Parliamentary debates

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

5. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui, a Legii pentru modificarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, PL-x 347/2014, are caracter ordinar, procedura este de urgenţă. Avem patru amendamente admise şi unul respins. Potrivit art.115 din Constituţie, este în procedură de urgenţă, cum vă spuneam.

O s-o rog pe doamna ministru să prezinte din partea Guvernului României, ca iniţiator, acest proiect.

Doamnă ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Ioana-Maria Petrescu (ministrul finanţelor publice):

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimaţi parlamentari,

Doamnelor şi domnilor invitaţi,

Vă mulţumesc foarte mult pentru susţinerea până acum pentru măsura de reducere a CAS cu 5 puncte procentuale.

În urmă cu două săptămâni această măsură economică extrem de importantă pentru dezvoltarea economică a României a primit şi votul de încredere din partea colegilor dumneavoastră senatori. Am convingerea că va avea încă o dată şi votul în Camera Deputaţilor. Am avut un parcurs lung, greoi cu această lege, am întâmpinat şi piedici şi critici, dar pe de altă parte, ştiu că am avut şi multă susţinere şi suport pentru o lege al cărei scop este să ajute întreprinzătorii, angajatorii, cât şi angajaţii.

Am venit în faţa dumneavoastră pentru că consider că Parlamentul este un partener esenţial în promovarea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale, sau, dacă vorbim de procente, vorbim aici de o reducere cu aproape 20% a poverii fiscale pe muncă. Am spus-o şi în urmă cu două săptămâni în faţa colegilor dumneavoastră senatori şi aş vrea să precizez şi aici. M-a deranjat faptul că o măsură foarte bună de relaxare fiscală, care este menită să degreveze pe angajatori de povara fiscală pe muncă, o măsură care este pro-business, de susţinere a creşterii activităţii economice în România a provocat o polemică politică.

Să ne aducem aminte că, în urmă cu 10 ani, tot cu critică şi cu reţinere a fost adoptată şi legea prin care avem o cotă unică de impozitare pe venit şi pe profit de 16%. Putere şi opoziţie, nu contează când vorbim de un interes naţional şi de bunul mers al economiei, toţi trebuie să susţinem măsurile de creştere economică.

În opinia mea, mediul politic trebuie să acţioneze ca o pârghie de susţinere a măsurilor economice procreştere. Astfel de iniţiative, ca reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator, asigură stabilitate şi predictibilitate mediului economic, transmit siguranţa către investitorii români şi străini de care au nevoie, siguranţa că politicile publice din ţara noastră au capacitatea să ofere un mediu economic propice pentru dezvoltare sustenabilă. O ţară prosperă este o ţară în care investitorii bat la uşă şi stau la rând să investească. România încă nu este într-o astfel de poziţie şi de aceea trebuie să oferim condiţii cât mai bune acestor investitori şi să creăm un climat economic propice. Când vom reuşi să facem asta, ei ne vor căuta pe noi şi n-o să alergăm noi după investitori.

Cred că este de la sine înţeles că o dezvoltare economică pe termen lung fără finanţare nu se poate. Vă asigur că avem resurse să compensăm reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, atât pentru anul 2014, cât şi pentru viitor.

Încă un lucru este important. Măsura nu va afecta angajamentele asumate de România în faţa creditorilor externi şi nu va modifica ţintele convenite pe indicatorii macroeconomici.

Avem o viziune asupra dezvoltării economice, asupra accelerării ritmului de creştere economică, astfel încât România să se situeze în media creşterii statelor membre ale Uniunii Europene. Reducerea CAS a fost gândită ca parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri de relaxare şi de sprijinire a mediului de afaceri.

