Parliamentary debates

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Îngăduiţi-mi, dar, să deschidem dezbaterea şi să-l invit pe domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea iniţiatorilor, pentru a prezenta o sinteză a Propunerii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, conform prevederilor art. 95 din Constituţie, coroborat cu art. 67 din Regulamentul şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule Preşedinte al României Traian Băsescu,

Domnule preşedinte al Senatului Crin Antonescu,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Analiza evenimentelor politice din ultimii trei ani arată că cel care a generat, conceput şi întreţinut procesul de alterare a statului democratic a fost preşedintele Traian Băsescu.

Acest regim neconstituţional, care a căpătat, încet-încet, accente dictatoriale, a supus instituţiile statului unui proces de erodare şi disoluţie fără precedent.

Acţiunile făţişe ale preşedintelui Traian Băsescu, care şi-a asumat, în mod deschis, neechivoc, rolul de prim-ministru şi de preşedinte de facto al Partidului Democrat Liberal, şi care a încercat să domine şi să subordoneze Legislativul şi puterea judecătorească, ridică grave probleme de ordin politic şi juridic.

De aceea, semnatarii acestui document, senatori şi deputaţi, consideră că se impune convocarea cât mai rapidă a unui referendum popular, prin care românii să aibă posibilitatea de a spune, în mod direct, prin vot, dacă sunt de acord cu acţiunile lui Traian Băsescu şi cu politicile iniţiate şi impuse de acesta prin încălcarea prevederilor constituţionale cu privire la rolul instituţiilor în statul democratic. Nu există o altă cale, prin care preşedintele să răspundă pentru acţiunile sale, decât referendumul popular, în condiţiile art. 95 din Constituţie. Referendumul popular este necesar, pentru că există o listă importantă de încălcări ale Constituţiei.

În aceşti ultimi trei ani, preşedintele Traian Băsescu a uzurpat rolul prim-ministrului şi s-a substituit în atribuţiile constituţionale ale Guvernului.

Preşedintele României a săvârşit aceste fapte într-un mod abuziv, impunând Guvernului propunerile sale, de la modificarea Constituţiei, până la actele normative privind reformarea educaţiei şi sănătăţii. Însă, cea mai gravă a fost situaţia generată de anunţul preşedintelui din mai 2010, referitor la reducerea salariilor şi a pensiilor. În acel caz, nu numai că preşedintele s-a substituit Executivului, dar măsurile anunţate de acesta s-au dovedit, ulterior, a fi neconstituţionale, cel puţin în ceea ce priveşte reducerea pensiilor. Astfel, cel puţin în cazul concret enunţat, preşedintele a acţionat în mod direct. A cerut Guvernului să implementeze anumite măsuri, Emil Boc a ascultat, dar măsurile au fost declarate în afara Constituţiei. Este evident că ne-am aflat în faţa unei situaţii de o gravitate deosebită, iar preşedintele nu se poate sustrage de la răspunderea sa directă. A ordonat Guvernului să acţioneze în afara cadrului constituţional. Mai mult, măsurile impuse de preşedinte au avut consecinţe economice şi sociale extrem de grave: aruncarea în sărăcie a numeroşi cetăţeni români.

Se ştie că esenţa unui regim democratic rezidă în faptul că Guvernul răspunde în faţa Parlamentului. În schimb, preşedintele nu răspunde pentru faptele sale decât în faţa poporului, prin referendum. De aceea, preşedintele nu poate avea puteri executive, pentru că el scapă controlului reciproc între puterile statului.

Tot în aceşti ultimi trei ani, preşedintele a încălcat, în mod repetat, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, prevăzute în Constituţia României.

Prin declaraţiile susţinute în spaţiul public, care contravin cu rolul şi conduita unui preşedinte, Traian Băsescu a antagonizat categorii sociale, atunci când a declarat că "4,2 milioane de salariaţi nu pot susţine pensiile a 4,9 milioane de pensionari", dovedindu-se un factor potenţator al unui conflict social, în loc să găsească soluţii pentru a preveni astfel de situaţii.

Un preşedinte care a dovedit o atitudine profund guvernată de rasism şi xenofobie, prin declaraţiile sale jignitoare la adresa oamenilor cu dizabilităţi sau declaraţiile ofensatoare la adresa comunităţii rome, nu poate conduce o ţară. Astfel de atitudini sunt incompatibile cu calitatea de preşedinte al unui stat membru al Uniunii Europene şi cu Constituţia României.

