Parliamentary debates

Doamna Andreea-Maria Paul:

Bună ziua, domnule preşedinte şi vă mulţumesc.

Daţi-mi câteva minute de răgaz, pentru că este o moţiune lungă şi consistentă.

Partidul Democrat Liberal şi PP-DD susţin moţiunea simplă "Taxare până la capăt! USL te vrea sărac."

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnilor miniştri,

După 18 luni de guvernare, Victor Ponta ne-a demonstrat că problemele României nu sunt şi problemele lui.

Guvernul neputincios al USL nu a adus nimic bun pentru români, ci asigură supravieţuirea României exclusiv din munca angajaţilor şi pensionarilor şi din puţinii bani ai mediului privat.

Partidul Democrat Liberal a oferit Guvernului, în nenumărate rânduri, soluţii concrete şi fezabile pentru relansarea economică, pentru crearea de locuri de muncă, pentru sprijinirea mediului de afaceri şi pentru stimularea consumului.

Cu toate că Victor Ponta s-a angajat că va implementa aceste măsuri, USL a continuat şi continuă să promoveze acelaşi tip de politici falimentare - noi şi noi taxe, noi şi noi impozite sau majorarea celor existente.

În luna mai 2012, Victor Ponta a fost numit în funcţia de prim-ministru al României şi a promis că va schimba direcţia ţării prin aplicarea unor politici de stimulare a creşterii economice şi creării de noi locuri de muncă, în conformitate cu opinia progresivă europeană. De la promisiuni la fapte e, însă, o cale foarte lungă.

Politicile economice promovate de Guvernul USL în ultimele 18 luni de guvernare demonstrează dezinteresul total faţă de români. Starea precară a economiei româneşti, cauzată de incompetenţa guvernării USL este demonstrată de cele patru rectificări bugetare negative ale Guvernului şi de blocajul în care a fost adus întreg mediul de afaceri. Şi, de parcă nu ar fi fost de ajuns, proiectul de buget pe anul 2014 este clădit pe aceeaşi indiferenţă crasă faţă de nivelul de trai al românilor şi pe aceeaşi filozofie fiscală - luăm de la toţi românii şi dăm clientelei USL.

18 luni de guvernare USL, patru rectificări bugetare negative.

USL a făcut patru rectificări bugetare negative în cele 18 luni de când este la guvernare, simbol al eşecului guvernamental şi al lipsei proiectului economic de ţară. Creşterea economică nu se regăseşte în buget la nivelul scontat. Guvernul Ponta a pierdut în total 8,6 miliarde lei din veniturile estimate şi a produs un deficit suplimentar de 5,3 miliarde lei, prin cele patru rectificări bugetare negative succesive.

Ultima rectificare bugetară scoate la iveală incapacitatea Guvernului USL de a colecta banii de la buget. Diferenţa uriaşă de 3,8 miliarde lei dintre estimări şi realizări a obligat Guvernul Ponta să rectifice negativ veniturile bugetare cu 2,9 miliarde lei, iar cheltuielile bugetare cu 1,6 miliarde lei, suplimentând astfel deficitul prognozat cu încă 1,3 miliarde lei.

Guvernul Ponta a creat haos financiar. A introdus noi taxe şi impozite sau le-a majorat pe cele existente. Acum se aşteaptă ca românul să-şi dea sufletul şi să plătească.

De remarcat este faptul că au fost efectuate rectificări negative tocmai la acele elemente din buget, unde se aştepta o colectare ridicată, ca urmare a majorării accizelor şi taxelor, dar şi introducerii noilor impozite.

Astfel, au fost rectificate negativ încasările din accize cu 648 milioane lei, din impozitul pe venit şi salarii minus 205,9 milioane lei, din impozitul pe profit 64,8 milioane lei, la care se adaugă rectificările în minus la TVA - minus 635 milioane lei, comparativ cu prima rectificare bugetară, demonstrând astfel ceea ce PDL a semnalat deja. Nu împovărarea cu noi taxe şi impozite, ci stimularea mediului de afaceri aduc încasări suplimentare la buget şi un nivel de trai mai ridicat.

Pe lângă proasta colectare, USL se poate lăuda şi cu risipa banului public. De la începutul guvernării USL şi până în prezent, s-au cheltuit zilnic, în medie, cu 7,7 milioane euro mai mult decât s-a încasat, adică echivalentul unui deficit bugetar de circa 35 milioane lei, generat pe zi.

Întreaga filozofie bugetară a USL demonstrează că banii din taxele şi impozitele noi aplicate românilor se duc în achiziţii publice atribuite direct firmelor de partid, banii de investiţii sunt tăiaţi, iar cheltuielile cu salariile la stat cresc.

Grav este că sănătatea, munca, investiţiile sunt sacrificate din nou la a doua rectificare bugetară negativă. La ultima rectificare bugetară, cheltuielile cu investiţiile au fost diminuate din nou cu 1,2 miliarde lei faţă de nivelul înregistrat la anterioara rectificare.

Dacă la prima rectificare bugetară USL a tăiat fără milă de la bugetul educaţiei 235,6 milioane lei, la a doua rectificare nu a mai avut de unde lua, dar nici nu a dat. Guvernul nu a prevăzut bani pentru finalizarea lucrărilor de construcţie sau reabilitare a şcolilor şi grădiniţelor, nu a identificat bani pentru decontarea transportului şcolar, achiziţionarea manualelor sau repornirea cercetării.

Educaţia românească funcţionează acum la cote de avarie. Avem al treilea cel mai mic buget pe educaţie din Uniunea Europeană. USL se complace în situaţia în care se află învăţământul românească, adică în coada tuturor clasamentelor europene - abandon şcolar, analfabetism, nivelul salariilor profesorilor, de 20 de ori mai mici decât cele ale dascălilor din Europa de Vest, sau accesul la formare continuă.

USL bate pasul pe loc şi la absorbţia fondurilor europene. La bugetul statului ar fi trebuit să intre 9,5 miliarde lei sub formă de fonduri de la Uniunea Europeană în primele 9 luni din acest an, după cum se lăuda USL. În schimb, nu a fost atras decât jumătate din această sumă - 5 miliarde lei, identic cu suma primită în perioada similară a anului trecut.

Practic, USL nu a accelerat cu niciun leu absorbţia fondurilor europene. Mai mult, Guvernul a cheltuit 8,5 miliarde lei pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile. Pentru că nu a fost în stare să acopere întreaga sumă prin atragerea banilor de la Uniunea Europeană, USL s-a văzut nevoit să majoreze deficitul bugetar de 2,3% la 2,5% din PIB.

Cifrele dovedesc incompetenţa USL în gestionarea fondurilor europene. Au reuşit să ramburseze în primele 9 luni la fel ca anul trecut. Guvernul primeşte rambursări de la Comisia Europeană pe baza contractelor şi facturilor din perioada guvernării PDL.

Singura politică a USL în domeniul fondurilor europene a fost, de fapt, să taie la fiecare rectificare din sumele alocate proiectelor pentru a le redirecţiona către cheltuieli cu bunuri şi servicii şi către asistenţă socială.

La a doua rectificare din acest an, USL a tăiat 200 de milioane de lei de la Ministerul Mediului, pe partea de fonduri nerambursabile. La prima rectificare a tăiat un miliard de lei de la Ministerul Transporturilor şi 400 de milioane lei de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, tot din fondurile nerambursabile.

După ce s-a văzut cu sacii în căruţă, USL ia căruţa. Au promis mai mulţi bani pentru agricultură, iar anul acesta s-a redus bugetul alocat agriculturii de două ori. Au promis un sprijin pentru fermieri. Acum fermierii îşi vând produsele pe preţuri de nimic. Au promis sprijin pentru tinerii fermieri, iar acum tinerii de la sate sunt şomeri. Au promis reducerea taxelor pentru fermieri. Acum, USL taxează pentru orice animal şi hectar în plus. Au promis securitate alimentară. Acum, fermierii nu-şi vând produsele datorită scandalurilor - salmonela, aflatoxină sau a cărnii de cal.

În schimb, USL se preface indiferent la dimensiunea ridicată a evaziunii fiscale care căpuşează România cu cel puţin 14 procente din PIB, mai mult decât bugetul cumulat al educaţiei şi sănătăţii pentru acest an. Doar din TVA-ul necolectat, statul pierde 10 miliarde euro anual. Cu aceşti bani ar putea fi majorate cu câte 100 euro pe lună fiecare pensie şi fiecare salariu al angajaţilor la stat şi ar mai ajunge pentru construcţia a 350 de kilometri de autostradă pe an.

O rectificare bugetară de amploarea celei realizate zilele trecute de USL are impact şi asupra construcţiei bugetare pe anul viitor. USL a estimat fantasmagoric încasările bugetare. Or, asta dovedeşte atât lipsa de conectare a USL la realitatea economică, cât şi măsurile proaste luate de tipul creşterii fiscalităţii, care nu au cum să dea roade într-o economie secătuită de criză.

Economia românească este blocată. Cele 18 luni de guvernare înseamnă, de fapt, o listă lungă de nerealizări care au pus frâu economiei şi oricărei iniţiative antreprenoriale.

Cert este că sub guvernarea USL România devine ţara şomerilor, a taxelor şi a firmelor în insolvenţă. Dovezile sunt clare. Fabrica de şomeri a USL lucrează la foc continuu. Avem 747 de mii de şomeri în luna septembrie a acestui an, cu 56 de mii persoane mai mult decât anul trecut.

Guvernarea Ponta a produs 4.667 şomeri în medie pe lună în ultimul an. Rata actuală a şomajului, de 7,5 procente este identică cu cel mai ridicat nivel al şomajului din timpul crizei economice din martie 2010.

Dacă strategia economică a Guvernului nu se schimbă radical, ritmul de creştere al şomajului din ultimul an va continua. Prin urmare, la sfârşitul anului 2014, vom avea încă 70 de mii noi şomeri. Riscăm să închidem anul următor cu 817 mii de şomeri. Cine va mai plăti impozitele şi taxele USL? Sau, domnule premier Ponta, veţi introduce şi taxa pe aerul pe care-l respirăm, ca să adunaţi bani la buget? În plus, USL va concedia peste 10% din funcţionari prin descentralizare, conform declaraţiilor ministrului de finanţe Daniel Chiţoiu.

Una din mizele importante ale Guvernului USL în acest proces de descentralizare este tăierea cheltuielilor salariale în administraţie. Aceasta se va întâmpla pe două căi: concedierea a peste 10% din angajaţi şi tăierea salariilor angajaţilor care prin trecerea în subordinea consiliilor judeţene vor intra pe o nouă treaptă de salarizare, evident, una inferioară aceleia de acum. Singura miză a descentralizării pentru USL este sporirea puterii baronilor locali şi înlocuirea conducerii diferitelor instituţii, în niciun caz reducerea birocraţiei sau o mai bună gestionare a fondurilor europene.

Mediul de afaceri este îngheţat. În fiecare zi din acest an, 74 de firme intră în medie zilnic în insolvenţă, faţă de circa 59 de firme pe zi în anul 2011, sub guvernarea PDL şi în plină criză economică. Numărul de firme intrate în insolvenţă în primele nouă luni ale acestui an a ajuns la peste 20.200 firme.

USL tratează cu dispreţ şi aroganţă iniţiativa privată. Dacă glasul economiei reale nu se va reauzi într-un program coerent de creştere economică, prin reluarea investiţiilor şi prin relaxare fiscală, cu actualul blocaj economic riscăm să avem încă 34.000 de firme noi intrate în insolvenţă până la sfârşitul anului 2014.

Guvernul Ponta a instaurat impredictibilitatea fiscală. În 18 luni de guvernare au fost introduse sau majorate nu mai puţin de 30 de taxe şi impozite. Au fost aduse 32 de modificări legislaţiei fiscale. Ne întrebăm: cât mai supravieţuiesc firmele în acest haos fiscal şi economic? USL a devenit lider în topul guvernelor care au adus cele mai multe schimbări legislaţiei fiscale din ultimii zece ani. A fost impozitat tot românul, de la micul fermier la micul antreprenor. Cel mai grav este faptul că aceste impozite şi taxe alimentează mafia USL, nu bugetul ţării. Creşterile de taxe nu au însemnat nici drumuri, nici spitale, nici şcoli mai bune. Înseamnă însă scăderea nivelului de trai şi a puterii de cumpărare a românilor.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnilor miniştri,

Economia nu are cu ce să se finanţeze. Creditarea este blocată. Fondurile structurale nu sunt absorbite. Investiţiile străine directe ocolesc România. Românii şi firmele nu-şi mai pot plăti datoriile la bănci. Rata creditelor neperformante, adică întârzierile mai mari de 90 de zile la plata creditelor, a crescut vertiginos, cu 5,3 puncte procentuale în lunile de guvernare ale USL. Rata riscului de credit s-a majorat cu peste 6 puncte procentuale. Creditarea este pe butuci şi în cazul firmelor, şi în cazul gospodăriilor. Creditul acordat sectorului privat a cunoscut o scădere cu 7,8 miliarde lei în ultimul an. În prezent, volumul de credite acordate sectorului privat a scăzut sub nivelul înregistrat la venirea la putere a USL.

În aprilie 2012, creditul acordat sectorului privat se ridica la 224,7 miliarde de lei. Creditul acordat gospodăriilor s-a diminuat cu 2,4 miliarde de lei, la 103 miliarde lei în luna septembrie a acestui an. Creditele pentru consum acordate gospodăriilor au cunoscut cea mai drastică scădere, de 8 procente, adică 5,6 miliarde de lei. Până şi în aprilie 2012, la venirea USL la guvernare, românii aveau curajul să contracteze mai multe credite, deşi abia ieşiseră dintr-o perioadă foarte grea de criză. Volumul creditelor pentru consum se ridica la 70 de miliarde de lei, faţă de 63 de miliarde de lei în prezent.

Creditul acordat societăţilor nefinanciare s-a diminuat cu 5,3 miliarde de lei în ultimul an, adică cu 4,4 procente. În aprilie 2012, firmele aveau curajul să apeleze mai mult la creditare, luând de la bănci 117 miliarde de lei.

Acordarea ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii a eşuat. USL a încercat să îşi alimenteze propriile firme cu bani publici. Prima sesiune a acordării ajutoarelor de minimis pentru investiţiile realizate de întreprinderile mici şi mijlocii, organizată în august 2013, s-a soldat cu un eşec răsunător pentru USL. Procesul a fost închis la numai cinci minute de la lansare. Mulţi dintre beneficiarii ajutoarelor, atâţia câţi au reuşit să se înscrie în acea sesiune ratată, au fost firme apropiate USL. Beneficiarul principal, evident, puşculiţa de partid a USL. Numai revolta întreprinderilor mici şi mijlocii şi reacţia fermă a opoziţiei au blocat alocarea banilor. Ulterior, autorităţile au decis anularea acelei sesiuni şi organizarea alteia noi, însă cu schimbarea schemei de minimis privind finanţarea nerambursabilă acordată IMM-urilor, şi anume reducerea ajutorului de minimis de la maximum 200 de mii de euro la 100 de mii de euro şi acordarea sprijinului pe o perioadă de doi ani fiscali, şi nu trei, diminuarea valorii ajutorului de minimis la 90% de la 100%, ceea ce înseamnă că beneficiarii vor veni cu bani de acasă, adică cu o contribuţie proprie de zece procente.

Specific USL, principalele modificări înjumătăţesc beneficiile pentru cei meniţi să creeze locuri de muncă în România şi le dublează pentru cei care le pot fura. Ţinta pentru absorbţia fondurilor europene a fost ratată. USL a estimat că va atrage în acest an de la Uniunea Europeană 12 miliarde lei din fondurile europene postaderare. Mai sunt trei luni din acest an, conform cifrelor oficiale disponibile, iar la buget au intrat doar 5 miliarde lei. În aceste condiţii mai avem de încasat mai mult de jumătate din suma estimată pentru întreg anul, adică peste 7 miliarde lei. USL a preferat să servească clientela politică şi să piardă toate fondurile europene alocate proiectelor de infrastructură.

Una din primele preocupări ale guvernării USL în anul 2012 a fost chiar tăierea banilor pentru infrastructură. Dar Guvernul USL a avut nevoie de ei în campania electorală şi a preferat să-i lase pe români fără drumuri. Rata de absorbţie cu care se laudă USL se datorează decontării plăţilor de pe şantierele demarate de PDL până în anul 2011.

