Parliamentary debates

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intrăm la punctul 3 al ordinii de zi, avem dezbaterea moţiunii simple iniţiată de 66 de deputaţi, membri ai Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC.

Biroul permanent şi Comitetul liderilor de grup vă propun următorul desfăşurător: moţiunea simplă va fi prezentată de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor; grupurilor parlamentare li se alocă timpul maxim corespunzător numărului membrilor rezultat din alegeri, luându-se în calcul câte 20 de secunde. Astfel: PDL - 39 minute; PSD+PC - 38 minute; PNL - 22 minute; UDMR - 7 minute; Minorităţile naţionale - 6 minute; Grupul deputaţilor independenţi - 5 minute; deputaţii independenţi fără apartenenţă la un grup al deputaţilor - un minut.

Dacă sunt observaţii în legătură cu acest desfăşurător? Nu sunt.

Vă supun la vot. Vă rog să votaţi.

Voturi pentru?

Haideţi să folosim cartela electronică. Aţi pregătit cartelele? Este în regulă.

Vă rog să votaţi. Votul este deschis.

Votul s-a încheiat: 106 voturi pentru; un vot împotrivă; 3 abţineri.

Propunerile au trecut.

Dacă aşa cere procedura, întreb dacă este cineva dintre semnatari care doreşte să-şi retragă semnătura. Nu.

Vă reamintesc, în acelaşi timp, că la moţiunea simplă nu pot fi făcute amendamente.

Domnul deputat Antohi este cel care va da citire moţiunii.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Antochi:

Doamna preşedinte,

Domnule ministru,

Domnilor secretari de stat,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Subsemnaţii, deputaţi ai Partidului Social Democrat şi ai Partidului Conservator, menţionaţi în anexa la prezenta moţiune, membri ai Camerei Deputaţilor în legislatura 2008 - 2012, în temeiul art.112 din Constituţia României şi în temeiul art.158 şi 164 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, înaintăm prezenta moţiune simplă cu tema: "Programul naţional pentru agricultură şi dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 - falimentul fermierilor din România".

În ultimii ani, mai multe organisme internaţionale au organizat dezbateri, fiind sesizate de discrepanţa dintre creşterea populaţiei planetei şi asigurarea produselor alimentare. Numai în anul 2009, Uniunea Interparlamentară (UIP) a organizat o sesiune specială pe tema alimentaţiei, adoptând o rezoluţie prin care recomanda parlamentelor ţărilor membre să analizeze posibilitatea de a influenţa prin legislaţii, decizii în spiritul acestei rezoluţii.

Primul forum internaţional care a organizat o dezbatere pe tema securităţii alimentare a populaţiei lumii a fost Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). În esenţă, rezoluţiile celor două organisme se referă la responsabilizarea parlamentelor naţionale, a guvernelor şi a instituţiilor din domeniul cercetării, producţiei, procesării şi comerţului alimentelor pentru a asigura:

• randamente maxime în producţia agroalimentară, ţinând seama de faptul că suprafaţa de producţie este limitată;
• intervenţia parlamentelor şi guvernelor pentru a asigura finanţarea producţiilor agricole la nivelul fiecărei naţiuni în vederea punerii în valoare la capacitate maximă a potenţialului pedoclimatic;
• finanţarea redistribuirii produselor agroalimentare, având în vedere că în zone întregi ale globului, sute de milioane de oameni sunt subnutriţi şi milioane de oameni datorează decesul lipsurilor grave din alimentaţie;
• îmbunătăţirea calităţii şi structurii sortimentelor alimentelor, ţinând seama că în alte zone populaţia a devenit obeză.

România, ca membră a Uniunii Interparlamentare, a Uniunii Europene şi a FAO, are obligaţia de a respecta rezoluţiile şi recomandările acestor foruri internaţionale, cu atât mai mult cu cât la lansarea fiecărui program de guvernare, grupurile politice care asigură majoritatea parlamentară prezintă în Parlament un program de angajamente asumate atât faţă de instituţiile mondiale şi europene la care am aderat, cât şi faţă de toţi cetăţenii României.

Ţările membre ale Uniunii Europene, în ultimii doi ani, trec printr-o criză financiară şi economică bine cunoscută. Cu toate acestea, la capitolul securitate alimentară, puţine sunt ţările europene care-şi permit să nu pună în valoare principalele materii prime de care dispun, şi anume pământul, apa şi buna tradiţie în lucrarea pământului.

Numai Guvernul României face o excepţie deoarece, pentru anul agricol 2010, nu a asigurat niciun fel de resurse bugetare pentru a pune în valoare condiţiile favorabile, în special ca urmare a rezervelor de apă din sol, care în acest an sunt cele mai favorabile din ultimii zece ani.

Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2010 este constituit, la capitolul Cheltuieli efective, la o valoare de peste 3 miliarde de lei. Din această valoare, 1.980 milioane reprezintă plata datoriilor restante către fermieri pe anul 2009; restul sunt cheltuieli cu personalul. Numai 220 milioane de lei, adică 0,02% din p.i.b., reprezintă cheltuieli sub forma sprijinului de stat pe care Guvernul României l-a planificat pentru a fi acordat fermierilor, şi aceasta, subliniem cu ghilimelele de rigoare, pentru a aduce la rentabilitate maximă întreaga producţie agricolă.

Având în vedere cele prezentate mai sus, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat şi Partidului Conservator a insistat, în perioada dezbaterii bugetului şi a obţinut votul majoritar al comisiilor reunite pentru agricultură, silvicultură şi servicii specifice, precum şi al comisiilor de buget-finanţe-bănci, pentru a suplimenta bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2010, cu suma de 2100 milioane de lei.

Plenul a respins acest amendament şi a luat act de angajamentul Guvernului, prin Ministerul de Finanţe, că până la sfârşitul lunii februarie vor fi achitate fermierilor toate datoriile din 2009 şi, tot până la sfârşitul lunii februarie, se va prezenta lista negociată cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru capitolele la care fermierii români pot primi subvenţii din fonduri europene şi din fonduri naţionale.

Situaţia actuală a onorării angajamentelor luate de Guvern faţă de agricultori la adoptarea bugetului este următoarea:

Până la sfârşitul lunii martie, din banii pentru plata datoriilor din 2009, s-au plătit fermierilor doar 1460 milioane lei, iar la data de 22 aprilie - dată la care a fost redactată prezenta moţiune simplă - a rămas restantă suma de 520 milioane lei, deci fermierii români finanţează statul.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.14 din 2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, a fost adoptat de Comisia de agricultură doar la începutul lunii aprilie. Proiectul de lege, nefiind ordonanţă de urgenţă, intră în aplicare după promulgare şi publicare în Monitorul Oficial, iar de unele subvenţii, cum ar fi parte din acciza pentru motorină, fermierii nu vor putea beneficia în acest an agricol, deoarece campania de însămânţări este aproape încheiată, iar fondurile nu se alocă retroactiv. Deci: fermierii finanţează statul.

Nesubvenţionarea accizei pentru motorină, pentru agricultura, duce la creşterea tuturor preţurilor produselor agroalimentare. Peste tot în Europa motorina (acciza) este subvenţionată (motorina agricolă).

Intenţia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a adopta această reglementare atât de târziu nu va debloca sectorul agricol în acest an. Astfel, vor exista serioase repercusiuni asupra producţiei din acest an şi, implicit, asupra rezultatelor economice ale societăţilor care activează în agricultură.

Nu există nicio iniţiativă legislativă care să reglementeze situaţia ajutoarelor de stat şi, de aceea, anul agricol 2009-2010 este compromis.

Conform rapoartelor Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Şişeşti", în fiecare an, datorită defrişărilor necontrolate de vegetaţie forestieră din păduri compacte şi de pe zonele consolidate biologic, 100 de milioane de tone de sol fertil sunt transportate, prin eroziune, colmatând albia râurilor şi acumulările de apă, însemnate suprafeţe fiind afectate de inundaţii, pe de o parte, iar pe de altă parte, anual sunt afectate de secetă peste 4 milioane de hectare de terenuri agricole.

Camera Deputaţilor a constituit în 2009 o comisie de anchetă care a întocmit un raport. Raportul scotea în evidenţă faptul că în zonele irigate, din aproximativ 3 milioane de hectare - din care mai sunt funcţionale circa 1,5 milioane de hectare - dacă nu se irigă, se obţin producţii care nu acoperă nici cheltuielile de înfiinţare a culturilor.

Cu toate acestea constatăm următoarele:

• în bugetul agriculturii pentru 2010, Guvernul nu a acordat nicio sumă pentru subvenţionarea irigaţiilor;
• viramentul sumelor din penalităţile la energia electrică pentru irigaţii, ale anului 2009, către organizaţiile utilizatorilor de apă şi Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, nu s-au făcut nici până astăzi, deşi ministerul a avut o înţelegere cu Liga Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România să facă plăţile până pe 26 februarie 2010.

În prezent, staţiile de pompare, de repompare şi punere sub presiune sunt debranşate de la reţeaua de energie electrică din cauza neplăţii de către guvern a subvenţiei, precum şi a penalităţilor, iar furnizorii privaţi de energie electrică nu rebranşează consumatorii de apă la reţelele electrice până nu se plătesc datoriile.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu a răspuns Ligii Utilizatorilor de Apă nici cu privire la plăţile restante, nici la iniţiativa trecerii irigaţiilor sub incidenţa situaţiilor de urgenţă.

În acest fel, măsura reprezentând principala formă de combatere a deşertificării zonei de sud-est a României nu s-a concretizat într-o hotărâre de Guvern. Mai concret, astăzi nicio asociaţie de udători nu poate iriga, deşi starea de umiditate a solului impune aplicarea udărilor atât la culturile de toamnă, cât şi la cele înfiinţate în această primăvară.

Un important număr de fermieri au contractat credite bancare, la care plătesc dobânzi, pentru cofinanţarea proiectelor de modernizare şi/sau de dotare cu utilaje de irigaţii, precum şi pentru investiţii de punere în funcţiune a unor staţii de pompare care, în prezent, nu sunt asigurate cu surse de apă. Din cele prezentate mai sus rezultă că nici în acest an fermierii nu vor putea utiliza sistemele de irigaţii rămase în funcţiune.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, invoca zilele trecute acordarea sprijinului pe unitatea de suprafaţă de 150 euro-hectar, inclusiv pentru terenurile care rămân nelucrate.

Chiar nu ştie preşedintele României cu câtă întârziere şi la ce nivel, faţă de subvenţiile care se acordă fermierilor din alte ţări europene, se situează acestea pentru fermierii români?

În campania din această primăvară, în baza unei adeverinţe emise de APIA, s-a primit de la băncile comerciale, cu dobândă, doar subvenţia pe hectar, care se plăteşte din fondurile Uniunii Europene, iar subvenţia naţională, care reprezintă aproximativ 50% din suma totală, nu s-a acordat.

La fel ca în cazul încasării subvenţiilor din decembrie 2009 pentru animale, fermierii pot încasa această subvenţie doar printr-un credit bancar, a cărui dobândă este suportată de aceştia. Deci: fermierii subvenţionează statul.

La creditele bancare, prin aplicarea Legii nr.150, fermierii, până în anul 2010, beneficiau de o subvenţionare cu până la 30% din valoare creditului rambursat la termen. În anul 2010, statul nu subvenţionează nici măcar dobânda bancară la creditul pentru agricultură, aşa cum, de fapt, este reglementat în multe ţări din Uniunea Europeană.

Referitor la garanţii, băncile nu iau în considerare garanţiile Fondului de Garantare Agricolă.

În acest moment, statul obligă agricultorii să se asigure la societăţile de asigurări, dar aceste firme nu pot asigura seceta şi îngheţul. Se ştie că România se află într-o zonă în care aceste fenomene sunt des întâlnite.

Nu s-au plătit nici până în prezent datoriile statului către fermieri provenite din asigurări şi calamităţi naturale, potrivit Legii nr.381. Deci: fermierii subvenţionează statul.

Pentru toate aceste modalităţi de subvenţionare a statului de către fermieri, apreciem că afirmaţia preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, că în ultimii 10 ani s-au acordat subvenţii de circa 30 de miliarde şi s-au încasat doar 400 milioane de lei din agricultură este nereală, demagogică şi politicianistă.

Aceste aspecte în care Guvernul Boc şi/sau Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu se implică prin decizii politice, neimplicare cu grave consecinţe pe drumul falimentării agriculturii, sunt:

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare îi dau cuvântul domnului ministru Dumitru. Aveţi la dispoziţie, domnule ministru, 50 de minute în total, intervenţia de început şi concluziile la final.

Domnul Mihail Dumitru (ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale):

Doamnă preşedinte,

Domnilor vicepreşedinţi,

Stimate doamne şi domni parlamentari,

Am ascultat cu interes deosebit conţinutul moţiunii simple. Problemele ridicate şi lucrurile ce mi se impută mie, ca ministru, şi Guvernului din care fac parte şi voi încerca să răspund punctual la fiecare dintre problemele ridicate în moţiune.

Aş vrea să menţionez încă de la început că temele concrete ale moţiunii pleacă de la realităţile sectorului agricol românesc, de la multitudinea de probleme ce s-au acumulat în decursul ultimilor 20 de ani, dar pentru care nu s-au găsit niciodată soluţii adecvate.

Dar dacă într-adevăr aţi aşteptat de la mine, ca ministru, să rezolv toate aceste probleme în cinci luni de mandat, vă spun că niciun ministru nu le poate rezolva într-un timp atât de scurt, mai ales în contextul economico-financiar actual.

Mai degrabă aş spune că deficienţele semnalate sunt reflectarea marilor probleme ale agriculturii româneşti din perioada de tranziţie, şi anume, cele referitoare la structura exploataţiilor, funcţionarea pieţelor, finanţarea agriculturii şi administraţia agricolă.

Aş dori să vă amintesc că am preluat ministerul pe 22 decembrie 2009, după o situaţie de interimat la conducerea ministerului şi după o guvernare de 3 luni, în care Guvernul demis prim moţiune de cenzură asigura numai funcţionarea curentă, neputând emite acte normative ce definesc noi politici. Aceasta se întâmpla în ultimele luni în care România mai putea încă adopta măsuri legale, necesare evitării unei întreruperi bruşte a regimului tranzitoriu al ajutoarelor de stat în agricultură.

Există o responsabilitate politică aici, care nu-mi aparţine mie, ca ministru, nici Guvernului din care fac parte.

La 31 decembrie 2009 a expirat perioada de tranziţie în care, conform tratatului de aderare, România putea continua să acorde subvenţii care nu erau conforme cu regulile concurenţei şi ajutoarelor de stat din Uniunea Europeană.

Au încetat, astfel, să mai existe 56 de scheme de ajutor de stat, în locul cărora nu s-a pregătit nimic în schimb în cei trei ani şi nici anul trecut.

Trebuie să vă amintesc faptul că în perioada 2007-2009 statul român a continuat să subvenţioneze puternic agricultura, atât prin toate instrumentele folosite până la momentul aderării, alocând importante fonduri de la bugetul naţional, cât şi prin fondurile europene care cresc gradual de la an la an.

Valoare sprijinului total efectiv, acordat anual agricultorilor, a fost de aproximativ 1,3 miliarde de euro de la bugetul de stat, la care se adaugă sumele de la Uniunea Europeană, în creştere graduală de circa 700 de milioane de euro în anul 2009. Acestea nu includ şi sumele acordate prin SAPARD şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Din punctul meu de vedere, România trebuia să reducă progresiv formele vechi de sprijin şi să folosească întreaga perioadă de tranziţie de trei ani pentru înlocuirea treptată a ajutoarelor neconforme cu cele conforme. Strategia aleasă: "Să dăm acum, cât mai putem, cât mai mult!" îşi arată acum roadele. La acestea se adaugă astăzi criza financiară, care diminuează radical resursele disponibile în bugetul naţional.

