Parliamentary debates

după pauză

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să rog secretarii desemnaţi de Biroul permanent să vină la prezidiu.

Liderii grupurilor parlamentare, începem? Da.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările plenului Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 407 deputaţi şi-au înregistrat prezenţa până acum 316. 91 sunt absenţi, din care doar 19 participă la alte activităţi parlamentare. Cvorumul legal este îndeplinit.

Potrivit ordinii de zi şi programului de lucru, în cadrul şedinţei de astăzi a Camerei Deputaţilor avem dezbateri politice organizate în conformitate cu prevederile art.182 din regulamentul nostru, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, referitoare la Acordul de parteneriat între Guvernul României şi Comisia Europeană cu privire la cadrul financiar multianual 2014-2020.

Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au hotărât să propună următoarea desfăşurare a dezbaterilor: mai întâi prezentarea de către domnul prim-ministru, Victor Ponta, a principalelor aspecte ale temei supuse dezbaterilor politice şi eventual a detaliilor, de către domnul Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene. Prezentarea este urmată de dezbateri din partea grupurilor parlamentare, câte un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar, având timpul alocat după cum urmează: Grupul parlamentar al PSD - 10 minute; Grupul parlamentar al PNL - 10 minute; Grupul parlamentar al PDL - 5 minute; Grupul parlamentar al PP-DD - 5 minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, 5 minute; Grupul parlamentar al Partidului Conservator - 5 minute; deputaţii neafiliaţi - 2 minute.

În final, vor avea cuvântul reprezentanţii Guvernului.

Dacă sunt obiecţii.

Liderul Grupului parlamentar al PDL, domnul Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Am încercat în Biroul permanent să modificăm această structură. Trebuie să spun că aşa cum prevede art.182 sunt două posibilităţi: atunci când primul-ministru solicită să prezinte în Parlament o anumită temă de interes naţional, şi a doua, când un grup parlamentar solicită acest lucru. Am luat şi eu din experienţa trecută, în perioada când noi reprezentam majoritatea, şi o să vedeţi că la toate dezbaterile de acest tip, atunci când un grup parlamentar a solicitat prezenţa primului-ministru timpii nu au fost cu totul alocaţi aşa cum au fost alocaţi pentru această dezbatere. Şi în primul rând, orice grup care solicită are dreptul să prezinte întâi punctul de vedere pentru care a solicitat această dezbatere şi apoi timpii să reprezinte 20 de secunde de fiecare parlamentar.

Mai mult decât atât, şi am să vă dau trei date, pe 9 martie 2010, pe 17 mai 2010 şi 23 ianuarie 2012, Biroul permanent de atunci a hotărât ca timpii să nu fie limitaţi.

Tema de astăzi, pe care noi am solicitat-o, este o temă nu numai pentru ziua de astăzi şi pentru perioada următoare, în care bineînţeles România, indiferent cine o conduce azi, cine o va conduce mâine are obligaţia de a asigura acestei ţări, acestor cetăţeni ai României, posibilitatea de dezvoltare economică, prin posibilitatea, de asemenea, de a obţine cât mai multe fonduri europene.

Cred că această dezbatere nu trebuie să fie o dezbatere sterilă, de a prezenta, de a spune, să o bifăm, nu are interes nimeni în acest sens. Chiar dacă acel document... şi aici pot să remarc faptul că atunci când am cerut în Biroul permanent să existe deja transmis, şi domnul prim-ministru văd că a reacţionat, ne-a prezentat documentul în fază de proiect, faţă de care să avem opinii, şi cred că după această dezbatere, ceea ce este astăzi proiect, cu modificările şi propunerile pe care le are fiecare grup parlamentar, poate să devină un document foarte important pentru România de mâine.

Ăsta este şi motivul pentru care, stimaţi colegi, vă rog să reanalizăm posibilitatea timpilor de desfăşurare, mai ales că a început să fie o cutumă. Grup mare şi grup mic. Grup mare, după ce criteriu? După procente, după număr de parlamentari? Noi suntem în categoria grupului mic. Probabil tot ce este peste zece este grup mic, tot ce este peste 20 sau 50, grup mare.

Faţă de aceste considerente, stimaţi colegi, eu v-aş propune să reanalizăm posibilitatea timpilor afectaţi, să dăm 20 de secunde pentru fiecare parlamentar de la fiecare grup, şi posibilitatea grupului nostru, care a iniţiat, să-şi prezinte în termen de maxim 10 minute ceea ce doreşte şi de ce a solicitat acest lucru. Şi să modificăm ca atare timpul. Cred că domnul prim-ministru nu doreşte numai să facă o prezentare exhaustivă - asta avem de făcut, vă mulţumesc, să ştiţi că am bifat-o, şi vrea într-adevăr să facem o dezbatere realistă. Şi vă rog să analizaţi această propunere a noastră care nu urmăreşte nimic de natură politicianistă, ci pur şi simplu să fie o dezbatere reală.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Două chestiuni. Prima chestiune, este un avantaj aşa cum am prezentat acum şi cum a aprobat Biroul permanent pentru grupurile care sunt în opoziţie. V-am explicat şi în Biroul permanent că sunt peste 8 minute în plus faţă de calculul pe care-l aveţi şi o pierdere de 30 de minute la grupurile mari, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Social Democrat, care au 264 de parlamentari.

A doua chestiune, cea pe care aţi sesizat-o dumneavoastră, este strict legată de Regulamentul Camerei Deputaţilor. Regulamentul Camerei Deputaţilor nu echivalează cererea pe art.182 cu o moţiune simplă sau o moţiune de cenzură. Pe cale de consecinţă, nu există o cerere depusă de dumneavoastră, cu argumente pe care să le depuneţi la Biroul permanent şi să le citiţi în faţa plenului. Nu pot să încalc regulamentul şi să pot să fac o echivalare pe cele două, nu pot să vă dau cuvântul, că n-am de ce să vă dau. V-am răspuns despre ce este vorba în regulament. aţi avut un discurs de patru minute şi jumătate pe o procedură care conform regulamentului înseamnă două minute. Eu sunt de acord. O să vă mai dau cuvântul în timpul dezbaterilor.

Dreptul la replică dacă vă pronunţam numele. Dreptul la replică este pentru ceilalţi. Eu v-am cerut altceva.

Imediat. Imediat vă dau cuvântul.

Domnilor colegi,

Dacă mai există şi alt punct de vedere cu privire la cererea pe care a făcut-o, faţă de cea pe care a aprobat-o Biroul permanent, cu 10 minute pentru grupurile mari şi 5 minute pentru celelalte grupuri, doar deputaţii neafiliaţi au 2 minute.

Dacă cumva mai există alt grup parlamentar care propune o altă soluţie.

Domnul deputat Victor Paul Dobre, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu nu propun o altă soluţie. Cred că propunerea Biroului permanent este corectă şi cred că este important ceea ce spune domnul prim-ministru, că de-asta l-am invitat. Noi ne vedem mai des, discutăm mai des, ne auzim mai des.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Terminăm prima dată chestiunea aceasta, după care o să-i dau cuvântul doamnei deputat pe procedură. După ce terminăm chestiunea legată strict de minute. Aşa cum scrie la regulament. grupurile parlamentare nu pot să facă două propuneri, doar liderul grupului parlamentar sau un vicelider face o singură propunere din partea grupului parlamentar.

(Doamna deputat Roberta Alma Anastase doreşte să ia cuvântul.)

Imediat vă dau cuvântul. Cu mare plăcere.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele pentru cele două propuneri.

Supun prima dată votului propunerea Comitetului liderilor aprobată de către Biroul permanent, aşa cum a fost prezentată de către mine, prin secretariatul general.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele.

Deci, 10 minute Grupurile PSD şi PNL, celelalte grupuri parlamentar 5 minute, mai puţin deputaţii neafiliaţi, care au 2 minute împreună pentru a-şi exprima un punct de vedere. Aceasta este propunerea Biroului permanent.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc foarte mult.

199 de voturi pentru, opt abţineri, 33 de voturi împotrivă, pentru propunerea Biroului permanent. Propunerea Biroului permanent a Camerei Deputaţilor a fost aprobată.

Procedura desfăşurării dezbaterii politice de astăzi a fost aprobată.

O să-i dau cuvântul pe procedură doamnei deputat Roberta Anastase.

Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Acum, sigur, votul a fost dat. intervenţia pe procedură doresc să mi-o susţin. Aici sigur vorbim de art.180 din regulamentul comun, dar de fiecare dată când au existat astfel de dezbateri politice solicitate de către cei aflaţi la putere sau în opoziţie au fost rezervate un număr de minute Guvernului, în general 45 de minute, iar grupurilor parlamentare, fiecărui grup parlamentar i-au fost rezervate minute conform numărului de parlamentari care fac parte din fiecare grup, respectiv 20 de secunde pe parlamentar. Şi avem numeroase dezbateri desfăşurate în perioada 2008-2012, dezbateri la care a participat şi primul-ministru. Deci nu este prima oară, domnule prim-ministru, când vă aflaţi în Parlament în această calitate de prim-ministru la astfel de dezbateri parlamentare. Şi, dacă-mi permiteţi, eu cred că putem să fim flexibili în a dezbate o temă care este importantă şi sunt convinsă că şi domnul prim-ministru are toată disponibilitatea să asculte opiniile tuturor grupurilor parlamentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Vă reamintesc că art.180 din regulamentul nostru se referă la interpelări, doamna deputat. 182 este cel pentru care aţi primit această aprobare de astăzi care este absolut corectă. Şi dacă vreţi vi-l recitesc eu. Nu are nici o legătură cu ceea ce aţi afirmat. La solicitarea (...) - aprobată de Biroul permanent, primul-ministru sau un grup parlamentar -, în plenul Camerei Deputaţilor se poate desfăşura o dezbatere, o dată pe lună, pe probleme de interes major pentru viaţa politică, economică şi socială. Ceea ce s-a şi întâmplat astăzi. Solicitarea a fost aprobată. Primul-ministru este prezent.

Stimate, domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Distinşi şi onorabili membri ai Camerei Deputaţilor,

Stimaţi invitaţi,

Absorbţia fondurilor europene a fost şi va rămâne în continuare o prioritate a oricărei guvernări. Aceste fonduri reprezintă o şansă uriaşă pentru foarte multe dintre comunităţile din România. Cei mai mulţi dintre dumneavoastră, stimaţi colegi, ştiţi foarte bine că banii europeni pot face diferenţa între sărăcie şi un trai decent.

Dialogul permanent între Parlamentul României şi Guvern legitimează acţiunea Executivului şi contribuie la găsirea celor mai bune soluţii legislative şi instituţionale.

Are cuvântul primul-ministru al României.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta (prim-ministrul Guvernului României):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să vă mulţumesc pentru invitaţia şi pentru ideea acestei dezbateri, într-adevăr, asupra unui subiect esenţial, legat de situaţia actuală a absorbţiei fondurilor europene şi, mai ales, de perspectiva 2014-2020. îmi amintesc că are dreptate doamna deputat, de vremurile în care eram în opoziţie, faţă de cei care se află acum acolo, nu ştiu dacă... nu pot să intru în proceduri parlamentare, înţeleg că cineva astupă gura opoziţiei. Mă gândeam, domnule Toader, că dacă vă astupă gura dumneavoastră, s-ar putea să câştige PDL-ul din asta! (Aplauze.) Aşa încât sigur nu mi-aş dori să vă fie astupată în niciun caz gura.

Dincolo de asta...

amintirile dezbaterilor trecute...