Măsura de reducerea a CAS cu 5 puncte procentuale vine alături de alte măsuri, precum: neimpozitarea profitului reinvestit, care a intrat în vigoare de la 1 iulie 2014, această măsură va acţiona prin a încuraja investiţiile noi şi deja existente; reducerea cu 92 de taxe parafiscale şi tarife, care este menită să creeze un mediu propice de afaceri; o nouă abordare fisc-contribuabil, bazată pe respect şi flexibilitate, direcţie în care am avansat mai multe proiecte menite să faciliteze plata obligaţiilor fiscale şi să încurajeze conformarea la plată. Şi, nu în ultimul rând, în această zonă avem şi o nouă lege a insolvenţei care să ajute mediul de afaceri cinstit şi onest.

Aşadar, am venit astăzi în faţa dumneavoastră pentru a lămuri, în primul rând, care este necesitatea acestei măsuri, care sunt efectele benefice asupra mersului întregii economii, dar mai ales pentru a stinge dubiile cu privire la metodele de compensare a veniturilor la buget şi pentru ultimele trei luni ale acestui an, cât şi pentru viitor.

Permiteţi-mi, vă rog, să le iau pe rând. Înainte de toate, aş vrea să trec în revistă, pe scurt, deciziile legate de impozitarea pe muncă din ultimii ani şi concluziile asupra economiei şi bugetului de stat.

Concluzia, stimaţi deputaţi, va fi una singură. Atunci când a scăzut CAS-ul, impactul a fost unul pozitiv. Când a crescut CAS-ul, s-a simţit cu încasări mai mici la buget. Aşadar, în anii 90 contribuţiile pentru asigurări sociale au variat de la 15 la 60%, dar ponderea CAS în total venituri bugetare a depăşit abia doar 30%. Efectele majorării cotelor s-au resimţit vizibil în încasările bugetare care au lăsat de dorit, a fost amplificat fenomenul de evaziune fiscală şi fraudă, totul pe un fond de recesiune economică. Aici vorbesc de perioada 1997-1999. Începând cu anii 2000 au apărut şi reformele de relaxare fiscală. Vestea bună este că din 2002 şi până acum CAS-ul s-a redus de la 57% la 44,35%.

Ca o dovadă a spuselor mele de mai devreme referitoare la impactul pozitiv al legii propuse astăzi, un raport al Consiliului fiscal din 2012 arată că în din 2005 până în 2008 nivelul cotei CAS a scăzut de la 50,2% la 43,7%. Deşi cota CAS s-a redus cu aproximativ 8 puncte procentuale în patru ani, nivelul încasărilor din CAS ca pondere din pib s-a menţinut aproape constant între 9,5% din pib şi 9,6% din pib. Acest lucru arată că impactul bugetar al reducerii CAS a fost acoperit de o mai bună colectare şi o creştere a conformării voluntare.

La polul opus, efectele majorării CAS în perioada 2009-2010 au fost vizibile, de asemenea, în mod negativ. În 2009, când cota de asigurări sociale s-a majorat cu trei puncte procentuale, vorbim aici de două puncte procentuale la angajator şi un punct procentual la angajat, încasările la buget din această sursă s-au redus cu 3%.

În concluzie, istoricul deciziilor anterioare de modificare a cotei de contribuţii sociale arată că reducerea a avut efecte benefice şi cuantificabile, iar majorarea CAS a dăunat banilor strânşi la bugetul de stat.

Acum cotele de contribuţii sociale, aici vorbim şi de CAS, CASS şi ajutor de şomaj, sunt aproape de niveluri europene. Vorbim de 27,85% la angajator şi de 16,5% la angajat. Sunt totuşi valori foarte mari şi o reducere a acestora nu face decât să încurajeze investiţiile şi să atragă investitori străini în România. În anul 2012 printre statele membre Uniunii Europene, România s-a situat pe locul 7 în ceea ce priveşte nivelul ridicat al poverii fiscale pe muncă după Belgia cu 56%, Franţa 50,2%, Germania 49,7%, Ungaria 49,4%, Austria 48,9%, Italia 47,6%, la egalitate cu Letonia.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Mizez pe susţinerea, pe votul dumneavoastră pentru a pune în aplicare reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, practic o diminuare de 20% a cotei de CAS pentru angajatori. Dacă Parlamentul îşi va da girul, iar Preşedintele României va promulga această lege, începând cu ultimul trimestru al acestui an, vom pune în aplicare cea mai consistentă diminuare a contribuţiilor de asigurări sociale la angajator decisă într-o ultimă etapă, în ultimii 14 ani.