Nevoile reale de sprijin ale agriculturii României, cât şi alocările bugetare generoase, aprobate în această perioadă de Guvern şi Parlament, în diferitele lor compoziţii politice, au făcut ca în fiecare din ultimii trei ani să nu poată fi onorate la timp toate angajamentele faţă de fermieri. Astfel, restanţe corespunzătoare anilor 2007-2009 au fost între 200 şi 400 de milioane de euro pe an. S-a instituit, în acest fel, un proces absolut nesustenabil, de rostogolire a datoriilor făcute într-un an pe bugetul anului viitor, ajungându-se la finele anului 2009, în condiţiile unui buget de austeritate, ca totalitatea resurselor bugetare din 2010 să fie folosite aproape exclusiv pentru plata angajamentelor anului trecut.

Din 2,02 miliarde lei bugetate în 2010 pentru subvenţii, 1,8 miliarde sunt datoriile anului 2009. Acesta este bugetul pe care l-am preluat în ziua investirii mele.

Mi-au rămas, astfel, 220 de milioane lei, în limita cărora pot pregăti, aproba şi notifica ajutoare, noi forme de ajutor de stat.

Atunci când am acceptat să fiu nominalizat la funcţia de ministru eram conştient că şi dacă România nu ar fi fost afectată de criza financiară, ministerul nu ar fi putut continua subvenţionarea agriculturii cu bani de la bugetul naţional, în formele şi la nivelurile la care s-a făcut în ultimii ani. Sunt sigur că acest lucru îl cunoşteau şi membrii Parlamentului care au votat programul de guvernare şi bugetul aferent acestui an, după cum cred că îl cunoşteau şi cei care nu au votat respectivele documente.

De aceea, în condiţiile alocărilor bugetare limitate, ceea ce am făcut a fost să gestionez cât mai bine fondurile naţionale şi europene avute la dispoziţie, pentru a asigura îndeplinirea prevederilor programului de guvernare.

Am preluat un minister afectat de instabilitatea conducerii în ultimul an şi a trebuit să rezolv într-un timp destul de scurt probleme administrative, organizatorice, legale şi funcţionale ce aşteptau de mai bine de un an. Desigur, aceste aspecte nu se văd din afara ministerului.

Pe planul strategiei, reglementării şi sprijinirii sectorului agricol am încercat să redau coerenţa actului guvernamental şi să prioritizez acţiuni în funcţie de urgenţa lor.

Am acţionat, astfel, pe următoarele paliere:

1. În condiţiile în care posibilitatea reală a introducerii de noi forme de ajutor de stat, din resurse naţionale, rămânea foarte limitată, ne-am concentrat atenţia prioritar pe utilizarea tuturor resurselor disponibile din fonduri europene FEGA, FEADR-FEP şi pe absorbţia fondurilor comunitare.

În primele patru luni de la învestire am adoptat cadrul legal şi procedural şi am comunicat Comisiei Europene criteriile de acordare a următoarelor programe cu fonduri comunitare, care riscau să fie pierdute, datorită nepromovării anul trecut a actelor normative necesare: programul naţional apicol pe 2010 - 1,5 milioane de euro; ajutor de criză pentru sectorul laptelui - 5 milioane de euro; ajutor pentru tomatele pentru procesare - circa 1 milion de euro; programul fructele în şcoli - 5 milioane de euro; schema de sprijin pentru producătorii de lapte din zonele defavorizate - 22 de milioane de euro; schema pentru agricultura biologică - 3 milioane de euro; programul pentru persoanele defavorizate pe 2010 - 27 de milioane de euro.

2. Am creat cadrul legal general pentru ajutorul de stat şi am pregătit 13 scheme de ajutor de stat aferente.

Cadrul general îl reprezintă promovarea şi aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2010, aprobată prin Legea nr. 74/2010. Pentru cele 13 scheme am elaborat hotărârile de Guvern necesare, care au fost trimise formal sau informal Comisiei Europene.

Lipsa resurselor bugetare mi-a permis până acum, însă, promovarea şi aprobarea unei singure scheme de ajutor, şi anume, Hotărârea de Guvern nr.408/2010 privind acordarea ajutorului pentru reducerea accizei la motorină, pentru care primim aprobarea comisiei pe 26 mai, deci mâine, 2010.

Pentru alte cinci hotărâri de Guvern procesul de avizare interministerială a fost stopat la Ministerul Finanţelor, din lipsa resurselor bugetare.

Am promovat şi aprobat în Guvern memorandumul pentru acordarea plăţilor naţionale complementare directe în anul 2010, atât pentru sectorul vegetal, cât şi pentru cel animal şi în baza acestuia am pregătit actele normative necesare acordării ajutorului - hotărârea de Guvern şi ordine de ministru.

Am permis depunerea cererilor pentru PNCD, pentru plăţile naţionale complementare directe pentru culturi de câmp şi pentru ovine.

În condiţiile reducerii substanţiale ale cheltuielilor bugetare pentru încadrarea în deficitul bugetar convenit cu FMI, resursele bugetare acordării acestor forme de sprijin lipsesc din proiecţia bugetară actuală.

Am elaborat şi promovat o serie de acte normative pentru aplicarea legilor care erau restante de multă vreme şi care nu erau rezolvate. Până la 30 aprilie am pregătit şi aprobat 41 de proiecte de acte normative şi 49 de ordine de ministru. Alte 28 de acte normative se află în proces de avizare internă şi interministerială.

Doamnelor şi domnilor,

Permiteţi-mi acum să răspund pe scurt la fiecare dintre problemele indicate în moţiunea simplă, pentru a vă aduce la cunoştinţă modul în care le-am rezolvat sau propunem să le rezolvăm.

Plata datoriilor pe 2009

În luna mai am achitat 99,6% din datoria restantă din anul 2009.

Aşa cum am menţionat anterior, bugetul ministerului cuprinde în cea mai mare parte datorii. Plata datoriilor restante a fost făcută astfel: 366 de milioane în ianuarie, 808 milioane în februarie, 226 de milioane în aprilie, 232 de milioane în luna mai.

După cum puteţi observa, 72% din datorii au fost achitate până la sfârşitul lunii februarie, iar restul de 28% s-a făcut până la jumătatea lunii mai.

Permiteţi-mi să nu fiu de acord cu concluzia dumneavoastră că fermierii finanţează statul, deoarece fermierii au insistat şi încă insistă ca aceste forme de sprijin să fie promovate, chiar şi în absenţa resurselor bugetare.

Cu sprijinul şi garanţiile ministerului, în contul acestor angajamente s-a stabilit un mecanism de creditare: fermier - APIA - FGCR - bancă. Prioritate la plata datoriilor o au fermierii care au accesat credite prin acest mecanism.

Plata subvenţiilor pe suprafaţă

În ceea ce priveşte subvenţiile pe suprafaţă, din fonduri europene şi fonduri naţionale pentru anul 2009, termenul legal de plată este între 1 decembrie 2009 şi 30 iunie 2010.

În octombrie - noiembrie 2009 a fost acordat un avans de 70% din sumele din FEGA unui număr de circa 800.000 de fermieri, iar plata diferenţei de 30% şi a sumelor alocate de la bugetul naţional pentru PNCD este în derulare.

Obiectivul Guvernului este plata integrală în termenul legal pentru a evita penalităţi din partea comisiei.

Până în prezent au fost finalizate plăţile pentru peste 700.000 de fermieri, pe o suprafaţă de 7 milioane de hectare, adică 82% din suprafaţă, şi sunt în proces de autorizare la plată alţi 200.000 de fermieri, pentru o suprafaţă de peste 1 milion de hectare.

Ajutoare de stat

Aşa cum am menţionat anterior, cadrul legal privind ajutoarele de stat a fost elaborat şi aprobat.

Ordonanţa Guvernului nr.14 şi Legea nr.74/2010 au fost aprobate. Am urmărit personal această lege-cadru, pe întreg parcursul legislativ, până la promulgare. Am fost prezent în comisii, la discutarea acesteia şi la votul în plen. Am cerut aprobarea în procedură de urgenţă a legii, tocmai pentru a putea elabora schemele de ajutor de stat.

Indiferent de viteza de adoptare a cadrului legal naţional, niciun ajutor de stat nu poate intra în vigoare înainte de aprobarea de către Comisia Europeană şi nu funcţionează retroactiv.

Subvenţionarea motorinei

Hotărârea de Guvern nr. 408/2010 privind aprobarea acordării unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură a fost aprobată, publicată, iar notificarea către comisie a fost făcută, iar decizia de aprobare va fi luată pe 26 mai.

Prin această schemă multianuală pe trei ani, pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, respectiv în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare, se stabileşte o acciză redusă de 21 de euro pe 1000 de litri, reducere maximă acceptată de legislaţia europeană.

Fermierii vor beneficia de acest ajutor de la data deciziei de aprobare, deci inclusiv în anul agricol 2010, pentru campania de recoltare ce va începe în curând şi pentru campania de toamnă.

Celelalte ajutoare de stat

Aşa cum am precizat anterior, am pregătit un pachet de 13 scheme de ajutor de stat. Hotărârile de Guvern sunt elaborate şi avizate, am convenit cu Ministerul Finanţelor un program de eşalonare a angajamentelor şi plăţilor, astfel încât, cu încadrarea în proiecţia bugetară multianuală pe următorii trei ani, să putem promova toate aceste măsuri prioritare.

Analizăm şi alternativa preluării unora dintre aceste scheme în cadrul programului naţional de dezvoltare rurală, degrevând astfel o parte din bugetul de stat pentru costurile bugetare aferente.

Irigaţiile

În ultimii ani subvenţiile acordate pentru irigaţii au crescut exponenţial. Înţeleg nemulţumirea fermierilor care până în septembrie 2009 primeau subvenţii foarte mari pentru irigat: 1.260 ron pe hectar, în condiţiile în care la 1 ianuarie 2010 aceste subvenţii au fost eliminate.

În noile condiţii, filozofia finanţării irigaţiilor trebuie schimbată, în condiţiile în care subvenţia nu mai poate fi acordată pentru costuri de operare. Soluţia este investiţia în sisteme şi tehnologii de irigare ce economisesc apa, energia şi, deci, care permit economii de costuri substanţiale.

Lucrăm, cu asistenţă de la Banca Mondială, la o actualizare a strategiei pentru irigaţii şi elaborarea unui plan de acţiuni pentru ca irigaţiile să se concentreze în zonele viabile economic şi să se asigure exploatarea sistemelor de irigaţii.

Am lansat imediat ce am fost investit măsura 125 din PNDR, finanţată din FEADR, prin care organizaţiile utilizatorilor de apă pot obţine finanţare pentru investiţiile lor.

Prin această măsură se acordă finanţare nerambursabilă, în limita a 1 milion de euro pe organizaţie a utilizatorilor de apă, pentru infrastructura de irigaţii din proprietatea acestora.

În sesiunea 15 martie - 15 aprilie 2010 au fost depuse 36 de proiecte de către organizaţiile utilizatorilor de apă, care au în exploatare infrastructura de irigaţii pe un teritoriu cu o suprafaţă de 161.000 de hectare.

În cea de-a doua sesiune de depunere a proiectelor pentru măsura menţionată, care se va organiza în perioada 15 octombrie - 15 noiembrie 2010, vor fi alocate fonduri nerambursabile în valoare de 148 de milioane de euro.

Pentru sistemele mari de irigaţii aflate în proprietatea ANIF se continuă finanţarea din fonduri publice, prin proiectul "reabilitarea şi reforma sistemului de irigaţii", a lucrărilor de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din sistemele Sadova-Corabia din judeţele Dolj şi Olt, terasa Viziru şi terasa Brăilei din judeţul Brăila şi câmpia Covurlui din judeţul Galaţi, precum şi achiziţia de dotări necesare funcţionării irigaţiilor.

Până în prezent au fost achiziţionate 141 de debitmetre pentru 126 de staţii de pompare, de punere sub presiune, proprietate a 48 de OAI-uri, iar documentele pentru încă 54 debitmetre pentru 41 de s.p.p.-uri aparţinând la 35 de OAI-uri sunt în procesul de evaluare.

Vom recepţiona în luna iulie lucrările de reabilitare pentru o suprafaţă de 40.000 de hectare din sistemul de irigaţii Sadova-Corabia.

Ministerul a purtat discuţii cu furnizorii de energie şi cu Agenţia Naţională pentru reglementarea energiei, pentru contractarea de energie ieftină pentru sistemul naţional de irigaţii şi analizăm condiţiile în care ANIF şi OAI-urile pot deveni consumatori eligibili pentru a cumpăra energie ieftină.

Reducerea accizei la motorină se aplică şi utilizatorilor de apă. Astfel, fermierii care irigă cu pompe pe motorină vor putea achiziţiona motorina cu acciza redusă de la 293 de euro pe 1000 de litri la 21 de euro pe 1000 de litri, în limita a 50 de litri pentru 1000 metri cubi de apă pompată.

În ceea ce priveşte restanţele la plata energiei electrice pe anul 2009, acestea au fost plătite în februarie 2010, iar penalităţile pentru energia consumată pentru irigaţii în anul 2009 de către ANIF şi organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii au fost achitate la începutul lunii mai. Până în prezent au fost puse sub tensiune un număr de 314 staţii de pompare, din care funcţionează, în corelare cu cererile de apă, un număr de 105.

Pentru anul 2010 ANIF a încheiat contracte cu beneficiarii pentru o suprafaţă de 413.000 de hectare, din care 410.000 de hectare cu OAI-urile.

Campania de irigat a început în 2010, pe data de 17 mai, irigându-se o suprafaţă de 8.500 de hectare.

Finanţarea agriculturii

MADR mediază permanent relaţiile dintre fermieri şi bănci. Protocolul cu băncile privind acordarea de credite în contul subvenţiilor va fi reînnoit. Toate formele de sprijin sunt luate în calcul pentru acordarea de credite, nu numai cele din fonduri europene.

Anul trecut, beneficiarii CNDP-ului pe bovine au fost eligibili. Aceasta este o alternativă oferită fermierilor, şi nu o obligaţie. Nimeni nu-i poate obliga pe fermieri să ia un credit, în contul subvenţiei, dar cei care doresc să o facă, o pot face.

Creditul agricol

Subvenţionarea dobânzii la credite pentru producţie şi acordarea de prime pentru cei ce rambursează creditul înainte de data scadentă nu mai este posibilă în forma prevăzută de Legea creditului nr. 15072003.

Această schemă va fi înlocuită cu o schemă de ajutor de stat temporară privind asigurarea accesului la finanţare în agricultură, sub forma subvenţionării ratei dobânzii la credite bancare contractate de producătorii agricoli şi procesatorii de produse agricole cu instituţiile de credit sau cu instituţiile financiare nebancare în anul 2010.

Proiectul legislativ în cauză este inclus pe Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe pe timpul vacanţei parlamentare, iar ministerul a elaborat deja proiectul de ordonanţă.

Despăgubirile privind calamităţile

Sunt acuzat că nu am acordat despăgubiri pentru calamităţi în toamna anului 2008 şi primăvara anului 2009.

Doresc să menţionez că acestea nu puteau fi acordate, dacă nu erau alocate fondurile în bugetul ministerului în 2009 şi dacă nu se elabora hotărârea de Guvern cu sumele aferente pentru anul 2009, aşa cum prevede Legea nr.381/2002.