Datoria românilor creşte exponenţial, deşi, în opoziţie fiind, aţi promis că nu vă veţi mai îndatora. Victor Ponta a minţit când a spus că odată cu venirea USL la guvernare România nu se mai împrumuta. Datoria publică guvernamentală a crescut cu 3 miliarde euro de la începutul lunii iunie 2012 până la sfârşitul lunii octombrie 2013. De la 1 iunie 2012, Victor Ponta a îndatorat fiecare român cu 700 de lei. PSD şi PNL au în tradiţie finanţarea cheltuielilor din împrumuturi, şi nu din colectarea eficientă a impozitelor şi taxelor, chiar şi în condiţii economice favorabile.

Guvernul Năstase şi Guvernul Tăriceanu au dublat datoria publică a României în condiţiile privatizării unor întreprinderi şi bănci care le-au asigurat resurse financiare suplimentare.

În plus, în anul 2013, Guvernul USL ne îndatorează zilnic cu împrumuturi de 42 de milioane de euro pe zi. Pe lângă asta, românii pierd prin evaziune fiscală peste 49 milioane euro pe zi, bani pe care românii trebuie să-i suporte din noi impozite şi taxe şi din noi împrumuturi. Cele 49 milioane euro pe zi din evaziune se duc în buzunarele clientelei USL, în loc să meargă în bugetul de stat pentru salarii, pensii şi investiţii. Din aceste motive, USL a blocat activitatea structurilor ANAF în anul 2013, structuri care aveau ca scop tocmai prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Reamintim că Guvernul Boc în perioada de vârf a crizei financiare a împrumutat de la organismele financiare internaţionale 8 miliarde euro pentru perioada 2009-2011, cu rambursare într-o perioadă de 12 ani, până în anul 2023. Banii luaţi cu împrumut au fost utilizaţi pentru susţinerea efortului investiţional al Guvernului.

În anul 2011 am avut al doilea cel mai mare buget alocat investiţiilor din Uniunea Europeană, de peste 7 procente din PIB, lucru reflectat în ieşirea din recesiune şi intrarea României pe creştere economică. Împrumuturile obţinute de Guvernul Boc au fost contractate în condiţii extrem de avantajoase, aşa cum se chinuieşte acum Victor Ponta să obţină împrumutul de un miliard de euro de la Banca Mondială.

USL şi-a propus şi în perioada 2014-2016 să se împrumute cu încă aproximativ 30 miliarde euro, conform datelor de la Ministerul de Finanţe, deşi România va avea creştere economică, spun dânşii, de peste două procente.

Banii românilor sunt alocaţi aparatului birocratic, în locul dezvoltării. Cheltuielile cu investiţiile au scăzut cu 13% şi cheltuielile de personal au crescut cu 15% în primele 9 luni din anul 2013, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Or, tocmai investiţiile mai mari de 6,5% din PIB în anul 2011, dublu faţă de nivelul de 3,1% din PIB în primele nouă luni din anul 2013, au dus la o creştere economică de 2,3% în anul 2011, creştere care nu a putut fi egalată nici în 2012, nici în 2013, şi se anunţă că nici în 2014, de către Guvernul USL.

Lipsesc programele guvernamentale cheie menite să redreseze economia. Deşi avem un ministru pentru IMM-uri, nu a venit cu nicio soluţie pentru mediul de afaceri. Ba, din contră, singurul lucru demn de remarcat este lovitura dată întreprinderilor mici şi mijlocii prin impozitul forfetar aflat în continuare pe rol, cu posibilitate ridicată de a intra în vigoare. Proiectul de lege se află acum pe masa comisiilor din Senat.

Programele majore de investiţii naţionale au fost ratate, în contextul în care pentru prima dată în istoria României Guvernul are un ministru al marilor proiecte de infrastructură şi investiţii străine. Singura performanţă a acestui minister rămâne aceea de a inaugura segmente de autostradă, pentru care nu are niciun merit, şi a demara noi proiecte la costuri de tipul Bechtel.

PDL a lăsat la Ministerul Transporturilor 434 kilometri de autostradă, 263 de kilometri de centuri ocolitoare şi 2300 kilometri de drumuri naţionale în lucru. În cei doi ani de guvernare, Cabinetul Ponta nu a fost în stare să pornească niciun proiect propriu, niciunul, de construcţie de infrastructură. Mai mult, nu au fost în stare nici măcar să ducă la capăt ceea ce a început PDL. Astăzi USL se laudă cu câteva zeci de kilometri de autostradă începuţi de guvernarea PDL. Nici aceştia nu au fost finalizaţi la timp. Termenul de finalizare pentru toţi cei 434 de kilometri de autostradă era aprilie 2013. Dar pentru asta era nevoie de un guvern preocupat de soarta oamenilor, şi nu de îmbogăţirea clientelei politice.

USL habar nu are că suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la calitatea infrastructurii, ceea ce reprezintă un dezavantaj important cu efecte directe asupra competitivităţii economice a companiilor din România.

USL nu a fost capabil să realizeze masterplanul pe transporturi sau poate că nu a dorit, pentru că banii europeni nu se pot fura aşa cum se întâmplă acum cu banii de la bugetul statului, pe care USL îi distribuie discreţionar şi netransparent, fără licitaţie publică, doar pentru clientela de partid. Tot românii şi mediul de afaceri au de suferit. Guvernul USL a tăiat banii pentru construcţia metroului din Drumul Taberei şi a pierdut fondurile alocate de BI şi BERD pentru acest proiect.

PDL a început modernizarea Aeroportului "Henri Coandă", care trebuia să devină un hub regional. A fost deschis circulaţiei un nou terminal, o investiţie de 60 milioane de euro. Au început lucrările la modernizarea terminalului plecări, a fost modernizat corpul C al Aeroportului Băneasa, o investiţie de 2,5 milioane euro.

Guvernul USL nu a făcut nimic, dar nimic, decât să taie toate aceste investiţii şi să-şi angajeze clientela politică în cât mai multe instituţii ale statului. Acum, Aeroportul "Henri Coandă" este lăsat de izbelişte, infrastructura în paragină, iar una dintre piste va fi cel mai probabil închisă pentru că nu mai este funcţională.

În domeniul naval, PDL a lăsat în derulare la Ministerul Transporturilor proiecte de 1,3 miliarde euro pe strategia Dunării. Banii de cofinanţare au fost însă tăiaţi de două ori, iar prin descentralizare porturile vor ajunge sub coordonarea consiliilor judeţene. Prin aceste măsuri, porturile dunărene nu numai că nu vor ajunge niciodată să fie o punte spre Europa, ci se vor transforma în afaceri de familie, în curtea consiliilor judeţene.

USL alocă numai 500 de milioane de lei pentru continuarea programelor de investiţii în infrastructură cu finanţare externă. Această alocare infimă este o dovadă în plus că singura preocupare a guvernării USL este baronizarea ţării.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna Paul, numai o clipă, vă rog.

Am rugămintea la colegii noştri să fie atenţi la citirea moţiunii şi la dumneavoastră, pe cât posibil, un rezumat, dacă aţi fi de acord, ne-ar ajuta pe toţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Va trebui să-l citesc pentru că e prima dată când am şansa în acest plen parlamentar să discutăm cu argumente, şi nu cu politicianisme. Or, haideţi să vedem care este realitatea dovedită de cifre, realitatea de pe teren, realitatea din bugetul USL, ca să ştim cu adevărat ce se întâmplă în România de doi ani.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu, eu sunt absolut de acord cu dumneavoastră. Numai dacă ar fi şi valabile cifrele ar fi bine.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Într-o dezbatere de studio televizat nu ai cum să livrezi aceste argumente, şi vă rog să-mi permiteţi măcar aici, în plenul Parlamentului...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Corect. Sigur. Vă şi filmăm, să ştiţi, nu e o problemă asta. Sărut-mâna! Vă rog.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Vă mulţumesc.

Măcar aici să discutăm pe fond lucrurile şi cu argumente.

Aşadar, permiteţi-mi să continui.

USL alocă numai 500 milioane lei pentru continuarea programelor de investiţii în infrastructură cu finanţare externă. Această alocare infimă este o dovadă în plus că singura preocupare a guvernării USL este baronizarea ţării şi direcţionarea resurselor către clientela de partid. Pentru a vedea dimensiunea batjocurii USL este suficient să ne uităm cât a alocat PDL în bugetul pe anul 2012 la Ministerul Transporturilor, pentru proiectele cu fonduri rambursabile: peste 2 miliarde lei.

PDL a creat peste 100 de mii de locuri de muncă pe şantiere. USL a trimis muncitorii în şomaj. De unde încasări la buget dacă sunt tăiate toate investiţiile la care clientela USL nu poate lua şpagă?

Investitorii străini ne ocolesc. Investiţiile străine directe au scăzut cu 36% în primele opt luni din acest an şi au ajuns la 1,1 miliarde euro în august 2013. Sigur că au apărut între timp cifrele la nouă luni. Scăderea este tot semnificativă, de 10 procente, în condiţiile în care premierul promitea 10 miliarde euro investiţii străine în România. Unde sunt?

Vina scăderii investiţiilor nu mai stă în criza internaţională, ci în incapacitatea Guvernului de a pune România pe harta destinaţiilor atractive pentru investiţii străine directe. Guvernul Ponta nu numai că a reuşit contraperformanţa celor mai scăzute investiţii străine din ultimii 10 ani, ci a fost incapabil să frâneze exodul investiţiilor străine deja existente în România.

Programele de privatizare au fost ratate. Atât Oltchim, cât şi CFR Marfă au scris cronicile unor dezastre de proporţii. Privatizarea Oltchim de anul trecut a fost doar un circ de ochii FMI, după cum a recunoscut chiar fostul ministru al economiei, Varujan Vosganian. Situaţia e similară la CFR Marfă. Nu este de mirare că în cazul Oltchim şi CFR Marfă s-au înregistrat pierderi de două ori, respectiv de patru ori mai mari în anul 2012, faţă de anul anterior. În cazul Oltchim, pierderea a crescut de la 278 milioane lei în anul 2011, sub guvernarea PDL, la 569 milioane lei în anul 2012, sub guvernarea USL. În cazul CFR Marfă, pierderea s-a majorat de la 94 milioane lei în anul 2011, sub guvernarea PDL, la 405 milioane lei în anul 2012, sub guvernarea USL.

Incompetenţa USL a însemnat disponibilizarea a aproximativ 1000 de oameni de la Oltchim în vara acestui an. Alţi peste 1400 de angajaţi ai CFR Marfă vor fi concediaţi în perioada noiembrie-decembrie 2013. Companiile feroviare sunt aproape de faliment, iar asupra lor se fac presiuni pentru închiderea unor rute care aşteaptă să fie preluate de către privaţii care reuşesc imediat să le facă profitabile.

Guvernul USL a vrut să vândă CFR Marfă unui prieten politic, a trucat licitaţia, a schimbat condiţiile în timpul procesului de privatizare, numai pentru ca CFR Marfă să ajungă la cine trebuie. Eşecul privatizării companiei de transport feroviar de stat se va vedea tot în buzunarele românilor, pentru că statul trebuie să returneze aproape 40 milioane euro, 10 milioane garanţia de participare la licitaţie şi 30 milioane avansul plătit de investitor.

Economia nu mai poate produce. Ne-o semnalează scăderea resurselor de energie primară cu 12 procente, a celor de energie electrică cu 6 procente şi a consumului final de energie electrică cu peste 7 procente în primele nouă luni din acest an.

Concluzia este că Guvernul USL a pornit atacul împotriva românilor şi a mediului de afaceri cu singurul scop de a-şi umple buzunarele. Nu se iau măsuri proactive, ci doar reactive. Executivul este deosebit de inventiv la taxe noi sau la mascarea unor taxe şi impozite, doar pentru a acoperi găurile din buget. Vina pentru banii mai puţini colectaţi la buget nu aparţine românilor sau mediului de afaceri. Vina este exclusiv a guvernului care a suprataxat constant economia şi a îngroşat substanţial numărul evazioniştilor.

Mai mult, Guvernul USL este total lipsit de idei atunci când trebuie să creeze noi locuri de muncă şi foarte inventiv atunci când vrea să lovească sub centură întreprinzătorii români.

Guvernul USL îngroapă viitorul tinerilor din România. De 18 luni de zile, Guvernul USL nu întreprinde nicio măsură pentru stimularea ocupării pieţei muncii. Fenomenul şomajului în rândul tinerilor, deşi conştientizat la nivelul întregii Uniuni Europene, se cronicizează şi în România sub guvernarea USL. Un tânăr român din patru nu are un loc de muncă, deşi îl caută, iar Guvernul USL nu face nimic pentru a inversa acest trend.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am o rugăminte la domnul Ialomiţianu să fie atent. Vă rog frumos.

Vă rog să continuaţi.

Mulţumesc.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Dacă la nivel european se fac eforturi considerabile, se vorbeşte de un "New-deal" pentru rezolvarea acestei probleme, se alocă 8 miliarde de euro pentru programe speciale pentru ocuparea tinerilor, în România Guvernul USL transformă tinerii într-o "generaţie pierdută". Uniunea Europeană alocă României până la 600 milioane euro pentru următorii doi ani în cadrul programului "Garanţia pentru tineri", bani care pot fi cheltuiţi de ţara noastră pentru crearea de locuri de muncă pentru tinerii din trei regiuni de dezvoltare eligibile. Aceşti bani vor fi pierduţi dacă Guvernul nu trimite la Comisia Europeană până la începutul anului 2014 programe profesionist făcute pentru absorbţia fondurilor pentru tineri. Şi nu s-a întâmplat, evident, nimic.

Aşa cum o face de 18 luni, ministrul muncii şomează şi pe această temă şi lasă tinerii fără niciun orizont în această ţară. Deşi este puternic contestat şi din PSD, şi din PNL, ministrul muncii este păstrat în funcţie doar pentru a nu fi scos la pensie, aşa cum poate ar merita.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnilor miniştri,

România are acum securea deasupra capului din cauza guvernării incompetente, dezinteresate şi corupte. USL continuă să aplice aceeaşi filozofie bugetară demonstrat falimentară şi pentru anul care urmează. Dar România are nevoie de un buget al dezvoltării, nu de un buget al socialismului primitiv.

USL ne anunţă cu nonşalanţă că bugetul pe anul 2014 este înţesat cu noi impozite şi taxe, însă în data de 17 septembrie 2013, atunci când a prezentat în faţa Parlamentului scrisoarea de intenţie înaintată FMI, Victor Ponta a spus că nu va majora taxe şi impozite şi nici nu va introduce altele noi. Stenograma şedinţei stă drept mărturie pentru minciuna lui Ponta girată de către majoritatea parlamentară. Ponta minte din nou atunci când anunţă că taxele şi impozitele noi sunt impuse de FMI. De fapt, taxele şi impozitele noi sau cele majorate sunt răspunsul benevol al Guvernului la incompetenţa şi incapacitatea de a atinge ţintele asumate în acord.

Îi reamintim primului-ministru că situaţia economică actuală nu a cerut un acord cu FMI, aşa cum s-a întâmplat în anul 2009. La momentul respectiv, România nu avea altă opţiune.

Astăzi, însă, România nu se află într-o stare de dezechilibru economic şi financiar care să ne oblige să facem un acord cu FMI. USL putea să negocieze acest acord mult mai avantajos pentru România, însă negocierile nu fac decât să consemneze eşecul politicii economice a Guvernului USL.

Singurul principiu care funcţionează este că acela care plăteşte deja impozite şi taxe să plătească şi mai mult. Iar premierul Ponta declară că este mulţumit de cum le îngreunează viaţa românilor. Pentru că toţi românii trebuie să ştie, taxele şi impozitele noi sau cele majorate sunt preţul plătit de românul de rând, atât pentru incompetenţa Guvernului de a genera creştere şi a colecta taxe, dar, mai mult de atât, preţul plătit de români pentru furtul din bugetul public pe care îl face zi de zi clientela de partid a USL, furt pe care Victor Ponta îl tolerează şi încurajează. Acolo sunt banii dumneavoastră, dragi români.

Considerăm că măsurile anunţate de Guvern în urma negocierilor cu FMI au un impact dezastruos asupra românilor şi ne îndepărtează tot mai mult de nivelul de trai european. Le trec succint în revistă:

1. Acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litrul de benzină şi motorină. Această acciză înseamnă de fapt un plus de 8,7 eurocenţi pe litru după aplicarea TVA, adică 39 de bani plătiţi suplimentar de români pe fiecare litru de benzină sau motorină la un curs mediu de 4,5 lei/euro. Prin urmare, dacă astăzi un şofer poate alimenta cu 100 de lei o maşină cu 18 litri din cea mai ieftină benzină, la anul, cu aceeaşi sumă de bani va mai putea cumpăra doar 17 litri. La fel, dacă azi, cu 100 de lei, o maşină este alimentată cu 17 litri din cea mai ieftină motorină, la anul, rezervorul va mai fi umplut cu doar 16 litri, cu aceeaşi sumă de bani.