Vreau să punctez că şi momentul ales pentru a reduce cota CAS la angajator este unul optim, datorită nivelului redus al dobânzilor practicate de bănci. În contextul în care şi Banca Centrală Europeană urmăreşte o relaxare a politicii monetare, măsura va stimula agenţii economici să se orienteze spre investiţii prin apelarea la credite. Asta înseamnă că banii pe care îi vor reţine angajatorii prin reducerea CAS îi vor putea folosi pentru mai multe investiţii.

Cu voia dumneavoastră, aş vrea să aduc în vedere şi principalele beneficii pe termen mediu şi lung ale acestei măsuri. Vorbim aici de o iniţiativă procreştere economică. Ea va avea impact asupra a milioane de angajaţi şi peste 600.000 de firme. În funcţie de alegerea mediului de afaceri, excedentul din reducerea CAS poate fi folosit în stimularea forţei de muncă printr-o mai bună recompensare a muncii sau extinderea ocupării, fie în dezvoltarea afacerilor prin investiţii noi.

La nivel macroeconomic, se estimează că reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS-ului la angajator poate duce la o creştere economică de 0,1 la 0,2 puncte procentuale. Asta poate însemna un spor de 70.000 de locuri de muncă anual. Poate duce la diminuarea fenomenului angajării la negru şi implicit a evaziunii fiscale în domeniul muncii, poate duce la îmbunătăţirea competitivităţii externe prin reducerea costului unitar cu forţa de muncă şi atragerea de investiţii străine directe.

Ca să spunem lucrurilor pe nume, deşi pe termen scurt diminuarea contribuţiilor de asigurări sociale poate genera o reducere a veniturilor bugetare, pe termen mediu par a apărea efecte pozitive ale măsurii dacă se iau şi alte măsuri adecvate. Ca şi introducerea cotei unice de impozitare, reducerea CAS este o măsură curajoasă şi pro-business. Avem mare nevoie de măsuri de stimulare şi ajutare a economiei, în general şi a mediului de afaceri, în special, concomitent cu măsuri de creştere a sistemului de colectare a veniturilor şi de reducere a evaziunii fiscale.

Acum vreau să trecem la un subiect de interes sporit pentru toată lumea: impactul bugetar al măsurii şi metodele de compensare a veniturilor la buget şi încadrarea în ţinta de deficit stabilită prin pactul fiscal şi angajamentele pe care România şi le-a asumat în faţa creditorilor externi.

Spuneam în partea de beneficii că în funcţie de ce va alege, angajatorul va folosi bani pentru forţa de muncă sau pentru investiţii. Astfel, în ipoteza în care 50% din sumele pe care angajatorii le vor avea în plus, le vor folosi să angajeze şi 50% le vor folosi pentru a face investiţii noi, se recuperează aproximativ 1,3 miliarde de lei din creşterea numărului de angajaţi din economie. Aici vorbim de taxe în plus care vor veni din CAS, CASS, contribuţii din fondul de şomaj, impozit pe venit şi alte taxe. Deci aici avem o primă sursă de compensare.

În plus, prin creşterea investiţiilor de capital la bugetul de stat pot ajunge între 1,2 şi 1,3 miliarde de lei prin TVA încasat şi prin efectele de multiplicare ulterioare. Iată o altă sursă de finanţare a CAS.