Dincolo de acestea, vreau, totuşi, la modul foarte serios şi foarte onest, să spun că mă aflu astăzi aici în urma unei iniţiative a opoziţiei, o iniţiativă absolut corectă, discutată la întâlnirea pe care am avut-o atât cu reprezentanţii Partidului Democrat Liberal, cât şi cu cei ai UDMR, ideea de a prezenta în Parlament - evident, în primul rând majorităţii care susţine Guvernul, dar şi minorităţii actuale - o proiecţie pentru următorii şapte ani.

Cred că este un semn de normalitate.

Cred că aşa trebuie făcut de acum în colo. Orice decizie importantă pentru ţară poate fi luată de guvern în urma informării, în urma sprijinului pe care îl obţine în Parlament. Dacă vreţi, cred că şi atunci când reprezentantul României, în speţă preşedintele, a negociat alocaţia, alocarea sumelor pentru România, ar fi trebuit să facă acest lucru în baza unui mandat dat de către dumneavoastră, de Parlament.

În acest fel, ar fi avut o legitimitate mai mare de a reprezenta România tocmai pentru o perioadă în care nu ştiu dacă eu voi mai fi prim-ministru, dar sigur preşedintele nu va mai fi preşedinte.

Cred că era necesar acest lucru şi vreau ca, pornind de la acest moment, toate deciziile importante pe plan european să fie luate cu informarea dumneavoastră, în urma unei dezbateri şi în urma unui sprijin pe care Parlamentul, autoritatea supremă de reprezentare a voinţei poporului român să o dea fie preşedintelui, fie Guvernului, fie celor care reprezintă România în diverse situaţii.

Cu atât mai mult consider că este importantă această prezentare şi această dezbatere - mai lungă, mai scurtă, este o decizie a Camerei - pentru că urmează şapte ani în care trebuie să învăţăm din propriile noastre greşeli din perioada 2007-2013, şapte ani în care, într-adevăr, aproximativ 40 de miliarde de euro ar trebui să fie absorbite de România fie pentru politica agricolă comună, fie ca fonduri structurale şi de coeziune, şapte ani cu totul şi cu totul speciali. 2018 va fi anul în care România, în forma sa mare, unită, împlineşte 100 de ani şi 2019 va fi anul în care România va asigura Preşedinţia Uniunii Europene. De aceea, chiar dacă poate părea prematur, cred că - chiar din acest an, chiar din perioada următoare - trebuie să ne pregătim pentru aceste momente care urmează.

Pentru a putea însă să vorbim şi să ne gândim ce vom face cu fondurile alocate României în perioada 2014-2020, cred că este de datoria mea să vă informez foarte succint, fără niciun fel de critică sau dorinţă de a-i critica pe cei care au fost în această perioadă la guvernare, ci doar cu cifre foarte reci, ce s-a întâmplat cu prima perioadă, în care România a devenit membră a Uniunii Europene, 2007-2013.

Şi, la începutul anului 2012, cred că februarie era, preşedintele Comisiei Europene, domnul Barroso, folosea, când se referea la absorbţia fondurilor europene de către România, termenul "dureros de scăzută". Era, într-adevăr, o situaţie extrem de gravă, pe care am... sau mai bine zis pe care o criticam cu toţii, dar care părea fără niciun fel de soluţie.

Vreau să vă dau câteva cifre reci. Domnul ministru Teodorovici o să poată să le detalieze sau să vă răspundă la întrebări.

Dar, 1 mai 2012 - cinci programe operaţionale sectoriale presuspendate în urma auditurilor făcute în noiembrie 2011. Cele cinci includ aproximativ 98% din banii alocaţi României. Pot să le reiau: POSDRU, Programul Operaţional Regional, mediu, transporturi şi Programul de creştere a competitivităţii destinat cercetării, IT-ului şi IMM-urilor.

Astăzi, când mă aflu în faţa dumneavoastră, pot să vă spun, în urma discuţiei pe care am avut-o în urmă cu câteva ore cu comisarul Johannes Hahn, care m-a anunţat că de astăzi începând şi Programul de creştere a competitivităţii - POSCCE - a fost definitiv deblocat şi de astăzi putem să transmitem cererile de rambursare. (Aplauze.)

E, într-adevăr, cea mai bună veste pe care puteam s-o primesc astăzi.

Deci astăzi absolut toate programele operaţionale sectoriale sunt deblocate şi se transmit cereri de decontare la Comisia Europeană. Absolut toate, fără niciun fel de excepţie. Şi este rezultatul unei munci începute chiar de ministrul... era să zic Ludovic, de ministrul Leonard Orban, continuată de ministrul Teodorovici şi de toţi ceilalţi miniştri care au avut responsabilităţi în acest domeniu, cu sprijinul, sigur că da, al tuturor instituţiilor statului.

1 mai 2012, rata de absorbţie era 7%, evident, ultima pe plan european.

Astăzi este de 24%, mai mult decât triplat şi, în baza deblocării de astăzi a POSCCE, până la sfârşitul anului numai pentru Programul de creştere a competitivităţii urmează să absorbim încă 500 de milioane de euro, fie operaţiuni deja plătite, fie altele noi din acest program.

În şase ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, România a primit 1,4 miliarde de euro. În şase ani.

Anul 2013, până azi, avem 2 miliarde de euro şi, în mod sigur, de la ultimul loc, în acest an, 2013, în baza datelor oficiale prezentate de Comisia Europeană, pe care vi le pun la dispoziţie, România are cea mai mare creştere procentuală a plăţilor intermediare făcute de Comisia Europeană către statele membre în 2013 faţă de valoarea acumulată 2007-2012.

În sfârşit, este un domeniu al absorbţiei fondurilor europene, unde România a reuşit să ajungă pe primul loc, pornind, într-adevăr, foarte de jos. Dar cred că acest lucru nu l-au crezut foarte mulţi posibil, dacă domnul ministru Teodorovici, doamna ministru Plumb, toţi ceilalţi miniştri, doamna ministru Câmpeanu, toţi cei care au avut în atribuţii acest lucru l-au crezut, domnul ministru Fenechiu, care mi-a spus că va debloca Programul Operaţional Sectorial de Transport şi a făcut-o şi-i mulţumesc pentru asta, toţi ceilalţi care au avut atribuţii în domeniu şi le-au îndeplinit pentru ca România să ajungă pe primul loc în anul 2013 la creşterea gradului de absorbţie.

La 1 mai 2012, aveam, din păcate, nu doar programele blocate, dar şi principalele proiecte de referinţă pentru Europa şi pentru România într-o stare de incertitudine. Dacă astăzi Programul ELI, care este considerat de Comisia Europeană prima şi cea mai mare investiţie în domeniul cercetării este în lucru - este în lucru, sigur, dumneavoastră l-aţi făcut, că dumneavoastră l-aţi blocat -, este în lucru e un merit al României şi este ceva ce trebuie prezentat de fiecare dată ca o realizare a României.

Vreau să mulţumesc tuturor celor care - secretari de stat, miniştri, europarlamentari şi preşedintele României, toţi cei care au participat şi au insistat pentru ca România să beneficieze de regula N+3 - prelungirea cu un an a perioadei normale de contractare şi absorbţie este, de fapt, un mare ajutor pe care Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul îl dau României pentru a recupera incapacitatea din perioada 2007-2012 şi, în acest fel, dezangajarea automată a unor sume importante a fost evitată şi cred că putem, iată, să recuperăm anii care s-au pierdut.

Vreau să explic foarte clar, şi cu aceasta închei prima perioadă, unde s-au dus anul acesta cele 2 miliarde de euro plus aproximativ 6 miliarde de lei împrumutaţi din Trezorerie, din care 1 miliard şi jumătate urmează să se întoarcă. Unde s-au dus aceşti bani?

Aceşti bani s-au dus la autorităţile locale, cele care au atât de multe proiecte începute şi neterminate, pentru că, sigur, să promiţi un proiect e simplu, să-l mai şi faci, am constatat, în cazul Metroului - Bucureşti, după ce dai 10 milioane de euro poţi să strigi ani de zile, urmând ca noi să plătim restul de 1 miliard 400 de milioane. Dar politica se face şi în acest fel.

Eu vorbesc de faptul că autorităţile locale, fie prin Programul Operaţional Regional, fie prin Programul Sectorial de Mediu au devenit şi sunt principalii beneficiari, în acelaşi timp însă sindicate, universităţi, profesori care au accesat programul POSDRU - Programul de Dezvoltare a Resurselor Umane, firmele private, fie prin POSCCE la IMM-uri, firmele de IT, cu care România se mândreşte şi care creează locuri de muncă în rândul tinerilor, principalii constructori atât la programul de transport, cât şi la programul de mediu, adică exact acele categorii - nu bugetul de stat, nu zona bugetară -, acele categorii care aveau nevoie de finanţare şi care beneficiază şi suplinesc lipsa resurselor bugetare.

Cred că este o realizare importantă. Cred că România poate să spună că, în sfârşit, are un pariu câştigat după atât de multe pariuri pierdute şi vreau să mulţumesc tuturor celor care au făcut posibil ca acest pariu cu fondurile europene să fie câştigat.

Referitor la perioada 2014-2020, vreau să încep printr-o prezentare seacă - nu aş dori să fiu acuzat de noi polemici - să spun doar că 2014-2020 este o perioadă în care România, faţă de celelalte ţări din zonă, a fost evident defavorizată.

Raportat la alocare la număr de locuitori - nu mai dau toate cifrele, ca să nu încarc foarte mult, le punem la dispoziţie, le-am mai pus - România a primit, cu o populaţie de 21,3 milioane de locuitori, o alocare de 21,4 miliarde pentru fonduri structurale. Deci cam 1000 de euro pentru fiecare locuitor, în timp ce Cehia a primit 2000, Ungaria 2000 de euro, Portugalia 1900 de euro, Slovacia 2200, Polonia 1900, Lituania 2200, Croaţia, ultima intrată, 1900 de euro. Vedeţi că fac comparaţia cu ţările din zona noastră, nu mă uit spre ţările foarte dezvoltate.

Evident că suntem dezavantajaţi. Evident că avem, practic, jumătate, raportat la numărul de locuitori decât au obţinut ţările din jurul nostru, decât Ungaria, Cehia, Slovacia, Lituania. S-ar fi putut negocia mai bine. Întotdeauna, cel care nu participă la negociere spune că ar putea să negocieze mai bine. Eu vă prezint o situaţie seacă.

Important acum, cum spune Comisia Europeană, să nu plângem după laptele vărsat. Nu plângem. Doar trebuie să ştim că în cana României e mai puţin lapte decât în cana vecinilor noştri.

Dar trebuie să ştim care sunt alocările şi cum vom folosi, cu sprijinul dumneavoastră, prin activitatea miniştrilor, fondurile alocate în special pe zona de coeziune în perioada imediat următoare.

În mod sigur, aceste fonduri pe politici europene aprobate, pentru că nu este o decizie a Guvernului naţional în totalitate, ci este vorba de politici, de marile politici europene, aceste sume vor fi folosite, în primul rând, pentru a încerca să atenuăm gravele discrepanţe între diferite regiuni şi judeţe ale ţării.

Am fost astăzi de dimineaţă în Prahova, un judeţ care se dezvoltă economic foarte bine, ca şi altele, ca Timişul, Clujul, Braşovul, Constanţa, fără însă să uit că judeţul Vaslui, de exemplu, este judeţul cu cel mai mic pib pe cap de locuitor din Europa.

Să nu uităm că obligaţia Guvernului ca politică europeană este de a încerca să direcţioneze sume importante tocmai pentru a reduce această discrepanţă între diverse regiuni ale ţării şi între diverse regiuni europene.