În absenţa acestora nu există posibilitatea legală pentru acordarea de despăgubiri.

Legea nr.381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură şi-a încetat aplicabilitatea la 31 decembrie 2009.

Ministerul a elaborat o hotărâre de Guvern pentru crearea unei scheme de ajutor de stat privind subvenţionarea primelor de asigurare. Aceasta va intra în vigoare la aprobarea ei de către Comisia Europeană.

Importul de material săditor

Potrivit legislaţiei în vigoare - şi mă refer aici la Ordinul nr. 257/2002, modificat prin Ordinul nr.461/2006 - importul de material săditor din alte ţări decât cele din Comunitatea Europeană este permis numai cu avizul ministerului şi numai pentru speciile la care se constată echivalenţa cererilor de certificare şi de protecţie a soiurilor, cu respectarea reglementărilor organismelor internaţionale în domeniul comerţului internaţional cu seminţe şi material săditor, la care România este parte.

Ministerul nu a acordat avize de import pentru material săditor pomicol şi viticol din ţări terţe şi nu am informaţii că s-ar fi făcut importuri din ţări terţe fără avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Comerţul intracomunitar se desfăşoară, însă, potrivit regulamentelor europene.

Băuturile fermentate liniştit

În ceea ce priveşte comercializarea acestora, se susţine că a fost restricţionată printr-un ordin de ministru, care în prezent este abrogat. Precizez că la această dată ordinul este încă în vigoare. Este vorba de ordinul comun al Ministerului Agriculturii, Ministerului Sănătăţii şi Autorităţii Naţionale pentru protecţia consumatorului nr. 766/1596/675/2009. Menţionez că ordinul nr. 766 a fost notificat Comisiei Europene, aşa cum prevede Hotărârea de Guvern nr. 1016 din 2004.

În plus, pentru a diminua evaziunea fiscală cu aceste produse unde gradul de contrafacere este foarte mare şi pentru o monitorizare mai riguroasă a comercializării băuturilor fermentate liniştit, ministerul a înaintat Ministerului Finanţelor Publice o propunere de accizare a acestor băuturi. Aceasta este inclusă în proiectul Ordonanţei de urgenţă pentru combaterea evaziunii fiscale care va fi aprobat mâine în şedinţa de Guvern.

În ceea ce priveşte promovarea soiurilor de marcă, ministerul, prin programul-suport, susţine promovarea imaginii vinului românesc, atât pe piaţa Uniunii Europene, cât şi pe piaţa ţărilor terţe.

În acest sens, există alocaţii financiare comunitare, care se cifrează la peste 2 milioane de euro pentru perioada 2009-2013, fonduri destinate promovării pe pieţe terţe a vinurilor cu denumire de origine controlată şi a celor cu indicaţie geografică.

Menţionăm că la această dată există în derulare programe de promovare a vinului românesc în ţări ca Japonia, China, Thailanda, Rusia, dar şi în Canada şi Statele Unite.

Programul "Primul siloz"

Anul trecut a fost lansat programul "Primul siloz". Acest program dă posibilitatea fermierilor care nu deţin spaţii de depozitare adecvate să păstreze producţia realizată pe o perioadă îndelungată şi să o valorifice pe piaţă în condiţii avantajoase după momentul recoltării, când preţul este scăzut.

În schimbul mărfii depozitate fermierul primeşte certificatul de depozit, care constituie titlul de credit negociabil, reprezentativ al mărfii, la ordin, transmisibil, fără limită de restricţii.

În anul 2009 au fost depuse cereri în vederea acordării licenţelor de depozit pentru seminţe de consum pentru o capacitate de depozitare de 5.325.000 de tone.

Comisia pentru acordarea licenţelor de depozit a eliberat un număr de 174 de licenţe de depozit, pentru 95 de operatori economici, capacitatea de depozitare licenţiată până în prezent fiind de 3.747.000 de tone, reprezentând 70% din capacitatea solicitată prin cererile înregistrare la Ministerul Agriculturii.

Până în prezent, au fost distribuite, din cele 10 mii de certificate tipărite de Fondul de garantare, un număr de 1.220 de certificate de depozit pentru 12 operatori economici care deţin o capacitate de licenţă de 795 de mii de tone, reprezentând 21% din capacitatea licenţiată.

Pe seama acestor certificate, depozitarii au primit credite bancare în valoare de 10 milioane de euro, corespunzător cantităţii seminţelor de consum evidenţiate pe certificatele de depozit.

Având în vedere că programul a fost lansat în luna septembrie anul trecut şi datele menţionate mai sus, consider că programul este funcţional şi va putea fi folosit cu succes în următoarea campanie de recoltare.

Programul "Fructele în şcoli"

Pentru Programul de distribuire a fructelor în şcoli, ministerul a demarat pregătirea cadrului legislativ pe 26 ianuarie 2010. Deşi normele comunitare de implementare a programului s-au publicat în Jurnalul oficial în data de 8 aprilie 2009, am insistat ca acest program să înceapă în aprilie 2010, deşi era târziu, chiar dacă, la nivelul producătorilor, oferta nu mai era suficientă pentru a acoperi necesarul, pentru a nu pierde sumele alocate României de la Uniunea Europeană, pe de o parte, şi pentru a avea o perioadă minimă de implementare, pe de altă parte. De asemenea, programul viza încurajarea copiilor să consume fructe proaspete şi să-i încurajeze la un consum sănătos.

În urma acestui exerciţiu, vom avea la dispoziţie informaţii pentru a corecta, dacă este nevoie, modul de implementare începând cu anul 2010-2011.

Din discuţiile cu producătorii români, am constatat că aceştia ştiau şi aşteptau cu interes lansarea acestui program. Reprezentanţi ai acestora au fost informaţi şi consultaţi pe parcursul elaborării actelor normative, respectiv Ordonanţa nr.24/2010, dar şi a ordinului prin care se stabileau specificaţiile tehnice pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie.

Pentru anul 2010-2011, programul va fi lansat în timp, astfel încât producătorii români să fie principalii furnizori ai programului.

Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale

Problematica evaziunii fiscale, în special în domeniul achiziţiilor intracomunitare de bunuri, vizează interesul public general, iar efectele manifestării acestor fenomene constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu mai poate fi amânată. Din acest motiv, Guvernul va aproba o ordonanţă de urgenţă în următoarea şedinţă de Guvern, ce instituie măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale.

Măsurile cuprinse în acest act normativ privesc înregistrarea persoanelor impozabile, care efectuează operaţiuni de comerţ intracomunitar, în special achiziţii intracomunitare de bunuri, în vederea diminuării evaziunii fiscale în domeniul t.v.a., monitorizarea operatorilor economici care desfăşoară operaţiuni cu produse accizabile, în vederea accelerării încasării accizelor la bugetul de stat şi diminuării evaziunii fiscale în domeniu, accizarea băuturilor fermentate liniştit şi introducerea taxării inverse la anumite produse agro-alimentare - carne şi produse din carne, cereale, pâine, lapte şi produse lactate etc.

Cultivarea plantelor modificate genetic este reglementată la nivel european şi se poate face numai dacă acestea sunt autorizate de Consiliul de Miniştri sau Comisia Europeană.

Până în prezent, au fost autorizate la nivel comunitar doar porumbul mono 810, rezistent la sfredelitorul porumbului, cultivat în România pe suprafeţe foarte mici - sub 0,1% anual - şi cartoful Amflora, modificat genetic, pentru creşterea conţinutului de amidon, destinat obţinerii de amidon industrial.

Strategia pe care ministerul a făcut-o publică în ceea ce priveşte cultivarea organismelor modificate genetic este una prudentă. Dacă plantele au obţinut avizul EFSA şi în aviz se menţionează că nu au efecte negative asupra sănătăţii umane, animale şi mediului şi prezintă un avantaj economic net, atunci ministerul este în favoarea cultivării lor în România.

Fermierii sau asociaţiile de fermieri, principalii utilizatori ai fondurilor destinate pajiştilor.

Conform legislaţiei europene, utilizatorii pajiştilor, crescătorii de animale sau asociaţii ale crescătorilor de animale sunt principalii beneficiari ai plăţilor directe pe suprafaţa aferentă pajiştilor, cu condiţia respectării bunelor condiţii agricole şi de mediu.

Până în 2010, beneficiarii acestor fonduri erau, în mare parte, consiliile locale. Acestea depuneau cererea de plată în detrimentul fermierilor, blocând, astfel, accesul acestora atât la ajutorul financiar, cât şi, adesea, la folosirea păşunilor.

Ministerul a corectat legislaţia, astfel încât fermierii să aibă prioritate la accesarea fondurilor europene. în cazul în care crescătorii de animale nu depun cererea, numai atunci consiliul local poate depune această cerere.

Anul acesta, pentru întreţinerea pajiştilor se acordă aproximativ 80 de euro pe hectar. La acestea se pot adăuga sume din axa doi a PNDR-ului, respectiv plăţile pe agromediu şi plăţile pentru zone defavorizate.

Situaţia depunerii cererilor pe suprafaţă - campania 2010

La 15 mai, s-a încheiat sesiunea, de fapt, la 17 mai, s-a încheiat sesiunea de depunere a cererilor de plată pe suprafaţă pe anul 2010.

La această dată, au fost depuse la centrele locale APIA un număr de 1.052.000 de cereri, pentru o suprafaţă de 9 milioane de hectare. Aceste date arată că fermierii sunt interesaţi de aceste plăţi, iar ministerul a făcut toate demersurile necesare ca aceştia să depună în timp cererile de plată, astfel încât să nu fie penalizaţi pentru întârziere.

Absorbţia fondurilor europene

Aşa cum am menţionat şi la audieri, una dintre priorităţile mele este creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, dar şi utilizarea eficientă a acestora.

Doresc să informez Parlamentul, cu această ocazie, că ministerul pe care-l conduc are cea mai bună rată de absorbţie dintre toate fondurile europene. Fondurile din FEGA au fost anual absorbite în proporţie de circa 96%, iar, în ceea ce priveşte FEADR, rata de utilizare a alocărilor financiare este de 33%, iar gradul de absorbţie de peste 12%.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

Decizia contractării întregii alocări financiare pe Măsura 322 în două sesiuni a fost luată înaintea venirii mele la minister. Consecinţa a fost că s-a depus în mare grabă un număr de circa 1700 de proiecte în iunie-iulie 2009, în condiţiile în care se ştia că nu vor mai fi alţi bani disponibili. O mare parte a acestor proiecte a fost pregătită superficial, datorită timpului scurt avut la dispoziţie pentru pregătirea proiectelor.

Apoi, a început bătălia şi presiunile pentru selecţia proiectelor după orice criterii, altele decât prevăzute în procedura de selecţie PNDR.

Cu siguranţă că la o asemenea concurenţă, în care se alege un proiect din şapte, nemulţumirea este generală. Nu pot să vă spun ce eforturi deosebite a trebuit să facem în cadrul ministerului şi agenţiei pentru a garanta obiectivitatea procesului de selecţie. A trebuit să reverificăm aproape fiecare proiect din nou şi din nou să reacţionăm la fiecare reclamaţie şi sesizare.

Bineînţeles că aceasta a prelungit foarte mult finalizarea procesului de selecţie. Am reuşit, însă, să încheiem această selecţie pe 13 mai. Lista finală a fost publicată pe site-ul ministerului pe 15 mai, 295 de proiecte au fost propuse spre finanţare.

Ca răspuns la criza economică, am pus la dispoziţia celor care accesează fonduri europene prin fondul de garantare a creditului rural, suma de 220 de milioane de euro, pentru acordarea de garanţii. Din aceste sume, se pot acorda garanţii în valoare de 1 miliard 100 de milioane de euro.

De asemenea, instituţia noastră a negociat un comision de gestionare cu fondul de garantare de 1,35%, ceea ce reprezintă cea mai mică valoare practicată până acum la nivel bancar.

Mai mult: am în pregătire două hotărâri de Guvern pentru subvenţionarea dobânzii la credite pentru investiţii şi producţie.

De asemenea, am organizat mai multe întâlniri cu reprezentanţii sistemului bancar, în vederea deblocării creditării în agricultură şi avem semnale pozitive în acest sens. Mai mult, propun băncile semnarea cu ministerul şi cu fondul de garantare a unui protocol de bune intenţii.

Până la sfârşitul acestei luni, vom semna contracte de finanţare din fonduri europene de 1 miliard de euro, pe Măsurile 322, 312 şi 313. Măsura 312 este măsura pe microîntreprinderi în mediul rural şi 313 este măsura pe turism rural.

Spuneţi în moţiune că nu s-au accesat fonduri pe măsura 121 şi 123. Doresc să informez Parlamentul că astăzi avem 1.525 de proiecte finanţate pe Măsura 121, în valoare de 527 de milioane de euro, din care au fost plătite 162 de milioane de euro în contul beneficiarilor.

Pe Măsura 123 sunt semnate 716 proiecte, în valoare de 510 milioane de euro, din care s-au plătit 64 de milioane de euro în contul beneficiarilor.

Programul operaţional pentru pescuit

Când am preluat mandatul, situaţia implementării POP era critică, datorită întârzierilor înregistrate de-a lungul ultimilor doi ani.

În cele 5 luni de mandat, s-au făcut câţiva paşi importanţi - întărirea capacităţii autorităţii de gestiune, prin angajarea personalului, revizuirea şi aprobarea manualelor de proceduri, reluarea procesului de creditare suspendat în noiembrie 2009, datorită lipsei de personal şi modificărilor administrative, stabilirea unui calendar al lansării măsurilor, care este publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii, lansarea unor măsuri din axele 1, 2 şi 4, organizarea de întâlniri cu potenţialii beneficiari ai fondurilor.

Până în prezent, au fost depuse 16 proiecte eligibile, cu o valoare de peste 38 de milioane de euro. Sperăm ca primele contracte pe Programul Operaţional de Pescuit să se semneze în luna iulie.

Subvenţionarea cotizaţiilor asociaţiilor româneşti la Copa-Cogeca

Am încurajat, ca ministru, permanent organizarea fermierilor şi participarea lor la Grupul de lucru din cadrul Copa-Cogeca.

Consider că este deosebit de important ca producătorii români să fie reprezentanţi la nivelul organizaţiilor europene. De aceea, cred că ministerul nu a greşit când a plătit, în ultimii ani, cotizaţia fermierilor români, cu toate că nu era şi nu este obligaţia ministerului.

Situaţia actuală nu ne mai permite acest sprijin financiar. Este însă momentul în care fermierii trebuie să înceapă să-şi genereze resurse necesare din cotizaţii ale membrilor, aşa cum se întâmplă peste tot în Europa.

Sunt deschis la găsirea unor soluţii, oricare ar fi ele, pentru a asigura prezenţa fermierilor români în structurile europene reprezentative.

Legea Camerelor agricole

Înfiinţarea camerelor agricole este aşteptată cu interes atât de fermieri, cât şi de mine. Ministerul a elaborat un proiect de lege privind înfiinţarea camerelor agricole, dar, datorită apariţiei iniţiativei parlamentare, a renunţat la promovarea propriului proiect, participând activ la dezbaterile din Parlament.

Din conducerea ministerului, atât eu, cât şi colegii mei, au fost prezenţi la dezbaterile din comisiile Parlamentului pentru accelerarea acestui act normativ, deosebit de important pentru sectorul agricol, care înţeleg că este acum în faza de plen sau va ajunge la plen.