Creşterea preţului la carburanţi va duce la scumpiri în lanţ. Reprezentanţii patronatelor anunţă deja scumpiri ale produselor alimentare de până la 10% la carne, de 3% la legume, ulei şi zahăr, de 2% la lapte şi de 1% la pâine. Justificarea lui Ponta pentru introducerea acestei noi accize pe carburanţi este că banii vor fi investiţi în infrastructură, o nouă minciună marca USL. Reprezentanta FMI a spus foarte clar că veniturile din noua taxă sunt vărsate la bugetul general, deci, vor fi practic utilizate pentru a cârpi găurile din proasta colectare bugetară sau vor fi utilizate pentru pomeni electorale, nicidecum pentru noi proiecte de infrastructură. În plus, taxa de 7 eurocenţi se varsă tot în buzunarele USL, pentru că în Proiectul de buget pe anul 2014 nu se prevede înfiinţarea niciunui fond special, aşa cum s-a lăudat Guvernul. USL nu face altceva decât să dubleze o taxă de drum deja plătită de români.

Mediul de afaceri critică aspru această măsură "Taxa va determina o creştere a preţului benzinei, întrucât aceasta este o componentă importantă a foarte multor produse. Urmarea va fi creşterea preţurilor produselor. Aceasta va fi un factor de inflaţie în economia românească, iar pentru multe firme va fi şi un factor de afectare a solvabilităţii lor, pentru că această creştere înseamnă că firmele care au nevoie de mult combustibil să-şi mărească şi capitalul circulant", conform declaraţiilor lui Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

Acestei declaraţii i se adaugă şi Consiliul Fiscal, prin vocea preşedintelui Ionuţ Dumitru: "Taxa specială pe carburanţi exprimă neputinţa de a atrage fonduri europene. Din 4 miliarde de euro disponibili pentru Programul operaţional de transport nu au reuşit să atragă decât circa 700 milioane euro. Nu cred că aveam nevoie de o taxă specială pentru a finanţa cu banii colectaţi lucrările de infrastructură. Nu are nicio logică economică."

2. Accizele vor fi indexate cu rata inflaţiei, de la 1 ianuarie 2014. Guvernului USL nu-i pasă de soarta românilor, ci de propriile-i buzunare. Prin urmare, USL vrea să schimbe sistemul de accizare pentru 2014. Accizele nu vor fi calculate în funcţie de cursul valutar al Băncii Centrale Europene, din 1 octombrie 2013, ci în funcţie de rata inflaţiei. Cu alte cuvinte, în loc să se reducă accizele, datorită scăderii cursului de schimb, cu 1,65%, conform sistemului actual, acestea vor creşte prin ajustarea cu rata medie a inflaţiei pe anul 2013.

Aşadar, acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litrul de benzină şi motorină, la care se adaugă TVA, va fi indexată cu încă 4,77%, rata inflaţiei pe acest an. Astfel, preţul carburanţilor va creşte cu circa 41 de bani pe litru, deci, cu aproximativ 7%. În cazul ţigaretelor, indexarea va conduce la o scumpire medie cu 32 de bani pe pachetul de ţigări şi la încă un impuls pentru creşterea contrabandei cu ţigarete.

Scumpirile nu se opresc aici. Majorarea accizelor la carburanţi, energie electrică, gaze naturale şi la restul produselor accizabile va determina o explozie a preţurilor pentru aceste produse şi va antrena scumpiri în lanţ. Mai mult, indexarea accizelor contravine directivelor europene în vigoare şi România riscă declanşarea procedurii de infringement.

3. Impozit pe construcţiile speciale deţinute de persoane juridice: parcări, stâlpi, baraje, diguri, centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearo-electrice, reţelele electrice, eoliene şi hidroelectrice ş.a.m.d. Această măsură este păguboasă din cel puţin două puncte de vedere. În primul rând, va descuraja investiţiile. Şi aici amintim marile proiecte de energie. În al doilea rând, înseamnă o impunere fiscală nejustificată ce se va răsfrânge tot asupra cetăţeanului bun contribuabil, pentru că fiecare societate din domeniul utilităţilor îşi va recupera impozitele din preţul final al serviciului.

Tot sub paravanul FMI, USL a anunţat că toate companiile care deţin construcţii speciale vor fi impozitate, E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz, toate. Ce uită se ne spună Guvernul Ponta este că orice taxă suplimentară care intervine pe astfel de reţele va trebui să fie recunoscută de ANRE şi automat introdusă în tariful final plătit de român.

PDL reaminteşte că în timpul guvernării sale, societăţile vizate au menţionat că preţul la energie - mă refer la curent electric sau gaze - va fi majorat cu până la 20% în cazul aplicării unei măsuri similare. Prin urmare, impozitul de construcţii speciale este o nouă lovitură dată mediului de afaceri şi populaţiei. Concluzia este clară: vom avea majorări mari, mari, majorări ale facturilor.

Preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane, Radu Merica, critică lipsa de predictibilitate a măsurilor convenite deja de Guvern cu finanţatorii externi: "Le văd cu oarecare rezerve, în sensul că dacă punem impozit pe construcţii, altele decât clădiri, trebuie să se stabilească exact modul de aplicare. Trebuie să vedem care este impactul, dacă spui despre electricitate, despre cablul de internet, e o mare nebuloasă."

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, consideră că "majorarea taxelor se va traduce, din păcate, în nivelul de trai al cetăţenilor normali. Oamenii nu vor mai folosi maşinile proprii. Nu cred că într-o societate care în momentul de faţă are încă probleme de criză, de capacităţi de producţie nefolosite, deci, în care există, pe de altă parte, impulsuri deflaţioniste foarte puternice, vor vedea o inflaţie semnificativă. Sunt luat prin surprindere de o taxare a stâlpilor de electricitate", spune Florin Pogonaru.

4. Redevenţele pentru resursele naturale cresc cu 25%, cu excepţia celor la petrol şi gaze. Măsura nu înseamnă altceva decât noi scumpiri la apă minerală, sare ş.a.m.d. Creşterile la pensii şi salarii sunt doar firimituri care nu vor acoperi creşterea în lanţ a preţurilor.

5. Salariul minim brut va fi majorat în două etape, până la 900 lei. Creşterea acestui salariu minim neînsoţită de reducerea CAS are efect negativ asupra locurilor de muncă, creşte povara fiscală pe muncă şi implicit presiunea pe angajator. Evaziunea va lua din nou proporţii, ca urmare directă a creşterii muncii la negru.

Creşterea salariului minim brut la 900 de lei înseamnă o creştere cu 70 de lei a venitului net al angajatului. În schimb, costul cu salariile suportat de angajator, cel chemat să creeze locuri de muncă, ca urmare a acestei creşteri, este de aproape 13% faţă de nivelul actual. În plus, creşterea salariului minim majorează toată grila salarială din companie. Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România, Ovidiu Nicolescu, atrage atenţia că majorarea salariului minim pe economie va afecta direct mii de microîntreprinderi. "Există o parte dintre IMM-uri decapitalizate de criză, unde mai sunt şi datorii la bugetul statului, cu o cerere scăzută de piaţă, care sunt la limita subzistenţei. La aceste firme, aceste creşteri care sunt foarte mici, cumulate, pot să creeze probleme, inclusiv de supravieţuire. O să fie vorba de nişte mii de firme."

6. Guvernul a anunţat creşteri salariale pentru o parte din bugetari, în special pentru profesorii debutanţi şi medicii rezidenţi. Fondul de salarii creşte cu 3%. Guvernul USL a majorat în 2013 salariul minim brut pe economie cu 14%, această creştere a fondului de salarii cu 3% fiind doar praf în ochi pentru bugetarii cu cele mai mici salarii. Plătesc mult mai mult taxele majorate şi facturile crescute.

Situaţia reală stă de fapt astfel: salariile nete au crescut cu 14% în timpul guvernării PDL, în perioada ianuarie 2009-aprilie 2012 şi cu doar 3,6% în cele 18 luni de guvernare a USL. Dacă guvernarea USL chiar ar vrea să aducă salarizarea bugetarilor pe principiul echitabilităţii, ar pune în aplicare Legea salarizării unitare. Preferă în schimb această variantă simplistă, în care aruncă din nou câteva firimituri. Avalanşa scumpirilor de anul viitor la gaze, la electricitate, la carburanţi va anula complet această creştere infimă.

7. Indexarea pensiilor cu 3,7%. Indexarea tuturor pensiilor nu este un cadou al USL, ci o obligaţie legală. Grav este că Guvernul Ponta refuză să crească pensiile în anul 2014 în conformitate cu prevederile legale, adică 100% din rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a salariului mediu brut pe anul 2013. Or, pentru acest an, numai rata prognozată a inflaţiei este de 4,1%. Unde este, aşadar, creşterea legală a pensiilor? USL se joacă cu legile după cum îi place. La accize, ştie că inflaţia e de 4,7%, la pensii uită, inflaţia scade la 3,3 la sută. În plus, Guvernul USL reuşeşte prin noile taxe pe carburanţi şi energie, care vor avea un efect de domino asupra tuturor preţurilor la produsele de consum, să anuleze această indexare şi chiar să mai ia din buzunarele pensionarilor.

Să nu uităm că, sub guvernarea PDL, pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut cu 30%, de la 593 de lei în anul 2008, la 773 de lei în anul 2011. Aceeaşi tendinţă a fost urmată şi de pensia medie cu stagiu complet de cotizare, care s-a majorat cu 23%. În schimb, sub guvernarea USL, pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut cu numai 4,4%, de la 778 lei în aprilie 2012 la 811 lei în septembrie 2013.

USL joacă teatru ieftin în privinţa diminuării CAS cu 5 procente. Ca să acopere măsurile dezastruoase pentru traiul românilor, USL ne amăgeşte în privinţa diminuării cu 5 puncte procentuale a nivelului CAS, minciună menită să alimenteze speranţele românilor până după alegerile europarlamentare. Reprezentanta FMI a spus clar că această măsură nu este inclusă în bugetul pe anul 2014 şi, într-adevăr, nu este. Am trecut Legea bugetului de stat, aseară, prin Comisia de finanţe, buget şi bănci. Reducerea CAS din iulie 2014 este condiţionată de obţinerea unor venituri la bugetul de stat de peste un miliard de euro, în perioada ianuarie-iulie 2014.

Şefa misiunii FMI, doamna Andrea Schaechter, a spus cu subiect şi predicat că reducerea CAS se va implementa de la 1 iulie doar dacă se va lărgi baza de impozitare sau se vor adopta noi măsuri fiscale de creştere a veniturilor bugetare. Or, acest lucru nu trebuie să mai bucure pe nimeni, pentru că promisa reducere a CAS se va regăsi tot în alte majorări de taxe şi impozite. Liderii USL doar au mimat păstrarea cotei unice, susţinând că sunt apărătorii acestei cote. În fapt, liderii USL şi-au bătut joc de români şi de mediul de afaceri, deoarece măsurile fiscale luate sub pretextul păstrării cotei unice sunt la fel de dăunătoare pentru mediul de afaceri şi puterea de cumpărare a populaţiei ca şi majorarea cotei unice.

Proiectul de buget pe anul 2014 este unul pur electoral, este unul parşiv, ia mult prin taxe şi dă puţin înapoi românilor. Taxele suplimentare din anii 2013 şi 2014 scot din buzunarele românilor şi ale firmelor încă 8 miliarde lei. Investiţiile de 6% din PIB anunţate de USL în bugetul pe anul 2014 sunt nesigure pentru că se bazează pe fonduri europene, or, USL ne-a demonstrat până acum că nu ştie să absoarbă bani europeni. Singurul lucru la care se pricepe este tăierea continuă a cheltuielilor cu investiţiile. Chiar preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara şi membru al PNL, Mircea Moloţ, a declarat că nu a primit niciun leu pentru investiţii noi şi, prin urmare: "Pentru investiţiile pe care le-am făcut anul acesta, nici eu nu m-aş vota".

Măsurile anunţate de Guvernul USL vor avea drept efect aruncarea în prăpastie a economiei României, creşteri de preţuri în lanţ şi scăderea puterii de cumpărare a fiecărui român. Premierul bagă mai întâi mâna adânc în buzunarele românilor prin taxe noi, scumpeşte viaţa românilor, apoi dă înapoi foarte puţin şi doar unora. În an electoral, USL va mări salarii şi pensii atât de puţin încât să se poată lăuda. Cu alte cuvinte, USL va jupui contribuabilii români pentru a înapoia o mică parte din încasări prin creşteri de salarii şi pensii, în speranţa că va câştiga capital electoral. Infima creştere a pensiilor şi majorarea derizorie a salariilor unor bugetari nu vor însemna nimic în faţa avalanşei de creşteri ale preţurilor care ne aşteaptă sub povara noilor taxe. Efectul acestor măsuri disperate este sărăcirea şi mai mult a românilor.

Mediul de afaceri îşi exprimă îngrijorarea profundă asupra efectelor noilor taxe şi impozite. Camera de Comerţ Americană atrage atenţia că, citez: "împreună cu creşterile de fiscalitate impuse deja în legislaţie, fără o consultare prealabilă şi transparentă cu mediul de afaceri, astfel de decizii determină o agravare fără precedent, în ultimii 20 de ani, a poverii fiscale pe care contribuabilii români vor fi obligaţi să o suporte. În plus: "în lipsa unei strategii de ţară căreia să i se circumscrie, sistemul fiscal românesc, în loc să se modernizeze prin mecanisme eficiente şi echitabile, în sprijinul dezvoltării ţării şi al eforturilor mediului de afaceri, în condiţiile actuale, grele, de piaţă, este în pericol să devină un factor de obstrucţie insurmontabil, mai ales sub distorsiunile cauzate de corupţie, evaziune fiscală şi creşterea comerţului ilicit cu produse accizabile." (Vociferări.)

Poate n-ar fi rău să ascultaţi vocea economiei reale, la ce rezultate economice aţi marcat.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Aţi văzut că i-am rugat şi eu, dar domnul Ialomiţianu nu vrea deloc să asculte.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Acestei declaraţii i se adaugă avertizarea preşedintelui Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru: "Mare parte a măsurilor anunţate au impact semnificativ asupra inflaţiei. Impactul direct, matematic, este de 0,6%. Noile taxe menţin economia într-o zonă de creştere economică slabă". În plus, reprezentanţii mediului de afaceri reclamă absenţa studiilor de impact cu privire la măsurile prezentate în Proiectul de buget pe anul 2014 şi lipsa consultării mediului de afaceri în luarea acestor decizii, aşa cum prevede legea.

Baronii USL sunt principalii beneficiari ai bugetului pe 2014. Românii trebuie să ştie că din majorarea de impozite şi taxe de 5 miliarde lei, în puşculiţa baronilor USL se vor duce 2,7 miliarde lei prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Dezvoltării Regionale, condus de şeful baronilor locali, Liviu Dragnea.

Pe Victor Ponta nu îl interesează că economia se prăbuşeşte, că locurile de muncă se reduc şi şomajul creşte, şi puterea de cumpărare a populaţiei scade. Singura linişte a lui Victor Ponta o reprezintă satisfacerea clientelei politice prin sufocarea economiei şi a românilor prin supraimpozitare.

Rectificările bugetare negative care au reprezentat eşecul negru al Guvernului Ponta şi bugetul sărăciei pe 2014 nu îi afectează pe baronii locali ai USL. La rectificările bugetare din 2013, în ciuda tăierilor banilor din bugetul de asigurări sociale, învăţământ şi investiţii, Guvernul Ponta a majorat bugetul ministerului condus de Liviu Dragnea de la 2 miliarde lei la 3,5 miliarde de lei, cu aproximativ 1,4 miliarde lei. Aceşti bani au fost distribuiţi baronilor locali ai USL, pe baza criteriilor politice, pentru satisfacerea clientelei USL.

Acelaşi model specific USL se va aplica şi în anul 2014, prin majorarea bugetului Ministerului Administraţiei şi Dezvoltării Regionale de 2,4 ori faţă de bugetul iniţial, de la începutul anului 2013. Astfel, bugetul acestui minister în anul 2014 va fi de 4,8 miliarde lei, cu 2,6 miliarde mai mult faţă de bugetul iniţial din 2013.

Singura explicaţie privind majorarea exagerată a bugetului Ministerului Administraţiei şi Dezvoltării Regionale pentru 2014 o reprezintă faptul că USL se pregăteşte de campaniile electorale din 2014 prematur, pe banii plătiţi de români prin impozite şi taxe.