Din aceeaşi categorie de încălcări grosolane ale drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor face parte episodul promulgării Legii pensiilor, adoptate prin fraudă de Camera Deputaţilor. Faptul că semnătura preşedintelui se află pe un act recunoscut ca fiind rezultatul unui furt grosolan de voturi, care va intra, din păcate, în istoria neagră a parlamentarismului românesc, reprezintă o încălcare gravă a atribuţiei constituţionale referitoare la promulgarea legilor - art. 77 din Constituţie.

Sub regimul Traian Băsescu, presa a fost inclusă pe lista vulnerabilităţilor care afectează securitatea naţională, fapt fără precedent şi o acţiune clară de intimidare a acesteia, o consecinţă evidentă a faptului că cineva şi-a permis să aducă critici la adresa ta - a preşedintelui şi a apropiaţilor săi! Este revoltător!

Traian Băsescu, folosindu-se de calitatea de şef al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, a inclus presa printre vulnerabilităţile ce ameninţă securitatea naţională, care au fost identificate în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, urmând ca instituţiile statului să fie obligate, în urma adoptării acestui document, să acţioneze împotriva organismelor de presă şi pentru limitarea libertăţii de exprimare.

În acelaşi registru de limitări, intimidări şi imixtiuni, se înscrie şi încălcarea de către preşedinte, în mod repetat, a principiului separaţiei puterilor în stat şi independenţa justiţiei.

Contrar rolului de mediator între puterile statului, conferit de Constituţie, Traian Băsescu a provocat crize în raporturile dintre Preşedinţie şi principalele autorităţi publice. Astfel, principalele critici vizează modul direct în care a cerut Guvernului să legifereze, practic, fără Parlament, ceea ce a condus la subminarea democraţiei prin nesocotirea rolului Legislativului, forul democratic de dezbatere, constituit prin voinţa poporului, prin încurajarea procedurii de angajare a răspunderii de către Guvern, procedură care trebuie să fie excepţie, şi nu regulă.

Atacurile fără precedent la adresa justiţiei, prin care preşedintele a periclitat independenţa, instigând, totodată, la nerespectarea legii, se înscriu nu doar într-o zonă de neconstituţionalitate, ci intră, chiar, în sfera penalului.

Am avut de-a face cu argumente aberante, care să susţină aceste teze periculoase pentru democraţie şi statul de drept. În concepţia preşedintelui Traian Băsescu, justiţia a făcut mai mult rău României decât politicienii sau românii care cerşesc prin Roma sau Paris. Asistăm, aşadar, la un atac fără precedent la adresa justiţiei şi la adresa magistraţilor, din motive electorale înguste, pentru a ascunde incapacitatea Guvernului pe care l-a numit în funcţie la acea dată, Guvernul Boc, de a rezolva problemele concrete ale ţării, cum ar fi aderarea României la spaţiul Schengen.

Atacurile preşedintelui au vizat şi Camera superioară a Parlamentului, Senatul României. Traian Băsescu atacă în mod direct puterea legislativă reprezentată de Senatul României.

Încălcând flagrant acelaşi principiu al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, preşedintele Traian Băsescu a declarat la Televiziunea Română, la momentul respectiv, că reforma sănătăţii, Legea asistenţei sociale şi legislaţia legată de justiţie trebuie adoptate prin angajarea răspunderii de către Guvern, afirmând că Senatul s-a compromis de la preşedinte până la ultimul senator, amânând discuţiile pe aceste subiecte.

Aşa cum afirmam anterior, pe parcursul celui de-al doilea mandat de preşedinte, justiţia a reprezentat o temă predilectă de atac pentru Traian Băsescu. De la ingerinţe continue în activitatea şi autoritatea judecătorească, de natură să aducă atingere în mod direct independenţei justiţiei şi principiului separaţiei puterilor în stat, la încălcarea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, până la încercările de intimidare a magistraţilor, au devenit obsesii ale unui preşedinte nociv pentru democraţia din această ţară.

În toată această manieră prezidenţială anticonstituţională şi antidemocratică, Traian Băsescu a iniţiat un proiect neconstituţional de revizuire a Constituţiei şi a încălcat procedura de revizuire a Constituţiei, prevăzută chiar de Legea fundamentală. El şi-a asumat, astfel, din nou, rolul Guvernului, inversând rolurile prevăzute de Constituţie, care stabileşte clar că propunerea privind revizuirea Legii fundamentale revine Guvernului. În cazul de faţă, proiectul de revizuire a fost trimis de preşedinte către Guvern, care l-a restituit preşedintelui. Curtea Constituţională a constatat elemente de neconstituţionalitate, dar preşedintele nu a ţinut cont. A decis să trimită proiectul de revizuire către Parlament. Cum respectă, în această situaţie, preşedintele opiniile Curţii Constituţionale?