Am pregătit în minister condiţiile necesare procesului de constituire şi dezvoltare a acestor noi structuri în întreaga ţară.

ANCA

Trecerea oficiilor judeţene de consultanţă agricolă de la ANCA la consiliile judeţene s-a produs înaintea mandatului meu, printr-o decizie luată de un alt Guvern. Analizăm acum o reconfiguraţie a instituţiilor la nivel judeţean, după apariţia legii camerelor agricole.

În concluzie, doamnelor şi domnilor parlamentari, acestea sunt răspunsurile pe care le aduc la problemele ridicate de dumneavoastră.

Dacă e mult sau e puţin ce am făcut până acum, las la latitudinea dumneavoastră să apreciaţi.

Consider că obiectivele fixate pentru această perioadă a mandatului meu le-am îndeplinit, chiar dacă au fost şi unele întârzieri generate de factori pe care nu i-am putut întotdeauna controla sau din fixarea unor termene prea optimiste.

Întreg pachetul pentru ajutoare de stat este pregătit. Promovarea şi aprobarea lui depind de resursele bugetare de care dispunem acum în buget.

Combaterea evaziunii fiscale este o prioritate a Guvernului în acest sens, fiind pregătită o ordonanţă de urgenţă şi un plan concret de acţiuni.

Ministerul Agriculturii a semnat protocoale de control cu majoritatea organelor cu competenţă în control, pentru a întări şi intensifica controlul.

Transparenţa şi obiectivitatea în selectarea proiectelor cu finanţare europeană rămân unele dintre principalele mele preocupări.

Calendare transparente cu sesiuni de depunere a proiectelor sunt postate pe site-ul ministerului din primele zile când am venit în minister, atât pentru PNDR, cât şi pentru POP.

Până acum, calendarele aprobate de comitetele de monitorizare şi publicate au fost respectate integral.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc, domnule ministru. Aţi epuizat 37 de minute din totalul celor 50 pe care le aveţi la dispoziţie.

Intrăm în dezbaterea moţiunii simple.

Dezbaterea grupurilor parlamentare.

Primul vorbitor din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul deputat Gheorghe Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Domnule ministru al agriculturii,

Moţiunea simplă "Programul naţional pentru agricultură şi dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010: falimentul fermierilor din România" nu este altceva decât o manifestare ieftină, politicianistă şi demagogică a celor care mai mult de jumătate din perioada postdecembristă au condus destinele agriculturii româneşti, girând, prin managementul promovat, dezastrul actual din acest sector, pe umerii căruia, chipurile, plâng acum.

Interesant este că analizaţi, stimaţi colegi din PSD, numai perioada scursă de la 1 ianuarie 2010 şi până în prezent, ca şi cum până acum nu aţi fost în ţară, sau, mai rău, nu aţi avut niciun ministru al agriculturii în toată această perioadă şi mai ales în anul 2009.

M-am uitat, din curiozitate, pe lista semnăturilor moţiunii simple şi nu mare mi-a fost uimirea când, la prima poziţie, l-am văzut pe Victor Ponta, nimeni altul decât ginerele celui care în ultimii 10 ani a ocupat, aproape jumătate din timp, portofoliul Ministerului Agriculturii. Îl amintesc aici pe Ilie Sârbu.

Să nu-i fi povestit nimic Ilie Sârbu lui Victor Ponta din multiplele probleme lăsate de fiecare dată de domnia sa după plecarea de la minister? Se pare că da. Şi, atunci, e timpul să-i readucem aminte domnului Ponta unele de faptele de "măreţie" ale socrului din perioada când acesta era ministru al agriculturii.

1. Aţi încheiat în genunchi negocierile de aderare pe capitolul agricultură cu Uniunea Europeană. Şi asta numai pentru a vă trece la capitolul realizări în an electoral şi acest aspect, deşi ştiţi foarte bine, domnilor colegi de la PSD, că impunerea condiţiilor postaderare şi a termenului de graţie de 3 ani de zile, în termeni atât de restrictivi şi de duri vizavi de implementarea unor măsuri de susţinere (subvenţionare a unor sectoare foarte importante ale agriculturii româneşti) vă aparţine în totalitate.

Dar, aşa, acum plângeţi pe umerii ţăranilor pe care pompos îi numiţi în textul moţiunii fermieri, gândindu-vă că poate aceştia nu vor întreba cine Dumnezeului a negociat aşa de prost capitolul agriculturii, cu toate condiţiile de postaderare, fără a ţine seama de interesele României în acest sector extrem de important pentru economie.

Mă întreb şi întreb: ce trebuia să faceţi şi ce aţi făcut, domnule Ilie Sârbu, în perioada 2001-2004, când eraţi ministru al agriculturii? Nu i-aţi spus domnului Ponta, că poate nu mai semna moţiunea?

2. Vă reamintesc că la 1 ianuarie 2005, când aţi plecat de la guvernare, aveaţi obligaţia şi responsabilitatea guvernamentală de a înfiinţa şi operaţionaliza Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, tocmai pentru a pregăti perioada imediat postaderare, la 1 ianuarie 2007, de acordare a subvenţiilor ţăranilor români, această instituţie având în schema de organizare, când aţi plecat dumneavoastră, 18 angajaţi, funcţionând toţi într-un spaţiu de 6 ori 6 metri pătraţi într-o clădire din curtea Ministerului Agriculturii. Vă reamintesc că, după preluarea mandatului în 2005, au fost angajaţi aproximativ 5 mii de specialişti în structurile APIA, fapt ce a făcut posibilă şi face posibilă şi în momentul de faţă acordarea subvenţiilor pe suprafaţă.

Mă întreb şi întreb şi acum: ce trebuia să faceţi şi ce aţi făcut, domnule Ilie Sârbu, în perioada 2001-2004, la Ministerul Agriculturii? Nu i-aţi spus domnului Ponta, că poate nu semna moţiunea?

3. Plângeţi că de la 1 ianuarie 2010, motorina este nesubvenţionată, ca şi cum, în 2009, nu aţi avut ministru al agriculturii, care ştia că trebuie să pregătească actele normative necesare reducerii accizei la motorină de la 1 ianuarie 2010. Ce trebuia să faceţi şi ce aţi făcut, domnule Ilie Sârbu, la Ministerul Agriculturii, în 2009? Nu i-aţi spus domnului Ponta, că poate nu semna moţiunea?

4. Plângeţi că, vezi Doamne, datorită defrişărilor necontrolate de vegetaţie forestieră, în fiecare an, aproximativ 100 de milioane de tone de sol fertil colmatează albiile râurilor şi acumulările de apă, cu efecte dezastruoase atât în indurarea unor zone, cât şi în afectarea de secetă a aproape 4 milioane de terenuri agricole.

Stimaţi colegi,

Aş fi vrut, sincer, să nu atacaţi această problemă, s-o uitaţi pur şi simplu. Pentru că, vă reamintesc, sunteţi partidul sub ale căror guvernări, pe de o parte, au fost tăiate ilegal cele mai mari suprafeţe de pădure - aproximativ 350 de mii de hectare în perioada '91-'96, iar, pe de altă parte, sunteţi cei care au băgat în faliment cea mai mare şi mai veche societate agricolă românească - SNIF - în 2001-2004, cu efectele pe care le vedem cu toţii astăzi.

Derularea afacerii ROMAG'98 s-a făcut exclusiv în perioada 2001-2004, iar cele aproximativ 110 milioane de dolari aduşi şi-au găsit obştescul sfârşit.

Şi, pentru că ştiaţi că de la 1 ianuarie 2010, subvenţiile la irigaţii nu mai sunt posibile, fiind considerate ajutor de stat, vă întreb, domnule Ilie Sârbu, ce trebuia să faceţi şi ce aţi făcut în 2009 la Ministerul Agriculturii? Nu i-aţi spus domnului Ponta, că poate nu semna moţiunea?

5. Plângeţi că nu s-au plătit datoriile statului către fermieri, provenite din asigurări şi calamităţi naturale, vestita Lege nr.381/2002, deşi ştiaţi foarte bine că de la 1 ianuarie 2010, această formă de sprijin este considerată ajutor de stat şi trebuia înlocuită cu altă formă de sprijin, care ar fi trebuit pregătită din 2009.

Ce-i drept, dacă stau să mă gândesc bine, din 2003, un mare fermier, cu vreo 30 de mii de hectare arendate, a dat în judecată Ministerul Agriculturii pentru faptul că nu i s-au achitat despăgubirile din calamităţi. Şi, ca să vedeţi, în aproximativ 3 luni de zile, trecând prin toate fazele de judecată - de la judecătorie la Înalta Curte -, fără ca onor minister să se prezinte la vreo înfăţişare, marele fermier câştigă aproximativ 49 de miliarde de lei. Şi, atunci, mă întreb şi vă întreb: ce trebuia să faceţi şi ce aţi făcut în perioada 2001-2004 şi 2009 la Ministerul Agriculturii, domnule Ilie Sârbu? Nu i-aţi spus domnului Ponta, că poate nu semna moţiunea?

6. Consideraţi afirmaţia preşedintelui României, Traian Băsescu, referitor la faptul că în ultimii 10 ani s-au acordat subvenţii de circa 30 milioane şi s-au încasat doar 400 de milioane de lei din agricultură, ca fiind nereală, demagogică şi politicianistă.

Eu vă spun că dumneavoastră ştiţi foarte bine, ca şi mine, că preşedintele are dreptate, din două motive:

1. pentru că subvenţiile acordate în ultimii 10 ani au fost date cu dedicaţie, în special pentru clientela de partid şi iarăşi trebuie să-mi aduc aminte de modalităţile de acordare a subvenţiilor pentru achiziţionarea de echipamente de irigaţii în 2002, când, în anumite judeţe, nici nu se emisese actul normativ care să reglementeze modalitatea practică de întocmire şi depunere a documentaţiei, dar unii fermieri depuseseră astfel de documentaţii cu circa 10 zile înainte, fiind, conform principiului "primul venit, primul servit", la momentul apariţiei actului normativ respectiv;

2. în al doilea rând, tot ca exemplu, vă readuc în memorie Agenţia Domeniilor Statului. La înfiinţare, în 2001, a preluat în administrare aproximativ 600 de mii de hectare teren agricol. În 31 decembrie 2004, Agenţia Domeniilor Statului avea de încasat de la contractori, arendaşi şi concesionari, aproximativ 600 de miliarde de lei, şi asta în condiţiile în care, pe de o parte, arenda, redevenţa la cele mai multe contracte, era modică - 300-500 kg de grâu la hectar şi în condiţiile în care bonitatea terenului agricol respectiv estima o producţie medie de 3.500-4.000 kg de grâu, chiar şi mai mare, în unele zone.

Şi iarăşi mă întreb şi vă întreb: ce trebuia să faceţi şi ce aţi făcut, domnule Ilie Sârbu, în perioada 2001-2004 şi în 2009 la Ministerul Agriculturii? Nu i-aţi spus domnului Ponta, că poate nu semna moţiunea?

7. Nu pot încheia fără să aduc vorbire de absorbţia fondurilor europene şi, pe bună dreptate, la pagina 11 din textul moţiunii, dumneavoastră înşivă arătaţi că s-a pierdut un an în această privinţă. Mare adevăr! Într-un an de zile nu aţi fost capabil să definitivaţi Măsura 322, deşi, încă din septembrie, aveaţi depuse 1.600 de proiecte şi aveaţi de cheltuit 760 de milioane de euro.

Am făcut-o noi, în această primăvară. Pe bună dreptate, criticaţi pe măsurile 121 modernizarea producţiei agricole, 123 - modernizarea spaţiilor de depozitare a producţiei agricole şi colecţionarea seminţelor şi 125 - modernizarea drumurilor de exploatare agricolă şi a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare nu s-a accesat niciun leu, deşi domnul ministru al agriculturii a făcut precizarea că s-au accesat, pe fiecare măsură, un număr important de proiecte şi de bani.

De asemenea, în privinţa POP-ului, program operaţional piscicol, apreciaţi că s-a pierdut un an. Nu s-au accesat fondurile pe niciun proiect. Mai mult, s-a sugerat aplicanţilor un program să-şi retragă proiectul.

Stimaţi colegi PSD, eraţi la guvernare în 2009 şi aveaţi Ministerul Agriculturii. Nu pot încheia fără să mă întreb şi vă întreb: ce trebuia să faceţi şi ce aţi făcut, domnule Ilie Sârbu, în 2009, la Ministerul Agriculturii? Nu i-aţi spus domnului Ponta, că poate nu semna moţiunea?

Dragi colegi,

Am reamintit doar câteva dintre performanţele manageriale ale celor care au condus Ministerul Agriculturii sub mandat PSD, gândindu-mă că, poate aşa, noi, cei care suntem acum la putere, nu vom repeta isprăvile - "ale lor."

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

12 minute aţi epuizat din timpul alocat Grupului parlamentar PDL.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Viorel Ştefan. Vă rog.

Domnul Viorel Ştefan:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnule ministru,

Domnilor secretari de stat,

Apreciez faptul că sunteţi în formulă completă aici şi, sigur, discuţia este foarte serioasă şi eu am spus-o chiar la modul serios că apreciez faptul că ministrul a venit însoţit de toată echipa de conducere, pentru că este un semn de respect pentru ceea ce semnatarii moţiunii propun să se dezbată astăzi, în aula Parlamentului.

Şi trebuie să recunoaşteţi şi dumneavoastră că semnatarii moţiunii au pus în discuţii lucruri corecte, de o rigurozitate tehnică deosebită. Nu o să găsiţi în textul moţiunii niciun paragraf cu nuanţă politicianistă şi apreciez faptul că domnul ministru a răspuns în aceiaşi termeni, cu argumente tehnice, de apreciat, cu o singură diferenţă: noi, semnatarii moţiunii, semnalăm ce se întâmplă astăzi cu agricultura românească, iar domnul ministru ne-a spus, în termeni foarte corecţi, ce se va întâmpla de mâine încolo.

Din păcate, reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal a rămas undeva în tunelul timpului. Ne-a vorbit despre ceea ce a fost acum 5 ani, 10 ani. Nu ştiu, putem face un simpozion, un schimb de idei. Putem face, ştiu eu, un simpozion pe teme istorice, dacă vreţi, să vedem şi în secolul XIX ce a fost cu agricultura românească. Dar pe fermierii din România îi interesează situaţia de astăzi, şi nu numai pe fermierii din România, pe toţi cetăţenii români îi interesează situaţia de astăzi. Pentru că suntem în condiţii de criză, de scădere a puterii de cumpărare, în paralel cu un proces de creştere a preţurilor la produsele agro-alimentare. Este un subiect de maximă importanţă pentru societatea românească şi, de aceea, v-aş ruga să-l discutăm ca atare, să-l tratăm ca atare.

Este prima dată când am revelaţia faptului că poate sintagma de moţiune simplă nu este cea mai potrivită, pentru că, iată, ne obligă Constituţia să spunem că este o moţiune simplă, când, de fapt, ea abordează probleme de o complexitate deosebită - de la aspecte constituţionale, spre exemplu, vorbesc şi semnatarii moţiunii şi domnul ministru, în răspunsul dânsului, vorbeşte despre faptul că astăzi fermierii au o opţiune: să se ducă să se împrumute de la bancă cu o garanţie din partea statului, care să înlocuiască subvenţia pe care statul ar trebui să le-o acorde.