E foarte clar că sumele din următorul exerciţiu financiar trebuie să fie folosite pentru dezvoltarea infrastructurii şi în mod sigur infrastructura rutieră, infrastructura feroviară vor consuma sume importante din alocările ulterioare, în acelaşi timp pentru continuarea proiectelor de dezvoltare locală, pentru că într-adevăr trebuie ca fiecare comună şi fiecare sat din România să aibă canalizare, să aibă apă, să aibă acces la gaze, lucruri care sunt de normalitatea unei Europe în care ne-am dorit atât de mult să fim.

Este acordul de parteneriat pe care vi-l va prezenta în detaliu domnul ministru Teodorovici. Este elaborat în baza documentelor puse la dispoziţie de către toate ministerele care aveau atribuţii în acest sens şi aş vrea doar să reiterez două sau trei lucruri importante.

Am decis pentru următoarea perioadă, învăţând din propriile noastre greşeli, să păstrăm cât mai puţine ministere care au autorităţi de management. Principalele... sigur, agricultura va păstra autorităţile de management pentru plăţi directe şi pentru dezvoltare rurală, Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Fondurilor Europene, urmând ca celelalte ministere şi autorităţi să aibă organisme intermediare, în acest fel o mai bună coordonare.

Cred că a fost ideea pe care o ceruse Guvernului şi ministrul Orban, când a venit prima dată. Nu s-a putut realiza atunci. Acum putem să realizăm. Este un model care a dat roade în alte ţări spre care ne uităm şi sunt convins că acest model va funcţiona mai bine.

În mod sigur avem ca principale direcţii competitivitatea, oamenii şi societatea, infrastructura, resursele, administraţia şi guvernarea.

Este foarte important să decidem ca toate proiectele care pot fi finanţate din fonduri europene să nu se mai dubleze cu finanţări bugetare. Cer şi am cerut tuturor primarilor, tuturor instituţiilor să se îndrepte în primul rând spre folosirea banilor europeni şi doar acolo unde nu există fonduri europene disponibile să solicite bugetului. Pentru că altfel, sigur, dintotdeauna, banii de la buget se obţin mai uşor, se cheltuiesc mai uşor decât fondurile europene. Acum avem, însă, un sistem care, iată, se dovedeşte funcţional, o capacitate administrativă recunoscută de auditurile europene, o capacitate de combatere a conflictelor de interese, a fraudelor, care este apreciată şi este considerată satisfăcătoare la nivelul Uniunii Europene şi atunci, acolo unde există bani europeni, nu trebuie să mai punem bani de la buget. Şi banii de la buget să meargă în acele proiecte care nu pot fi acoperite de fonduri europene.

Avem, în mod sigur şi în cadrul acordului, proiecte prioritare privind promovarea ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă, reducerea persoanelor aflate în risc de sărăcie, infrastructura despre care am vorbit - promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor apărute în infrastructura reţelelor importante, un domeniu extrem de important care va beneficia de fonduri şi în perioada următoare este cel al calităţii tehnologiilor informatice şi de comunicaţii. Avem prevăzut, şi ne dorim acest lucru, ca veşnica problemă, care nu se mai termină de 23 de ani, a cadastrului să poată fi finanţată prin bani europeni. Vorbesc în special de cadastru în zona rurală. Sunt alte politici privind sprijinirea trecerii la economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele, promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor, protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor.

În mod sigur, mult mai bine decât am făcut-o în perioada 2007-2013, vom folosi resursele puse la dispoziţie de Uniunea Europeană pentru a îmbunătăţi administraţia publică, în sensul creşterii transparenţei, eficienţa şi eficacitatea administraţiei şi a sistemului judiciar, e - guvernare şi în justiţie, capacitatea de dezvoltare, coordonare şi implementare, monitorizare şi evaluarea politicilor la toate nivelele de guvernare.

Stimaţi reprezentanţi ai Camerei Deputaţilor,

Stimaţi colegi,

Vreau, încă o dată, să spun că, deşi ceva a început foarte prost, s-a infirmat regula lui Murphy, nu s-a terminat şi mai prost, ci dimpotrivă, absorbţia fondurilor europene pentru perioada 2007-2013 reprezintă, în acest moment, un pariu câştigat. Ţine de capacitatea actualului Guvern, a viitoarelor guverne, de sprijinul dumneavoastră în adaptarea şi flexibilizarea şi debirocratizarea legislaţiei, pentru ca şi perioada 2014-2020, începută prost, printr-o alocare dezavantajoasă pentru România să se finalizeze printr-o poveste de succes.

Vă mulţumesc şi evident sunt foarte receptiv la toate opiniile grupurilor parlamentare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc domnului prim-ministru pentru că a venit astăzi în faţa Parlamentului pentru a vorbi despre absorbţia fondurilor europene şi până la urmă acest lucru demonstrează angajamentul Guvernului României pe care-l conduce de a fructifica această şansă uriaşă pe care o avem şi pe care o are România.

Din partea grupurilor politice parlamentare, domnul deputat Marian Neacşu, liderul Grupului parlamentar al PSD, se pregăteşte domnul deputat Petre Roman, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnule deputat, aveţi zece minute.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Pentru început, o să vă rog să-mi permiteţi să apreciez la fel de pozitiv şi demersul colegilor noştri de la Partidul Democrat Liberal, care au avut iniţiativa de a solicita prezenţa premierului şi a ministrului fondurilor europene pentru o dezbatere pe această temă extrem de importantă pentru noi toţi şi, evident, şi prezenţa, aici, pentru prima dată - este încă un domeniu în care se face istorie în Parlament - a primului-ministru şi a responsabililor ministeriali cu fondurile europene, acum, înaintea unui ciclu septanual extrem de important, în care România trebuie să uniformizeze şi să aducă aproape pentru cetăţenii ei toate fondurile financiare disponibile şi puse la dispoziţie de Uniunea Europeană.

Astea sunt, dacă vreţi, componenta politică. Şi deşi sunt reprezentantul celui mai important grup parlamentar în Parlamentul României, o să vă rog să-mi permiteţi o abordare de data asta ceva mai tehnicistă, dacă vreţi, şi datorită formaţiei profesionale şi datorită apartenenţei mele la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, pentru că este ceea ce se prezintă în momentul ăsta un document strategic de mare importanţă pentru români.

Despre trecut, numai de bine, spunea cineva şi am să mă refer, în primul rând, la unul dintre lucrurile care au fost amintite aici de primul-ministru, domnul Barroso se arăta extrem de îngrijorat de starea accesării fondurilor europene în România. Dacă nu mă înşel, termenul a fost referitor la absorbţia fondurilor europene: "dureros de scăzut". E foarte adevărat, nu ştiu cât de multă durere avea domnul Barroso legat de absorbţia fondurilor europene în România, dar, în mod cert, românii, autorităţile publice, primarii, au resimţit extrem de dureros acest nivel scăzut al absorbţiei fondurilor europene.

S-au prezentat aici câteva cifre. Poate că ar fi fost utile mai multe şi mai importante pentru a putea să remarcăm de unde am plecat şi unde am ajuns şi, dacă vreţi, acest scurt istoric pe care am să-l fac - şi va fi extrem de scurt, aşa cum v-am spus -, pentru că prefer să mă uit cu mai puţină mânie în trecut şi cu foarte multă speranţă în viitor... Trebuie să remarcăm faptul că am plecat de la o rată a absorbţiei de 6,3% şi ne aflăm acum, la data de 7 octombrie, la 24,09%, iar previziunile pe care ni le va prezenta cu siguranţă ministrul fondurilor europene indică un nivel la finalul anului undeva aproape de 30%.

Sunt nişte cifre care poate că nu vă conving la prima vedere... pentru că nu vă conving, pentru că nu sunt atât de mari cât ne-am fi aşteptat. Nu sunt atât de mari cât am fi avut nevoie, dar sunt cifre obiective şi sunt cifrele momentului. Pentru că, aşa cum s-a precizat aici, am plecat în aprilie anul trecut, la final de aprilie anul trecut cu cinci programe operaţionale presuspendate, iar ultimul dintre ele, acela care, în opinia mea, este printre cele mai importante, cel care se referă la competitivitate economică şi care se referă la finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi la punerea lor, dacă vreţi, în condiţii de concurenţă normală cu celelalte întreprinderi din Uniunea Europeană a fost deblocat abia astăzi, aşa cum a amintit primul-ministru.

Nu adopt, după cum observaţi, un ton nici optimist, nici festivist. A fost foarte mult de muncă, a fost foarte greu şi va fi foarte mult de muncă şi va fi foarte greu în continuare.

Ce pot să asigur în calitate de lider al celui mai important grup parlamentar şi de membru al Uniunii Social-Liberale, este că vom asigura suportul necesar aici, în Parlament, în ceea ce priveşte legiferarea, în ceea ce priveşte crearea pârghiilor necesare Guvernului şi ministerelor de profil pentru ca nivelul de absorbţie să fie din ce în ce mai bun, pentru ca următorul circuit de finanţare 2014-2020 să nu se mai "bucure" - cu ghilimelele de rigoare - de toate rigurozităţile, de toate imperfecţiunile, de toată birocraţia pe care ciclul septanual 2007-2013 simţit-o.

Mai ţineam să precizez aici câteva cifre seci şi cu asta am să închei capitolul despre trecut.

Din nefericire, din datele puse la dispoziţie - şi recunosc că este pentru prima dată de foarte multă vreme când avem în faţă nişte cifre cu adevărat realiste, dintre programele operaţionale -, cel care până în momentul ăsta s-a "bucurat", cu ghilimelele de rigoare, de cea mai puţină atenţie a fost cel care a fost deblocat tocmai astăzi şi tocmai datorită acestei perioade foarte lungi de deblocare.

Bunăoară, aici, nivelul de absorbţie este doar de 14,45% şi cât de mult ar simţi întreprinzătorii români, antreprenorii români nevoia unor fonduri care să suplimenteze resursele proprii care să-i ajute să-şi dezvolte afacerile în această perioadă în care au avut, probabil, cel mai mult de pătimit.

Câteva cuvinte şi despre ceea ce aşteptăm fiecare dintre noi ca parlamentari, ca reprezentanţi ai cetăţenilor din colegiile noastre, ca reprezentanţi ai autorităţilor publice, ca reprezentanţi ai instituţiilor publice de la următorul ciclu de finanţare europeană.

Câteva dintre obiective au fost prezentate de primul-ministru. Probabil că ele vor fi prezentate şi mai pe larg de ministrul fondurilor europene, dar nu pot să nu remarc şi să nu salut faptul că, dacă vreţi, metodologia avută în calcul pentru perioada următoare, alocările şi modul de alocare al fondurilor europene au ţinut cont de toate nerealizările pe care, din nefericire, le-am experimentat în perioada 2007-2013 şi, dacă vreţi, probabil în mod fundamental, una dintre acestea este aceea a birocratizării excesive a sistemului.

N-a fost suficient că, de la Bruxelles, ne-au fost totdeauna impuse condiţionalităţi extrem de restrictive. Din nefericire şi în practică, la ministere, la autorităţile de management lucrul ăsta s-a manifestat dublându-se birocraţia. Mulţi oameni, antreprenori, reprezentanţi ai autorităţilor publice au scris programe, le-au depus la ministere şi ele zac şi acum, din nefericire, încă în săli imense, pentru că abia de nu cu multă vreme în urmă s-a găsit şi abilitatea şi, dacă vreţi, dorinţa ca acestea să fie parcurse, să fie analizate, să se contureze dacă şi în ce măsură sunt eligibile şi necesare şi să poată fi puse în finanţare.