Lista motivelor de suspendare continuă cu instigarea la nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, presiunile directe făcute asupra judecătorilor Curţii - prin vizite înaintea unor decizii importante.

Preşedintele Traian Băsescu a încălcat grav prevederile constituţionale când a declarat public, în data de 16 noiembrie 2011, că regimul personal instaurat de Domnia Sa nu intenţionează să respecte deciziile Curţii Constituţionale.

Vizita făcută la Curtea Constituţională de către preşedintele Traian Băsescu, cu intenţia de a pune presiune pe aceştia, în urma anunţului făcut de PSD şi PNL că se vor adresa Curţii Constituţionale reclamând decizia conform căreia Guvernul va îngheţa pensiile şi salariile bugetare pe parcursul anului 2012, este edificatoare.

Traian Băsescu declara, cu vădită lipsă de respect faţă de autoritatea Curţii şi faţă de Constituţie, că nicio altă decizie a Curţii Constituţionale a României nu va schimba radical hotărârea coaliţiei de a menţine îngheţarea salariilor şi pensiilor pe parcursul anului 2012.

În aceşti trei ani, preşedintele a încălcat sistematic principiul neapartenenţei politice a persoanei care ocupă funcţia prezidenţială şi a abandonat rolul constituţional de mediator între stat şi societate.

Am văzut cum preşedintele a acţionat, în numeroase situaţii, în mod explicit şi direct, ca lider al PDL. De exemplu: în ziua de 4 martie 2011, a participat la întâlnirea la vârf a Partidului Popular European, la Helsinki. Şeful formal al PDL, Emil Boc, nu a fost invitat. Mai mult, pentru deplasarea preşedintelui în Finlanda, s-au folosit resursele financiare şi materiale ale statului român, deşi reuniunea Partidului Popular European era clar, evident, una de partid.

Am văzut cum preşedintele a respins dialogul real cu partidele politice, cu excepţia propriului său partid, PDL, pe care îl lăuda, îl susţinea şi îl conducea în mod autoritar.

În decursul ultimului mandat, Traian Băsescu a avut cel puţin 20 de întâlniri cu lideri marcanţi ai PDL în afara cadrului de consultări cu partidele parlamentare.

Traian Băsescu a fost, de fapt, liderul Partidului Democrat Liberal, neputând fi vorba despre imparţialitatea şi neutralitatea cerute de la un adevărat preşedinte - art. 84 din Constituţie -, care ar trebui să se reflecte în modul în care relaţionează cu toate forţele politice din ţară.

Preşedintele a încălcat în mod grav prevederile Constituţiei şi principiul fundamental al democraţiei reprezentative, atunci când declara că nu va numi un prim-ministru din partea USL, chiar dacă această formaţiune politică va obţine majoritatea absolută în Parlament. Practic, preşedintele ne spunea, prin acest refuz, că nu va respecta viitoarele decizii ale poporului, ale electoratului.

În concluzie, se poate spune că Traian Băsescu a încercat mereu, în ultimii trei ani, să anuleze regimul democratic românesc şi, prin încălcări repetate ale Constituţiei, să îndrepte regimul politic românesc către unul prezidenţial, de conducere unipersonală, în care preşedintele decide totul, prin uzurparea atribuţiilor celorlalte instituţii fundamentale.

Până în prezent, preşedintele nu a răspuns, din punct de vedere politic, pentru aceste fapte. De aceea, considerăm că un referendum, prin care românii să aibă posibilitatea de a se pronunţa asupra continuării mandatului domnului Traian Băsescu, este extrem de necesar.

Perseverenţa domnului Băsescu de a încălca Legea fundamentală, prin repetarea unor fapte abuzive şi care afectează grav funcţionarea democratică a statului de drept, demonstrează o atitudine iremediabilă a acestuia, ceea ce ne îndreptăţeşte să solicităm suspendarea lui din funcţie.

Stimaţi parlamentari,

Sunt dovezi şi probe care demonstrează că România sub Traian Băsescu este pe un drum greşit, care nu respectă Constituţia şi, de aceea, mandatul acestuia trebuie să înceteze.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.