Este un mecanism pe care nu l-a inventat Ministerul Agriculturii, cel care este responsabil de politici în domeniu. Aici este aspectul de constituţionalitate. Este o soluţie pe care a dat-o preşedintele României, în afara cadrului constituţional, în luna decembrie, când fermierii, în disperare de cauză, au făcut un protest la Cotroceni. Vi se pare normal să discutăm aşa? Eu personal nu ştiu dacă, printr-o moţiune simplă, noi putem să aducem acuze preşedintelui ţării. Eu ştiu că printr-o moţiune simplă aducem critici politicilor sectoriale. Dar, iată că o gafă atrage o cascadă de alte erori care se fac ulterior.

Încălcarea de către preşedinte a Constituţiei, implicarea lui în gestiunea directă a politicilor în domeniul agriculturii ne face ca astăzi să vorbim în moţiunea simplă despre un lucru care priveşte comportamentul preşedintelui ţării.

E moţiune simplă, dar e moţiune simplă care vorbeşte despre faptul că poate am ratat o şansă pe care alţii nu au avut-o în legătură cu evoluţia crizei economice în societatea românească.

Dacă noi am fi observat ce potenţial agricol avem, dacă am fi observat cât de simplu era să direcţionăm fondurile nu spre săli de sport, patinoare şi pârtii de schi, ci spre instrumente de sprijin în agricultură, astăzi, domnul ministru nu ne-ar mai fi spus că da, există instrumente, nu există surse bugetare.

Stimaţi colegi,

Cred că în loc de un patinoar la Braşov, dacă făceam trei centre de colectare a legumelor şi fructelor, efectul ar fi fost mult mai bun din punct de vedere economic. Gândiţi-vă şi la acest aspect.

Moţiunea simplă vorbeşte despre compatibilitatea politicii agricole româneşti cu politica agricolă comună. Şi este foarte bine că ne-am propus să fim compatibili, să ne aliniem la politica agricolă comună. Dar se naşte următoarea întrebare. Faptul că noi nu am asimilat instrumentele specifice agricole comune, care astăzi pun în dificultate fermierii, producătorii români, prin faptul că ei nu pot concura de la egal la egal cu - să zicem - fermierii din Cehia.

Oare are vreo legătură cu armonizarea noastră sau compatibilizarea noastră cu politica agricolă comună? Are o mare legătură, are o legătură, pentru că orice întârziere în acest domeniu se reflectă în situaţia producătorului agricol român şi este o situaţie pe care o regăsim astăzi.

Deci, de la 1 ianuarie, nu se mai pot lua credite în condiţiile Legii creditului agricol, iar domnul ministru ne spune, pe bună dreptate, că, din mai, din iunie, nu ştiu exact de când, se va pune ceva în loc. Întrebarea este ce facem cu cei care au aplicat pe programul "fermierul", au atras fonduri pe SAPARD şi se finanţau, îşi finanţau ciclul de producţie folosind creditul agricol, iar astăzi sunt în faliment. Aceasta este întrebarea la care trebuie să dăm răspuns astăzi, nu mâine. După ce răspundem la această întrebare, ne punem problema ce facem mâine, poimâine, peste cinci, zece ani.

Sigur, domnule ministru, începutul, debutul prezentării dumneavoastră mie, personal, mi-a sunat ca un soi de autocritică sau ca o scuză. Spuneţi: "Eu abia am luat portofoliul, ştiţi, nu-mi puneţi mie în cârcă ce s-a întâmplat."

Aici, vestea proastă este că aţi preluat un portofoliu cu activ şi pasiv. Noi, care am votat împotriva programului de guvernare şi care la dezbaterile pe Legea bugetului am sesizat că lucrurile nu sunt în regulă, că nu există soluţii sustenabile financiar, nu putem fi acuzaţi astăzi de consecinţe.

Dumneavoastră aţi spus: "Da, dar o parte şi cea mai mare parte a votat pentru programul de guvernare şi pentru buget." V-aş ruga să mutaţi această discuţie la partidul care vă susţine sau la partidele care vă susţin şi să-i întrebaţi acolo de ce au votat un program de guvernare în aceşti termeni. N-au înţeles, n-au putut altfel să voteze, i-a obligat cineva să voteze? Acolo îşi are locul o astfel de discuţie.

De aceea, eu cred că noi ar trebui, cu toată seriozitatea şi fără excese politicianiste, să ne aplecăm asupra celor sesizate de semnatarii moţiunii simple, pentru că, vedeţi dumneavoastră, în ultimă instanţă, să desprind opt propuneri. Opt propuneri pe care, în opinia mea, nu le poate respinge nici ministrul agriculturii şi nici vreun membru al vreunui partid din acrul guvernamental. Şi chiar l-aş ruga pe domnul ministru, în cuvântul de final, să ne spună care din cele opt măsuri propuse de semnatarii moţiunii îl deranjează, pentru că acolo sunt propuneri care eu am convingerea că se suprapun peste ceea ce intenţionează, ceea ce gândeşte şi intenţionează să facă Ministerul Agriculturii. Deranjează doar faptul că ele se regăsesc într-o moţiune de cenzură?

Eu v-aş ruga să schimbăm abordarea, să recunoaştem ceea ce este corect sesizat în moţiunea de cenzură - scuzaţi-mă, moţiune simplă - gândindu-mă la complexitatea problematicii, eram tentat să-i spun moţiune de cenzură, dar, la moţiunea de cenzură vom discuta chestiuni mult mai complexe decât cele legate de agricultură.

De aceea, v-aş ruga, stimaţi colegi, haideţi să mai citim o dată concluziile acestei moţiuni simple şi, dacă dumneavoastră credeţi că măcar una dintre ele merită atenţia dumneavoastră, să votăm pentru această moţiune, pentru că ea, în mod cert, nu va avea consecinţă demiterea ministrului agriculturii, ci poate o privire mai atentă din partea Guvernului pe acest domeniu de activitate, care înseamnă agricultura românească la nivelul anului 2010.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD+ PC.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

15 minute aţi epuizat din timpul alocat grupului dumneavoastră parlamentar.

Domnul Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Observaţi că de la PSD şi de la PDL, pe agricultură, vorbesc economiştii.

Am să fac o afirmaţie: Guvernul actual, Guvernul PDL nu este interesat de agricultură şi vreau să vă amintesc că, la dezbaterea bugetului pentru anul în curs, pentru 2010, comisiile reunite pentru agricultură, precum şi cele pentru buget finanţe au votat un amendament pentru a suplimenta bugetul Ministerului Agriculturii cu suma de 2100 de milioane de lei.

La vremea respectivă, majoritatea pe care dumneavoastră o reprezentanţi, PDL-ul, a respins acest amendament, făcând imposibilă supravieţuirea agricultorului român. Vă place sau nu vă place, aceasta este realitatea.

În ciuda promisiunilor făcute în campania electorală, la vremea respectivă, dar se pare că şi azi este la fel, un preşedinte disperat, în faţa mulţumii strânse la Palatul Cotroceni, nu au fost achitate datoriile din 2009 şi nici nu au primit subvenţii din fondurile europene şi naţionale.

În ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale.

În domeniul comercializării produselor agroalimentare, Guvernul acesta nu a luat nicio măsură, deşi se discută despre această problemă de la începutul crizei financiare.

Ţăranul român, în continuare, nu poate călca în pieţe din cauza speculanţilor, nu îşi poate vinde produsele, iar Guvernul fabulează de peste un an despre planurile de măsuri anticriză.

Preţurile din pieţe sunt prea mari pentru pensiile tot mai mici. Toate acestea pentru că nu interesează pe nimeni soarta agriculturii. Pieţele României sunt pline de roşii turceşti, pere chinezeşti şi ceapă din Egipt, ca să nu mai pomenim de prazul olandez. Cât priveşte traficul cu usturoi chinezesc prin Republica Moldova, acesta nu ne mai preocupă, pentru că va fi oprit prin intervenţia fermă a ministrului finanţelor.

Ministerul Agriculturii, prin măsurile luate, a determinat dezinteresul fermierilor. Întârzierile sau neplata subvenţiilor la hectar este cauzată de complicarea procedurilor de depunere a documentaţiei la centrele APIA. Până la această dată, abia au fost depuse cereri de solicitare pentru o treime numai din suprafaţa de teren arabil al României.

Guvernul nu a luat nicio măsură pentru a combate fenomenul de îmbătrânire a populaţiei din mediul rural, de depopulare a satelor şi nici în ceea ce priveşte stimularea tinerilor pentru a rămâne în sate şi a lucra pământul. Se fabulează despre programele de construcţie de case pentru specialiştii din mediul rural. Şi toate acestea din partea unui guvern care a falimentat toate farmaciile din mediul rural şi a lăsat jumătate din populaţia României fără medicamente.

După "succesurile" cu programele "prima casă" şi "case pentru specialişti", aşteptăm cu interes, din partea doamnei ministru Udrea, programe de construire de locuri de parcare în mediul rural, notariate şi magazine de poşetuţe.

Dar să revenim la agricultură şi să vedem bilanţul Guvernului PDL în privinţa accesării fondurilor europene nerambursabile.

Pe măsura 322 aproape 800 de milioane de euro au rămas neatribuite prin contracte, deoarece nici până astăzi nu s-au stabilit care sunt proiectele eligibile dintre cele 1600 de proiecte depuse prin schimbarea ghidului solicitantului.

În tot acest timp, primăriile au cheltuit bani pentru studii, avize şi proiectare. Nu s-au accesat fonduri pe măsurile 1.21, 1.23 şi 1.25, creându-se efecte negative majore pentru agricultori.

Pe programul operaţional piscicol nu s-au accesat fonduri pentru niciun proiect.

Producătorii agricoli sunt cei care suportă consecinţele falimentării procesatorilor, care nu-şi mai pot plăti ratele la bănci pentru sumele angajate. Pe de altă parte, Guvernul nu face nimic, iar producătorii şi procesatorii români primesc din partea supermarket-urilor preţuri sub nivelul costurilor de producţie.

Repet: Guvernul nu face nimic.

Grupul parlamentar al PNL, în calitate de iniţiator al Legii camerelor agricole, consideră că amânarea votării acestei legi a condus la accentuarea crizei din domeniul agriculturii.

Legea a fost în dezbatere publică timp de un an. degeaba.

Consider că fermierii români sunt trataţi discriminatoriu atât prin politicile naţionale, cât şi prin modul de acţiune al actualului Guvern. Nu au fost emise nici până la această dată actele normative care să stabilească concret ajutoarele de stat acordate producătorilor agricoli pentru anul 2010, care sunt cuantumurile sumelor şi când se vor acorda acestea pentru supravieţuirea fermierilor români.

Înainte de ultima frază, vreau să fac o remarcă. Am ascultat cu toată atenţia cuvântul reprezentantului PDL. În trei cuvinte se poate caracteriza această poziţie politică: şmecherească, penibilă, neserioasă. Este un mod de a fi al acestui partid, este un mod prin care acest partid nu-şi asumă niciodată nicio responsabilitate şi de fiecare dată vinovaţi sunt alţii, de regulă, vechile moşteniri.

Grupul parlamentar al PNL va vota această moţiune şi cere Guvernului să-şi revizuiască poziţia faţă de agricultura românească, faţă de ţăranul român.

Mulţumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL şi PSD+PC.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Opt minute aţi epuizat din timpul alocat Grupului Partidului Naţional Liberal. În continuare, îi dau cuvântul domnului Kelemen Atilla, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Kelemen Atilla-Béla-László:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Este greu astăzi, în anul 2010, să vorbeşti despre agricultura României fără să aminteşti multe, multe probleme care ar mai trebui să fie rezolvate în această ţară, în interesul mediului rural în general, în interesul agricultorilor în special. Şi totuşi, la această moţiune, nu putem să nu vorbim despre situaţia generală a mediului rural.

Suntem o ţară unde, spre deosebire de toate celelalte ţări din Uniunea Europeană, 35-38% din populaţia activă lucrează încă în agricultură şi cel puţin 50% din populaţia României trăieşte în mediul rural. La acest 50% putem adăuga sigur acele încă vreo 20% din populaţie, care, în vremea Crăciunului sau a Sărbătorilor Sfinte Pascale, merge acasă, în sânul familiei, undeva în mediul rural.

Este foarte adevărat că această grijă spre acest mediu rural ne apasă pe toţi. Cred că toţi suntem conştienţi că, în cazul UDMR-ului cel puţin, dar cred că fiecare partid cam la fel stă cu această problemă, cam 60-65% din voturi le primim din mediul rural. Deci trebuie să fim responsabili pentru acest mediu rural. Eu, totuşi, cred că această responsabilitate, pe care trebuie să o avem pentru mediul rural nu poate să fie rezolvată, deşi ştiu că opoziţia are această datorie - chiar datorie - ca, din când în când, să iniţieze moţiuni, pentru a atrage atenţia guvernării asupra anumitor probleme.

Totuşi, în această moţiune, cred că sunt câteva lucruri care trebuie punctate. Aici deja s-au spus multe şi chiar unii au spus despre politicieni politicianişti, care vorbesc prea mult şi fără rost despre o problemă. Eu totuşi cred că aici este de vorbit despre mai multe probleme şi cred că totuşi trebuie să punem în ordine nişte chestiuni.

În această moţiune să vorbeşti despre, de exemplu, toată lumea ştia că această problemă cu irigaţiile a fost o problemă care ne apasă de câţiva ani. Chiar în anul 2010, s-a iniţiat o comisie parlamentară pentru a analiza cum au fost făcute irigaţiile în 2009... în 2009 s-a iniţiat această comisie. Bineînţeles că am analizat acea perioadă când acest minister a fost condus de un alt ministru, aici deja şi fără să intru în probleme personale, bineînţeles toată lumea ştie că un alt ministru conducea în acea perioadă Ministerul Agriculturii.

Sau să vorbeşti despre sectorul sanitar-veterinar. Iarăşi, e o inadvertenţă şi eu cred că iniţiatorii moţiunii ştiu că Autoritatea Sanitar-Veterinară deja de multă vreme nu este subordonată Ministerului Agriculturii, ci direct primului-ministru. Deci să nu amestecăm în această moţiune şi sectorul sanitar-veterinar, la care, bineînţeles că şi eu am anumite critici, dar nu fac parte din această moţiune pentru agricultură şi n-are nimic cu domnul ministru actual Autoritatea Sanitar-Veterinară.

Bineînţeles că aş putea să punctez încă foarte multe lucruri punctuale pe care antevorbitorii mei le-au spus.

În concluzie, cred că problemele agriculturii, care fără doar şi poate există, dar nu le vom rezolva niciodată în acest Parlament cu moţiuni cât se poate de pompoase, dar fondul problemei nu-l vom rezolva printr-o moţiune.

Eu sunt convins că trebuie să ne aplecăm foarte serios asupra acestor probleme care există în agricultura României. Sunt perfect convins că toţi din acest Parlament, indiferent de culoarea politică, ştim că dacă ajutăm într-un fel sau altul, dăm ceva acelui 60%, care ne votează la fiecare alegere conştiincios la fiecare partid, dacă-i dăm ceva, nu facem altceva decât să cumpărăm această pace socială, care este atât de necesară pentru această ţară, deja am făcut ceva pentru România.

Eu sunt absolut convins că aceste probleme se pot realiza numai dacă lucrăm un pic mai mult pentru agricultură şi vorbim mai puţin politicianeşte despre această agricultură. Eu, care trăiesc de 40 de ani în mediul rural, în fiecare săptămână mă duc acasă în acel sat mic, unde am fost repartizat în 1971, după terminarea facultăţii, unde şi astăzi sunt căutat de alegătorii mei, dar şi alegătorii altor partide, bineînţeles, că nu este un sat monocolor, bineînţeles că în fiecare săptămână aud acele întrebări pe care ni le pun oamenii. Oamenii nu sunt blazaţi, oamenii sunt interesaţi de aceste probleme şi oamenii aşteaptă de la clasa politică românească un ajutor.