În ceea ce priveşte reducerea muncii la negru, reducerea CAS reprezintă un stimul pentru prevenirea şi combaterea muncii nedeclarate sau subdeclarate în sprijinul concurenţei loiale în mediul de afaceri şi al protejării angajaţilor prin creşterea nivelului de securitate socială. Din 2008 până în prezent, evaziunea fiscală la CAS a crescut cu 10 miliarde de lei, de la 9 miliarde de lei la 19 miliarde de lei. Acest lucru s-a întâmplat în contextul în care valoarea cotei de impozitare a crescut de la 43% la 44% şi apoi la 44,45%.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor Publice în scenariul pesimist în care reducerea CAS scoate la iveală doar 25% din această evaziune fiscală pe muncă, aici vorbim de 4,75 miliarde de lei, atunci golul de venituri estimat de Ministerul Finanţelor Publice va fi acoperit fără măsuri suplimentare. Aceasta ar fi a treia variantă de finanţare de la buget. Nu în ultimul rând, odată cu intrarea în vigoare a noii legi a insolvenţei, se facilitează şi recuperarea creanţelor bugetare pe termen scurt, chiar fiind estimate de către ANAF pe baza obligaţiilor fiscale curente declarate de către agenţii economici în insolvenţă în perioada ianuarie - aprilie 2014. Aici vorbim de încasări suplimentare de aproximativ 3,8 miliarde de lei.

Referitor la cele patru surse de finanţare enumerate până acum, în principal la acoperirea banilor folosiţi din buget pentru anul viitor, aş vrea să vă asigur că avem bani şi pentru aplicarea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale pentru acest an. Din execuţia bugetară pe primele 7 luni ale acestui an am văzut că avem un deficit bugetar de 0,2% din pib în primele 7 luni. Comparaţi, vă rog, această cifră cu 1% din pib deficit bugetar, cât a fost pe primele 7 luni ale anului trecut. Comparaţi această cifră, de asemenea, cu 2,2% din pib cât este deficitul bugetar asumat de România în faţa Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional. Deci există spaţiu suficient pentru a aplica această măsură şi în 2014.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este nevoie de un efort suplimentar pentru schimbarea unor mentalităţi privind abordarea relaţiei cu mediul de afaceri dacă vrem să mergem într-o direcţie sigură de stabilitate şi prosperitate. Nu poţi aspira la dezvoltare dacă nu gândeşti pro-business.

Vă invit, stimaţi parlamentari, să facem împreună acest efort. Nu putem cere investitorilor să înfiinţeze noi locuri de muncă, să plătească salarii corecte angajaţilor, atâta vreme cât noi nu vom avea o atitudine procreştere şi nu vom promova măsuri de stimulare a economiei.

Am convingerea că atitudinea pro-business este una din cheile care ne vor conduce către dezvoltare şi creştere economică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, doamnă ministru.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.75 alin.(1) şi (3) din Constituţie şi ale art.92 alin.(9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul a respins cererea de reexaminare şi a adoptat legea în forma sa iniţială în şedinţa din 25 august.

De asemenea, conform art.137 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a întocmit raportul 4C2395 din 2 septembrie 2014 de respingere a cererii de reexaminare trimisă de Preşedintele României şi de adoptare a Legii pentru modificarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal în forma adoptată de Senat şi care a fost transmis membrilor Camerei Deputaţilor în vederea depunerii de amendamente.

În conformitate cu prevederile art.61 şi 137 alin.(3) din Regulament, membrii comisiei au luat în dezbatere raportul iniţial, cererea de reexaminare, legea adoptată de Senat şi amendamentele depuse în şedinţa din 8 septembrie.

Prin vot, membrii comisiei au adoptat un amendament care se regăseşte în Anexa 1, amendamente admise şi au respins un alt amendament care se găseşte în Anexa nr.2, amendamente respinse.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport înlocuitor prin care se propune respingerea cererii de reexaminare a Preşedintelui României. Face parte acest proiect de lege din categoria legilor ordinare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da. Mulţumesc foarte mult.

Din partea grupurilor politice parlamentare. Cine doreşte să ia cuvântul?