Da, o cotă de 30% la finalul unui ciclu septanual de finanţare este extrem de scăzut pentru România, care are atât de multe nevoi, dar vom avea, în următorul orizont de finanţare, circa 43 de miliarde. Sunt bani de care românii, de la cel mai umil dintre ei şi până la preşedintele statului, au nevoie, pentru că ţara asta are nevoie.

Ţara asta are nevoie de drumuri, de infrastructură, ţara asta are nevoie de sănătate, ar nevoie de învăţământ de bună calitate.

Ţara asta şi noi toţi avem nevoie de un mediu de afaceri serios şi predictibil, contributor la bugetul de stat, aşa cum noi am fost, într-o mare măsură, în acest ciclu septanual, doar contributori la bugetul Uniunii Europene, de unde ni s-a întors mai puţin, o bună bucată de vreme, de cât am oferit.

Iar pentru că am precizat că unul dintre lucrurile care ne-au deranjat foarte tare în această perioadă a fost birocraţia, faptul că, în continuare, autorităţile de management se vor restrânge la nivelul a numai trei ministere îl consider din start un lucru pozitiv.

Se făceau statistici cu un an, un an şi jumătate în urmă şi statisticile respective se refereau la nivelul de absorbţie la nivelul unor ministere, dar era vorba de o acţiune criterială în puţin şi în foarte puţin. Erau ministere care erau fruntaşe şi nu reuşiseră să depăşească un nivel de absorbţie de 10%. Dar erau fruntaşe în acest 10%.

Nu cred că practica asta ar trebui să mai continue.

Faptul că reuşim să aducem într-o zonă extrem de transparentă în continuare, la autorităţile de management, şi să le constrângem la nivelul a numai trei ministere, dar pe o problematică generoasă şi vastă, şi ea a fost prezentată aici de primul-ministru, pe cele cinci domenii principale de interes şi de competenţă, nu va face decât să ofere cadrul necesar pentru ca acei 43 de miliarde - noi sperăm că poate vor reuşi să fie mai mult - să fie duşi acolo unde trebuie şi, în primul rând, să fie aduşi în România.

O să închei cu încă una dintre aprecierile pe care le-am făcut în cursul scurtului meu expozeu.

Vă aflaţi, domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului,

În faţa Parlamentului, a unui parlament care vă este prieten nu pentru faptul că este constituit din majoritatea care v-a conferit şi dumneavoastră funcţiile pe care le aveţi, ci a unei majorităţi care, în urma unui proces selectiv, reprezintă voinţa a aproape 70% dintre români.

Aşa a fost acum un an, aşa este şi acum.

Vă rog să vă bizuiţi pe noi, aşa cum şi noi ne bizuim pe dumneavoastră, pentru că laolaltă - şi dumneavoastră şi noi - suntem responsabili de ceea ce se întâmplă cu România şi de ceea ce se va întâmpla cu România în perioada următoare.

Vom fi un suport pentru dumneavoastră, vă aşteptăm să discutăm, să dezbatem toate necesităţile legislative pe care le aveţi pentru ca acest proces al accederii la fondurile europene să fie unul foarte flexibil şi, mai ales, să fie unul foarte eficient.

În final, am să vă rog, domnule prim-ministru, să-mi permiteţi să fac o scurtă aserţiune de final, să-i spunem.

Dacă, printr-o fericită coincidenţă aţi avut posibilitatea ca astăzi să ne anunţaţi deblocarea unuia dintre programele pe care, aşa cum am precizat eu, le consider foarte importante, poate ca efect şi al prezenţei dumneavoastră astăzi în Parlament, a unei prezenţe extrem de constructive ca efect şi a acestei veşti bune care ne vine de la comisie, deseară, la o oră de maximă audienţă, un prieten al nostru, al tuturor, va decide să reconsidere şi să deblocheze - dacă va fi posibil cumva - şi Pactul de coabitare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Petre Roman, membru al Grupului parlamentar al PNL.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Petre Roman:

Domnule prim-ministru,

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Timpul pierdut se recuperează îngrozitor de greu. O spune cineva care a avut convingerea, imediat după Revoluţia din decembrie 1989, că vom recupera timpul pierdut. N-a prea fost să fie aşa, din lipsă de seriozitate şi de responsabilitate în politică.

De aceea, domnule prim-ministru, grea misiune aveţi.

Grea misiune avem să recuperăm timpul pierdut în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene.

O dezbatere ca aceasta, dacă ea ar fi fost făcută acum şase sau chiar şapte ani, cu un gând pentru ţara asta, probabil că n-am fi ajuns niciodată la situaţia catastrofală pe care am avut-o în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene. De ce? Pentru că dacă integrarea în Uniunea Europeană a fost un proiect politic consensual, păi nu era firesc ca şi absorbţia fondurilor europene, care era - ca să spun aşa - prăjitura care ni se oferea, să fi fost un proiect politic consensual?

Domnul prim-ministru şi acest guvern au preluat răspunderea absorbţiei fondurilor europene într-un moment extrem de greu şi aici, astăzi, cu prilejul acestei dezbateri, din fericire, ne-a arătat că ne aflăm pe drumul cel bun.

Ne-ar fi prins bine şi ne-ar prinde bine şi acum o clasă a gândirii politice sistematică, logică şi orientată către un ţel, ceea ce aş dori din toată inima ca să fie cazul gândirii politice pe care o imprimă primul-ministru în actuala guvernare.

Asistăm, uneori, cu un sentiment de revoltă, alteori cu un fel de resemnare la ceea ce s-a întâmplat cu fondurile europene şi am auzit pe unii şi pe alţii spunând: "Asta ne este soarta!". Şi aş vrea să amintesc de una dintre cele mai frumoase şi mai celebre vorbe ale lui Nicolae Titulescu: "Soarta este scuza celor slabi şi opera celor tari."

Partidul Naţional Liberal doreşte să amintească şi cu acest prilej de îndemnul său "prin noi înşine!", căci, într-adevăr el sună la fel de actual.

"Prin noi înşine!" trebuie să absorbim masiv şi corect fondurile europene, fondurile structurale.

"Prin noi înşine!" trebuie să valorificăm resursele naturale de care dispunem, şi nu prin tot felul de conflicte inutile.

Noi, ca liberali, suntem pentru liberul schimb, pentru libera iniţiativă, iar ca stat vrem să fim un partener demn de noi înşine, adică de interesul României.

Aş vrea să vă citesc, cu îngăduinţa dumneavoastră, ceea ce scria recent academicianul Maliţa şi tare mi se pare că-i o caracterizare exactă. Spunea dumnealui - scria: "Mintea românului, caracterizat în momentele sale de succes al supravieţuirii, de realism şi raţionalitate, a intrat în zona facilului, iar nu a efortului, a imediatului, iar nu a proiectului pe termen lung, a fărâmiţării societăţii, iar nu a unităţii, a certurilor fără sens, iar nu a solidarităţii, a obsesiei parvenirii prin fraudă, iar nu a legii sau normelor."

De ce este România defavorizată, cum spunea primul-ministru, pentru perioada 2014-2020? Că au unii ceva cu noi? Nu! Nu!

Şi am să vă explic prin intermediul unui studiu. Un studiu de mare amploare, care a fost publicat pe site-ul Comisiei Europene, îl puteţi vedea, intitulat: "Fondurile structurale ale Uniunii Europene generează o mai mare creştere economică?" Realizat în 2012 şi care vorbeşte despre transferurile de fonduri structurale şi arată că: "Până la atingerea unui prag suficient de ridicat al capacităţii de absorbţie a unei ţări, fondurile structurale nu au efect de creştere economică nici pe termen scurt, nici pe termen mediu."

Studiul subliniază necesitatea primordială de a se atinge un nivel minimal al transferurilor regionale sau către ţări. Riscul subperformanţei este ca ţările ce rămân în urmă să fie, practic, izolate de restul regiunilor dezvoltate.

Şi cel mai rău spune studiul şi îndeamnă raţional şi logic: "Este necesar să se limiteze intensitatea transferurilor pentru acele ţări cu subperformanţă, pentru a evita o risipire a resurselor." Asta s-a întâmplat. Asta s-a întâmplat ca urmare a lungului drum greşit şi întortocheat şi împiedicat de absorbţie a fondurilor europene de până în mai 2012.

"Ţările cu forţă de muncă slab dezvoltată - educată, pardon! - cu forţă de muncă slab educată şi cele cu nivele scăzute de calitate a guvernării nu pot obţine ca transferuri nerealizate să fie convertite în transferuri suplimentare." Şi asta era imaginea pe care am întâlnit-o eu.

Nu ştiu dacă raportul MCV - să mă ierte colegii de la PDL - a fost atât de negativ. Mai ales după ce 7,4 milioane de români au votat pentru demiterea preşedintelui şi 67% dintre votanţii de la alegerile din decembrie au votat pentru USL. Nu ştiu dacă el a avut acest impact negativ. Dar neabsorbţia fondurilor europene a creat această imagine despre România: o ţară cu o forţă de muncă slab educată şi cu o guvernare slabă. Şi asta ne-a condus, în cele din urmă, la acel pachet scăzut.

Iată cum lucrurile evoluează şi e normal să fie aşa. Să fi fost în locul celor de la Comisia Europeană, la fel aş fi procedat.

Obstacole birocratice, domnule prim-ministru, sunt adesea intenţionate, aş vrea să vă atrag atenţia. Adică vinovate de exact ceea ce se presupune că resping: traficul de influenţă şi corupţia.

Aşa se face că persoane cu responsabilitate din instituţii ale Guvernului sau autonome dau avize negative, emit documente favorabile contestării unor proiecte ce ar trebui să fie începute nu din alt motiv decât acela de a favoriza firme ce sunt pe placul lor.

Soluţia ce poate fi utilizată aproape în toate cazurile de blocaj este ca cei ce blochează să fie făcuţi responsabili. Căci, dacă e uşor să minţi cu seninătate că ceea ce faci e pentru a respecta pasămite normele europene, nu e, totuşi, chiar atât de greu de văzut când lucrurile se blochează cu intenţie; anume cu rea intenţie şi în scop personal.

Stimaţi colegi,

Stimate domnule prim-ministru,

Vorbele mari îşi au, totuşi, locul lor, uneori.

Să vorbim deci de patriotism.

Pentru reuşita atât de importantă, a absorbţiei fondurilor europene, cred că e nevoie de un patriotism înflăcărat şi inteligent. Înflăcărat ca semn al voinţei, dar inteligent ca semn al reuşitei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Alexandru Nazare, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnul Alexandru Nazare:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

O să încep prin a vă răspunde întâi, domnule prim-ministru, la câteva afirmaţii pe care le-aţi făcut despre actuala perioadă de programare.

Şi o să încep prin a discuta programul operaţional de competitivitate pe care-l anunţaţi triumfalist aici, că l-aţi deblocat astăzi.

Într-adevăr, a fost blocat în octombrie sub Ponta I şi deblocat acum, sub Ponta II. (Aplauze.)

Felicitări că l-aţi deblocat!

Ceea ce omiteţi să spuneţi, şi ar trebui să spuneţi tot adevărul, dacă tot vreţi să discutăm deschis, este că Comisia Europeană, după evaluările ei, crede că la acest program pe care dumneavoastră l-aţi deblocat astăzi, vom avea decomiteri între 50 şi 80 de milioane de euro.