Acest ajutor nu vine cu moţiuni, ci vine cu muncă serioasă şi cu interesul guvernelor succesive pentru acest mediu rural.

În concluzie, domnilor colegi, Uniunea Democrată Maghiară nu va vota această moţiune şi va lucra pentru acest sector, ceea ce înseamnă agricultura în România. (Aplauze din partea grupurilor parlamentare ale UDMR şi PDL.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupului minorităţilor şi a Grupului independenţilor nu există solicitări pentru intervenţii. Domnul Gheorghe Zoicaş de la independenţi, un minut aveţi. Independenţi, independenţi, da.

O voce din sală:

Aţi început cronometrarea?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, cronometrarea o începem de acum!

Domnul Gheorghe Zoicaş:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Dacă vorbim de investiţii şi fonduri europene pentru agricultură, acestea pot fi făcute şi accesate atunci când poţi prezenta un extras CF?

Pentru aceasta, în ceea ce priveşte situaţia terenurilor agricole din extravilan, care nu pot fi intabulate de către ţărani din cauza costurilor ridicate pentru schiţele topografice, lucru ce s-ar fi putut rezolva prin aplicarea Legii nr.7/1996, prin realizarea Cadastrului General al României de către ACPI, unde dumneavoastră, în calitate de ministru al agriculturii, nu aţi făcut niciun demers în acest sens, şi anume de a cere sprijin colegilor din Guvern şi în special domnului prim-ministru, care este fiu de ţăran.

O voce din sală:

Da, dar acum nu mai recunoaşte!

Domnul Gheorghe Zoicaş:

Referitor la modul în care aplicaţi şi gestionaţi fondurile europene pentru măsura 322, regret că v-am dat votul la învestitură şi nu cred că mai puteţi sta alături de miniştri precum Borbely şi Udrea, fapt pentru care ar trebui să demisionaţi şi domnul prim-minsitru Emil Boc să facă o altă nominalizare.

Vă mulţumesc frumos.(Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupului Partidului Democrat Liberal, domnul Mihai Banu.

Domnul Mihai Banu:

Doamnă preşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Dacă dau timpul cu 12 luni în urmă, tot într-o lună de mai, am depus atunci o moţiune simplă împotriva domnului ministru Ilie Sârbu şi mă întreb...

Voce din sală:

Ce frumos ai vorbit atunci!

Domnul Mihai Banu:

Nu, lăsaţi-mă, că nu vorbesc decât la fel cum am vorbit şi atunci.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, nu vorbiţi cu sala!

Domnul Mihai Banu:

Important este să înţelegeţi că domnul Mihail Dumitru, dacă ar fi vrut să facă relele pe care unii dintre noi le invocă, i-ar fi trebuit probabil 11 ani de guvernare, adică acei 55% pe care dumneavoastră, autorii moţiunii, i-aţi avut la dispoziţie să faceţi ce trebuie şi pe vremea când spaţiul rural n-avea reguli, domnilor. Puteaţi să faceţi orice începând cu 2007. Nu uitaţi un lucru, că gestiunea spaţiului rural stă sub regulile politicii agricole comune.

Cu siguranţă că, atunci, am deranjat foarte multă lume. M-am şi trezit cu un control... îl am în faţă pe domnul preşedinte Năstase, chiar m-am plâns atunci. Am zis: Dom'le, rezultatul acelei critici aduse domnului Ilie Sârbu, ştiţi care a fost? Un control al Ministerului Agriculturii la Direcţia Agricolă Bacău cu direcţie foarte exactă: vedeţi să-i găsiţi, aveţi grijă să nu veniţi fără ceva în sacoşă.

Sigur că nu s-a întâmplat, n-a fost nicio bucurie din partea domnului Sârbu atunci, pentru că nu făcusem ceea ce dumnealui îşi închipuia.

Voce din sală:

L-a dat afară!

Domnul Mihai Banu:

Domnilor colegi,

Avem temeinice argumente să punem câte o moţiune simplă sau ar fi trebuit ca în fiecare lună, timp de 20 de ani, să fi introdus câte o moţiune simplă, dacă e vorba să discutăm despre ceea ce s-a întâmplat în timp în spaţiu rural. Dar, dacă este să judecăm perioadele de guvernare, situaţia stă cam aşa: în 20 de ani, PSD-ul guvernează 55% din timp; PNŢ-ul 20%; PNL-ul 12,5; şi PDL-ul 12,5.

Eu nu ştiu decât din Biblie că unii care, în sfârşit, unii păcătoşi au fost mântuiţi şi au devenit sfinţi. Nu am mai cunoscut o situaţie în care cei care au fost acuzaţi timp de 11 ani să devină astăzi acuzatori.

Vreau să vă întreb câteva lucruri. Să vă întreb de ce, în 11 ani, n-aţi făcut câteva chestiuni care vă stăteau la îndemână, pentru că repet nu vă obliga nimeni să respectaţi regulile politicii agricole comune.

O voce din sală:

Ştefan cel Mare ce zice?

Domnul Mihai Banu:

Şi vreau să vă întreb de ce n-aţi făcut sau de ce n-aţi început reforma administraţiei agricole centrale şi locale, pentru că dacă n-avem o agricultură eficientă, n-avem un spaţiu rural pus la punct, este pentru că n-am avut niciodată o administraţie agricolă locală şi centrală eficiente.

Vorbea colegul Tinel de Agenţia de Plăţi. A adus în discuţie. Eu am o altă opinie.

Domnilor, când aţi făcut agenţie de plăţi în 2004 sau 2003, APDRP-ul, nu v-aţi gândit că nu-i nevoie de trei instituţii care să absoarbă fondurile europene şi aţi umplut ţara asta de o grămadă de funcţionari, pe care astăzi trebuie să-i dăm afară?

Era o instituţie care se chema Direcţia pentru Agricultură, există în Germania acest model, care putea să facă ca delegat această treabă şi nu trebuia să mai angajăm 8000 de oameni, pe care azi vreţi să-i dăm afară.

Dumneavoastră sunteţi aceia care aţi construit instituţional Ministerul Agriculturii.

Vreau să vă mai întreb un alt lucru. Cine v-a oprit, domnilor colegi, să treceţi şi să faceţi ordine în teritoriul agricol? Pentru că astăzi, pentru că-n 2009, domnului Ilie Sârbu asta i-am cerut. Să facă, printre multe altele pe care le avea de făcut, ordine în teritoriul agricol, adică să treacă...

O voce din sală:

Trebuia să te dea afară de mult, de aia te-a dat afară!

Domnul Mihai Banu:

Domnule coleg, am rugămintea, putem sta de vorbă amândoi separat. Dacă n-aveţi răbdare, mai era un coleg de la Timişoara la moţiunea trecută, acum văd că aţi luat-o dumneavoastră.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, vă rog nu mai intraţi în dialog cu colegii care se află în sală. Vă rog să vă exprimaţi punctul de vedere de la microfon. (Rumoare, replici din sală.)

Domnul Mihai Banu:

Doamna preşedinte,

Vreau să-mi asiguraţi liniştea. Vă rog să-mi asiguraţi liniştea. Am de gând să le spun pe toate, pentru că repet dumneavoastră aveţi cea mai mare vină, pentru că aţi promovat la nivelul Ministerului Agriculturii incompetenţa, nepăsarea, neglijenţa.

Când v-am avertizat să-l trimiteţi pe ministrul agriculturii la Mitropolia Banatului, n-aţi vrut atunci. L-aţi lăsat, în continuare, ce să facă? Să distrugă, în continuare, agricultura României, domnilor!

Dumneavoastră aţi vrut să faceţi reformă, să modernizaţi satul românesc cu un preot? Cu asemenea profesie? Sigur că aţi avut o singură direcţie, l-aţi înmormântat, şi astăzi veniţi să ne scoateţi nouă pe tapet, să-i spuneţi domnului ministru Dumitru că este cel mai incompetent ministru, atâta vreme cât spun eu că este cel mai competent când e vorba de politici agricole comune pe care, din păcate, ai dumneavoastră reprezentanţi nu au pus mâna pe carte, să le înveţe! Nu putem face astăzi, nu putem vorbi de politici agricole comune cu oameni care n-au deschis o dată un regulament. Eu cred că asta trebuie să realizaţi, domnilor colegi. (Vociferări din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.)

Eu nu spun, cine v-a oprit, domnilor colegi, să schimbaţi viziunea asupra sistemului de irigaţii? Nevoia de a arunca banii pe fereastră în timpul campaniei electorale! şi am să vă dau cel mai sfânt exemplu. am făcut o analiză în 2007 asupra subvenţiilor care s-au acordat în agricultură în perioada '96-2004. Sigur, graficele spun foarte exact că banii s-au dat atunci când a fost nevoie de voturi. Dar cel mai grav lucru care s-a întâmplat în judeţul Bacău: au fost beneficiarii ai plăţilor, ai subvenţiilor 104 persoane, domnilor colegi. Când în Registrul APIA există astăzi 45 de mii de beneficiari. Şi ne mai întrebăm dacă am condus cu mintea, cu sufletul, cu pasiune aceste domenii, agricultura şi dezvoltarea rurală?

Eu pot să-l învinovăţesc pe domnul ministru Dumitru de trei lucruri. Că a avut curajul să se aşeze în fruntea acestui minister fără să pretindă... în condiţii extrem de dificile, aproape fără buget, pentru că nu ştiu care nebun s-ar fi dus acolo să conducă ministerul fără să aibă bani. Că deştepţi cu bani am văzut peste tot, mai greu să faci politici agricole fără bani.

Hai, domnule, terminaţi o dată cu... (Vociferări din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.)

O a doua chestiune pe care puteaţi s-o faceţi, domnilor colegi, în acea perioadă, e cea legată de schimbarea viziunii asupra combaterii eroziunii solului. Aveţi posibilitatea să stimulaţi formarea fermelor mici în zona de deal şi de munte. O grămadă de lucruri pe care nu le-aţi făcut. Domnului ministru nu-i puteţi cere să repare ceea de dumneavoastră aţi stricat 11 ani în 6 luni de zile.

Repet, aduceţi-vă aminte că aveţi o mare, o mare implicare în acest dezastru. Că atunci când v-am acuzat, l-am acuzat pe domnul Sârbu că are "direcţia dezastru", toţi aţi sărit pe mine. Ce am făcut în 2009? Am accelerat dezastrul, domnilor colegi. Asta am făcut!

Nu, am spus acelaşi lucru şi atunci, ca şi acum. Deci, am spus şi atunci că agricultura aţi dus-o spre dezastru şi dezvoltarea rurală. Deci nu aveţi nicio calitate sau, dacă vreţi, moral nu aveţi dreptul să acuzaţi un ministru care timp de 6 luni de zile încearcă să pună de acord anumite lucruri. Sigur că-l mai pot învinovăţi că nu are puterea să-şi impună o anumită viziune, o viziune personală asupra spaţiului rural. Dar probabil că asta ţine de forţa interioară a fiecărui individ. Dar dumneavoastră cred că... nu văd colegii de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, decât pe domnul deputat Antochi, nu mai ştiu, nu mai există, nu-i mai văd pe aici. (Vociferări.)

Da, vă respect pe cei din comisie, pentru că de fiecare dată aţi realizat că nenorocirile pe care vi le-am prezentat eu astăzi au existat şi sunt vii în memoria ţăranului român, a fermierului.

Şi aţi mai făcut un lucru foarte grav. Aţi considerat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale o şcoală în care i-aţi trimis pe unii să înveţe. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este un loc în care trebuie să meargă oameni învăţaţi. Asta a fost nenorocirea cea mai mare pe care aţi produs-o dumneavoastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

12 minute aţi reuşit să epuizaţi, e adevărat, cu ajutorul colegilor din sală.

Urmează domnul deputat Drăghici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor secretari de stat,

Dacă ar fi să vorbim despre trecut, poate că ar fi bine să spunem doar că guvernarea Năstase a încheiat Capitolul de aderare pe agricultură, înainte de momentul aderării în 2007, iar dumneavoastră, guvernarea de dreapta, nu aţi făcut decât să risipiţi o şansă de fructificare a rezultatelor de atunci. Vă aduc aminte că agenţia SAPARD a fost instituţie creată de guvernarea Năstase, eficientă şi cu puţini funcţionari publici, nu multiplicată în 3 de guvernarea de dreapta, şi a absorbit, a reuşit un grad de absorbţie de 96% a fondurilor de preaderare din acel timp. Vă aduc aminte că România are oportunitatea de a absorbi fondurile europene pe principiul coeziunii economice şi sociale, principiu pe care l-a negociat guvernarea Năstase, cel care reface diferenţa dintre zonele sărace, sub 75% din p.i.b.-ul mediu pe Europa, şi zonele dezvoltate din punct de vedere economic.

Astăzi PDL şi Partidul Popular European negociază, în Parlamentul European, principiul competitivităţii, adică acela care distribuie fondurile europene doar către zonele dezvoltare şi scoate România şi Bulgaria şi ţările recent intrate şi aderate la Comunitatea Europeană dintre priorităţile de alocare a fondurilor europene. Asta ca să facem şi un scurt istoric, dar şi o legare de prezent a ceea ce se întâmplă cu fondurile europene. Iar PDL-ul vă aduc aminte că într-o formă sau alta a fost numai puţin de 16 ani la guvernare, dragi colegi, şi chiar 20 de ani, prin anumiţi miniştri pe care i-a avut. Vă spune ceva domnul Valeriu Tabără?

Textul moţiunii la momentul redactării nu avea în faţă raportul de selecţie pentru măsura 322.

De aceea, mă văd nevoit astăzi, după o săptămâna de la afişare, să fac câteva consideraţii. Suma de 760 de milioane de euro destinată celor 1600 de proiecte depuse încă din luna septembrie 2009 a fost distribuit autorităţilor locale după principiul, dacă nu eşti portocaliu, nu exişti în România.

Astfel, în opinai noastră, după ce regula jocului a fost schimbată, domnule ministru, în interiorul instituţiei
Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, într-un mod absolut netransparent, printr-un document intern, care a fost făcut cunoscut doar posesorilor de carnete portocalii, pentru a-i avantaja într-un mod nemeritat în obţinerea unui punctaj superior, lista proiectelor admise la finanţare este, de fapt, topul influenţelor în interiorul PDL.

Şi vă putem documenta, domnule ministru. Din sprijinul european, cea mai mare felie, respectiv 19 proiecte revin judeţului Bihor, unde stăpâneşte ca influenţă politică domnul ministru Vasile Blaga. Pe locul 2, cu 18 proiecte, este judeţul Cluj. Toată lumea ştie, al premierului Emil Boc, urmat de Caraş Severin cu 17 proiecte, aflat sub asediul pdl-istului Sorin Funzăverde, şi Suceava, cu 16 proiecte, unde îl întâlnim pe Gheorghe Flutur.

Pentru Sălaj a câştigat 16 proiecte pdl-istul Lucian Bode, iar pentru Timiş, Gheorghe Ostaficiuc a fost răsplătit cu 15 proiecte, la egalitate cu dâmboviţeanul Florin Popescu. Liderii portocalii din Iaşi, Constantin Simirad, şi Satu Mare, Ioan Boldiş, vor avea bani pentru 14 proiecte, iar Bistriţa Năsăud, domnul Ioan Oltean, şi Alba, Mircea hava, au fost premiaţi cu 11 finanţări. Nici Neamţul lui Gheorghe Ştefan, zis "Pinalti" n-a rămas mai prejos, cu 10 proiecte, şi judeţul Maramureş, unde îşi susţine arealul pdl-istul Mircea Man.