Domnule Ialomiţianu, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă ministru de finanţe, că această măsură este bună, ştie toată lumea. Nu trebuie să ne spuneţi că prin reducerea contribuţiilor sociale cu 5 puncte procentuale daţi un balon de oxigen mediului de afaceri. Lucrul ăsta îl ştim. Mediul de afaceri are nevoie de reducerea presiunii fiscale. Până acum, Guvernul Ponta a venit cu impozite şi taxe, a sufocat mediul de afaceri cu peste 36 de impozite şi taxe şi măsuri fiscale. Această măsură ar trebui să aibă un efect pozitiv şi pentru locurile de muncă. Să menţinem locurile de muncă în sectorul privat şi nu sunt puţine, vreo 70%, şi să rezolvăm principala problemă a românilor, şi anume găsirea locului de muncă. Dar, întrebarea firească, de ce vine această măsură prea târziu şi de ce este reglementată atât de prost?

Doamnă ministru, anul trecut, PDL-ul a depus un proiect, o iniţiativă legislativă privind reducerea contribuţiilor sociale cu 5 puncte procentuale. Am avut întâlnire şi cu primul-ministru Victor Ponta şi a spus că ea este o măsură bună. Dacă se aplica în 2013, România nu intra acum în recesiune. Nu avea cea mai abruptă cădere economică de 1%. Nu avea cea mai mare cădere economică la construcţii.

Spuneţi că, domnule, trebuie să vină investitori. Păi, cu majorările de impozite şi taxe şi lipsa de predictibilitate a măsurilor fiscale, cum să vină investitorii? Şi vă rog să citiţi datele INS-ului. Investiţiile în economie au scăzut cu 9%, contribuţia negativă a investiţiilor la creşterea economică a fost de 3%. Deci, minus 3%, pentru că nu numai că aţi introdus impozite şi taxe, aţi tăiat investiţiile publice. Şi ştiţi ce înseamnă tăierea investiţiilor publice? Sacrificarea locurilor de muncă în sectorul privat.

Doamnă ministru de finanţe, vă lăudaţi cu un deficit mic. Cum l-aţi obţinut? Prin tăierea investiţiilor publice. Aţi sufocat economia, aţi sacrificat locurile de muncă din sectorul privat. Nu aveţi deficit mic ca urmare a creşterii încasărilor la buget. Nu. Pentru că evaziunea a crescut. Spuneţi că o creştere a impozitelor va determina o scădere a încasărilor. Păi, dumneavoastră aţi introdus taxa pe stâlp, aţi introdus taxa de 7 eurocenţi, aţi calculat acciza cu 4,73 lei/euro şi mulţi transportatori nu mai cumpără din România, cumpără carburanţi din străinătate finanţând locurile de muncă din străinătate şi aţi ajuns la următorul nivel de "performanţă": să încasaţi mai puţin decât înainte de a mări impozitele şi taxele. Această măsură fiscală nu are sustenabilitate. Nu aţi demonstrat.

Doamnă ministru, sunt două legi, Legea finanţelor publice nr.500/2002 şi Legea responsabilităţii fiscale nr.69/2010 care vă obligă să întocmiţi o fişă financiară, să spuneţi dacă scad veniturile în urma introducerii unei măsuri, să veniţi cu măsuri compensatorii. Şi din cauza dumneavoastră s-a tărăgănat aplicarea acestei măsuri, aşteptată mult de mediul de afaceri. Nu asiguraţi predictibilitatea acestei măsuri, pentru că o legaţi de deficitul structural, de MTO. De ce legaţi? Pentru că vă e frică să nu depăşiţi deficitul din cauza creşterii evaziunii fiscale. Cum mediul de afaceri să aplice această măsură pe termen mediu, când dumneavoastră o condiţionaţi? Aţi transformat-o într-o măsură electorală.

O să întrebaţi ce va face PDL-ul. Sigur, va vota această măsură, pentru că am discutat cu mediul de afaceri şi cu salariaţii din sectorul privat şi m-au rugat, domnule deputat, vă rugăm să votaţi această măsură, chiar dacă se referă la trei luni în campania prezidenţială a lui Victor Ponta, pentru că noi suntem sufocaţi, riscăm să dăm oamenii afară şi nu aş vrea ca oamenii din sectorul privat să fie daţi afară în decembrie, de Crăciun şi de Anul Nou din cauza politicii greşite a Guvernului Ponta de supraimpozitare şi de tăiere a investiţiilor. Sigur, fac un rabat de la profesia de finanţist, ştiind că am în spate foarte mulţi salariaţi din sectorul privat, sigur că o să le fac pe plac.