Trebuie să precizaţi şi acest lucru, că dată tot au stat proiectele alea acolo un an şi jumătate şi nu s-a uitat nimeni pe ele, există şi efecte. Şi efectele se văd în decomiteri.

O a doua afirmaţie a dumneavoastră se referă la metrou.

Domnule prim-ministru,

N-au fost 10 milioane. Au fost 481 de milioane. Şi aţi avut un ministru numit, Silaghi. Domnul Silaghi, care a venit şi a tăiat aceşti bani. După care, anul următor, dumneavoastră aţi pus 100 de milioane care s-au dus în arierate şi încă 100 de milioane ca să începem lucrările şi să mergem cu steguleţele să ne lăudăm că avem proiecte şi că facem treabă. Noi am fost cei care am negociat proiectul de la metrou cu Banca Europeană de Investiţii, noi am pornit acel proiect şi eu cred că pentru orişicine începe un astfel de proiect, pe ori ce fel de guvernare, trebuie să învăţăm odată să apreciem acest lucru. Să le apreciem tuturor meritele.

Şi dumneavoastră, domnule prim-ministru, ar trebui să învăţaţi acest lucru.

Bineînţeles că vă lăudaţi cu acest N+3. Aţi obţinut N+3. Bine, nu le-aţi obţinut dumneavoastră. Şi, într-adevăr, România evită decomiterea a peste 4 miliarde de euro în acest an, dar omiteţi să spuneţi că această decomitere ne paşte foarte bine anul viitor. Câţi bani vor fi decomişi anul viitor? Aveţi o evaluare? De ce nu vorbiţi despre acest lucru?

Şi bineînţeles că de fiecare dată când vorbim despre fonduri se aminteşte despre PDL şi cum a gestionat PDL fondurile şi uite cum nu le-a gestionat PDL bine, dar, atenţie, din cele 10 mii de contracte semnate până acum, 8300 au fost semnate înainte să veniţi dumneavoastră. Autorităţile de management atunci au fost acreditate. Atunci au fost pornite şi aprobate proiectele la Bruxelles şi cred că ar trebui să le recunoaştem meritele tuturor celor care au lucrat în acest sistem.

Şi mai mult decât atât, această fantastică rată de absorbţie, domnule prim-ministru. Această fantastică rată de absorbţie! Vă lăudaţi cu această rată de absorbţie.

Domnule prim-ministru,

În mai 2012, plăţile efective erau de 4 miliarde de euro.

Acum, aţi ajuns la rambursări, declaraţii de cheltuieli, la aceeaşi sumă. Adică aţi reuşit să rambursaţi bani pe proiectele aprobate de noi. Felicitări! Extraordinar! Aţi reuşit acest lucru.

Dar nu aşa se măsoară competenţa şi expertiza şi eficienţa, domnule prim-ministru.

Se măsoară în rată de contractare. Sunteţi în urmă cu contractarea. Lăudaţi-vă cu absorbţia pe proiectele contractate de dumneavoastră, nu pe proiectele contractate de noi. Şi atunci, probabil, vom avea rezultate.

Şi pentru că n-avem foarte mult timp şi am început prin... A! Încă un lucru. Că tot vorbim despre programe suspendate, presuspendate.

Domnule prim-ministru,

Când aţi venit la guvernare, acest domn Orban, pe care-l pomeneaţi mai devreme dumneavoastră aici, v-a avertizat că, dacă nu îndeplinim cerinţele comisiei până în iunie, programele vor fi presuspendate.

Bineînţeles că nu v-a păsat. Era un document prea puţin important. Că abia aţi ajuns la guvernare atunci şi eraţi ocupat cu totul cu alte lucruri, cu suspendări de preşedinte şi alte chestiuni. Şi v-aţi ocupat de ele. Şi au fost presuspendate programele în timp.

Anul trecut au fost presuspendate. Păi haideţi să restabilim realitatea şi haideţi, vă rog, să facem un efort să vorbim astăzi aici nu despre trecut, să vorbim despre acest acord de parteneriat. Să vorbim despre viitor, pentru că este o miză extraordinară pentru România. Un document. Bani. 39 de miliarde de euro care ar trebui să se transforme în locuri de muncă. Acele locuri de muncă pe care noi astăzi, după această fantastică rată de absorbţie, tot nu le vedem. N-au apărut, nu ştim unde sunt. Poate dumneavoastră sunteţi aici să ne spuneţi unde sunt aceste locuri de muncă.

Şi să revenim la acord. Este extraordinar, avem cinci minute în opoziţie pentru a răspunde la acest document foarte important. Aţi reuşit performanţa să aveţi şi o săptămână de consultare, domnule prim-ministru. Deci atâta importanţă îi daţi acestui acord, că-l puneţi o săptămâna pe site. Noroc că am ieşit noi în conferinţă de presă, că l-aţi schimbat şi din engleză în română, că nici măcar nu era publicat în limba română. Dar o săptămână nu-i suficient, domnule prim-ministru.

E prea important acest document ca să-l lăsaţi în consultare doar o săptămână.

Este un document respins de două ori de Comisia Europeană, pentru că Comisia Europeană a remarcat exact ce aţi spus dumneavoastră aici. Că dumneavoastră şi Guvernul pe care-l conduceţi, n-a învăţat nimic din greşelile trecutului. Şi asta v-a transmis Comisia Europeană informal dumneavoastră, că aţi făcut copy-paste din recomandările comisiei. Că n-aveţi un masterplan, că n-aveţi o strategie, că n-aveţi o prioritizare a proiectelor şi din cauza asta a fost respins acordul de două ori.

Acordul, în formula actuală, pe care dumneavoastră l-aţi trimis la Bruxelles şi acum veniţi să-l discutăm în Parlament la solicitarea noastră, este un acord care ar fi trebuit să fie ireproşabil. Dar este o sumă de statistici şi de tabele fără nicio noimă. Acesta este documentul pe care dumneavoastră vreţi să ni-l prezentaţi nouă aici, astăzi. Şi să ştiţi că nu-i o chestiune de cantitate.

Degeaba trimitem un document de 200 de pagini la Bruxelles. Este vorba de calitate. Acest document pe care ni-l prezentaţi astăzi nu are calitate şi vă asigur şi vă asigur, ştiu ce vorbesc, Comisia Europeană o să vă roage să-l reduceţi, pentru că nu au nevoie de 200 de pagini. Au nevoie de 100 de pagini, 50 de pagini scrise bine. Cu obiectivele României. Care sunt motoarele de creştere ale României? Pe ce vrem să ne axăm în următorii şapte ani? Nu vorbe goale, nu statistici, că nu mai suntem pe vremea comunismului că dacă dăm un document gros suntem lăudaţi. (Aplauze.)

Dar mă opresc aici.

Acordul are atâtea hibe, cât n-avem noi minute să le enumerăm. Dar are un lucru foarte bun. Un merit care este al dumneavoastră şi pe care noi chiar vrem să-l scoatem în evidenţă astăzi. Are acest merit că, spuneţi dumneavoastră, creşterea economică va fi: "X% şi ocuparea forţei de muncă va fi Y%." În dreptul schemei de gestionare tot un X. Avem de-a face, practic, cu dosarele X. Asta faceţi dumneavoastră aici. (Aplauze.)

Şi mai mult decât atât şi apreciez că sunteţi sincer, de asta aţi pus - citez: "X" şi "Y", că nu ştiţi nici cât va fi creşterea economică, nici cât va fi ocuparea forţei de muncă şi pentru prima oară în această guvernare, domnule prim-ministru, sunteţi sincer. Deci ăsta e un lucru pe care noi îl apreciem. Ştim de unde plecăm. Plecăm tabula rasa. Nu ştim nimic.

Şi acum, că tot vă lăudaţi că urmaţi modelul polonez.

Domnule prim-ministru,

Care model polonez? Polonezii au dat banii la regiuni. Polonezii au curaj, domnule prim-ministru, când fac absorbţie, nu ca dumneavoastră.

Dumneavoastră nu vă asumaţi responsabilităţi.

Degeaba menţinem sistemul centralizat. N-o să facem absorbţie nici în 2020 dacă o să avem tot la Bucureşti autorităţile de management.

Şi dumneavoastră, dragi deputaţi PNL, PSD, de oricare culoare, veţi merge tot cu jalba în proţap la centru ca să obţineri fonduri. Nimic nu se va rezolva!

De aceea, domnule prim-ministru, dacă vreţi să respectaţi modelul polonez, fiţi curajos, descentralizaţi fondurile, daţi-le la regiuni, că acolo au nevoie de ele, degeaba le ţinem la centru în continuare.

Şi în privinţa ratei de absorbţie.

În noiembrie anul trecut, spuneaţi că e 20%. Acum, în iunie, pe facebook spuneaţi că e tot 20%. Probabil că aţi avut o mică neclaritate. Nu ştiu de ce, dar dacă tot aţi promis în februarie anul ăsta...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Aţi atins opt minute, mai aveţi un pic şi deveniţi cât PSD-ul. O să vă rog frumos să finalizaţi.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Alexandru Nazare:

Atunci voi finaliza. Mai am un singur lucru să vă spun.

Toată povestioara de azi îmi aminteşte de un lucru foarte interesant, de "aventurile lui Habarnam." O poveste cu care sigur veţi empatiza, din lumea automobiliştilor.

La un moment dat, Habarnam se încăpăţânează să se plimbe cu automobilul cu apă gazoasă şi sirop. Acel automobil, domnule prim-ministru, nu avea copilot.

Deci tot îl avertizau colegii că-l va distruge, Habarnam spune: "Ce-i aici de priceput. Am văzut cum se conduce, tragi de manetă, învârţi volanul şi merge."

Bineînţeles, Habarnam merge cu automobilul şi-l distruge.

Domnule prim-ministru,

Nu-i suficient să tragi de manetă, să învârţi de volan, trebuie să mai şti şi cum! (Vociferări.)

Veniţi cu un acord structurat! Luaţi o lună de consultare publică pentru acest acord, şi dacă nu, vă asigur că noi vom depune moţiune simplă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Alexandru Nazare:

Am o cărticică pentru dumneavoastră.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulţumesc foarte mult. Aveţi nouă minute de când vorbiţi. Aţi depăşit Grupul parlamentar al Partidul Naţional Liberal.

Habarnam, trebuie să reţineţi că aveţi cinci minute şi aţi vorbit nouă minute.

A doua chestiune, sunteţi primul pdl-ist necuvântător cu gura astupată care aţi vorbit în Parlamentul României, aşa încât sunt astăzi două evenimente importante pentru dumneavoastră.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Pe procedură mai încolo.

Acum îi dau cuvântul domnului deputat Caloianu, Grupul parlamentar al PP-DD, după care vă dau cuvântul şi pe procedură.

Sunteţi supăraţi că aţi vorbit nouă minute în loc de cinci?

Conduceţi-l pe domnul deputat şi după aceea veni la procedură, vă rog frumos.

Domnule Toader, aveţi cuvântul la procedură. Ia spuneţi-ne, vă rog frumos. Aveţi două minute pe procedură, cu regulamentul în mână.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Scurt, mai scurt, domnule preşedinte.

Faptul că i-aţi spus colegului meu că a depăşit două minute sau trei minute.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Patru.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Patru minute, eu cred că domnul prim-ministru şi cu colegii mei din majoritate acordă cinci minute din timpul dânşilor pentru a dezbate această temă. Asta am vrut să vă spun. Sunt convins că domnul prim-ministru va fi de acord.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Cinci minute a spus revista Caţavencu, ne-a spus despre bancuri.

Sesiunea de bancuri în Parlamentul României nu există.

Domnule deputat, aveţi cuvântul. Vă rog frumos.