Pe poziţia 15 este Bacăul domnului Berca Gabriel, unde vor merge banii europeni pentru 9 proiecte. Nici finul preşedintelui Traian Băsescu, pe nume Gheorghe Falcă, de la Arad, n-a fost uitat şi a primit în dar 8 proiecte.

Aceasta este lista, domnule ministru, dacă ar fi s-o citim de sus în jos, pentru cei care se clasează în fruntea clasamentului.

Haideţi să vede ce se întâmplă şi în coada clasamentului. Ultimele locuri, cu siguranţă v-aţi dat seama, sunt ocupate în ordine de Călăraşi, Buzău, Teleorman, Vrancea, care au văzut roşu în faţa ochilor şi sunt pedepsite, din acest motiv, doar cu un proiect câştigat. Judeţele Dolj, Mehedinţi şi Vâlcea, cu putere social-democrată, nu merită decât firimituri în opinia Guvernului, care le-a aruncat bani de 2-3 proiecte, în timp ce, atenţie, judeţele Ialomiţa, Brăila şi Gorj nu figurează cu niciun proiect câştigat, fiind eliminate definitiv de pe harta României. Şi Harghita.

Să fie judeţele enumerate mai sus la colţ pentru că nu trăiesc în ţara preşedinţilor de consilii judeţene portocalii? Sau, în aceste zone, dezvoltarea rurală a atins peste noapte standardele europene.

De remarcat, domnule ministru, că vineri, 14 mai, după-amiază, pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale era afişată lista proiectelor câştigătoare, iar în colegiul de unde vin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Muşăteşti-Brăduleţ, care iniţial a fost pusă pe lista de câştigătoare, luni a aflat, printr-un miracol tehnologic, că nu mai este admisă la finanţare.

Cele două localităţi aflate la talpa ţării, domnule ministru, ne dau tuturor o lecţie şi ne arată că acolo obiectivele şi interesul cetăţeanului sunt mai aproape de cei care gândesc proiectele locale şi comunitare. Pentru că în această asociere, atenţie, era o localitate condusă de un edil pdl-ist care ulterior a fost scos de pe lista de finanţare pentru faptul că a avut curajul să se asocieze cu un edil psd-ist.

Şi, aşa, Brăduleţ a rămas fără finanţare, pentru că a avut curajul să se asocieze cu Muşăteşti.

La fel, acelaşi tratament îl regăsim în 4 comune din judeţul Bihor. Vineri figurau iniţial pe lista câştigătoare cu comunele Cefa, Sânnicolau Român, Aştileu şi Ţeţchea care, ulterior, au fost rase de pe listă, doar pentru vina de a avea primari psd-işti. Toate celelalte proiecte au altă culoare politică decât cea a psd-iştilor.

Domnule ministru,

Sunteţi o persoană care aţi lucrat cu Comisia Europeană, o persoană elegantă şi cu educaţie europeană, consider. De aceea, mă aşteptam de la dumneavoastră ca măcar în domeniul absorbţiei fondurilor europene să vegheaţi la aplicarea principiilor corecte şi transparente de alocare a sumelor.

Constat cu regret, domnule ministru, că de fapt giraţi cu prezenţa dumneavoastră în fruntea ministerului şiretlicurile şi anomaliile din sistemul de selecţie a proiectelor câştigătoare. De aceea, vă sugerăm să vă daţi demisie, domnule ministru. ar fi mai elegant pentru dumneavoastră să nu lăsaţi ca această troacă şi ciorbă a proiectelor atribuite la finanţare doar pe carnete portocalii să meargă înainte.

Cum puteţi să le spuneţi sau ce puteţi să le spuneţi, domnule ministru, cetăţenilor din judeţele Ialomiţa, harghita, Brăila şi Gorj că nu sunt pe harta dezvoltării rurale a României.

Domnule ministru,

sper să nu vă deranjeze faptul că vom semnala aceste aspecte şi comisiei Europene: proiectele iniţial neeligibile, care au fost ulterior clasate ca fiind eligibile şi băgate peste noapte pe lista proiectelor de finanţare europeană. este absolut strigător la cer ceea ce se întâmplă!

De aceea, domnilor parlamentari, chiar şi pe dumneavoastră cei care veniţi din colegiile unde judeţele nu vor avea acces la fondurile europene şi faceţi parte din Grupului parlamentar al PDL, vă invit să votaţi, alături de noi, moţiunea simplă de astăzi.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Avram, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnul Marian Avram:

Doamnă preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

În ultimii 20 de ani PDL-ul a condus şase luni Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În rest, în covârşitoare pondere, PSD-ul. Cine pune astăzi în discuţie printr-o moţiune simplă problema agriculturi şi a fermierului? Tot PSD-ul. În loc să pună întrebări, reprezentanţii PSD ar trebui să se întrebe de ce nu au rezolvat problemele fermierilor când au condus destinele agriculturii şi ale fermierilor. Se ştia, la momentul 1 ianuarie 2007, că începând cu 1 ianuarie 2010, după 3 ani de graţie, nu mai putem face plăţile naţionale complementare directe; subvenţiile naţionale pentru agricultură, cu alte cuvinte. Se ştia, dar nu s-a făcut nimic de către ministrul PSD Ilie Sârbu.

Puteam, prin notificarea Comisiei Europene, să propunem o nouă schemă de finanţare naţională care ar fi putut fi cuprinsă, dacă era aprobată, în bugetul pe 2010 a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Şi astăzi vă asigur, ca membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, că am fi avut alt buget pentru agricultură. Acum, în plină criză, când suntem nevoiţi să scădem salariile bugetarilor şi pensiile, vorbim, din păcate, despre subvenţiile din agricultură. Au rămas la plată subvenţiile europene şi se aşteaptă motorina fără accize pentru fermieri.

Parafrazând un oficial din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dacă se taie la pensie, să se reducă şi la vacă. Există restanţe de plată către fermieri din 2009, dar uităm foarte repede că s-au perpetuat ani la rând plata sumelor aferente, de exemplu, a anului 2007, plăţi în 2008. din 2008 în 2009 sau din 2009 în 2010. Şi nu ministrul Mihail Dumitru este vinovat. Eu cred că foştii miniştri Motreanu, Remeş, Cioloş sau Sârbu ştiau mai multe. În 2010 faceam sacrificii pentru că nu am fost cinstiţi în 2007, în 2008, în 2009 cu fermierii, promiţându-le pielea ursului din pădure.

Din păcate, în 2010 a venit scadenţa în plină criză economică, financiară mondială.

În toţi aceşti ani de după 1990, în agricultură s-au acordat ajutoare financiare de aproximativ 30 de miliarde de euro, în timp ce încasările la bugetul statului au fost de câteva sute de milioane de euro. Anul 2010 trebuie să fie anul reducerii evaziunii fiscale în agricultură.

Produsul intern brut poate creşte cu 1,5% prin reducerea evaziunii fiscale din agricultură şi industria alimentară şi dorim sprijin, inclusiv al colegilor care chibiţează, al tuturor grupurilor parlamentare pentru Legea privind reducerea evaziunii fiscale.

Cred că blocarea timp de un an a Programului operaţional piscicol şi neaccesarea fondurilor pe niciun proiect se datorează PSD-ului care prin ministrul din 2009 a pus în subordinea directă Autoritatea de management, bulversând activitatea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi acvacultură.

Acum, când nici usturoi nu aţi mâncat, domnilor parlamentari, şi nici gura nu vă miroase, acuzăm ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale că nu a accesat fondurile europene. În afară de circ... şi există o listă la colega mea care activează la circ, deschisă şi pentru dumneavoastră, după ce vi se termină mandatul, vă puteţi, cu jumătate de normă, puteţi să lucraţi acolo.

Acuzăm autorităţile locale că nu s-au implicat în constituirea grupurilor de acţiune locală. dar primarii şi consiliile judeţene conduse de PSD ce fac? De ce nu se implică? Sunteţi majoritari în primării şi consiliile judeţene, implicit în Programul operaţional piscicol.

Vă reamintesc că la avizarea ministrului Ilie Sârbu am cerut, împreună cu colegii din comisie, să impună specialiştilor din minister programe de dezvoltare durabilă a zootehniei, pentru fiecare specie de animale. Până la sfârşitul mandatului domniei sale nu a făcut Comisiei pentru agricultură nicio propunere concretă.

Vă reamintesc de iniţiativa PSD, "Sacul şi hectarul" din 2009, adică un sac de îngrăşământ pentru un hectar de teren arabil. Nu s-a aplicat. Erau pregătite îngrăşămintele, dar băieţii deştepţi, printre care, probabil, şi dumneavoastră, măriseră preţul cu 60% de cât era preţul înaintea propunerii.

Agricultura şi fermierii au într-adevăr probleme şi recunoaştem acest lucru. Dar rezolvarea problemelor agriculturii prin implicarea tuturor grupurilor parlamentare ar fi o soluţie, şi legea Camerelor agricole este un exemplu că dacă specialiştii în agricultură din Camera Deputaţilor doresc, se poate. Dorim un plan sectorial pentru agricultură pentru următorii 10 ani, aprobat în Parlamentul României şi respectat de toate partidele politice.

Şi, în încheiere, stimaţi colegi, Dumnezeu este cu noi. Plouă pentru toate partidele politice şi pentru toţi fermierii din România.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Marian Ghiveciu de la PSD. 13 minute mai aveţi.

Domnul Marian Ghiveciu:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru,

Să înţeleg că pentru faptul că a plouat zilele trecute este meritul PDL-ului, nu?

Aş vrea să lămuresc ceva. Domnul deputat Nicolăescu a spus că iniţiativa legislativă privind Camerele agricole aparţine dânşilor. Poate dânşii nu ştiu că domnul deputat Mihai Banu nu mai este la PNL. S-a mutat la PDL.

Mă întreb, dacă domnul deputat Banu ar fi fost în grupul PNL-ului, cum ar fi pus problema despre agricultura românească. Mai mult de atât, domnul deputat Banu critică PSD-ul, prin miniştri pe care i-a avut la agricultură, dar dânsul de vreo 20 de ani a tot fost director general. Dacă nu a fost de acord cu politica miniştrilor PSD, de ce a acceptat funcţiile respective?

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale nevinovatul Mihail Dumitru, împreună cu Guvernul Boc au început în acest an de guvernare să blocheze politica agricolă şi de dezvoltare rurală. Agricultorii constată astăzi că purtătorii mesajului "să trăiţi bine" în perioada campaniei electorale, dau dovadă de inconsecvenţă şi incompetenţă, de lipsă de strategii de guvernare, de elaborare de acte normative care se obstrucţionează unele pe altele, mai simplu, de o guvernare la distanţă mare de nevoile agricultorilor în particular şi ale populaţiei, în general.

În situaţia în care peste 40% din populaţia ţării este ocupată în agricultură, eşecul politicii Guvernului Boc în acest domeniu afectează grav economia ţării. Lipsesc strategiile coerente, bazate pe reguli ştiute de ţăranul român, cât şi pe modernitatea standardelor impuse de Uniunea Europeană. restul avem de la bunul Dumnezeu.

Este evident că în România există condiţiile ca pâinea să se găsească pe masa tuturor. Ce ne lipseşte, atunci? Este întrebarea care frământă aproape întreaga populaţie a României. Răspunsul meu este simplu: un nou executiv de stânga, care să înţeleagă importanţa agriculturii româneşti şi care să propună soluţii competente, moderne, eficiente şi bine fundamentate.

Ce au făcut însă Guvernul Boc şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale condus de Mihail Dumtru din Programul de guvernare promis? În primul rând, numita alocare eficientă a subvenţiilor pentru sprijinirea producătorilor agricoli a fost transformată în acordarea subvenţiilor, cu prioritate, clientelei politice PDL din agricultură în toate judeţele ţării. Întârzierea absorbţiei fondurilor europene pentru agricultură, cu toate că actualul ministru este un produs al şcolii Uniunii Europene, este o contraperformanţă uriaşă şi serioasă, ce va avea efecte pe termen lung, ceea ce demonstrează atitudinea delăsătoare a conducerii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care va afectat mediul rural.

Despre măsura 322 tot s-a vorbit, aş vrea doar să vă spun de performanţa extraordinară pe care a obţinut-o judeţul Buzău, şi anume aceea că a fost aprobat un singur proiect; proiectele, în număr de 42, câte au fost depuse, deci pentru finanţarea acestora, pentru plata acestor proiecte s-a depăşit suma pe care o primeşte acea localitate. Deci, nu cred că mai sunt comentarii în sensul acesta.

De asemenea, atrag atenţia că gestionarea secetei care se prefigurează va proba eşecul managerial al Guvernului Boc în domeniul agriculturii. Deşi este o situaţie excepţional de gravă în agricultură, ministrul Mihail Dumitru nu a mişcat niciun deget pentru a preveni dezastrul în caz de secetă, ca de exemplu plata restanţelor la energia electrică pentru irigat, plata apei, precum şi alocaţiile bugetare care nu au fost notificate pentru sistemele de irigaţii pentru 2010.

În urmă cu o lună, l-am interpelat pe domnul ministru al agriculturii în legătură cu plata subvenţiilor la energia electrică din irigaţii, şi dânsul mi-a răspuns despre subvenţia la motorină. Aşadar, l-am întrebat de mere şi mi-a răspuns de pere.

Subvenţiile pentru agricultură pentru anul 2010 înseamnă lipsa de alocare, întârzieri, birocraţie şi clientelism politic. Susţinerea financiară a agriculturii româneşti în 2010 se găseşte în pragul cel mai de jos posibil, bazându-se, în principal, pe banii care vor veni de la Uniunea Europeană.

Neintervenţia Guvernului Boc pentru sprijinirea producătorilor agricoli români la nivelul corespunzător, cu atât mai mult cu cât producţia agricolă va fi afectată de fenomene meteorologice, în acest timp de criză de surse financiare pentru majoritatea fermierilor, subvenţiile reduse pentru producţia vegetală, producţia animală, în condiţiile acestui an de criză economico-financiară, vor crea premisele unei crize de cereale, plante tehnice, furajere, carne şi lapte şi, în final, periclitarea securităţii alimentare.

Responsabilitatea pentru situaţia menţionată revine în totalitate ministrului agriculturii Mihail Dumitru, care nu a luat la timp măsurile ce se impuneau pentru această perioadă grea, când exploataţiile agricole sunt în sistemul de finanţare europeană cât şi în cel de competiţie europeană.

Constat cu tristeţe că agricultura a devenit cenuşăreasa Guvernului Boc. este de necrezut cu câtă neştiinţă şi rea-credinţă premierul Boc şi ministrul agriculturii tratează agricultura şi spaţiul românesc, domenii care ar trebui să aibă prioritate absolută pentru orice guvernare. Atât de necesară, descentralizarea structurilor Ministerului agriculturii şi dezvoltării rurale a fost abandonată. Nu s-a avansat niciun centimetru în acest sens şi nu e vorba doar de agricultură, ci şi de celelalte ministere. În loc ca ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Mihail Dumitru să-şi centreze activitatea pe asumarea funcţiilor de legiferare, elaborare de strategii, informare şi control avem de-a face cu un sistem greoi şi birocratic, rămas pe vremea comunismului, atunci când statul deţinea cvasitotalitatea suprafeţelor agricole din România, împreună cu infrastructura aferentă. abandonând descentralizarea, noi, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice am fost nevoiţi s-o preluăm, prin iniţierea Legii Camerelor agricole, al cărui prim iniţiator este colegul nostru de la PSD, deputatul Victor Surdu.