Dumneavoastră, domnilor de la PSD, aţi uitat de cei care v-au dat votul, pentru că aţi transformat-o într-o măsură electorală. În loc s-o aplicaţi de anul trecut, o aplicaţi în campania electorală a lui Victor Ponta. O să pierdeţi, pentru că cu măsuri de genul ăsta, o să pierdeţi alegerile prezidenţiale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt? Vă rog frumos, domnule deputat Nicolăescu. Aveţi cuvântul, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Trebuie să spun de la bun început că Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru acest proiect de lege. Şi este normal, pentru că în felul acesta Partidul Naţional Liberal este consecvent cu el însuşi.

Probabil că mulţi îşi aduc aminte, probabil că alţii au uitat sau alţii vor să uite intenţionat. Această măsură face parte din cele mai importante propuneri de reducere fiscală pe care PNL-ul le-a susţinut de la înfiinţarea USL.

În programul economic al USL, în primul program de guvernare al USL, această măsură a făcut parte dintre propunerile nenegociabile pe care PNL le-a avut.

În consecinţă, nu putem decât să fim consecvenţi cu ceea ce noi am propus, cu ceea ce noi am considerat că este important, ca mediul de afaceri românesc să fie stimulat, iar relaxarea fiscală să devină o pârghie guvernamentală de creştere economică, de creare de locuri de muncă şi, nu în ultimul rând, de prosperitate pentru fiecare cetăţean din această ţară.

Toţi ştim că agenţii economici ne-au reclamat costul mare al muncii din România. Toţi ştim că agenţii economici au solicitat în repetate rânduri reducerea contribuţiilor de asigurări sociale. De aceea, în cursul anului 2013, de mai multe ori, prin reprezentanţii noştri, Partidul Naţional Liberal a solicitat cu prioritate reducerea cu 5 puncte procentuale a contribuţiilor de asigurări sociale.

Mă bucură faptul că până la urmă şi PSD-ul a înţeles acest lucru şi, deşi a blocat un proiect de lege pe care parlamentarii PNL l-au înaintat aici, în Camera Deputaţilor, pe această temă, în sfârşit, Guvernul PSD, de data aceasta, din alte considerente, a acceptat să vină cu asemenea iniţiativă legislativă. Nu putem decât să apreciem că, chiar şi din motive strict electorale, se înaintează un asemenea proiect de lege, este susţinut şi înţeleg astăzi că va fi votat de PSD.

Nu ne interesează că măsura aparţine PSD-ului astăzi. Ne interesează ca măsura să se aplice. Ne interesează ca mediul de afaceri să beneficieze de o asemenea facilitate fiscală. Ne interesează ca agenţii economici să aibă o viaţă fiscală mai uşoară, să creeze mai multe locuri de muncă, să plătească mai multe impozite şi taxe, nu prin volum, ci prin rulaj mai mare de activitate.

Cred că acesta este până la urmă lucrul firesc, esenţial al unei măsuri fiscale pe care astăzi Camera Deputaţilor o ia, pare-se, în unanimitate. Şi acest lucru mă bucură.

M-a mai uimit, plăcut, de data aceasta, teoria doamnei ministru Petrescu, care este o teorie corectă, dar este o teorie liberală. Şi mă bucură că dumneaei susţine reducerea fiscală, că ne-a dovedit cu câteva exemple de cifre că o reducere fiscală înseamnă o conformare voluntară şi, în speţă, o micşorare de evaziune fiscală şi o colectare mai bună a veniturilor bugetare.

Astăzi declar în numele Grupului parlamentar al PNL că vom vota acest proiect de lege pentru puţin mai multă prosperitate în ţara noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul deputat Marian Neacşu, după care domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Probabil că ar trebui să încep cu concluzia. În mod evident, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota această iniţiativă valoroasă a Guvernului Ponta.

