

De aceea, sunt, domnule Antonescu, astăzi aici. (Aplauze.)

Vă rog să-mi permiteţi să fac câteva referiri la Banca Naţională a României pentru că domnul senator Varujan Vosganian m-a invitat, în acest sens. Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice, dar şi cu alte instituţii cooperează, din câte ştiu eu, se întâlnesc o dată pe săptămâni, pentru lucruri tehnice, pentru reglarea lichidităţilor pe piaţă, pentru a vedea nevoile de finanţare ale ministerului, pentru a vedea disponibilităţile de lichiditate. Fac asta o dată pe săptămână.

Eu personal, din 2005, în continuu, am avertizat, în calitatea mea de reprezentant al României la FMI, dar şi de prieteni al domniilor lor, al domnului Vlădescu, al domnului Varujan Vosganian, al domnului Pogea. Le-am spus de multe ori că finanţele publice nu sunt pe un drum bun. Le-am spus de multe ori că va veni criza mondială şi a venit în 2007. Le-am spus că politica fiscală care este înfăptuită şi care a fost înfăptuită nu este cea adecvată.

Dar, pentru că domnul Vosganian este şi scriitor, daţi-mi voie să-i spun şi dânsului în versuri. (Vociferări, râsete în sala de şedinţe.)

Am încercat să-i transmit în următorul mesaj despre politica fiscală şi despre criza mondială care avea să vină.

"Din prag un gând se uită lung.

să-l las în casă? să-l alung?

cuvânt încerc-a se rosti:

veni-va zi! Veni-va zi!" Şi a venit, domnule Vosganian! (Aplauze.)

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului.

Vă mulţumesc, doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor.

Şi, vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor parlamentari pentru timpul pe care mi l-aţi acordat.

Mulţumesc. (Aplauze, urale din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

După acest moment poetic, un drept la replică din partea domnului Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Mihai Eminescu: "Era pe când nu s-a zărit, /Acum îl vezi şi nu e!" (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)