Domnul deputat Caloianu, Grupul parlamentar al PP-DD.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Domnul Mario-Ernest Caloianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

Dragi colegi,

Eu am să încep cu nişte statistici, dar nu de la noi din ţară, pentru că cele de la noi din ţară nu le găsesc nici la PDL, nici la USL. Nu le găsesc, pentru că nu sunt elocvente.

Vă spun clar: Polonia - 69% în 2011, rată de absorbţie. Estonia, 2012, 59%, Cehia 57%, Letonia 56%, Slovenia 50%, Ungaria 40%. România la sfârşitul anului 2012, 12%. Revenim în 2013, bineînţeles. Azi, 24%. Nemaipomenit. Revin la PDL, 30 septembrie 2012, 9,7%.

Domnilor, sunt surprins când vechea putere şi actuala putere se mândresc cu nişte cifre de care mie mi-e ruşine. Dublăm, e adevărat, dublăm absorbţia fondurilor europene, dar nu ne uităm unde ar trebui să umblăm ca să nu dublăm absorbţia fondurilor europene, a unei rate minore, dublată spre major, ci ce-ar trebui să facem ca rata absorbţiei fondurilor europene să fie la un procent normal de minim, în condiţiile de faţă, 50%.

Ar trebui să ne gândim ce-ar însemna o lege de achiziţii publice mai bună prin care noi putem absorbi fondurile europene în ritm normal. Ne gândim la proceduri. Cât durează o procedură. Dacă vreţi, vorbim şi concret: Sebeş-Turda, a început în iulie şi suntem în octombrie şi nici măcar acum n-avem participarea efectivă în concurs. S-a prelungit nu ştiu până când.

Dacă la noi, pentru a consuma un fond european într-o oarecare procedură, durează un an de zile şi apoi stăm aproximativ 70 de luni să construim o autostradă şi "construim" doi kilometri pe an, nu ştiu dacă avem condiţiile necesare pentru ca noi să ajungem să ne gândim că cele 40 de miliarde de euro, din 2014 până în 2020, vor fi suficiente ca să le consumăm. Suficiente? Noi n-am fost capabili să consumăm câteva miliarde din 2007 până în anul 2013. şi nu noi, ci guvernarea trecută şi actuală. Ce putem face?

Misiunea unui lider e să găsească sens comun şi soluţii pentru orice problemă care există la orice nivel, de la local până la naţional. Dacă nu găsim soluţii şi nu suntem suficient de buni, încercăm să găsim, exact cum a spus colegul meu, oameni mai buni pentru lucrul ăsta.

Aş putea să discut un minut sau o oră pe această temă, dar nu voi ajunge la nici o concluzie clară, atâta timp cât vocea adevărului n-are rezonanţă în actuala putere sub nicio formă. Pentru că nu avem lucruri evidente prin care putem să păşim şi să dăm clar dovada faptului că avem soluţii concrete, cifrele vorbesc, nu eu. Cifrele sunt lucruri reale, nu sunt ideologii politice vândute către oameni care consumă speranţe.

Vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulţumesc foarte mult pentru intervenţia dumneavoastră.

Domnul deputat László Borbély, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Borbély László:

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Domnule preşedinte,

Stimate colege, stimaţi colegi,

Dacă tot suntem la sesiunea bancuri, am şi eu un banc preferat să vi-l spun. La data de 1 ianuarie, de dimineaţă, România s-a integrat în Uniunea Europeană. Dar oare ce facem în după-masa zilei de 1 ianuarie 2007? Ne-am pus această întrebare atunci? Ce vom face în după-masa zilei de 1 ianuarie 2007 şi ce vom face în 2013. aceasta este prima întrebare pe care ar trebui să ne-o punem cu toţii. Pentru că dacă mă uit în jur, în această perioadă, în afară de unul sau două partide, au fost cam toate partidele la putere o perioadă mai mică sau mai mare. Deci, haideţi să nu fim demagogi, să nu arătăm cu degetul unii la alţii, să învăţăm din greşelile noastre şi să vedem cum putem merge mai departe.

Noi suntem destul de riguroşi, vorbesc, sper că sunteţi de acord cu mine, de UDMR. Şi anul trecut, deci nu în dimineaţa zilei de 1 ianuarie, dar am urmărit ceea ce s-a întâmplat în jur, şi anul trecut în luna noiembrie am depus un document la domnul ministru de atunci, Leonard Orban, ministrul afacerilor europene. Documentul are titlul "Transilvania 2020". Nu e vorba de Ţinutul Secuiesc. E vorba de Transilvania, da? Să mai lucreze şi alţii în ceea ce priveşte alte programe, dar noi având electoratul în Transilvania, am zis haideţi să vedem cam care ar fi priorităţile acestei regiuni pe următorii ani până în 2020. Şi e vorba de statistici, e vorba de priorităţi pentru toţi cei care locuiesc acolo, în Transilvania. Am depus acest document anul trecut. Anul acesta am avut o întâlnire în iunie cu domnul ministru Teodorovici împreună cu Comisia de afaceri europene.

Şi eu ce vreau să vă spun? Pentru că, din păcate, n-avem timpul necesar să intrăm în detalii. Am citit cu mare atenţie documentul de 176 de pagini privind acordul de parteneriat. Eu zic că e un document bun. De ce? Şi o să spun după aceea de ce trebuie să mergem mai departe. e un document bun pentru că pune degetul pe rană. Citiţi, vă rog, acest document. Ce spune acest document? Că în perioada 2007-2012, cu toţii, stimaţi colegi, cu toţii am fost incoerenţi, am avut proiecte slabe, am avut conflicte între instituţii, când se uita Comisia Uniunii Europene cum se ceartă ANRMAP cu alte instituţii în faţa lor. Haideţi să recunoaştem acum, că nu ne aude nimeni, da?

Deci, eu cred că am făcut multe greşeli. Dar haideţi să învăţăm din greşelile pe care le-am făcut. Deci este o analiză lucidă, eu zic, a perioadei care a trecut, inclusiv guvernarea, care a venit la guvernare anul trecut în mai, inclusiv, şi haideţi să vedem ce facem pe următorii şapte ani. Şi aici vroiam să ajung.

Eu cred că dacă facem o analiză lucidă, s-a schimbat Europa în jurul nostru, trebuie să ne conformăm. Vor fi circa 20% din sume pentru schimbări climatice. Va fi o nouă apropiere, şi aici chiar mă pricep, în ceea ce priveşte dezvoltarea regională. Vorbim de investiţii teritoriale integrate cu decizii de jos până sus, vorbim de cercetare şi de inovare, noi, din păcate, n-am avut o atenţie foarte mare şi o atenţie care era îndreptată spre acest domeniu. S-a schimbat lumea în jurul nostru. Haideţi să vedem care sunt priorităţile. Şi aici ajung la o critică care poate că o putem rezolva, dar mai avem puţin timp.

Eu vă rog, domnule ministru, domnule prim-ministru, în termen de nu ştiu cât timp, că nu putem noi să spunem cam în cât timp să veniţi cu ceea ce probabil este undeva deja conceput, sper, la nivelul ministerelor, cu axe, cu sume concrete pe toate programele operaţionale pe 2014-2021. ca să nu ne trezim în dimineaţa zilei de 1 ianuarie 2014, să nu ne trezim că nu ştim ce vom face în după-masa zilei de 1 ianuarie 2014. Şi nu ştim ce vom face până în 2020. acest lucru vă cer.

Aş putea să vă spun multe. Cum s-a demonstrat, da, aici avem noi o sensibilitate, dar sper că şi alţii, cum s-a demonstrat că aceste opt regiuni nu sunt funcţionale, regiuni statistice? S-a demonstrat din cifre. Disparităţile au crescut între diferitele regiuni. Haideţi să vedem o nouă abordare. O nouă abordare care nu neapărat ţine de regiuni. Ţine de acea strategie de dezvoltare spaţială pe care am pus-o pe masa Guvernului când eram ministru al dezvoltării, în 2008, şi care s-a pus în sertar şi-mi pare bine că acum apare. Pentru că ştiţi foarte bine, aţi fost atunci, domnule ministru, la Ministerul Finanţelor, şi ştiţi cât de important e acest document.

Haideţi, fraţilor, să punem umărul şi atunci va câştiga toată lumea. Va câştiga şi Transilvania, va câştiga şi Moldova, şi Oltenia, toată lumea va câştiga, dar trebuie să punem umărul, să ne organizăm mai bine şi să fie, dacă se poate, un consens puţin câte puţin pe următorii 7 ani pe aceste teme. Deci, eu aş dori să continuăm aceste discuţii cât de curând.

Vă mulţumesc.

(Aplauze)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, membru al Grupului minorităţilor naţionale.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai cabinetului,

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Salutăm ideea acestui dialog, acestei dezbateri, deşi, în accepţiunea noastră, poate mai multe argumente, un ton mai sobru şi mai puţine bancuri ar fi de dorit. Credem că faţă de seriozitatea acestui subiect ar fi mai potrivit, cu atât mai mult cu cât se pare că, în sfârşit, vom intra în normalitate în ceea ce priveşte relaţia dintre Parlament şi Guvern, pentru că legea respectivă se află în fază de promulgare. Această lege va presupune pentru noi, Parlamentul, o serie de acţiuni, sper, rapide, care nu vor dura şi ele şapte ani, şi anume, adaptarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, dar şi întărirea capacităţii Comisiei de afaceri europene pentru a face faţă volumului crescut de documente şi de activităţi care-i vor reveni.

Este o experienţă tristă însă apariţia acestei legi, pentru că procesul legislativ a durat şapte ani de zile. Şi atunci avem explicaţia de ce, în general, în ceea ce priveşte afacerile europene, nu numai absorbţia fondurilor, suntem în situaţia în care suntem. Şi mai credem ceva. Credem că nimeni nu are nici merite excepţionale, dar nici nu este singur responsabil pentru situaţia în care suntem. Credem că o introspecţie a fiecăruia dintre noi, ce-a făcut fiecare dintre noi pentru îmbunătăţirea situaţiei, ar fi recomandabilă şi reproşuri unii faţă de ceilalţi ar fi de dorit să fie mai rare şi mai puţin sonore. Un moratoriu politic asupra afacerilor europene, scoaterea acestei teme din sfera războiului politic, cred că ar fi un lucru foarte bun şi un câştig pentru noi toţi.

Experienţa arată că transformarea unui subiect pur tehnic, şi anume, aderarea României la spaţiul Schengen, într-un subiect politic, de politică internă, a fost absolut contraproductiv şi a generat reacţii nedorite în afara României. Dacă din această experienţă vom învăţa şi în viitor vom înţelege că afacerile europene sunt afaceri interne care ne privesc pe noi şi care sunt în avantajul sau în detrimentul nostru, al tuturor, noi credem că vom fi câştigaţi.

De aceea, orice referire la trecut nu are nicio valoare dacă din ea nu rezultă o experienţă pozitivă pentru viitor.

Mă bucur foarte mult că s-au înţeles o serie de erori. Ne bucurăm că s-a venit în Parlament cu o redirecţionare a unor fonduri generate, să zicem, din economii. Este foarte important că s-au deblocat toate programele operaţionale, însă trebuie să ne mişcăm foarte repede. Şi pentru aceasta, categoric, pentru următorul exerciţiu financiar 2014-2020, trebuie eliminate acele cauze care ne-au împiedicat să performăm între 2007 şi 2013, şi cauzele sunt evidente.