Dincolo de faptul că este o iniţiativă utilă, importantă şi aşteptată de mediul de afaceri, este, şi nu cred că greşesc dacă fac această afirmaţie, cea mai importantă măsură de reducere fiscală din ultimii ani. Evident, dacă nu considerăm măsură fiscală, cu efectele de rigoare, tăierea de pensii şi salarii, tăierea de sume alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea autorităţilor locale şi preluarea către bugetul naţional a acelor sume, toate măsurile de factura asta, antieconomice, să le spun, de la momentul guvernării de tristă amintire.

Am ascultat aici, înaintea acestei prezentări, două puncte de vedere care, mă rog, în final, şi asta este de apreciat, converg către aceeaşi concluzie, unul mai vindicativ, altul mai echilibrat, asta depinde probabil şi de modalitatea comportamentală a fiecăruia, de prezentarea fiecăruia dintre cei care au vorbit ceva mai devreme. Dar cred că cel mai important lucru şi care trebuie reliefat aici este faptul că încă o dată se dovedeşte că legătura funcţională dintre Parlament şi Guvern este vie, este practică.

Am avut un angajament, printr-o scrisoare de intenţie a Parlamentului pe care am semnat-o şi am aprobat-o cu toţii, în care am decis cu toţii că aceasta este o măsură utilă şi o vom sprijini. Şi am făcut-o şi vă mulţumesc pentru asta. Am făcut-o prima dată, sunt absolut convins că şi astăzi, după prânz, votul final va demonstra acest lucru.

Aveţi astăzi în faţă un pachet şi eu îmi rezerv dreptul, în foarte, foarte puţine cuvinte, să mă refer şi asupra lui, un pachet care cuprinde şi măsuri sociale, care cuprinde şi măsuri reparatorii, dar care cuprinde, cum este cazul acum, şi măsuri proactive.

Iar îngrijorările legate de nivelul recesiunii tehnice, cum spun unii, de faptul că acea creştere economică pe care o prognozăm a fost un pic mai mică decât se prognoza, dar avem garanţia că ţinta va fi atinsă până la finalul anului - şi asta a răzbătut şi din materialul prezentat atât de generos aici de doamna ministru - toate lucrurile astea ne fac să fim încrezători că această măsură va avea aplicabilitate şi în aceste 3 luni care au mai rămas până la finele anului, aşa cum ne-am propus să fie aplicată, şi, bineînţeles, şi în anii următori, fiind asta una dintre cele mai importante măsuri pe care mediul de afaceri le aştepta, una dintre cele mai importante măsuri prin care se vor crea locuri de muncă şi se vor stabiliza cele care există în momentul acesta.

Închei, evident, în aceeaşi notă în care am şi început, invitându-vă pe toţi ca astăzi, la votul final, să vă alăturaţi nouă în votarea acestei iniţiative legislative pe care cetăţenii români, şi cei care sunt angajaţi, şi angajatorii o aşteaptă în egală măsură.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc. Domnule deputat Ovidiu Ganţ, aveţi cuvântul.

Domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Aveţi răbdare, vă rog frumos.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimată doamnă ministru,

Stimate colege, stimaţi colegi,

Cred că invitaţia de a se alătura cineva cuiva ar trebui să o facem noi publică, dacă ar fi să avem în vedere faptul că încă din legislatura precedentă şi din guvernări precedente, grupul nostru parlamentar a solicitat această măsură.

În consecinţă, să consemnăm astăzi faptul că, din fericire, actualmente, lucrul devine posibil, voinţa politică fiind cvasiunanimă în Parlament. Sperăm totodată ca această măsură să producă efectele scontate şi, într-adevăr, măcar în ceea ce priveşte investiţiile străine, să consemnăm anul viitor o creştere a volumului acestora. Nu ştiu dacă vor sta la coadă să investească, ca s-o citez pe doamna ministru, dar cu siguranţă ne vom bucura dacă-şi vor îndrepta atenţia mai mult către România.