Victor Ponta a uitat de promisiunile electorale atunci când spunea că priorităţile USL sunt învăţământul şi sănătatea. Ministerul Sănătăţii, din păcate, este cel mai afectat, primind în anul 2014 cu 19% mai puţin faţă de anul 2013, şi anume 7,9 miliarde lei, faţă de 9,8 miliarde lei în anul anterior, în condiţiile în care au fost majorate contribuţiile sociale de sănătate pentru veniturile din chirii şi arendări.

Suma de 100 milioane lei primită în plus de Ministerul Învăţământului nu înseamnă că pentru Victor Ponta învăţământul ar fi o prioritate, deoarece aceşti bani reprezintă majorarea salariului minim şi majorarea cu 10% a salariilor mici din învăţământ.

Victor Ponta minte când spune că nu poate să majoreze salariile tuturor bugetarilor din cauza plăţii drepturilor salariale de 2 miliarde lei câştigate de către personalul din învăţământ şi justiţie. Adevărul este că majorarea salariilor bugetarilor nu poate fi făcută din cauza modului în care au fost distribuiţi banii publici în bugetul din 2014.

Dacă Victor Ponta ar fi dorit cu adevărat să majoreze salariile bugetarilor, ar fi renunţat să dubleze bugetul lui Dragnea, bani care se vor duce pentru satisfacerea clientelei politice a USL.

Românii buni plătitori de taxe sunt pedepsiţi. Prin Proiectul de buget pe anul 2014, guvernarea USL ne arată clar că intenţionează să îngroape mediul privat şi clasa de mijloc, care generează valoarea adăugată în economie. Executivul nu s-a remarcat decât prin absenţa măsurilor pentru însănătoşirea mediului de afaceri sau pentru lipsa măsurilor pentru crearea de locuri de muncă.

Ministrul de finanţe a recunoscut că românul cu un salariu mediu va plăti anul viitor mai mult pentru funcţionarea statului. Chiar dumneavoastră, domnule ministru Chiţoiu, aţi făcut această declaraţie. A recunoscut că aceasta este de fapt politica USL, compatibilă cu programul de guvernare. Guvernul Ponta se va baza în continuare pe suprataxare, tradusă birocratic prin proasta colectare. Tăvălugul taxelor şi impozitelor ne semnalează un buget fanariot.

USL dă liber majorării taxelor locale în anul 2014. În primul rând, motoarele de partid, adică primarii, vor putea să cheltuiască anul viitor mult şi pe datorie. Vom avea din nou în anul electoral 2014 o ţară plină de şantiere pe datorie. Firmele vor fi chemate să lucreze din nou pe datorie şi banii îi vor vedea la Sfântul Aşteaptă, plătiţi eventual de următorul guvern.

Este clar că, prin Proiectul de buget pentru anul 2014, USL sacrifică interesul economiei naţionale pentru a-şi urma propriul interes, şi anume câştigarea alegerilor în 2014.

În al doilea rând, în Proiectul de buget pe anul 2014 se pune toată presiunea pe autorităţile locale, pentru că nu au inclus plata salariilor nici măcar pentru profesori. De aceea USL a dat liber la majorarea taxelor locale.

Proiectul de buget pe anul 2014 este cea mai criticată construcţie bugetară din istoria României. România este condamnată la socialism, la subdezvoltare şi la regres.

USL a demonstrat că pentru el business-ul privat românesc este un produs de lux, gata doar să-l taxezi şi să-l strangulezi prin birocraţie. Însuşi Crin Antonescu a recunoscut că Guvernul USL nu face nimic pentru mediul de afaceri. Dacă o spune Antonescu, noi ce să mai spunem?

De fapt, cea mai mare parte a electoratului care a votat USL la ultimele alegeri a ajuns deja la concluzia că USL nu înseamnă ce însemna în campania electorală, ci a prins noi valenţe, precum USL - "unde sunt liberalii?".

Dacă mai aveţi o brumă de liberalism pe rever şi considerând de o gravitate deosebită blocajul economic în urma deciziilor greşite de guvernare ale USL, absenţa măsurilor pentru însănătoşirea mediului de afaceri sau pentru crearea de locuri noi de muncă, sabotarea dezvoltării economiei româneşti în anii 2012 şi 2013 şi indiciile clare că şi anul 2014 va fi ratat, considerând superficialitatea decidenţilor actuali, nerespectarea promisiunilor cu care USL a câştigat alegerile parlamentare şi lipsa de respect faţă de români, cerem primului-ministru şi membrilor Guvernului USL următoarele măsuri reparatorii. Şi de data asta, vă solicit atenţia.

1. Retragerea imediată a proiectului de buget pe anul 2014.

2. Stoparea furtului din banul public şi transparentizarea tuturor cheltuielilor şi veniturilor bugetelor centrale şi locale.

3. Diminuarea evaziunii fiscale cu acţiuni ferme.

4. Încetarea atacurilor Guvernului condus de Victor Ponta asupra mediului de afaceri şi a nivelului de trai al românilor.

5. Reconsiderarea măsurilor pentru anul 2014, care afectează traiul românilor, şi adoptarea de urgenţă a măsurilor de stimulare a creşterii economice şi de creare a noi locuri de muncă.

Vă mulţumesc pentru răbdare şi abia aştept să vă aud argumentele.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi noi vă mulţumim.

Ţin să vă învederez faptul că pentru dezbaterea moţiunii am avut alocate două ore, doamna Andreea Paul a vorbit 75 de minute, Guvernul mai are 50 de minute, luările de cuvânt înseamnă 69 de minute, 70 de minute.

Pentru a ne încadra în cele două ore, o să vă propun şi vă supun votului înjumătăţirea timpilor de dezbatere, de la 10 secunde, la 5 secunde.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru înjumătăţirea timpilor de dezbatere? Vă mulţumesc.

Vă rog să votaţi încă o dată. Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Cu 17 voturi împotrivă şi 80 de voturi pentru...

Cine se abţine, pardon! Trei abţineri. E şi domnul Cernea...

Cu 82 de voturi pentru, 17 împotrivă şi trei abţineri s-a aprobat înjumătăţirea timpilor de dezbatere.

Vă mulţumesc.

Domnul Daniel Chiţoiu (viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Răspunsul meu la moţiunea simplă depusă de Partidul Democrat Liberal şi Partidul Poporului - Dan Diaconescu va aborda fiecare acuzaţie din textul acestei moţiuni, atât cu cifre, cât şi cu explicaţii, fapt pentru care va fi un răspuns mai mult tehnic şi, la fel, cred că va presupune un timp mai îndelungat.

După 18 luni de guvernare, Uniunea Social-Liberală a demonstrat că are soluţii bune pentru România. În această perioadă am luat mai multe măsuri pozitive decât au făcut-o Guvernele Boc în cei tei ani şi jumătate de guvernare. Am reparat o serie de nedreptăţi, am îndeplinit o parte din promisiunile făcute şi am guvernat în interesul românilor.

Răspunsul scurt, decent, la o moţiune care utilizează o argumentaţie forţată, alarmistă, presărată cu destul de mult populism, în condiţiile în care datele economice contrazic o astfel de imagine apacaliptică, ar putea fi acesta: dreptate până la capăt, USL respectă promisiunile făcute românilor.

Vă rog, stimaţi colegi, să priviţi intervenţia mea şi ca pe un bilanţ al măsurilor Uniunii Social-Liberale, de la începutul guvernării şi până astăzi.

Stimaţi colegi ai Partidului Democrat Liberal,

Vă respect munca şi intenţia de a fi o opoziţie activă, dar moţiunea de astăzi, a cărei paternitate v-o asumaţi, împreună cu colegii de la Partidul Poporului - Dan Diaconescu, vizează exact domeniul în care v-aţi arătat limitele.

Politicile economice, fiscale şi bugetare ale Guvernelor Boc au avut un singur laitmotiv: tăierea din pix! Aţi tăiat pensiile, salariile, puterea de cumpărare a românilor, firmele afectate de criză şi speranţele. La un astfel de procedeu s-a redus arta guvernării dumneavoastră! Aceasta a fost inovaţia economică şi politicile de dreapta luate în anii glorioasei dumneavoastră guvernări.

Am încercat să nu mai invocăm greaua moştenire, chiar dacă facem în continuare reparaţii. După 18 luni de guvernare, deşi suntem partide politice cu orientări diferite, unul de stânga, altul de dreapta, demonstrăm că Uniunea Social-Liberală este o construcţie politică ce şi-a propus şi reuşeşte să aducă România pe drumul cel bun.

Astăzi ţara este guvernată în interesul tuturor cetăţenilor: profesori, medici, mici întreprinzători, bugetari, tineri, al celor care lucrează în corporaţii străine, cât şi în interesul celor care au nevoie de protecţie socială şi de sprijin: pensionari, şomeri, mame, categorii aproape abandonate în epoca nefastă a Guvernelor Boc.

După 18 luni de guvernare, Uniunea Social-Liberală rămâne fidelă principiului bunei guvernări, o guvernare în folosul cetăţenilor, o guvernare deschisă, transparentă.

În cuprinsul moţiunii dumneavoastră criticaţi tot ce am făcut noi în materie de politici-economice, fiscale, bugetare, zugrăviţi o imagine apocaliptică şi încercaţi să induceţi românilor un sentiment de iminent pericol.

Ne acuzaţi că am blocat economia, că mediul de afaceri este îngheţat, că scăderea contribuţiilor de asigurări sociale este o minciună a guvernării USL, că măsurile negociate cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au un impact dezastruos asupra românilor, că bugetul pe anul 2014 este un buget pur electoral.

O astfel de partitură nu poate fi respinsă decât într-un singur fel: cu fapte şi promisiunile noastre îndeplinite.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Voi lua fiecare acuzaţie şi o voi respinge şi în final vom realiza cu toţii că nu există nici un pericol iminent, iar imaginea apocaliptică pe care doriţi să o transmiteţi românilor nu este decât o mişcare în stil Dan Diaconescu.

Ni se spune în conţinutul moţiunii că economia românească este blocată. Dar haideţi să vedem, pe bază de cifre, cine a blocat şi cine a deblocat economia?

În ultimii ani de politici economice, aşa-zis de dreapta, ale guvernărilor Boc sau mai degrabă ale guvernărilor Băsescu-Boc, economia românească părea că se sufocă sub povara arieratelor publice şi private.

Sectorul întreprinderilor de stat a fost exemplul perfect de management defectuos, de gestiune neeconomică, prin care statul şi-a căpuşat cu bună ştiinţă activele sale cele mai valoroase. Nu s-a făcut nici privatizare, dar nici guvernanţă corporatistă eficientă.

Reformele structurale ale Partidului Democrat Liberal, care ar fi trebuit să asaneze pierderile şi arieratele, au fost, de fapt, reformele "băieţilor deştepţi". Pe fondul acestui marasm economic, Guvernul USL a deblocat economia, am plătit arierate, am decuplat "băieţii deştepţi" de la robinetul banilor publici, am accelerat absorbţia fondurilor europene, am adoptat reforme structurale centrate pe management şi pe proprietate, am luat măsuri ferme de întărire a guvernanţei financiar-bugetare, în cadrul sectorului public şi la nivelul administraţiei publice locale.

Astfel, evoluţia economică în 2013 marchează, fără dubii, consolidarea creşterii economice.

Până în prezent, evoluţia economică din 2013 este mult superioară estimărilor. De exemplu, potrivit ultimilor date publicate de Institutul Naţional de Statistică, creşterea economică este de 2,7%, faţă de perioada similară a anului 2012, ceea ce arată, fără echivoc, că România este pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte creşterea economică. De exemplu, pe primele nouă luni din 2013, dinamica PIB-ului real în cele 28 de state ale Uniunii Europene a consemnat o reducere cu 0,3 puncte procentuale.

S-a spus adesea că România înregistrează o creştere economică volatilă, bazată pe factori conjuncturali, cum ar fi agricultura şi exporturile. Acest lucru nu este adevărat. De exemplu, contribuţiile la creşterea PIB-ului, de 2,7%, sunt de 1 procent din partea agriculturii şi 1,4 procente din partea industriei, iar industria este cel mai dinamic sector economic.

Producţia industrială a României înregistrează cel mai înalt ritm de creştere din Uniunea Europeană. Pentru perioada primelor nouă luni ale anului 2013, faţă de perioada similară a anului precedent s-a înregistrat o creştere cu 6,2 puncte procentuale a producţiei industriale, în condiţiile în care, la nivelul celor 28 de state ale Uniunii Europene, s-a înregistrat o reducere cu 1,1% a producţiei industriale pe primele nouă luni ale anului curent.

Productivitatea muncii în industrie a consemnat, de asemenea, evoluţii record. În primele nouă luni ale anului 2013 creşterea productivităţii muncii în industrie a fost de 6%, ritmul fiind unul tot mai favorabil de la un trimestru la altul.

În acelaşi timp, datele înregistrează că şi creşterea numărului de salariaţi în sectorul industrial a cunoscut evoluţii superioare faţă de perioadele anterioare.

Suntem, deci, consecvenţi cu programul de guvernare, în care am arătat că nu statul trebuie să fie principalul angajator, căci sectorul privat şi economia competitivă creează, de fapt, locuri de muncă sustenabile.

Exportul de bunuri s-a majorat cu 8% pe primele opt luni, conform cifrelor EUROSTAT, ceea ce face ca România să fie poziţionată pe locul 3, în rândul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, după Marea Britanie şi Lituania, în condiţiile în care exporturile europene au înregistrat o creştere de numai 4%, respectiv jumătate din creşterea exporturilor româneşti.

O asemenea evoluţie a ameliorat semnificativ balanţa comercială, care pe primele nouă luni s-a redus la circa 4,1 miliarde de euro, în scădere cu 42,4%, faţă de perioada similară a anului 2012.

Ca evoluţie interesantă, schimburile comerciale derulate în afara Uniunii Europene s-au soldat în primele nouă luni cu un excedent de 1,3 miliarde de euro, faţă de deficitul de 940 de milioane de euro, cât s-a înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Evoluţii favorabile sunt consemnate şi în domeniul construcţiilor, trimestrul al treilea având un avans de 8,5%, faţă de perioada similară a anului 2012; domeniul serviciilor, precum şi domeniul agriculturii, care a înregistrat în acest an o performanţă deosebită, prin producţiile record, atât la grâu, cât şi la secară, cele mai mari producţii din ultimii opt ani.

În aceste condiţii vă întreb, stimaţi colegi, care sunt oare semnalele alarmiste şi cataclismice ale stării economice a României? Fireşte, este o întrebare retorică, la care opoziţia nu trebuie să răspundă decât prin invocarea realităţii economice, una mai favorabilă chiar decât am anticipat în planul creşterii economice, consemnată, aşa cum v-am spus, atât în datele Institutului Naţional de Statistică, cât şi în statisticile europene.

Stimaţi colegi,

Cu privire la acuzaţia că "fabrica de şomeri a USL lucrează la foc continuu." În condiţiile în care economia creşte susţinut, "fabrici de şomeri" lucrează doar în imaginaţia colegilor noştri de la opoziţie.

Spun autorii moţiunii că în prezent rata şomajului este de 7,5%, aceeaşi ca în martie 2010, când s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al şomajului din timpul crizei economice.

Fireşte, este vorba de o confuzie ori din neştiinţă, ori din dorinţa de dezinformare. De exemplu, valoarea de 7,5% a ratei şomajului invocată, corespunde ratei şomajului calculată conform metodologiei BIM din luna septembrie 2013. Rata şomajului BIM din luna martie 2010 este luată ca referinţă, 7,6%, de fapt, şi reprezintă un argument pentru ca autorii moţiunii să înţeleagă care este adevărata evoluţie a şomajului. Rata şomajului înregistrată a fost de 8,5% în martie 2010, pentru ca la sfârşitul lunii septembrie 2013 să ajungă la 4,73%, deci mai mică cu 3,77% decât cea înregistrată în martie 2010, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

Putem merge mai departe cu expunerea şi vom vedea, dacă ne referim la întreaga perioadă de guvernare a Uniunii Social- Liberale, mai 2012 - septembrie 2013, că efectivul salariaţilor din economie, echivalent cu numărul net de noi locuri de muncă, create şi ocupate, s-a majorat cu 100.400 persoane. Prin urmare, din mai 2012 şi până în prezent, numărul salariaţilor plătitori de impozite şi taxe s-a majorat substanţial, spre deosebire de ceea ce a făcut Guvernul Boc. La sfârşitul anului 2011, efectivul salariaţilor era cu 646.000 de persoane mai mic decât în ianuarie 2009, însemnând tot atâtea locuri de muncă desfiinţate şi tot atâţia plătitori de impozite şi taxe lipsă.