Pentru cei care ar crede că gestul nostru de a depune moţiunea este unul demagogic sau politic, fac precizarea că teama de a vedea compromis un sector foarte important, agricultura, ne-a determinat să apelăm la acest compromis. Vrem să tragem semnalul de alarmă acum, cât nu e prea târziu.

Nu cred că există cineva în această sală care să nu ştie ce înseamnă agricultura, cum se munceşte pământul, în aşa fel încât să te răsplătească, ca să poţi trăi. Ţinând cont de situaţia gravă, generată de nepriceperea şi amatorismul celor desemnaţi să conducă agricultura românească, vă invit, stimaţi colegi, să votaţi textul moţiunii. Vrem ca pâinea românilor să fie asigurată din producţia proprie şi să nu împovărăm ţara cu noi biruri, care să aducă populaţia în pragul disperării.

Domnule ministru, toţi ţăranii plâng. Pentru numele lui Dumnezeu, opriţi jaful!

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Mircia Giurgiu, aveţi ultima intervenţie.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Este uşor să criticăm şi să spunem că în cinci luni de zile domnul ministru ar fi putut să facă tot, să rezolve toate problemele care au apărut în ultimii 20 de ani. Dar cred că mai bine ar fi ca împreună, toţi colegii din Comisia pentru agricultură, indiferent de culoarea politică, şi o să vin cu o propunere, să ne adunăm şi să-l invităm şi pe domnul ministru, să găsim soluţii, şi o să le rezolvăm. Altfel, de fiecare dată, o să venim să criticăm, dar soluţiile întârzie să apară. Într-adevăr sunt probleme, dar le putem lua punctual şi cele care o să urmeze în continuare şi cu bunăvoinţă, cu specialişti, putem să rezolvăm şi atunci să trecem la următoarea etapă, aceea în care să spunem ce am făcut şi nu să criticăm ceea ce s-ar fi putut face, dar nu a făcut nimeni în 20 de ani.

Eu vă mulţumesc şi sperăm să reuşim împreună.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule ministru, pentru concluzii, aveţi la dispoziţie 13 minute. Vă rog.

Domnul Mihail Dumitru:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trebuie să recunosc că îmi recunosc amatorismul în materie de dezbatere parlamentară, sunt foarte nou în această postură şi este a doua sau a treia oară când vorbesc de la acest microfon în faţa dumneavoastră.

Pe de altă parte, acuzaţia de amatorism profesional o resping. Şi o resping cu argumente, dacă vreţi.

Am să încerc să punctez câteva din intervenţiile de la această tribună. Dacă revin la textul moţiunii, cele opt puncte de concluzie, consider că sunt puncte care într-adevăr adresează probleme reale ale agriculturii româneşti, iar la o parte din aceste puncte, cred că, prin intervenţia mea, am explicat cum le-am rezolvat sau cum le voi rezolva.

Fără îndoială că nu le-am parcurs pe toate şi nu-mi propun în acest moment să parcurg din nou aceste puncte. Aş dori să revin asupra câtorva dintre ele, şi anume, aplicarea accizei reduse la motorină, mâine vom primi decizia Comisiei şi sperăm să fim în măsură să primim cererile fermierilor.

În ceea ce priveşte dezbaterea, ultimul punct, despre care n-am discutat, dezbaterea viitorului politicii agricole comune, chiar astăzi vin de la o discuţie, de la o masă rotundă pe acest subiect, şi am iniţiat această discuţie chiar şi în cadrul Parlamentului României. În urmă cu două săptămâni, am venit în Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaţilor şi am prezentat, dacă vreţi, un prim proiect de poziţie a României pentru viitorul politicii agricole comune.

Emiterea actelor normative pentru ajutoarele de stat. Am explicat în ce stadiu suntem. Acestea sunt emise, sunt numai în faza de aprobare finală.

Iar în ceea ce priveşte rectificarea bugetară, în acest moment, nu pot să vă spun prea multe, probabil că mâine, după şedinţa de Guvern, vom şti mai mult de cum va arăta arhitectura noului buget.

Sigur că mi-am însuşit observaţia domnului deputat Viorel Ştefan că portofoliul pe care l-am preluat are şi activ şi pasiv. Dumnealui, ca un reputat economist, ştie că într-un bilanţ, activul şi pasivul trebuie să fie în mod egal. Eu am preluat foarte mult pasiv şi mai puţin activ. Şi încerc în această perioadă să fac partea de activ să crească.

Dacă mă refer la observaţia dumnealui că fermierii sunt obligaţi să ia credite în contul subvenţiilor, da, sunt de acord. Dar este un mecanism care se foloseşte peste tot în Europa. Noi am încercat în România, în ultimii douăzeci de ani, să compensăm capitalul necesar fermierilor prin subvenţii şi nu să creăm un mecanism de creditare a fermierilor. În Uniunea Europeană, de regulă, fermierii apelează la credit în contul subvenţiei pe care o primeşte, subvenţia este plătită la timp şi se rambursează creditul. Aşa funcţionează în Uniunea Europeană şi cred că este normal să mergem şi noi pe această formulă.

E adevărat că am creat acest mecanism şi nu de anul trecut, din 2009, aşa cum s-a afirmat. Prima oară, mi-au şoptit colegii, e adevărat, eu nu ştiam această informaţie, că mecanismul a fost introdus prima oară în anul 2008.

Am prezentat în intervenţia mea cifrele legate de plata subvenţiilor europene pe anul 2009 şi situaţia campaniei de depunere a cererilor de plată pe anul 2010. Şi revin la această informaţie, pentru că domnul deputat Eugen Nicolăescu a prezentat alte cifre. Cifrele pe care vi le-am prezentat dumneavoastră sunt ultimele cifre din baza de date APIA şi vă pot spune cu certitudine în acest moment că pe campania de depunere 2010, s-au depus cereri în perioada în care nu se penalizează pentru întreaga suprafaţă de bază pe care România a negociat-o cu Uniunea Europeană şi chiar mai mult, pentru 9 milioane de hectare, pentru 1.053.000 de cereri.

S-a afirmat aici că eu, ca ministru, am colorat plata acestor subvenţii în portocaliu.

Trebuie să vă spun că în 2007, când a fost primul an în care fermierii au depus cereri de plată în România, s-au depus 1.200.000 de cereri. În 2007, cred că era la putere, nu ştiu, PNL-ul?... (Amuzament.) În anul 2010 s-au depus 1.053.000 de cereri. Trebuie să înţeleg de aici că ori 1.200.000 de oameni care au fost PNL au trecut la PDL, ori această afirmaţie nu este adevărată. Pentru că, în principiu, sunt aceiaşi oameni care depun cererile, plus-minus unii care şi-au schimbat situaţia. Nu degeaba. Pentru că toate aceste cereri, "..dacă vreţi să fim corecţi, vă pot arăta cifrele de plată pe anul 2009. Şi pot să vă spun, şi nu-mi asum un merit deosebit, pentru că n-am muncit eu, au muncit colegii din APIA, dar în anul 2010, la acest moment, s-a plătit cea mai mare parte, cel mai mare procent al subvenţiilor europene şi naţionale în România ultimilor patru ani. Adică s-a plătit 86% din suprafaţă şi un număr foarte mare, aproape de 900 de mii de fermieri.

Dacă facem comparaţie cu anul trecut, spre exemplu, la aceeaşi perioadă, anul trecut, la aceeaşi perioadă, se plătise ceva mai mult de 20 şi ceva la sută. Deci, eu consider că este un progres cu atât mai mult cu cât vom încheia aceste plăţi în timp şi nu vom plăti penalităţi Comisiei Europene pentru întârzierea la plată până la data de 30 iunie.

Desigur că am putea discuta foarte mult de Măsura 322 şi v-am spus în intervenţia mea că atunci când avem de şapte ori mai multe proiecte decât bani, cu siguranţă că vom avea şase oameni nemulţumiţi şi unul fericit.

Probabil că ne-ar trebui un ministru în spatele fiecărui funcţionar din APDRP ca să garantăm că evaluarea se face corect. Eu vreau să cred că această evaluare s-a făcut după criteriile de selecţie din program şi că aceste liste care au rezultat în ultima selecţie, pentru că nu erau listele de câştigători, era lista finală a selecţiei care se publică pe site, după care se dă posibilitatea contestării, se evaluează contestările, se stabileşte lista finală şi abia atunci ştim care este lista finală pe care o semnăm şi semnăm contractele şi începem proiectele.

Mi-aduc aminte, lucram la Comisia Europeană când a început Programul SAPARD şi era la vremea aceea PSD-ul la putere, şi primeam reclamaţii, ca neutru, atunci, din partea Comisiei Europene că în nu ştiu care judeţ, dacă-mi aduc bine aminte, Suceava, PSD-ul avea cele mai multe proiecte, 29 de proiecte pe programul SAPARD.

Domnul Adrian Năstase (din bancă):

Era domnul Flutur.

Domnul Mihail Dumitru:

Nu, domnul Flutur era în opoziţie atunci. Domnul Flutur era cel care reclama atunci, la noi.

Noi am verificat şi la fel s-a spus, toate proiectele le-a luat PSD-ul. Am încercat să facem o evaluare şi am constatat că nu era adevărat. Erau într-adevăr proiecte multe luate de PSD, dar erau proiecte luate de primari de toate culorile politice. Şi am convingerea că şi astăzi, dacă facem o analiză pe culori politice, dacă vreţi, eu această analiză n-am făcut-o şi noi n-o facem în minister, pentru că noi avem alte criterii de selectare a proiectelor. Dar dacă facem această analiză, cred că vom descoperi că primari din toate formaţiunile politice au câştigat proiecte pe ultima tranşă din PNDR şi pe cealaltă tranşă din PNDR.

Sunt convins că există astfel de analize şi sunt convins că şi dumneavoastră ştiţi foarte bine câte proiecte s-au dus, pe ce culori politice s-au dus. Dar eu sunt convins că selecţia s-a făcut pe criteriile de selecţie şi că distribuţia lor pe culori politice se poate face, bineînţeles, luând apartenenţa politică, dar nu pot să fac imediat o corespondenţă între culoarea judeţului şi culoarea proiectelor. Pentru că un judeţ poate să aibă un preşedinte de consiliu judeţean de o culoare, dar proiectele respective pot să fie de la primari de diferite culori politice.

Punctual, aş vrea să mai spun câteva lucruri. S-a spus aici că n-avem o strategie şi aş vrea să combat această idee şi de fiecare dată când am posibilitatea s-o fac, am să combat această idee.

România a negociat un plan naţional strategic pe 7 ani cu Comisia Europeană care este poziţia oficială a României în relaţia cu Comisia Europeană. Acest plan naţional strategic este strategia sectorială pe perioada 2007-2013. În funcţie de acest plan naţional strategic, finanţăm o parte din acţiuni din strategie din planul naţional de dezvoltare rurală. Diferenţa o finanţăm din alte surse, din bugetul naţional, din fonduri atrase de la Banca Mondială, din împrumuturi. Şi, de aceea, vreau să spun că avem o strategie, lucrăm pe această strategie.

Mai mult decât atât, suntem împiedicaţi să modificăm acţiunile noastre din aceste programe înainte să modificăm strategia. Nu ne putem duce la Comisia Europeană să propunem o realocare majoră în PNDR dacă n-am modificat iniţial strategia. Pentru că avem o strategie negociată. Iar această strategie este pe baza căreia noi elaborăm politicile. Deci, funcţionăm în acest context şi în acest context lucrez în Ministerul Agriculturii.

Desigur, au mai fost câteva concluzii în moţiunea depusă de dumneavoastră. Aş vrea să vă spun că într-adevăr analizăm în fiecare şedinţă de Guvern modul în care autorităţile statului îşi îndeplinesc anumite atribuţii, iar evaziunea fiscală, pot să vă spun că la toate şedinţele de Guvern la care am participat şi n-am lipsit de când sunt ministru, nu mi-aduc aminte să fi lipsit la vreo şedinţă de Guvern, am discutat acest subiect. Deci, iată că acest punct l-am îndeplinit deja.

În ceea ce priveşte transparenţă mai multă privind ghidul solicitantului pe PNDR.

Eu cred că am reuşit să introduc mai multă transparenţă şi mai multă predictibilitate în folosirea resurselor din PNDR. Când am venit în Ministerul Agriculturii, se proceda aşa: se pregătea ghidul aplicantului şi se anunţa măsura cu trei zile înainte să se lanseze. Când am venit în minister, am rugat, am cerut, am dat dispoziţie să se facă un calendar pe un an de zile cu sesiunile pe fiecare măsură şi cu alocarea financiară pe fiecare măsură. Verificaţi acest lucru şi veţi vedea că acest calendar există din luna ianuarie în Ministerul Agriculturii.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule ministru, o să vă rog să finalizaţi.

Domnul Mihail Dumitru:

Da. Mulţumesc, doamna preşedinte.

Şi aici închei. Iar ghidul solicitantului am încercat de fiecare dată să fie publicat şi să fie disponibil înainte de începerea unei sesiuni.

Eu vă mulţumesc pentru atenţie. Sper că în felul acesta am mai răspuns la câteva puncte care au fost ridicate aici în diferitele intervenţii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Ioan Oltean, o intervenţie pe procedură.

Domnul Ioan Oltean:

Prin rotaţie, intervenim acum.

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doar dintr-o dorinţă de a fi corect informaţi toţi cei care au urmărit dezbaterile pe această moţiune extrem de interesantă. Pentru că la acest microfon se obişnuieşte să se dezinformeze uneori. Iar un distins coleg de la Partidul Social Democrat a prezentat aici o situaţie care vizează proiecte pe Măsura 322, amintind printre altele şi judeţul Bistriţa-Năsăud, fiind pe lista cu proiecte multe aprobate.

Pentru corecta informare a domniei sale, vreau să-i spun că din cele 11 proiecte care au fost aprobate pe Măsura 322 în judeţul Bistriţa-Năsăud, 5 sunt în comune cu primari ai Partidului Social Democrat. În judeţul Cluj, din cele 18 proiecte aprobate, 10 sunt ale Partidului Social Democrat şi ale Partidului Naţional Liberal şi doar 8 ale Partidului Democrat Liberal.

Eu cred că această proporţie este una care nu merită a fi enumerată la exemple negative, ci, dimpotrivă, la exemple pozitive. De aceea am simţit nevoia să fac această corectură pe care o cunosc foarte bine şi aş vrea să observăm că aici lucrurile sunt mai mult decât rezonabile. De aceea am solicitat, doamna preşedinte, cuvântul.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Procedură, domnul Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Doamna preşedinte,

Dându-i cuvântul distinsului nostru coleg pentru o precizare care poate să fie corectă sau nu, colegul meu, domnul Drăghici, spune că nu este corectă această interpretare, aţi stabilit un precedent pe care vă rog să-l fixaţi de acum înainte, şi anume, că după ultimul cuvânt şi precizările ministrului care este vizat de către moţiunea respectivă, veţi da cuvântul celor care doresc să mai facă precizări pe fond celor din sală, ceea ce, după părerea mea, stabileşte deja un precedent pe care nu veţi mai putea de acum înainte să-l opriţi în a fi aplicat în situaţii asemănătoare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Reamintindu-i domnului Adrian Năstase că nu există cutume, încheiem şedinţa din această seară şi ne revedem mâine-dimineaţă.

O seară bună!