Ele se referă la o ultracentralizată administrare a acestor fonduri, faptul că Programul operaţional regional este unul dintre cele mai bune, mai eficiente, este dovada faptului că a administra din Bucureşti aceste fonduri este absolut contraproductiv, este o lipsă de încredere faţă de capacitatea regiunilor şi este un argument fundamental în realizarea descentralizării şi regionalizării. Nu o facem de dragul ei, în sine, ci pentru scopuri practice care ne privesc pe toţi.

Un alt motiv este excesiva birocratizare. S-a criticat aici pe bună dreptate birocraţia românească, dar haideţi să spunem lucrurilor pe nume. Bruxellesul din acest punct de vedere nu stă cu nimic mai bine decât ţara noastră. S-a lansat, pe vremea când eram observatori în Parlamentul European, un program de dereglementare şi debirocratizare în sânul Uniunii Europene. Mă întreb astăzi care sunt rezultatele acestuia. Ştiu sigur că întrebarea e retorică şi răspunsul e clar, sunt mai mult decât modeste.

Experienţa noastră arată că nu întotdeauna factorul politic a fost frâna în absorbţia fondurilor europene, ci, mai degrabă, administraţia greoaie, coruptă şi ineficientă, dezinteresată, iar politicienii care au fost responsabili pentru domeniile respective au încercat ce le-a stat în putinţă să facă tocmai pentru a debloca această situaţie.

Deci, suntem în situaţia unui bilanţ pe care trebuie să-l facem şi la nivelul administraţiei toţi aceia care sunt sau s-au dovedit a fi corupţi, ineficienţi şi dezinteresaţi trebuie înlocuiţi.

Mult mai important pentru dezbaterea noastră este viitorul. Şi, într-adevăr, în ce ne priveşte, ne interesează foarte mult stadiul negocierilor dintre Guvern şi Comisia Europeană. Unde vor fi punctele de greutate din acest punct de vedere? Sigur, plăţi directe în agricultură. Sigur, dezvoltare locală. Sigur, infrastructură de transport. Aş accentua, din acest punct de vedere, transportul feroviar, care este o cenuşăreasă, din punctul meu de vedere, în raport cu cel rutier, de exemplu. Dar să nu uităm că mai avem un capitolaş acolo, transportul fluvial, pe care l-am ignorat permanent şi cred că nu merită acest lucru.

Dar cred că dacă în multe domenii bilanţul nostru este slab, există două domenii unde este de-a dreptul catastrofal. Al nostru, al tuturor, subliniez din nou. Şi, de aceea, vă rog, domnule prim-ministru, şi rog Guvernul, în discuţia cu Comisia Europeană, să accentueze aceste două lucruri şi anume: infrastructura şcolară şi infrastructura de sănătate. Deci, sunt două domenii fundamentale pentru România şi pe care în ultimii 23 de ani, în mod nejustificat, nu le-am avut suficient, nici pe departe, suficient în vedere.

Închei, domnule prim-ministru, stimaţi membri ai cabinetului, spunându-vă că Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va fi întotdeauna pentru Guvern un partener de dialog deschis, în măsura în care poate un sprijin cât se poate de activ, aşa cum a făcut-o şi cu guvernele precedente, o va face şi cu guvernele actuale sau viitoare.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mă bucur că după patru ani, opt luni şi patru zile aceeaşi temă o discutăm, aceea de parteneriat, o lege între Guvern şi Parlament cu privire la afaceri europene.

O să-i dau cuvântul domnului deputat Ion Diniţă, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

După aceea, colegii deputaţi neafiliaţi au amanetat un coleg să aibă o intervenţie.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Diniţă:

Domnule prim-ministru,

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Partidul Conservator salută prezentarea de astăzi din plenul Camerei Deputaţilor a acestui document extrem de important pentru viitorul şi dezvoltarea România. Acordul de parteneriat propus de ţara noastră pentru perioada de referinţă 2014-2020 conţine atât progresele pe care le-a făcut statul român în ultimul an şi jumătate în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, cât şi ţintele pe care le-am propus pentru viitoarea perioadă de finanţare europeană.

Suntem încrezători că toţi factorii europeni direct implicaţi în acceptarea acestui document, care sunt, de fapt, şi partenerii noştri în acest demers dătător de speranţe, îl vor agrea la adevărata sa dimensiune, o radiografie extrem de complexă a stării de fapt a României înaintea următoarei perioade de referinţă.

Acest acord de parteneriat între România şi Uniunea Europeană prevede în mod clar şi fără echivoc modalitatea în care vor fi concentrate investiţiile din fondurile europene structurale şi de investiţii.

De remarcat este faptul că acordul de parteneriat detaliază cadrul instituţional, autorităţile de management şi organismele intermediare, respectiv reprezintă principiile implementării efective a fondurilor în conformitate cu prevederile pachetului legislativ al Uniunii Europene. Astfel, implementarea fondurilor europene structurale şi de investiţii 2014-2020 se va realiza într-un sistem mult mai bine coordonat, fiind stabilite atribuţii de autoritate, de management numai la nivelul a trei ministere: Ministerul Fondurilor Europene, pentru managementul a patru programe operaţionale, infrastructură mare, transport, mediu şi energie, competitivitate, cercetare, dezvoltare, agendă digitală, capital uman şi asistenţă tehnică; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pentru managementul programelor de dezvoltare regională a programelor dedicate cooperării teritoriale europene şi a programului capacitate administrativă; şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru managementul programelor dedicate agriculturii, dezvoltării rurale, pescuitului şi acvaculturii.

Parlamentarii Partidului Conservator sunt încrezători că noul sistem de coordonare dintre cele trei ministere va avea în vedere şi corectarea deficienţelor semnalate în privinţa accesării fondurilor europene în perioada 2007-2013. în cazul în care s-au făcut anumite greşeli, suntem convinşi că ele vor fi evitate pentru viitoarea perioadă a acordului, în vederea eficientizării şi maximizării procesului de implementare, precum şi a diminuării birocraţiei şi a timpului relativ îndelungat de până acum dintre depunerea proiectelor şi obţinerea finanţărilor propriu-zise.

O sarcină importantă va reveni în noul acord şi autorităţilor administrative publice locale, iar comasarea tematică a proiectelor va avea drept efect realizarea unei absorbţii eficiente a fondurilor, care va duce implicit la creşterea investiţiilor atât de necesare României.

Partidul Conservator salută, pe de altă parte, reabilitarea României din punct de vedere al absorbţiei fondurilor europene din ultimul an şi jumătate, respectiv de când USL a venit la guvernare. Dacă în mai anul trecut rata de accesare era de 7%, în prezent, avem peste 23%, iar în cifre, România a încasat anul trecut peste un miliard de euro, iar în acest an peste 2 miliarde de euro. Mai mult, actualul Guvern a reuşit într-un timp relativ scurt să deblocheze programele de finanţare care erau temporar închise de Comisia Europeană.

Este încă o dovadă că USL şi-a făcut exemplar treaba din acest punct de vedere şi a reparat gafele făcute de fostele guvernări în folosul a mii de români beneficiari ai finanţărilor europene.

Consider că pentru perioada 2014-2020, România trebuie să fie extrem de atentă din punct de vedere al derulării procedurilor pentru obţinerea fondurilor europene. Trebuie să acordăm o atenţie sporită persoanelor cel mai grav afectate de sărăcie şi excluziune socială. Astfel, la capitolul oamenii şi societatea, ameliorarea capitalului uman prin creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi politici mai bune privind incluziunea socială şi educaţia, se prevăd ţinte ambiţioase legate de educaţie, sărăcie şi ocuparea forţei de muncă. România va trebui în perioada 2014-2020 să ajungă la un procent de ocupare de 75% pentru grupa de vârstă 20-64 de ani, în timp ce anul trecut procentul era de 63%.

De asemenea, numărul copiilor care părăsesc şcoala la o vârstă mică trebuie să fie în 2020 mai mic de 11,3%, faţă de cifra îngrijorătoare actuală, de 17,4%. Totodată, numărul persoanelor expuse la riscuri de sărăcie sau excludere va trebui în următorii şase ani să fie mai mic cu peste 580 de mii de persoane. Trebuie să rezolvăm cât mai repede o serie de obiective, între care deficitul de forţă de muncă calificată, angajarea scăzută din mediul rural, ocuparea scăzută la femei şi persoane în vârstă, şi avem nevoie de măsuri speciale pentru tineri. De altfel, şi recomandarea expresă a Comisiei Europene este aceea de a ajuta România să finanţeze cu succes obiectivele sociale destinate categoriilor de persoane defavorizate şi cu posibilităţi limitate, prin orientarea prioritară spre românii cei mai afectaţi de sărăcie şi excluziune socială.

Un alt obiectiv important este constituit de viitorul tinerilor de 18 ani care au nevoie de ajutor pentru a părăsi sistemul rezidenţial şi instituţional, de a se integra corect şi echilibrat, iar pentru acest deziderat avem nevoie de creşterea rolului comunităţii în problematica socială, îndeosebi a primarilor din zonele rurale.

Doamnelor şi domnilor,

Avem un exemplu de succes, modelul polonez, care ne arată că se poate. Trebuie să învăţăm să implementăm exemplar lecţiile de management oferite întregii Europe de polonezi. Modelul riguros şi birocratic promovat de Bruxelles li s-a potrivit perfect polonezilor. O ţară devenită nr.1 în Europa la capitolul folosirea banilor europeni. Este elocvent faptul că Polonia a obţinut în intervalul 2008-2013 suma record de 68 de miliarde de euro pe care i-a cheltuit deja până la finele anului 2012. Polonia a reuşit această performanţă datorită înfiinţării încă din 2005 a Ministerului Dezvoltării Regionale cu rolul de a coordona absorbţia fondurilor europene. Oamenii care se ocupă de proiecte au fost şcoliţi la Bruxelles...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să vă rog frumos să finalizaţi.

Domnul Ion Diniţă:

Da.

...şi au urmat cursuri de perfecţionare în ţară.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vorbiţi de 8 minute.

Domnul Ion Diniţă:

Deci, au demonstrat că se poate.

În locul împovărător al împrumuturilor de la FMI, polonezii au luat banii gratis şi au câştigat pariul cu toate ţările din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte utilizarea granturilor nerambursabile.

Eu cred că România poate să ia acest exemplu şi să fim încrezători că vom reuşi.

Vă mulţumesc.

(Aplauze)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

O să rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală şi anunţ echipele de secretariat tehnic ale comisiilor care au convocat deputaţii noştri că nu există nicio aprobare din partea Biroului permanent pentru începerea lucrărilor de comisii permanente la ora 14.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Tararache:

Dragi colegi,

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Mă bucur că avem astăzi în Parlamentul României această dezbatere. M-aş bucura ca pe viitor să avem dezbateri mult mai aprofundate cu toate forţele politice pe această temă de interes naţional. M-aş bucura, domnilor miniştri, şi domnilor colegi, ca această fata morgana, fondurile europene, să devină o realitate, să devină o realitate consistentă care să schimbe dezvoltarea României, trendul României, să schimbe nivelul de trai al românilor.

N-o să dau vina în discursul meu nici pe PDL, nici pe PNL, nici pe PSD. Vreau să vă reamintesc că eşecul acestui proces foarte important pentru România este eşecul României, dragi colegi. Şi dacă vom înţelege acest lucru, acest proces va cunoaşte o altă abordare. Nu poţi să nu remarci - şi o spun cu amărăciune - că în România anului 2013 încă vorbim de lipsa sistemelor de canalizare, de lipsa infrastructurii, de probleme de mediu şi multe altele. Fondurile europene, dragi colegi şi dragi miniştri, reprezintă o prioritate zero pentru interesul românilor şi al României. Dacă vom înţelege acest lucru, vom păşi pe calea cea bună în atragerea de fonduri europene.