Cu privire la afirmaţia: "mediul de afaceri este îngheţat", de asemenea vorbesc cifrele... În anul 2010 se înmatriculau lunar 9.921 firme şi ieşea de pe piaţă, prin insolvenţă, dizolvări şi radieri un număr de 17.946 de firme. Spre deosebire, în primele nouă luni din anul curent s-au înmatriculat, în medie, în fiecare lună, 11.187 de firme şi au ieşit de pe piaţă un număr de 10.772 de firme. Fireşte, piaţa se reaşează, însă trendul este clar, de creştere a numărului celor care se înregistrează, faţă de cele care se dizolvă sau se radiază.

Ne-am asumat şi aproape am finalizat rescrierea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală. În acest context, prin consultarea permanentă a mediului de afaceri, am introdus numeroase propuneri menite să contribuie la simplificarea fiscalităţii şi la creşterea competitivităţii fiscale a mediului economic.

Prin unificarea actelor normative din domeniul fiscal, într-un Cod fiscal clar, coerent, fără loc de interpretări, vom obţine inclusiv creşterea eficienţei administrării fiscale, precum şi simplificarea procedurilor de administrare a creanţelor fiscale. Vreau să vă precizez că aceste două acte normative vor fi depuse în Parlament şi vor intra în dezbatere la începutul sesiunii viitoare.

Am adoptat măsuri clare în domeniul eşalonării la plată, menite să dezgheţe raporturile economice dintre întreprinzători şi stat, precum şi în sfera exclusivă a mediului de afaceri. De exemplu, Ordonanţa de urgenţă nr. 50/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscale, precum şi instituirea unor facilităţi fiscale pentru contribuabilii care au de încasat sume de la autorităţile competente în gestionarea fondurilor europene, facilităţile au fost de a amâna la plată obligaţiile fiscale administrate de ANAF şi transmise spre recuperare acesteia.

Am aşezat pe alte baze, mai coerente şi prietenoase, raporturile stat-contribuabil. De exemplu, am redus penalităţile de întârziere la plata taxelor şi impozitelor, prin înlocuirea penalităţilor de 5%, respectiv 15% pe an, cu o penalitate de 0,02% pe zi de întârziere, adică 7,3% pe an. Astfel, venim în întâmpinarea dificultăţilor mediului de afaceri, printr-un tratament fiscal mai puţin împovărător.

Am adoptat Legea nr. 72/2013 privind obligativitatea ca societăţile să-şi plătească facturile în cel mult 30 de zile, care constituie, de asemenea, o altă măsură pentru sprijinirea mediului de afaceri şi combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor la plată.

Cu privire la afirmaţia "Economia nu are cu ce să se finanţeze, creditarea este blocată, fondurile structurale nu sunt absorbite"... Ştim, de asemenea, că în planul finanţării mediului de afaceri sistemul financiar bancar nu susţine, cât ne-am dori noi, creditarea proiectelor de investiţii şi capitalul de lucru solicitat aproape obsesiv de mediul antreprenorial, în special de către întreprinderile mici şi mijlocii.

Semnatarii moţiunii spun că activitatea de creditare este blocată sau pe butuci, însă trebuie să fie limpede că nu din vreo vină a Guvernului USL! În acest context, noi tocmai am adoptat Ordonanţa nr. 92/2013 privind programul de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici şi mijlocii. Este vorba de un program multianual de încurajare şi de stimulare a dezvoltării IMM-urilor, care constă în acordarea unei linii de credit, în valoare maximă de 5 milioane de lei pe firmă, pentru o perioadă de maxim 24 de luni, şi garantarea creditului de către stat în procent de maxim 50% din valoarea finanţării.

Programul vizează sprijinirea accesului IMM-urilor la obţinerea de credite destinate capitalului de lucru, cu posibilitatea prelungirii pe o perioadă de maxim 12 luni, în vederea rambursării liniei de credit. Plafonul de garanţii pe acest program este de 2 miliarde de lei, bani meniţi să dinamizeze un sector extrem de important pentru economia românească.

Am continuat Programul "Prima Casă". În anul 2013 au fost acordate 19.279 de garanţii pentru locuinţe, în valoare de 360,4 milioane de euro.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 565 din 7 august 2013 a fost introdusă obligativitatea acordării de garanţii numai în lei şi s-a alocat un plafon de 1.200 milioane de lei, din care 500 de milioane de lei numai pentru locuinţele construite de ANL.

Tot în favoarea mediului de afaceri funcţionează şi schemele de ajutor de stat, fie că ne referim la cele dedicate IMM-urilor, fie la cele destinate marilor proiecte de investiţii.

Am instituit o schemă de ajutor de stat care are ca obiectiv acordarea ajutoarelor de minimis pentru investiţiile realizate de IMM-uri, bugetul alocat programului fiind de 500 de milioane de lei şi provine din fonduri de la bugetul de stat, schemă aflată în curs de implementare în prezent, prin Ministerul Economiei, ministrul delegat pentru IMM-uri.

Avem în derulare programe pentru IMM-uri finanţate de la bugetul de stat. În cursul anului 2013, pentru sprijinirea activităţii antreprenorilor, precum şi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii; sunt finanţate de la bugetul de stat, prin Ministerul Economiei, o serie de programe naţionale care presupun un efort bugetar de 86 de milioane de lei: Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri; Programul "Kogălniceanu" pentru IMM-uri; Programul pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager; Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţarea start; Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor din piaţă; Programul pentru susţinerea meşteşugurilor şi a artizanatului; Programul de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri.

În sfera ajutorului de stat destinat marilor proiecte de investiţii au fost aprobate spre finanţare un număr de 32 de proiecte în valoare totală de 1,6 miliarde de euro, care vor genera un număr de peste 12.000 de locuri de muncă, pentru care Ministerul Finanţelor Publice va acorda un ajutor de stat în valoare totală de maxim 464 de milioane de euro, din care s-au plătit deja 184,7 milioane de euro pentru investiţiile realizate.

În anul 2013 se vor finaliza un număr de 16 proiecte de investiţii, în valoare totală de 705 milioane de euro, care vor genera peste 6.000 de noi locuri de muncă.

Doamnelor şi domnilor,

Cu privire la afirmaţia "investitorii străini ne ocolesc". Summit-ul economic şi comercial China - Europa Centrală şi de Est, găzduit în aceste zile chiar la Bucureşti, duce în derizoriu afirmaţia că investitorii străini ne ocolesc. În două zile, România a fost pusă pe "harta destinaţiilor atractive pentru investiţii străine directe." Deja au fost semnate câteva memorandumuri de investiţii care privesc domenii strategice.

Ministerul Transporturilor a discutat despre posibilitatea realizării unei linii feroviare de mare viteză, care leagă vestul ţării de Constanţa. Reprezentanţii companiilor chineze BAOTA Petrochemical Group şi JUNLUN Petroleum şi administratorii judiciari de la Oltchim au semnat o scrisoare de intenţie, în vederea participării consorţiului chinez la procedura de vânzare a Combinatului Oltchim.

A fost semnată o scrisoare de confort pentru Tarniţa-Lăpuşteşti, între Compania de proiect Hidro-Tarniţa şi Compania chineză Sinohydro. Proiectul este evaluat la peste 1,2 miliarde de euro.

Complexul energetic Oltenia, semnat cu China Huadian Corporation un acord de intenţie de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari. Investiţia se ridică la un miliard de dolari, pentru construirea unui nou grup energetic de 500 megawaţi la Rovinari.

A fost semnată o înţelegere pentru reabilitarea grupurilor 3 şi 4 de la Centrala termoelectrică Deva. Documentul s-a semnat între Complexul Energetic Hunedoara şi China National Electric Engineering. Proiectul este evaluat la 120 de milioane de euro.

Vă rog să-mi permiteţi să scot în evidenţă şi alte exemple care duc şi mai mult în derizoriu afirmaţia că investiţiile străine ne ocolesc. Cea mai importantă investiţie a anului 2013 este cea legată de explorările energetice din offshore: Exxon, OMV şi Romgaz, o investiţie de circa 1 miliard de dolari.

De asemenea, OMV Petrom investeşte 200 de milioane de euro pentru exploatarea zăcământului matur de la Suplacul de Barcău şi 300 de milioane de euro în noi sonde, pentru a duce mai departe independenţa energetică a României.

Daimler va investi 300 de milioane de euro într-o uzină unde va produce cutii de viteză şi va crea peste 400 de locuri de muncă.

Compania Bosh va investi la Cluj peste 75 de milioane de euro, urmând să creeze peste 2000 de locuri de muncă.

Este adevărat că volumul investiţiilor străine a înregistrat o uşoară rămânere în urmă - de la 1,6 la 1,5 miliarde euro pentru primele 9 luni ale anului 2013, faţă de perioada similară a anului anterior, însă performanţele economice recente transmit din nou semnale favorabile investitorilor străini.

În continuare, spun colegii noştri de la Partidul Democrat Liberal că "ţinta pentru absorbţia fondurilor europene a fost ratată", dar vă asigur că nici dumneavoastră nu ştiţi ce spuneţi. Au dreptate doar prin faptul că am ratat ţinta de absorbţie în ritm de melc, cu care Guvernul Boc ne obişnuise.

Iată ce spun cifrele.

În acest an, absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune s-a accelerat semnificativ, ca urmare a măsurilor implementate de Guvernul USL.

În perioada 1 ianuarie - 15 noiembrie 2013, România a încasat aproximativ 2,7 miliarde de euro din fonduri structurale şi de coeziune. Prin comparaţie, în întreaga perioadă 2007-2012, suma încasată de România a fost doar de 2,2 miliarde de euro.

De exemplu, în perioada mai 2012 - mai 2013, gradul de absorbţie a fondurilor Uniunii Europene la nivelul Programului Operaţional Regional gestionat prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a crescut de la 17,6% la 46,5%, respectiv de la 656 milioane euro, în perioada ianuarie 2007 - mai 2012, la circa 1,1 miliarde euro, mai 2012 - noiembrie 2013.

După ce Comisia Europeană a suspendat plăţile către România din cauza deficienţelor de sistem din perioada 2009-2011, ca urmare a măsurilor implementate, s-au reluat plăţile la 4 programe operaţionale - POSDRU, POR, POST şi POSCCE.

Suma încasată de România în primele 9 luni ale anului 2013, din fondurile structurale şi de coeziune alocate, de peste 1,86 miliarde de euro, a fost rambursată în contul proiectelor implementate de beneficiarii din sectorul privat - companii, ONG-uri, dar şi din sectorul public, respectiv administraţia publică locală şi administraţia centrală.

Totalul sumelor solicitate Comisiei Europene pentru a fi rambursate din fondurile structurale şi de coeziune alocate pentru perioada 2007-2013 este de peste 5 miliarde euro, ceea ce reprezintă o rată de absorbţie curentă de peste 26%. Subliniem că din această sumă doar în perioada 1 ianuarie - 15 noiembrie 2013 au fost transmise Comisiei Europene declaraţii de cheltuieli în valoare de 2,2 miliarde euro.

Cu privire la afirmaţia "datoria românilor creşte exponenţial",

potrivit cifrelor publicate la 23 octombrie 2013 de către EUROSAT, România se află pe locul 4 în topul ţărilor cu cea mai scăzută datorie publică din Uniunea Europeană. În trimestrul II din 2013, România are o datorie publică de 38,6% din PIB, comparativ cu ţări, precum: Italia - 133,3%, Portugalia - 131,3%, Grecia - 169,1%, sau Irlanda - 125,7%.

Comparativ cu primul trimestru din 2013, un număr de 19 state membre au avut creşterea datoriei publice în aprilie-iunie 2013. în 6 ţări membre, datoria a fost în scădere, iar România nu a înregistrat nicio modificare.

Performanţele economiei româneşti în anul 2013, ieşirea României din procedura de deficit excesiv în iunie 2013, includerea titlurilor de stat în indicii de referinţă regionali sunt factori care au contribuit în perioada decembrie 2012 - octombrie 2013 la scăderea randamentelor titlurilor de stat emise în lei, cu circa 2,7% la certificatele de trezorerie cu scadenţă la un an, şi cu 1,5% până la 2,2% pentru obligaţiunile emise pe termen mediu şi lung.

Şi pe pieţele externe de capital au fost emise obligaţiuni de stat la cele mai reduse costuri înregistrate până în prezent, respectiv în luna februarie 2013, a fost lansată o emisiune de euroobligaţiuni denominată în dolari, în valoare de 1,5 miliarde, cu scadenţă de 10 ani şi cupon de 4,375%, iar în luna septembrie, România a atras cu succes, prin Ministerul Finanţelor Publice, 1,5 miliarde euro, la cel mai scăzut randament aferent unei emisiuni de obligaţiuni de stat denominate în euro, respectiv de 4,769%.

Emisiunea de euroobligaţiuni a fost redeschisă în luna octombrie 2013, când s-au atras de pe pieţele internaţionale de capital 500 milioane de euro, la un randament în scădere de 4,15%.

Referitor la împrumuturile contractate de la instituţiile financiare internaţionale, facem menţiunea că în septembrie-octombrie 2013, au fost încheiate acorduri de împrumut de tip preventiv atât cu Fondul Monetar Internaţional, cât şi cu Uniunea Europeană, în valoare cumulată de 4 miliarde de euro pe doi ani, ca o măsură de siguranţă pentru eventuale şocuri externe neprevăzute şi care reprezintă angajamentul Guvernului de a menţine politici macroeconomice sănătoase şi stabilitatea sectorului financiar, precum şi continuarea reformelor structurale.

Referitor la bugetul pe anul 2014, noi avem o altă viziune fiscal-bugetară, de la austeritate la dezvoltare. Avem un buget pe 2014 pe care-l putem numi un buget al investiţiilor şi al dezvoltării; 40 de miliarde lei, adică 6% din produsul intern brut, sunt alocate investiţiilor.

În ultimele 18 luni, românii au văzut că se poate renunţa la modelul absurd al austerităţii, al tăierilor de salarii sau al creşterii de TVA şi că USL şi-a îndeplinit obiectivele de stabilizare macroeconomică şi de reluare a creşterii economice.

Iată că în 2014 avem toate premisele de stimulare a creşterii economice bazată pe investiţii, acest buget fiind primul după mulţi ani construit pentru a marca o îmbunătăţire a calităţii vieţii cetăţenilor.

Stimaţi colegi,

Cu privire la afirmaţia "proiectul de buget pe anul 2014 este pur electoral".

Haideţi să desluşim care este substanţa electorală a bugetului pe 2014. De exemplu, dacă în urmă cu doi-trei ani de zile, investiţiile erau egale cu deficitul, acum investiţiile ajung să depăşească de trei ori deficitul, ceea ce arată faptul că Guvernul acordă o atenţie maximă investiţiilor.

Observăm că afirmaţi în textul moţiunii că în 2011 investiţiile au fost de 6,5% din PIB, ceea ce a condus la o creştere economică de 2,3%, mai mare decât în 2013.

Acest mic exerciţiu de manipulare a cifrelor poate sta în picioare doar în faţa unor persoane care nu sunt familiarizate cu mecanismul economic.

Este uşor să te lauzi cu astfel de cifre, atunci când laşi în urmă arierate de 935,6 milioane lei în luna aprilie 2012.

Noi am diminuat arieratele din sectorul public de aproape 4 ori, acestea fiind de 245 de milioane de lei, înregistrate în luna octombrie 2013.

În plus, în ceea ce priveşte investiţiile publice, am înlocuit mecanismul complet ineficient de alocare a fondurilor publice prin prioritizarea investiţiilor, ceea ce înseamnă criterii clare, transparente şi monitorizare a acestora.

În continuare, am să fac o scurtă trecere în revistă a principalelor obiective specifice politicii bugetare pe anul 2014.

În primul rând, urmărim continuarea consolidării fiscale, prin reducerea deficitului calculat conform metodologiei ESA, de la 2,6% din PIB în 2013, la 2,2% din PIB în 2014, respectiv a deficitului cash de la 2,5% din PIB în 2013 la 2,2% din PIB în anul 2014. Aceste ţinte includ o ajustare pentru investiţii de 0,2 puncte procentuale din PIB faţă de strategia fiscal-bugetară pe 2013-2015, în scopul creării unui spaţiu fiscal pentru stimularea investiţiilor.

Susţinem creşterea economică prin creşterea investiţiilor publice, în special prin creşterea cofinanţării pentru absorbţia fondurilor europene, cu 0,5 puncte procentuale din PIB. Acestea cresc de la 2,6 până la 3,1% din PIB.

Creşterea finanţării programelor de investiţii la nivelul autorităţilor locale, de la 14,6 miliarde lei în anul 2013 la 18,4 miliarde lei în anul 2014, respectiv o creştere de 26%.

Pentru autorităţile locale, plafonul de împrumuturi din trezorerie pentru investiţii va creşte de la 800 de milioane lei la nivelul anului 2013 până la 1,2 miliarde lei în anul 2014.