În consecinţă, grupul nostru parlamentar, consecvent poziţiei sale de ani de zile, va susţine acest demers şi va vota în favoarea lui.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Diniţă:

Domnule preşedinte,

Doamnă ministru,

Partidul Conservator susţine această propunere pentru a stimula mediul de afaceri şi pentru a stimula economia românească, în general şi sunt convins că programul de guvernare propus în campania electorală se va respecta.

Aşa cum şi colegii noştri liberali au fost de acord să voteze acest proiect, eu îi felicit că nu şi-au schimbat părerea de a stimula de fapt economia, pentru că aici, în Parlament, noi trebuie să lăsăm disputele politice şi să facem economie şi să muncim pentru cei care ne-au trimis în Parlament.

Grupul parlamentar al PC va vota acest proiect de lege şi sper că în continuare aceste proiecte de lege bune pentru economie vor veni.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Nu mai sunt luări de cuvânt. Bun.

Intrăm pe amendamentele...

Nu înţeleg... Păi să ajungem acolo... Dacă mă lăsaţi şi pe mine să termin... Staţi liniştit, nu vă agitaţi, că e păcat... de dimineaţă, aşa... Păi de dumneavoastră e păcat, că faceţi tensiune. Vă creşte tensiunea şi eu trebuie să am grijă de dumneavoastră.

Bun. Deci avem 4 amendamente admise, un amendament respins. Amendamentul respins este al domnului deputat Ialomiţianu, articolul III.

Începem cu amendamentele admise.

Punctul 1, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Punctul 2, Articolul I, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Punctul 2, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

La articolul III avem un amendament admis şi un amendament respins.

Îl întreb pe domnul Ialomiţianu: îl susţineţi?

Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mi-a fost frică că treceţi prea repede şi nu pot să susţin acest amendament, fiind un amendament foarte bun.

De fapt, ce propun prin acest amendament? Să eliminăm articolul III din proiectul de lege, pentru că prin acel articol se condiţionează reducerea contribuţiilor cu 5 puncte procentuale cu încadrarea în deficitul structural, acel M.B.O.

În momentul în care condiţionezi această facilitate fiscală bună de încasări - care vedem că sunt proaste, că se taie investiţiile - înseamnă că această măsură fiscală nu-şi atinge scopul. Ea trebuie să fie garantată mediului de afaceri pe termen mediu, pentru a se putea crea noi locuri de muncă.

Dacă condiţionăm măsura de deficitul structural, înseamnă că la începutul anului 2015, când va veni Guvernul cu buget - să sperăm că vine alt guvern şi va renunţa la această măsură care, de fapt, e reglementată pe termen scurt şi vrem s-o transformăm pe termen lung - nu o să elimine această măsură.

Dar totuşi ca să avem garanţii, să dăm garanţii mediului de afaceri că această măsură este pe termen mediu, vă rog, domnilor deputaţi de la PSD, de la PC, de la UNPR şi de la UDMR, să votaţi acest amendament, pentru că dăm o garanţie mediului de afaceri. Înseamnă că această măsură îşi va atinge scopul, se vor crea locuri de muncă. Dacă rămâne aşa proiectul de lege, foarte mulţi angajatori nu vor crea locuri de muncă.

Sunt discuţii cu mediul de afaceri şi m-au rugat să vă transmit rugămintea lor, să anulaţi acest articol.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele.

Bun. Supun la vot amendamentul domnului deputat Ialomiţianu. Să înceapă votul.

Bun. Mulţumesc foarte mult.

100 de voturi împotrivă, 42 pentru, 3 abţineri.

Supun votului amendamentul comisiei. Să înceapă votul.

118 voturi pentru, două abţineri, 37 de voturi împotrivă.

Amendamentul a fost adoptat.

Proiectul este o lege ordinară. Merge la votul final.

Vă rog, vă rog frumos. Pe procedură, domnul Nicolăescu.

Da, da, aud, aud. Când vreau aud.