În final, vreau să vă reamintesc că funcţiile noastre sunt efemere, dar România şi viitorul României nu se negociază, nu se joacă şi nu se vinde. Avem această datorie faţă de România şi de români - să ne focalizăm toate energiile în atragerea banilor europeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulţumesc foarte mult pentru intervenţia dumneavoastră.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnul ministru al fondurilor europene, domnul Eugen Teodorovici, pentru a răspunde la întrebările dumneavoastră, după care, aşa cum am stabilit, ultimul cuvânt al primului-ministru al României.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Eugen Orlando Teodorovici (ministrul fondurilor europene):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

E adevărat timpul este foarte scurt şi mă voi rezuma doar la a da câteva răspunsuri la ceea ce s-a spus puţin mai devreme, în special la ceea ce domnul deputat Nazare a afirmat. Din păcate, de la această tribună a făcut unele afirmaţii total incorecte.

Trebuie să spun foarte clar că programele operaţionale blocate, toate cele cinci, au fost blocate ca urmare a ceea ce Comisia Europeană a identificat ca deficienţe în perioada 2009-2011. De asemenea, regula N+3, e adevărat, se obţine în acest an şi este un lucru foarte bun pentru România. În cazul neaplicării acestei reguli, România ar putea pierde peste 2 miliarde de euro, datorită faptului că în acea perioadă 2009-2011 deficienţele sistemului nu au permis o derulare normală a acestor fonduri europene.

Spuneaţi de contractele de finanţare, pot să vă spun că acestea, volumul acestora a crescut faţă de decembrie 2011 cu 45%, de la 11 miliarde de euro la 22, de la 15 miliarde de euro, la 22 de miliarde de euro. Deci, este o creştere semnificativă.

De asemenea, noi astăzi ne raportăm nu la contracte de finanţare semnate neapărat, ci la contracte de achiziţie publică. Pentru că acestea sunt elementele care ne dau imaginea reală a situaţiei pe fonduri europene. Orice raportare făcută numai la contract de finanţare arată sau induce o necunoscută destul de mare pentru că asta, din păcate, putem vedea astăzi, contracte care au fost semnate de foarte mulţi ani, din păcate blocate, au un nivel de implementare foarte scăzut.

Spuneţi să nu vorbim despre trecut. Ca să vorbim despre viitor, nu trebuie să uităm trecutul. Dacă nu vom face acest lucru, vom cădea în acelaşi păcat, vom face aceleaşi greşeli pentru următorul cadru financiar. Tocmai asta a făcut Guvernul actual, a ţinut cont de lecţiile trecutului, atât din România, cât şi din alte state membre, a îndreptat în mare parte aceste deficienţe, o face în continuare, astfel încât, începând cu 2014, să avem chiar un nivel de absorbţie satisfăcător.

Acord de parteneriat. A fost expus de foarte multe luni de zile, a fost elaborat într-un cadru deschis, unde au participat toţi partenerii de dialog implicaţi în acest document. La 1 octombrie a fost expusă prima versiune a acestui document, care va fi trimisă Comisiei Europene după ce, sperăm noi, în cazul în care mai aveţi şi alte propuneri şi corecţii faţă de acest document, s-o faceţi în cel mai scurt timp, cu rugămintea să fie făcute cât mai repede.

De asemenea, banii pentru următorul cadru financiar sunt în mare parte alocaţi pe regiuni. Este o schimbare totală de abordare, pentru că este adevărat, banii trebuie să fie cât mai aproape de cei care au nevoie de ei. De asemenea, şi sistemul de implementare a fost schimbat, va fi o abordare descentralizată masivă, plecând foarte clar către regiunile de dezvoltare marea parte a acestui management de fonduri europene. Şi, după cum ştiţi, deblocarea de astăzi de către Comisia Europeană a Programului pe competitivitate s-a bazat şi pe descentralizarea de la nivel central către regiuni de dezvoltare, în special a ceea ce înseamnă axă dedicată imm-urilor.

Aş încheia prin a spune faptul că, din păcate, România a plătit şi plăteşte aproximativ un miliard de euro corecţii financiare, ceea ce înseamnă aproximativ 5% din alocarea financiară, bani care în loc să se alăture nivelului de absorbţie de astăzi şi mai ales să se ducă acolo unde România are nevoie, din păcate, România plăteşte aceste fonduri fie din bugetul de stat în mare parte, fie din bugetul acelor beneficiari locali.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnule prim-ministru...

(Domnul deputat Cezar-Florin Preda doreşte să intervină.)

Domnule Preda, la partid puteţi să vorbiţi din sală. Dacă vreţi, vă invit aici şi vă dau cuvântul, după ce vorbeşte domnul ministru. Am observat că după prim-miniştrii din fiecare stat, grupul parlamentar al PDL are o invenţie la regulament şi vrea să vorbească. N-am nicio problemă.

Pe procedură, nu? De-aia v-am şi pronunţat numele că mi-a fost dor să vă văd şi vă văd foarte rar în Parlament, şi mi-ar face plăcere să vă aud.

Spuneţi despre ce este vorba. Vă ascultăm.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Domnule preşedinte,

Pe procedură, e bine să-i daţi dreptul la replică după ministru şi ultimul să vorbească primul-ministru. Asta este o recomandare pentru dumneavoastră. Văd că v-aţi pornit, dar nu e bine. Nu-i nimic. O să vorbim după domnul Ponta.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dreptul la replică dacă este o chestiune conform regulamentului, dacă cineva l-a jignit pe domnul deputat, dacă a spus afirmaţii calomnioase la adresa domniei sale. Noi citim numai prima parte. Că fiecare parlamentar vrea să aibă dreptul la replică.

Domnule deputat, aveţi dreptul la replică. Dacă vă face plăcere, poftiţi. Vă rog frumos. Întotdeauna trebuie să înveţi din experienţa opoziţiei.

Domnul Alexandru Nazare:

Domnule ministru,

Punctual. Vorbeaţi despre N+3. Nu de mult, un ministru al dumneavoastră, domnul Dragnea, semna o scrisoare la Bruxelles, prin care era de acord că toate statele membre pot folosi Regula N+3, ceea ce ne bloca nouă şi Slovaciei accesul la N+3 până la sfârşitul anului şi ceea ce practic provoca decomiterea de 4 miliarde. Aşa susţineţi dumneavoastră regula N+3? Puteţi să v-o atribuiţi dumneavoastră? Dacă Guvernul pe care-l conduceţi aşa procedează în susţinerea acestui obiectiv naţional...

Un alt subiect. Noi nu ne raportăm la volumul din decembrie 2011. noi ne raportăm la sfârşitul lui aprilie, când am plecat de la guvernare. Şi, da, ne raportăm la contractele de finanţare, că dacă nu ne-am fi raportat la ele, atunci nu se mai rambursa niciun ban până acum. Banii se rambursează în dreptul contractelor de finanţare, nu contractelor de achiziţie. Şi contractele de achiziţie sunt importante, pentru că, într-adevăr, din acei bani plătiţi de noi, acei bani au intrat în România, acei bani şi-au produs efectele. Că de-aia am avut creştere economică în 2011, de-aia au crescut construcţiile în 2011, de-aia s-au văzut efecte pozitive atunci. Când aţi tăiat investiţiile dumneavoastră în 2012 s-au văzut efecte negative. (Vociferări.)

Aţi promis că faceţi 50% absorbţie în acest an. Domnule prim-ministru, asumaţi-vă răspunderea. În cazul în care nu faceţi 50% absorbţie în acest an, demisia. E obiectivul dumneavoastră. Dumneavoastră în acest an l-aţi stabilit.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Aţi avut dreptul la replică, aţi avut 5 minute prin regulament. dacă vorbeaţi la 20 de secunde aveaţi 9 minute. Aţi depăşit cele două minute. Nu aţi avut nici un drept la replică şi aţi continuat discursul pe care-l aveaţi dumneavoastră de cinci minute şi care s-au făcut 9. cu tot respectul pe care vi-l port. Cu tot respectul pe care vi-l port, vă rog frumos, aveţi o singură frază de încheiere la dreptul la replică.

Vă rog frumos.

Domnul Alexandru Nazare:

O singură frază. Banii nu merg, n-ar trebui să meargă către regiuni. Banii ar trebui daţi de regiuni către populaţia regiunilor respective. Nu mai daţi bani de la centru, că n-o să facem absorbţie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Am înţeles. Toate grupurile politice parlamentare susţin demersul Guvernului pentru Acordul de parteneriat pe 2014-2020.

În încheiere, daţi-mi voie să-i dau cuvântul primului-ministru al României, domnul Victor Ponta.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vroiam doar să vă mulţumesc pentru această oportunitate de a prezenta un document extrem de important pentru viitorul României. Cred că cele mai multe dintre intervenţii s-au referit la fond, şi ministrul Teodorovici are, evident, sarcina de a îngloba toate propunerile care sunt pertinente şi utile. În rest, apreciez şi dezbaterea parlamentară foarte mult. Nu am uitat şi cred că e un lucru de normalitate. Văd că problema cu cinci minute, de la preşedintele, Băsescu, cinci minute durează foarte mult la dumneavoastră! (Aplauze.)

Dar vreau să mulţumesc şi pentru cadoul pe care l-am primit "Aventurile lui Habarnam". Iniţial m-am gândit că e vorba... e un raport al guvernării PDL (Aplauze.)

Însă câţiva deputaţi prezenţi mi-au adus aminte că n-aţi fost chiar habarnam în materie de fonduri europene. POSDR-ul după fraudele comise de domnul Botiş de la dumneavoastră, Programul Operaţional Regional, după fraudele comise de fostul preşedinte de la Bistriţa-Năsăud, şi multe alte fraude constatate în 2011 la audituri. Deci, la fraudat n-aţi fost chiar habarnam. La absorbţie s-a întâmplat acest lucru. Îmi face mare plăcere să purtăm polemică parlamentară. Singurul lucru care contează este însă ce spunea domnul Ganţ, evident reprezentând minorităţile naţionale, dacă putem, şi avem în acest moment o direcţie bună şi o poveste de succes recunoscută de Comisia Europeană, de comisarii europeni, poate reuşim să ne denigrăm mai puţin singuri ţara şi realizările pe care până la urmă le avem cu toţii.

Vă mulţumesc.

Pentru orice problemă importantă, vă rog să fiţi de acord ca Guvernul să se prezinte în faţa Parlamentului şi să vă informeze şi să ceară sprijinul dumneavoastră.

O zi bună! (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule prim-ministru.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vreau să-i mulţumesc domnului prim-ministru şi membrilor Guvernului pentru această dezbatere. Camera Deputaţilor susţine efortul Guvernului pentru îmbunătăţirea ratei de absorbţie, aşa cum toţi colegii din toate grupurile politice parlamentare au spus astăzi. Şi am convingerea majorităţii membrilor de astăzi din Parlamentul României că gestionarea fondurilor europene reprezintă pentru noi nu doar o prioritate a acestui Guvern, ci o obligaţie şi o prioritate pentru fiecare dintre noi, membri ai Parlamentului României.

Închei aici dezbaterea făcută astăzi conform art.182 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, prima de altfel de când sunt eu în Parlamentul României, pe fonduri europene. Poate găsim o altă stenogramă, dar eu nu mi-aduc aminte. Vreau să le mulţumesc tuturor colegilor, liderilor grupurilor parlamentare.

Patru minute pauză, după care intrăm în votul final.