Direcţionarea creşterilor salariale în sectorul bugetar s-a făcut către tinerii absolvenţi din sănătate şi educaţie care rămân în sistem: medici rezidenţi, profesori debutanţi, preparatori şi asistenţi în învăţământul universitar, pentru a facilita investiţiile, atât în sănătate, cât şi în educaţie, investiţiile în resursa umană.

De asemenea, sprijinim producătorii agricoli, prin alocarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a sumei de 2,1 miliarde lei, respectiv 1,5 miliarde lei subvenţii pentru sprijinirea producătorilor agricoli şi 0,6 miliarde lei reprezentând plăţi naţionale directe către sectorul vegetal.

Prioritizarea investiţiilor publice se va face prin aprobarea şi publicarea listei investiţiilor publice prioritare, din rândul investiţiilor semnificative, peste 100 de milioane de lei. Această listă facilitează finalizarea investiţiilor respective prin concentrarea finanţărilor către investiţiile selectate, cât şi creşterea transparenţei în decizia de alocare a cheltuielilor de investiţii, precum şi monitorizarea implementării acestora.

Introducem obligativitatea raportării lunare a stadiului fizic de execuţie în unităţi de măsură pentru creşterea calităţii execuţiei bugetare.

De asemenea, asigurăm protecţia socială pentru populaţia cu venituri reduse prin: indexarea pensiilor cu 3,75%, creşterea salariului minim cu 12,5% şi creşterea venitului minim garantat cu 4,5%.

Cu privire la bugetul educaţiei: în 2014, 300 de milioane de euro din fondurile europene vor fi realocate de la alte programe pentru lucrări de infrastructură în şcoli; cresc cu 10% salariile profesorilor debutanţi din învăţământul preuniversitar cu vechime maximă de 6 ani şi cu 10% salariile preparatorilor şi asistenţilor universitari. Cresc, de asemenea, cu 10% subvenţiile pentru cămin. În plus, în anul 2014, statul va plăti 2,06 miliarde lei titluri executorii reprezentând salarii, din care 1,06 miliarde lei pentru învăţământul preuniversitar şi universitar.

Stimaţi colegi parlamentari,

Cu privire la afirmaţia "Cabinetul Ponta nu a fost în stare să pornească niciun proiect propriu de construcţie de infrastructură", precizăm că în perioada 2012-2013 au fost lansate proceduri de atribuire pentru contracte de finanţare externă, rambursabilă şi nerambursabilă, totalizând un număr de 189,72 kilometri autostrăzi şi 347,44 kilometri drumuri naţionale şi centuri ocolitoare.

A fost transmisă la ANRMAP în vederea lansării documentaţia de atribuire pentru următoarele proiecte finanţate în cadrul FEDR, varianta de ocolire Caracal, relicitare, reabilitare DN 6 Alexandria-Craiova, Lot 2 - relicitare, şi varianta ocolitoare Braşov-Lot 2.

În perioada 2012-1013 au fost semnate contracte de finanţare externă, rambursabilă şi nerambursabilă, totalizând un număr de 189,72 kilometri autostrăzi şi 402,27 kilometri drumuri naţionale şi centuri ocolitoare.

De asemenea, urmează a fi semnate, până la sfârşitul anului 2013, contracte de lucrări pentru obiectivele: Autostrada Timişoara-Lugoj Lot 2, Autostrada Nădlac-Arad Lot 1, relicitare, şi Autostrada Sebeş-Turda.

În anul 2012, au fost recepţionaţi 126,29 kilometri de autostradă, iar în anul 2013, vor fi recepţionaţi 105 kilometri de autostrăzi.

În acelaşi context al acuzaţiilor fără fundament, cu privire la investiţiile în infrastructură se invocă faptul că USL alocă numai 500 de milioane de lei pentru continuarea programelor de investiţii în infrastructură cu finanţare externă. În realitate, suma totală alocată în anul 2013 pentru programe de investiţii în infrastructură cu finanţare externă rambursabilă este de 1,6 miliarde de lei, din care, pentru obiectivele finanţate în cadrul împrumutului BEI etapa a VI-a, 604 milioane de lei pentru Autostrada Cenravodă-Constanţa.

De asemenea, o serie de proiecte din cadrul etapei a V-a de reabilitare a drumurilor naţionale, finanţate prin împrumutul BEI, au fost acceptate la finanţare prin fonduri FEDR.

Cu privire la afirmaţia: "18 luni de guvernare USL, patru rectificări bugetare negative".

În primul rând, trebuie să se înţeleagă limpede că cel puţin în ceea ce priveşte ultima rectificare bugetară, aceasta a fost realizată în contextul existenţei unor economii în execuţie, un aspect extrem de important, dar omis în mod convenabil de semnatarii acestei moţiuni. Iar aici vă pot da câteva exemple. La Ministerul Muncii, în urma controalelor de verificare a eligibilităţii persoanelor îndreptăţite să primească bani de asistenţă socială au fost suspendate drepturile celor care au abuzat de sistem.

Din aceste economii, a fost făcută rectificarea. De asemenea, au fost reduse cheltuielile cu bunuri şi servicii, o abordare care reflectă prudenţă şi chibzuinţă în folosirea banului public.

De asemenea, la Ministerul Finanţelor, economiile de aproximativ 450 de milioane de lei au fost realizate în urma scăderii cheltuielilor cu dobânzile, în condiţiile în care România se împrumută mult mai ieftin pe pieţele internaţionale, ca urmare a creşterii credibilităţii României pe plan extern.

O parte din banii tăiaţi de la unele ministere, în urma economiilor realizate de acestea, vor fi utilizaţi pentru cofinanţarea proiectelor europene.

De asemenea, s-au acordat suplimentar 110 milioane de lei la bugetele locale pentru plata drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi au fost suplimentate cheltuielile cu investiţiile pentru Metrou cu suma de 190 de milioane de lei.

Arătaţi că înregistrăm un deficit de 35 de milioane de lei pe zi. Este adevărat, dar haideţi să ne uităm şi în perioada 2009-2011, când înregistram următoarele deficite: în 2009 înregistram 124 de milioane de lei pe zi; în 2010 - 97 de milioane pe zi, iar în 2011 - 85 de milioane pe zi. Deci de aproape de la 3 până la 5 ori mai mult decât înregistrăm noi astăzi.

Prin urmare, considerăm că cifrele de astăzi demonstrează o evoluţie pozitivă, mai degrabă decât una pozitivă, aşa cum în mod nefundamentat o prezentaţi.

Cu privire la afirmaţia "s-a redus bugetul alocat agriculturii de două ori; au promis un sprijin pentru fermieri, acum, fermierii îşi vând produsele la preţuri de nimic; au promis sprijin pentru tinerii fermieri, iar acum tinerii de la sate sunt şomeri".

În ce priveşte aceste acuzaţii aduse USL legate de finanţarea agriculturii, considerăm că acestea nu fac decât să evidenţieze încă o dată lipsa de documentare şi chiar ruperea completă de realităţile României.

Vreau să subliniez doar câteva aspecte care, prin simpla lor enumerare, vor arunca în derizoriu acuzaţiile aduse.

În primul rând, bugetul agriculturii în 2014 va fi de 19,4 miliarde lei, comparativ cu 17,1 miliarde lei execuţie preliminată pe anul 2013.

De asemenea, producătorii agricoli sunt sprijiniţi în 2014 prin alocarea de la bugetul de stat a sumei de 2,1 miliarde lei.

Am plătit subvenţiile în agricultură blocate de PDL. S-a aprobat plata a 2,7 miliarde lei pentru 1.072.289 de beneficiari ai schemelor de plăţi unice pe suprafaţă. Am redus cheltuielile cu livrarea apei destinate irigaţiilor pentru agricultori. Am acordat despăgubiri de la buget pentru fermierii afectaţi de secetă în vara anului 2012, oferind sprijin financiar pentru producătorii de lapte şi carne de vită din zonele defavorizate, în limita unui plafon de 30 de milioane de euro. Am constituit fondul pentru acordarea de microcredite în agricultură pentru cei care au nevoie de accesarea unui împrumut neeligibil prin alte programe.

Începând cu octombrie 2013, acordăm peste 500 de milioane de euro drept plăţi anticipate pentru pregătirea campaniei agricole de anul viitor.

În privinţa afirmaţiei "baronii locali USL sunt principalii beneficiari ai bugetului pe 2014..."

Primul lucru care trebuie spus este că afirmaţia este complet neadevărată.

Vreau să precizez că pentru anul 2014, în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice este alocată suma de 1,6 miliarde de lei pentru finanţarea programelor care au destinaţia bugetele locale.

După cum lesne se poate observa, suma este net inferioară celei menţionate în moţiune şi, în plus, vizează finanţarea unor proiecte stringente pentru administraţia publică locală, multe dintre acestea începute, dar fără să le fie asigurată finanţarea în timpul guvernelor Boc.

Sumele alocate prin programele prezentate mai sus se repartizează către bugetele locale, pentru prima dată pe baza unor criterii obiective, fără să se ţină cont de culoarea politică, care au ca ţintă finalizarea cât mai multor obiective şi sunt stabilite prin Ordonanţa nr.28/2013 privind aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală, contrar repartizărilor făcute de guvernările PDL, care erau total netransparente şi exclusiv la discreţia ministrului.

Finalizarea obiectivelor de investiţii este o prioritate a Guvernului USL în vederea diminuării arieratelor acumulate ca urmare a subfinanţării cronice din perioada guvernării PDL, aspect constatat şi de finanţatorii externi.

Din nou, suntem obligaţi să demonstrăm cu cifre o altă afirmaţie falsă, lansată în spaţiul public.

Pe parcursul anului 2013, prin cele două rectificări bugetare, bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a fost suplimentat cu 1,23 miliarde lei, din care 1,22 miliarde lei au fost alocaţi pentru a asigura cofinanţarea proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile prin POR.

Menţionăm că această măsură a fost benefică, deoarece la POR gradul de absorbţie a crescut de la 17,6% la 46,5%, de circa 3 ori mai mult.

Afirmaţia că bugetul Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice, în anul 2014, este de 2,4 ori mai mare decât în 2013 este complet falsă.

Bugetul Ministerului Dezvoltării în 2014 este 4,8 miliarde lei, iar cel din 2013 a fost de 3,8 miliarde lei.

Cu privire la afirmaţia: "Guvernul Ponta a creat haos financiar, a introdus noi taxe şi impozite sau le-a majorat pe cele existente".

Stimaţi parlamentari,

Ajunşi la capitolul "taxe şi impozite", aş vrea să lămurim odată pentru totdeauna...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule ministru, numai o clipă, vă rog! Am rugămintea la colegii noştri deputaţi să ia loc în bănci. Vă rog din suflet!

Vrem să facem numărătoarea pentru votul final care urmează.

Vă rog, bineînţeles. Vă mulţumesc, domnule ministru. Vă rog.

Domnul Daniel Chiţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă apropiaţi de sfârşitul celor 50 de minute, ca să ştiţi.

Domnul Daniel Chiţoiu:

Vă mulţumesc. Încerc să mă concentrez să termin cât mai repede.

Bugetul pe anul 2014 este orientat către investiţii, prin susţinerea cheltuielilor în domenii favorabile creşterii economice. De aici şi necesitatea creşterii veniturilor într-un ritm superior creşterii cheltuielilor.

Astfel se explică preocuparea noastră de a extinde baza de impozitare în domenii care nu afectează semnificativ populaţia şi nici performanţa economică generală.

Acuzaţiile PDL reprezintă o denaturare brutală a adevărului în ceea ce priveşte politica fiscală a Guvernului.

Politica fiscală a Uniunii Social-Liberale nu a fost şi nu va fi exactă pe introducerea sau majorarea taxelor şi impozitelor, ci, dimpotrivă, pe menţinerea unei competitivităţi fiscale a mediului de afaceri din România cu celelalte state europene.

Stimaţi colegi,

Toate măsurile reale de creştere economică adoptate au nevoie de finanţare. Bugetul nu este un sac fără fund, iar USL a încercat şi a reuşit şi să găsească surse suplimentare de finanţare, astfel încât să nu afecteze mediul de afaceri şi contribuabilul de rând.

Pentru unii dintre dumneavoastră sintagma "extinderea bazei de impozitare" nu este tocmai clară, în timp ce pentru alţii este echivalentă cu impozite şi taxe noi.

Lucrurile nu stau tocmai aşa, distinşi colegi.

Spre deosebire de soluţiile găsite în perioada 2009-2011, măsurile fiscale alese au căutat să împovăreze cât mai puţin mediul de afaceri, în special sectorul IMM-urilor şi masa mare a contribuabililor.

Dumneavoastră aţi ales să măriţi taxa pe valoarea adăugată de la 19 la 24%.

Noi am ales să impozităm şi construcţiile speciale, care, până acum, erau scutite de impozitare. Noi am ales să taxăm veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, care se aplică numai marilor companii şi doar după ce măsura respectivă a fost convenită cu acestea, în timp ce Guvernele Boc au ales să taie salariile şi să reducă pensiile.

IMM-urile nu plătesc redevenţe, în schimb vor beneficia de programul de garanţii de stat în valoare de 2 miliarde de lei.

Am crescut accizele la bunuri de lux, iahturi şi arme de vânătoare, în încercarea noastră de a găsi surse de finanţare care să nu împovăreze marea masă a cetăţenilor sau a firmelor.

Însă cadrul fiscal general rămâne în continuare stimulativ. România nu va retrograda la capitolul competitivitate fiscală. Abordarea fiscal-bugetară rămâne, în continuare, una a consolidării finanţelor publice, însă nu ca un exerciţiu singular, ci în pas cu evoluţia de consolidare a economiei şi a creşterii economice.

Prin abordarea fiscală aleasă, Uniunea Social-Liberală nu s-a atins de impozitele cele mai importante din viaţa unei firme: impozitul pe profit, impozitul pe venit, impozitul pe dividende şi impozitul pe forţa de muncă.

Cu privire la acuzaţia că "măsurile anunţate de Guvern în urma negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional au un impact dezastruos asupra românilor şi ne îndepărtează tot mai mult de nivelul de trai european", permiteţi-mi câteva observaţii generale despre Acordul cu Fondul Monetar Internaţional, pentru ca apoi să vă răspund punctual la fiecare dintre criticile pe care le-aţi redactat în cuprinsul moţiunii în mod ingenios, dar, recunosc, departe de adevăr.

Acordul cu Fondul Monetar este în interesul României şi este unul de tip preventiv, similar celui încheiat şi de Guvernul Boc, dar în condiţii mai avantajoase.

Angajamentele luate de Guvernul USL în cadrul negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional sunt în interesul României.

Raţiunea încheierii unui nou acord nu a fost niciodată de a introduce noi impozite şi taxe, aşa cum eronat aţi înţeles sau în mod intenţionat aţi încercat să manipulaţi opinia publică.

Acordul cu Fondul Monetar Internaţional prevede o întreagă serie de măsuri necesare realizării reformelor în domenii precum sănătatea, transporturile, sectorul energetic, absorbţia fondurilor europene, continuarea restructurării companiilor de stat, precum şi alte măsuri cu efecte pozitive pentru economia românească.

Aceasta este adevărata valoare a Acordului cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.

Prin acest acord, ne propunem să consolidăm avantajele macroeconomice, să asigurăm o rezervă tampon şi să stimulăm reformele structurare orientate spre creştere, şi nu să impozităm nejustificat.

Se spune în textul moţiunii că măsurile anunţate de Guvern în urma negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional au un impact dezastruos asupra românilor. Nimic mai fals! Cât de dezastruoase pot fi măsurile care privesc creşterea salariului minim brut sau creşterile salariale pentru profesorii debutanţi şi medicii rezidenţi sau indexarea tuturor pensiilor cu 3,75%? Nici nu este nevoie de un răspuns din partea dumneavoastră, întrucât cei vizaţi înţeleg mai bine decât dumneavoastră cât de anormale sunt aceste măsuri.

Daţi-mi voie să vă explic pe rând măsurile specifice, cele pe care dumneavoastră le consideraţi dezavantajoase pentru români.

Să începem chiar cu cea mai controversată dintre acestea, şi anume accizarea suplimentarea a combustibililor.

Acciza suplimentară de 7 eurocenţi/litru de combustibil

Au apărut imediat motive de îngrijorare cu privire la explozia preţurilor benzinei şi motorinei. În legătură cu aceasta, de la bun început, merită să introducem în ecuaţie câteva raţionamente economice. Este un adevăr elementar să afirmi că preţurile nu se formează de la costuri, ci pe baza raportului dintre cerere şi ofertă.

Suntem convinşi că preţurile la pompă nu vor creşte cu 0,4 lei/litru, adică atât cât s-ar adăuga din calculul aritmetic acciza suplimentară plus taxa pe valoare adăugată.

Cel mai probabil, preţurile la carburanţi vor creşte cu 3-4%, adică undeva la jumătate din nivelul accizei. Acesta este efectul pieţei.

În acest sens, merită să menţionez următorul exemplu.

În 2010, preţul petrolului (Brent) a crescut cu 35,7%, iar al produselor petroliere cu 26,3%.

În 2011, creşterile au fost de 31,1% şi respectiv de 38%.

Preţurile carburanţilor la pompă s-au majorat în România cu 13% în 2010 şi cu 12,8% în 2011. Deci o treime din nivelul creşterii preţului petrolului.

Revenind la acciza de 7 eurocenţi, aceasta va fi, în bună măsură, amortizată şi prin trendul descrescător al preţului petrolului de pe piaţa internaţională.

Actualmente, preţul petrolului a coborât chiar sub 100 de dolari pe baril, iar estimările converg către aceeaşi evoluţie descendentă. De exemplu, Comisia Europeană estimează pentru anul 2014 reducerea preţurilor internaţionale cu 4,9% la petrol şi 2,8% la produsele petroliere.

În aceste condiţii, estimăm că ţinta de inflaţie nu va fi afectată semnificativ. Fireşte, o astfel de evoluţie depinde, în bună măsură, şi de o eventuală acomodare monetară prin politicile monetare de către BNR.

Este posibil, în condiţiile unei coordonări eficiente între politicile fiscale şi cele monetare, ca ţinta de inflaţie să nu sufere decât abateri neglijabile.

Accizele vor fi indexate cu rata inflaţiei de la 1 ianuarie 2014.

În ceea ce priveşte indexarea accizelor cu rata inflaţiei, trebuie să se înţeleagă limpede că scopul introducerii acestor prevederi a fost acela de a asigura predictibilitate pentru valorile reale ale veniturilor din accize.

Măsura nu contravine normelor europene, întrucât potrivit legislaţiei europene în domeniul accizelor, în sarcina statelor membre sunt instituite condiţii pentru respectarea nivelurilor minime obligatorii de impozitare, iar statele membre sunt libere să-şi stabilească propriile niveluri naţionale de taxare, cu condiţia ca acestea să fie mai mari decât cuantumul minim stabilit la nivelul Uniunii Europene.

Impozit pe construcţiile speciale deţinute de persoane juridice

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule ministru,

Am rugămintea să vă apropiaţi de final, pentru că aţi epuizat timpul alocat pe care l-aţi avut.

Domnul Daniel Chiţoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc doar să mai punctez două aspecte.

Legat de reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la angajatori cu 5 puncte procentuale de la 1 iulie 2014.

În privinţa celei mai importante măsuri de stimulare a mediului de afaceri, prin care ar avea loc reducerea consistentă a costului impozitării forţei de muncă şi refacerea competitivităţii economiei româneşti, am fost consternaţi să aflăm că, în viziunea semnatarilor moţiunii, reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale nu este nici mai mult nici mai puţin decât un teatru ieftin. Ne aşteptam, dimpotrivă, ca măcar în această privinţă a reducerii contribuţiilor sociale, Partidul Democrat Liberal şi ceilalţi semnatari ai moţiunii să aprecieze importanţa măsurii, să o susţină în calitate de soluţie liberală de dreapta la problemele actuale ale mediului de afaceri.

Realizăm, însă, că întrebarea din finalul moţiunii, "Unde sunt liberalii?" se aplică îndeobşte PDL şi opoziţiei autointitulate "liberale", căci astfel inclusiv PDL ar fi trebuit să susţină, în contextul negocierilor cu partenerii internaţionali, reducerea contribuţiilor sociale.

Vreau să vă precizez că actul normativ privind reducerea cu 5 puncte procentuale a contribuţiilor sociale la angajatori va fi adoptat în luna aprilie 2014, cu aplicabilitate de la 1 iulie.

Stimaţi parlamentari,

În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, consider că a fost realmente oportun să reiau, în calitate de viceprim-ministru şi reprezentant al Guvernului USL, o serie de argumente şi raţionamente economice menite să clarifice neliniştile, acuzele şi poate chiar confuziile de documentare şi interpretare, prin care semnatarii moţiunii au căutat să schiţeze apocaliptic starea economică a naţiunii şi direcţia guvernării USL.

Noi suntem convinşi nu doar de faptul că direcţia este bună, ci mai ales de buna-credinţă care ne îndeamnă să mergem mai departe, uniţi în cadrul aceluiaşi proiect de dezvoltare a României, care se numeşte Uniunea Social-Liberală, proiectul pentru care milioane de români ne-au dat voturile lor şi ne acordă încredere în continuare.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi noi vă mulţumim, domnule viceprim-ministru.

Dat fiind faptul că timpul alocat moţiunii - mă refer la cele două ore - a fost epuizat, o să dăm cuvântul în continuare câte unui singur reprezentant din partea fiecărui partid.

Are cuvântul domnul Mircea-Titus Dobre. Vă rog, domnul Toader, procedură.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Titus Dobre are cuvântul. Se pregăteşte domnul Dragomir de la PNL.

Domnul Mircea-Titus Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

USL nu-i vrea săraci nici măcar pe membrii Partidului Democrat Liberal.

Această moţiune este o adunătură de fraze politicianiste, un amalgam de idei şi cifre răspândite şi amestecate în aşa manieră încât firul logic lipseşte cu desăvârşire. Ar trebui ca accesul la hârtie să fie restricţionat colegilor din PDL, deoarece produc o risipă uriaşă.

Aş putea să demontez fiecare teorie scrisă pe aceste pagini, dar să enunţ din nou absurdităţile PDL-ului ar însemna că efortul lor a avut un minim de câştig. Nu voi polua fonic atmosfera cu minciunile democrat-liberalilor, ci voi contura, în mod raţional, imaginile de ansamblu ale celor două guvernări, în funcţie de câţiva factori ce indică starea naţiunii.

În anul de debut al Guvernării PDL, produsul intern brut a scăzut cu 7,1%, exportul s-a redus cu 13% şi importul cu 32%.

S-au înregistrat în schimb creşteri la deficitul bugetar în valoare de 8,3%, inflaţia a urcat la 5,6%, iar datoria externă pe termen mediu şi lung a crescut cu 26,5%, datoria publică a României a crescut cu 23,7% din PIB, BNR avertizând la acea dată că această creştere alarmantă de îndatorare cu 10% într-un singur an va avea efecte negative ce se vor extinde şi pe următorii ani.

În următoarea perioadă, democrat-liberalii şi-au construit pas cu pas şi taxă cu taxă tabloul guvernării PDL ce va rămâne consemnat în istorie ca cea mai întunecată perioadă a României de după 1989.

Numărul de salariaţi a scăzut în primă instanţă cu 266.000 de persoane, investiţiile au scăzut cu 28% faţă de anul 2009, lucrările în construcţii au scăzut cu peste 10%, salariile au fost diminuate cu 25% şi s-au inclus în sfera de impozitare alte venituri de tip salarial, cât şi veniturile de investiţii salariale.

Acest partid a încercat să scadă cu 15% pensiile şi, pe această cale, mulţumim Curţii Constituţionale pentru intervenţie, altfel un număr semnificativ de pensionari ar fi renunţat la pâine şi apă.

Indemnizaţia pentru creşterea copilului a scăzut prin Ordonanţa de urgenţă nr.111/2010 cu 15%. S-au sistat subvenţiile pentru agricultură şi s-a introdus faimoasa regulă de angajare a unui funcţionar la şapte posturi eliberate, măsură ce a şi generat plecarea a 5.000 de persoane din sistemul de sănătate.

De asemenea, prin adoptarea Hotărârii de Guvern nr.1019/2010, s-au recalculat pensiile ce depăşesc nivelul mediu, fiind vizaţi militari, poliţişti, piloţi şi judecători, în urma ei acestor oameni le-au scăzut pensiile şi au avut de plată zeci de milioane pe ultimii doi ani.

Regimul democrat-liberal a acumulat şi creşteri în perioada în care persecuta poporul român, dar numai de natură împovărătoare, precum o datorie externă pe termen mediu şi lung mărită în 2010 cu 10% faţă de 2009, iar datoria pe termen scurt s-a mărit cu 23%.

După doar un an de guvernare PDL, datoria publică a urcat până la 30% din produsul intern brut, inflaţia a crescut la 6,1% şi valoarea adăugată a crescut de la 19% la 24%.

De asemenea, preţurile volatile alimentare s-au majorat de la -2,74% - atenţie foarte mare la 16,2% - iar la combustibil, creşterea a fost de la 11,7% la 15,4%, inflaţia crescând în aceeaşi perioadă până la 7,96%, ceea ce a cauzat intrarea ţării în procedură de deficit excesiv.

Aşa cum se precizează şi în moţiune, PDL a alocat, într-adevăr, investiţii, precum cele prin Hotărârea de Guvern nr.977/2010, atribuindu-se finanţări în valoare de peste 53 de milioane de lei în mediul rural pentru terenuri de handbal, baschet, volei, tenis, adică sporturi deloc practicate în zona rurală, şi fonduri pentru stadioane comunale în localităţi în care nu există echipe de fotbal.

Tot sub tutela renumitului Partid Democrat Liberal, asistăm la decăderea companiilor de stat. Şi aici vom aminti fraudele săvârşite la Hidroelectrica prin contractele cu "băieţii deştepţi", ce au creat pierderi ale companiei în valoare de 190 de milioane de lei şi au forţat intrarea acesteia în insolvenţă.

CFR a intrat în anul 2008 pe pierderi, şi la încheierea mandatului renumitului premier Boc sucursala înregistra deja pierderi de 92 de milioane de euro şi cu un număr de salariaţi pe jumătatea celui din 2008.

Oltchim a intrat în faliment din cauza faptului că a înregistrat pierderi de 1,1 miliarde de roni pe perioada 2009-1 februarie 2012.

Poşta Română a însumat pierderi pe perioada 2008-2010 în valoare de 485 de milioane de lei şi obligaţii de plată în valoare de 400 de milioane de lei.

Şi, în ultimul rând, din fondurile de coeziune absorbite de către democrat-liberali, în valoare de 515 milioane de euro, 505 milioane de euro sunt suspectate de fraudă, conform unui raport al Comisiei Europene.

De asemenea, programele europene, Programul Operaţional Sectorial Mediu, POS Transporturi, POR, POSDRU şi creşterea competivităţii economice au fost presuspendate sau suspendate din cauza unor deficienţe grave în domeniul achiziţiilor publice, al bunei gestiuni financiare, precum şi de prevenire şi detectare a fraudei şi a conflictelor de interese pentru sumele decontate până în anul 2011, explica la acea dată domnul Jose Manuel Barroso.

Presupun că la aceste soluţii concrete şi fezabile pentru relansare economică, creare de locuri de muncă şi sprijinirea mediului de afaceri se referea Partidul Democrat Liberal în această moţiune.

Creşterea economică de 2,3% în 2011, pe care Grupul PDL o menţiona, s-a realizat pe fondul reducerilor salariale, a creşterii taxelor şi impozitelor, dar şi datorită împrumutului efectuat la Fondul Monetar Internaţional, în valoare de 8,2 miliarde de euro, pe care PDL l-a folosit pentru a astupa găurile din economie, fraudele şi corupţia regimului, împrumut pe care cetăţenii români îl vor plăti an de an până în 2023.

Haideţi să aruncăm o privire asupra Guvernării USL la doar un an după instalarea la conducerea statului.

S-au reîntregit salariile tuturor bugetarilor, s-a majorat indemnizaţia de creştere a copilului de la 75 la 85% din venitul net, pensiile au crescut până la nivelul ratei inflaţiei, s-a adoptat Legea privind indemnizaţia lunară pentru unul dintre bunici, care a luat în îngrijire copilul, s-a avizat proiectul legislativ pentru reîntregirea pensiilor...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Dobre, mai aveţi un minut, vă rog.

Domnul Mircea-Titus Dobre:

...pensiilor militare, din care 18.600 de militari au beneficiat, s-a restituit taxa de poluare reţinută ilegal în 2011, în valoare de 400 de milioane de euro, s-a efectuat plata arieratelor, în valoare de 800 de milioane de lei, s-a adoptat decizia prin care venitul minim garantat a fost majorat cu 8,5% în luna iulie şi de la 1 ianuarie 2014 va mai creşte cu 4,5% pentru 307 mii de familii, iar prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.27/2013 se oferă sprijin categoriilor vulnerabile pentru consumul de electricitate în sezonul rece, prima măsură de acest gen. Ordonanţa de urgenţă nr.77/2013...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Dobre, timpul dumneavoastră a fost epuizat, vă mulţumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul Dragomir.

Domnul Mircea-Titus Dobre:

În încheiere vreau să spun un singur lucru, că o foarte mare greşeală a Grupului PDL este că au lăsat-o pe doamna fost consilier Andreea Paul să prezinte această moţiune, ţinând cont de faptul că dânsa l-a consiliat pe premierul Boc de la acel moment cu tăierea salariilor şi pensiilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Dragomir. Se pregăteşte domnul Ialomiţianu.

Domnul Gheorghe Dragomir:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule viceprim-ministru,

Stimaţi colegi,

O să-mi reduc foarte mult acest discurs. O să-l prezint într-o sesiune alocată declaraţiilor politice, pentru că oricum timpul este înaintat şi avem bugetul de dezbătut la comisie. Sunt lucruri mai importante de făcut, oricum şi acolo trebuie să dăm ascultare elucubraţiilor pe care le-am tot auzit şi aici.

După ce aproape patru ani de zile a servit României şi românilor modelul austerităţii şi sărăciei, PDL-ul, unul dintre iniţiatorii moţiunii de astăzi, aduce în dezbatere publică o nouă filozofie bugetară, caracterizată de populism şi amatorism, de lipsa argumentelor economice, de date şi cifre inexacte şi neconforme cu realitatea, dar mai ales fără soluţii la problemele economice.

Aceste atribute caracterizează, de altfel, toate moţiunile iniţiate de colegii din opoziţiei după pierderea alegerilor, textul de astăzi fiind o nouă dovadă de ipocrizie şi demagogie.

De ce ipocrizie şi demagogie? Pentru că deputaţii PDL vor să acrediteze ideea şi să ne convingă de faptul că Guvernarea lor a adus doar lapte şi miere în casele românilor, iar România a ajuns, "mulţumită priceperii lor" - sigur, cu ghilimelele de rigoare - pe culmile prosperităţii. Fals! Perioada 2009-2011 este cel mai trist şi cenuşiu capitol economic din istoria recentă a României, unii dintre semnatarii moţiunii de astăzi fiind părtaşi, în calitate de miniştri, la dezastrul economic provocat României în acei ani.

PDL a dus România pe culmile disperării, în timp ce USL face eforturi s-o readucă deasupra liniei de plutire, să relanseze economia, să repare nedreptăţile provocate românilor pentru a le oferi speranţă şi încredere ca să se poată afirma aici, în ţara lor, situaţie de neacceptat între anii 2009 şi 2011.

PDL dovedeşte că a uitat prea repede votul masiv de blam pe care l-a primit de la cetăţeni pentru modul jalnic în care a guvernat.

Ipocrizia şi demagogia nu pot fi şterse cu buretele şi nu pot şterge prestaţia dezastruoasă din acea perioadă. E clar că memoria le joacă feste deputaţilor PDL, motiv pentru care le reamintim pe scurt câteva dintre măsurile guvernării lor, cu impact devastator pentru economia României şi bunăstarea cetăţenilor.

Stimaţi colegi,

Grija faţă de români, atât de invocată în această perioadă de domnul Boc şi de subalternii săi, astăzi parlamentari semnatari ai moţiunii, a însemnat tăierea lefurilor cu 25%, tăierea ajutoarelor de orice fel cu 15%, reţinerea ilegală a 5,5% din pensii drept contribuţie la sănătate deja achitată de pensionari în timpul perioadei active.

Cinic, dar adevărat! Guvernarea de atunci şi-a făcut socoteala cu deficitul bugetar chiar pe seama copiilor şi mamelor ale căror indemnizaţii au fost reduse, în timp ce toate rapoartele de specialitate, dar mai ales propaganda cotrocenistă şi comisiile domnului preşedinte Băsescu menţionau problema natalităţii ca factor de siguranţă naţională.

Aşa cum v-am promis, mă opresc pentru că mai sunt câteva pagini bune de citit, nu vreau să... - şi aşa am ieşit din program, dar închei spunând că sunt statistici care confirmă evoluţia pozitivă a economiei româneşti sub guvernarea USL, studii care demontează suplimentar criticile aduse de opoziţie în cadrul unui demers demagogic superficial şi imoral, motiv pentru care Grupul PNL va vota împotriva acestei moţiuni.

Dezbaterea de astăzi mai demonstrează un lucru: această moţiune este oglinda guvernării PDL din perioada 2009-2011, cu un singur amendament referitor la titlu - Guvernarea PDL a tăiat până la capăt, Guvernarea PDL te-a făcut sărac.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Ialomiţianu. Vă învederez faptul că aveţi patru minute, domnul Ialomiţianu. Patru aveţi rotunjind în plus, să ştiţi.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Moţiunea depusă de către opoziţie este ca răspuns la apelul disperat al mediului de afaceri şi al românilor din cauza proastei guvernări a USL-ului.

Oamenii de afaceri ne-au spus că trebuie să intervenim, să oprim genocidul fiscal pe care l-aţi început.

Oamenii de afaceri spun că aşa nu se mai poate. Nu mai pot să-şi desfăşoare activitatea economică. Locurile de muncă dispar. Puterea de cumpărare a oamenilor se diminuează pe zi ce trece. Cei din mediul de afaceri vor să-şi mute investiţiile în altă ţară. Este pentru prima dată când mediul de afaceri vorbeşte în cor: "Domne, aşa nu se mai poate!" şi culmea, speranţele au fost altele, că veniţi cu relaxare fiscală, că veniţi cu măsuri de relansare economică.

Domnule ministru Chiţoiu,

Aţi prezentat foarte frumos. Cui îi este bine în România?

Sper că în momentul în care vă duceţi să număraţi stâlpii - pentru că nu ştiu dacă cunoaşteţi numărul stâlpilor pe care-i impozitaţi - sau când o să măsuraţi parcările pentru a le impozita, o să discutaţi cu oamenii cum trăiesc, dacă pot să-şi plătească facturile la utilităţi, dacă pot să mai suporte preţurile care s-au dublat. Sau vorbiţi cu firmele. Cred că nici nu le mai găsiţi, pentru că ele vor intra în insolvenţă. Cred că vorbiţi singuri pe la firme.

Care sunt performanţele Guvernului Ponta în ultimii aproape doi ani de guvernare?

România a devenit campioană la impozite şi taxe.

România este campioană europeană la creşterea preţurilor.

Inflaţia, în ianuarie 2013, a fost pe primul loc în Uniunea Europeană.

Acestea sunt rezultatele guvernării USL.

Domnule ministru,

Aţi spus că aţi avut o filozofie la întocmirea bugetului. Sigur, v-aţi strâns într-un birou şi aţi spus: "Ce mai impozităm? Pe cine să mai impozităm?" Mă aştept ca în 2014 să puneţi impozit pe fum şi pe aer.

Spuneţi că nu avem încredere în măsurile de relansare. Sigur, aţi spus că reduceţi cota unică, aţi introdus acciza de 7 eurocenţi.

Aţi spus că reduceţi contribuţiile sociale la angajator, aţi pus impozitul pe stâlp.

Şi ultima performanţă a Guvernului Ponta, cum să credem atunci când spuneţi că reduceţi contribuţiile sociale la angajatori? Chiar ieri, Guvernul Ponta a dat un aviz negativ la un proiect de lege depus de către PDL privind reducerea contribuţiilor sociale la angajatori.

Unde erau liberalii din Guvernul Ponta? Sau nu aveţi niciun cuvânt de spus?

PDL-ul insistă încă o dată să votaţi această moţiune, pentru că nu vrem ca România să se scufunde odată cu USL-ul.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul doamna Luminiţa Adam-Pachel, de la PP-DD. Aveţi două minute, doamna Pachel, două minute jumătate - trei, hai.

Doamna Luminiţa-Pachel Adam:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

"Eu îmi apăr sărăcia, şi nevoie şi neamul" zicea Mihai Eminescu acum foarte, foarte mulţi ani înainte.

A vorbi despre sărăcie în România a ajuns, în ultimii ani, un lucru comun. Astfel că titulatura moţiunii este de o tragică banalitate pentru locuitorii României.

Noţiunea de sărăcie a devenit familiară, însoţindu-i pe tot parcursul vieţii lor, în ciuda faptului că, prin prevederile Constituţiei, trăiesc într-un stat social, iar statul, deci guvernanţii, este obligat să asigure un nivel de trai decent. Articolul 47, Constituţia României.

S-au furnizat o serie de explicaţii, unele din ele neîntemeiate şi de neluat în seamă, cu privire la fenomenul de masă al sărăciei populaţiei din România. De la încheierea primului acord cu Fondul Monetar Internaţional şi, evident, la indicaţiile acestuia, s-au luat o serie întreagă de măsuri pentru asigurarea unor venituri bugetare echilibrate care de care mai fanteziste şi de nepus în practică.

În cursul derulării acestor acorduri s-a vorbit despre lărgirea bazei de impozitare şi am tot lărgit această bază de impozitare, în primul rând, pe seama oamenilor, îngreunând şi mai mult povara sărăciei. De la impozitări alandala şi de un egalitarism demn, nu de socialism, ci de comunism, s-a ajuns la forma aberantă a impozitării pe stâlpi şi pe piscină. Bineînţeles, în condiţiile în care piscina nu este confundată cu cada de baie.

Un aspect care nu este subliniat în moţiunea prezentată, dar care face parte integrantă din ea şi din scopul pentru care aceasta a fost declanşată constă în găsirea unor soluţii, unor soluţii care să se repercuteze direct şi să înlăture sărăcia oamenilor. Nu lărgirea bazei de impozitare propusă de Fondul Monetar Internaţional şi adoptată cu atâta largheţe de guvernele ce s-au succedat, inclusiv acest guvern USL, este panaceul universal, ci este de fapt panaceul care omoară.

Beneficiile aduse pe taxa de stâlpi şi pe cada de baie sunt bugetar infinit mai mici decât suma rămasă nerecuperată din creanţele asupra taxelor şi impozitelor. Modul defectuos sau chiar rău intenţionat prin care organele statului lasă nerecuperate taxele şi impozitele din considerente politice sau de interes personal este cauza principală pentru care am ajuns să plătim impozit pentru cada de baie.

E adevărat că secţiunea veniturilor bugetare cuprinde o notă de idealism în ceea ce priveşte speranţa absorbţiei fondurilor europene, precum şi a colectării taxelor şi impozitelor, dar chiar şi în aceste condiţii, alocările de cheltuieli se pot îndrepta spre ţinte mai eficiente.

Creşterea deosebită a fondurilor alocate Ministerului Dezvoltării, ce nu reprezintă o premieră în practica bugetară a ultimilor ani, se justifică de această dată şi prin asumarea răspunderii Guvernului pentru Legea descentralizării. Întrebarea pe care noi, parlamentarii PP-DD, ne-o punem este dacă era necesară în acest moment o descentralizare prin asumarea răspunderii Guvernului, descentralizare ce este păguboasă pentru bugetul şi aşa sărac al lui 2014.

Nu ne rămân bani pentru învăţământ, nu ne rămân bani pentru sănătate, nu avem bani de pensii. Un buget orientat mai mult spre nivelul nevoilor oamenilor şi nu dedicat obţinerii bunăvoinţei Fondului Monetar Internaţional ar trebui să fie scopul real şi benefic al întregii construcţii bugetare.

Dacă este vorba de lărgirea bazei de impozitare, este necesară instituirea unui mecanism legislativ dur în ceea ce priveşte impozitarea suportată în funcţie de nivelul de trai garantat.

Pe şoselele făcute din impozitele plătite de noi şi de pensionari circulă "merţane" ale unora care nu au scos niciun ban pentru întreţinerea drumurilor pe care merg. În locul impozitelor pe stâlp şi pe cada de baie, în locul impozitelor care pot să urmeze, ştiu eu, pe coşerit, pe fumărit, atenţie colegii care fumează, este necesar să se introducă imediat şi fără niciun fel de rezervă impozitele pe turnuleţe şi pe gazele de eşapament ale "merţanelor". Numai în acest mod se va stopa sfidarea acelor care nu plătesc impozite faţă de noi, cei care plătim oricât de absurde ar fi impozitele pe care le plătim.

Acesta este motivul pentru care Grupul parlamentar al PP-DD se alătură moţiunii depuse, acesta este motivul pentru care o vom vota, încercând să sprijinim astfel omul de rând.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi eu vă mulţumesc. Cred că vă refereaţi la "merţanul" domnului Dan Diaconescu, bănuiesc, nu, sau... da, sau la Rolls Royce-ul lui.

Da. Vă mulţumesc.

Din partea Partidului conservator, domnule Avram aveţi două minute. Luaţi o pagină, auziţi ce vi se recomandă.

Domnul Constantin Avram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

18 pagini de vorbe goale! Da, domnilor semnatari ai acestei moţiuni mincinoase. Aţi redactat un document plin de greşeli statistice, exagerări şi informaţii eronate pe care astăzi îl dezbatem pierzând timp preţios ce ar fi putut fi alocat discuţiilor pe temele cu adevărat serioase ale României. V-au trebuit 18 pagini pentru a radiografia cele 18 luni de guvernare ale USL, stranie coincidenţă, respectiv o pagină pentru fiecare lună.

În opinia deputaţilor Partidului Conservator, credem că ar fi trebuit să scrieţi 18 pagini numai despre performanţa Domniilor Voastre, distinşi semnatari ai prezentei moţiuni, de a tăia drepturile fundamentale ale românilor, salariile şi pensiile, de a reduce până la limita sărăciei drepturile oamenilor la o viaţă decentă, de a lua bani de la gura copiilor prin tăierea indemnizaţiei mamelor şi a persoanelor cu handicap.

Cu asta trebuia să începeţi. Să recunoaşteţi că aţi luat măsuri disperate, că aţi batjocorit milioane de români, că aţi închis şcoli şi spitale, că aţi îngrădit chiar şi dreptul la speranţă al românilor.

În plus, majorarea TVA a dus la creşterea tuturor preţurilor şi a pus o altă presiune greu de suportat de către români. Aţi greşit destinatarul, stimaţi colegi. Trebuia să folosiţi aceste pagini pentru a vă adresa colegilor dumneavoastră Boc şi Ungureanu, adevăraţii responsabili ai dezastrului despre care amintiţi în acest document funebru.

E plictisitor pentru oricine să lectureze un document nerealist. Guvernul Ponta a creat haos financiar, se spune la un moment dat în materialul Domniilor Voastre, dragi foşti guvernanţi. Când spuneţi haos, vă referiţi cu siguranţă la rezultatul politicii lui Băsescu şi Boc de a tăia încontinuu de peste tot, fapt ce a condus la un dezastru instituţional şi social, o degradare incredibilă a instituţiilor statului şi la distrugerea încrederii în viitor a românilor.

În urma reducerilor de personal decise în ultimii ani de guvernare a PDL, instituţiile statului au funcţionat în regim de avarie şi este o utopie să vii acum să ceri performanţe de tip minuni peste noapte.

Cum cred că vă amintiţi, distinşi colegi semnatari ai moţiunii, România lui Boc, un stat european, a ajuns în situaţia paradoxală de a nu se mai vorbi deloc despre prosperitate, dezvoltare şi viitor, totul fiind rezumat la administrarea sărăciei, la tăieri, la renunţări, la austeritate, la împrumuturi costisitoare - şi amintesc aici cele 20 de miliarde de euro contractate, atât în plan economic, şi la nesfârşite abuzuri şi aservirea statului către propria clientelă, în plan politic. Acesta este rezultatul guvernării PDL-iste. Haideţi să ne aducem aminte, stimaţi colegi, şi permiteţi-mi să presupun că am dreptate.

Stimaţi iniţiatori,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La instalarea primului guvern condus de Victor Ponta, România se afla în stare de blocaj general economic, social şi politic. Sub guvernarea PDL românii nu au văzut decât reduceri de salarii, de pensii, neîndeplinirea responsabilităţilor fundamentale ale statului, fără ca aceste sacrificii să se vadă în cea mai mică ameliorare a vieţii lor. Românii au fost condamnaţi cu încăpăţânare la austeritate, la disperare chiar, în vreme ce fosta putere, în speţă, dumneavoastră, doamnelor şi domnilor, nu aţi luat nicio măsură pentru a salva veniturile cetăţenilor pentru o creştere economică, pentru a spori numărul de locuri de muncă.

De altfel, chiar forurile internaţionale au recunoscut public că în perioada 2008-2012 s-au luat măsuri eronate care nu au avut rezultatul scontat. Acesta este adevăratul haos despre care vorbiţi al României. Faptul că v-aţi încăpăţânat să rămâneţi atât de mult la guvernare, în ciuda tuturor preceptelor de conduită politică şi morală.

Vorbiţi din nou fără acoperire...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea să vă apropiaţi de final, domnule Avram.

Domnul Constantin Avram:

Imediat, domnule preşedinte.

Vorbiţi din nou fără acoperire despre fonduri europene, despre Oltchim, CFR Marfă şi fabrica de şomeri. În fapt, repetaţi ceea ce aţi mai spus şi cu prilejul moţiunilor anterioare depuse în acest an, a căror soartă a fost aceeaşi cu a celei de astăzi. Nimic nou sub soare, sub această cupolă.

Din păcate, statisticile vă contrazic. Mai ales în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, capitol la care actualul Guvern a deblocat toate plăţile aferente domeniilor blocate pe vremea guvernării de tristă amintire a PDL şi, mai mult, într-un an şi jumătate, România a tras bani europeni aproape cât în întreaga guvernare anterioară.

Ca să nu mai vorbim de previziunile pentru viitoarea perioadă de referinţă 2014-2020, când vom atrage în mod real bani europeni care să ne permită o dezvoltare sustenabilă.

Aş mai aminti ultimul raport al Eurostat care a relevat că România a înregistrat în trimestrul al treilea din acest an cea mai puternică creştere economică din întreaga Uniune Europeană, de 1,6 la sută, timp în care economia zonei euro a încetinit. Acestea sunt fapte, domnilor, nu vorbe.

Cât despre "fabrica de şomeri" pe care o evocaţi, şi aceasta poartă semnăturile Domniilor Voastre, în închiderea a 200 de mii de IMM-uri, ca urmare a măsurilor luate de fostul ministru Gheorghe Pogea.

Un singur argument în plus mai aduc, un raport realizat de celebra bancă elveţiană Credit Suisse a relevat că averea populaţiei României a scăzut cu 36 la sută, tocmai în perioada iulie 2011-iunie 2012, respectiv în ultimul an la guvernărilor Boc-Ungureanu. Fapt care ne-a situat pe primul loc pe plan mondial în ceea ce priveşte scăderea drastică a nivelului de trai. Acest nedorit testament este rezultatul guvernării dezastruoase a PDL din ultimii ani.

În concluzie, voi aţi vrut şi aţi reuşit să transformaţi, aşa cum se intitulează şi moţiunea de astăzi, "românul într-un om sărac". Să fiţi sănătoşi şi cât mai departe de guvernare! Şi cum proverbul românului: "Foaie verde băţ, n-ai de treabă, fă-ţi!" e mai actual ca oricând, Grupul parlamentar al Partidului Conservator nu va vota această moţiune.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Luările de cuvânt s-au epuizat.

Ce solicitaţi, doamna Andreea, că nu v-a pronunţat nimeni numele? Nu, nu... aveţi un minut.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Aţi acuzat că informaţiile nu sunt corecte. Îmi pare rău că nu spuneţi adevărul şi că jignirile şi minciuna sunt singurele reguli de funcţionare a guvernării USL şi a majorităţii parlamentare.

PSD-iştii sunt mândri de acest ministru al finanţelor aşa- numit liberal, domnul ministru Chiţoiu. Dacă el ar fi fost căpitanul navei numită România, dar nu este el...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu, e Băsescu, e corect aici.

Doamna Maria-Andreea Paul:

...astăzi am fi avut explicaţii în plenul Parlamentului la cum să diminuăm evaziunea fiscală, cum să absorbim mai bine banii europeni, cum să avem mai multe parteneriate publice-private...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna Andreea, vă mulţumesc. Minutul s-a epuizat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Daţi-mi voie, vă rog.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu vă mai dau voie. E minutul dumneavoastră, s-a epuizat.

Vă mulţumesc. Poftiţi în bancă. (Doamna Maria-Andreea Paul insistă să ia cuvântul.) (Aplauze.)

Nu. Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, trecem în continuare la ordinea de zi, pentru că timpul s-a epuizat. Avem la ordinea de zi trei proiecte de legi, am rugămintea să fiţi extrem de atenţi.

Primul proiect de lege pe care îl supun...

Da, înainte de a lua cuvântul, eram dator doamnei Oana Manolescu cu un minut.

Vă rog, doamna Manolescu.