Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Continuăm cu lista deputaţilor, pentru a prezenta interpelări.

Domnul deputat Romeo Rădulescu. Este prezent. Nu. Are o interpelare depusă.

Domnul deputat Octavian-Marius Popa. Este prezent? Nu. Are două interpelări depuse.

Domnul deputat Viorel Blăjut. Este prezent? Nu. Are două interpelări depuse.

Domnul deputat Vasile Horga - două interpelări depuse. Vreţi să prezentaţi una dintre ele, domnule deputat? Da. Vă rog, aveţi două minute, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

Interpelarea se adresează Ministerului Finanţelor Publice, domnului ministru Eugen Teodorovici.

Cu diferite ocazii, în mod oficial, prim-ministrul Guvernului României a afirmat că unele dintre măsurile de reducere a fiscalităţii prevăzute în Codul fiscal aprobat de Parlamentul României, după discutarea cererii de reexaminare a Preşedintelui României, vor fi reanalizate, unele chiar până la finele anului 2015 şi dacă se vor găsi resurse financiare disponibile, aceste măsuri vor intra în vigoare mai înainte de 1 ianuarie 2017, aşa cum prevede actualul Cod fiscal.

Având în vedere că în Codul fiscal aprobat de Parlamentul României s-a introdus un principiu nou - principiul predictibilităţii, care va permite contribuabililor să-şi dozeze eforturile de contribuţie în elaborarea propriilor bugete de venituri şi cheltuieli, cred că ar fi util de ştiut care este prognoza Guvernului faţă de devansarea măsurilor de reducere a fiscalităţii încă din anul 2016, din cele cu termen în anul 2017.

Cred, totodată, că includerea în Codul fiscal a principiul predictibilităţii în impunerea de impozite, taxe şi contribuţii sociale obligatorii, precum şi utilizarea facilităţilor fiscale, va fi esenţial atât pentru stat, cât şi pentru contribuabili, întrucât şi unul şi celălalt au interesul de a-şi planifica cu certitudine - primul, veniturile şi cel de al doilea, cheltuielile -, cel puţin pentru un exerciţiu financiar întreg.

De aceea, Guvernul va trebui să se pronunţe cât mai curând asupra măsurilor pe care intenţionează să le ia vizavi de devansarea reducerii unor taxe şi impozite, astfel încât şi contribuabilii să-şi poată planifica activitatea pentru exerciţiul financiar 2016.

Doresc răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc, prof.univ. Vasile Horga, deputat Colegiul nr. 1 Dâmboviţa.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O rog în continuare pe doamna deputat de Hunedoara, Intotero Natalia-Elena, vizavi de întrebarea adresată Ministerului Transporturilor, să prezinte punctul de vedere. Înţeleg că aţi primit răspunsul, doamnă deputat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am primit răspunsul din partea Ministerului Transporturilor, vizavi de întrebarea mea referitoare la stadiul lucrărilor de mentenanţă pe autostrăzile din ţara noastră. În mare parte, sunt mulţumită de acest răspuns, însă aş vrea pe această cale să insist asupra disciplinei din partea celor de la CNADNR şi o mai mare atenţie, pentru ca autostrăzile pe care le avem în momentul de faţă în România să fie întreţinute aşa cum sunt întreţinute în Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Continuăm cu prezentarea interpelărilor. Doamna deputat Liliana Mincă. Doamna Liliana Mincă are o interpelare depusă.

Domnul deputat Cristian Buican are o interpelare depusă.

Domnul deputat Aurelian Mihai are 4 interpelări. Două minute pentru prezentarea pe scurt a uneia dintre ele.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună seara!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este o interpelare adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

Stimată doamnă ministru, presa a semnalat în ultimele luni un caz social, prezentând situaţia unei bătrâne - doamna Elena Smădu, din localitatea Dichiseni, comuna Dichiseni, judeţul Călăraşi. Pensia doamnei Smădu, la sfârşitul anului 2014, era de 7 lei, adică mai puţin de 2 euro pe lună, iar, potrivit unor declaraţii atât din partea dumneavoastră, cât şi a premierului, pensiile minime asigurate ar trebui să fie deja o certitudine. O mulţime de bătrâni având ca singur venit astfel de pensii umilitoare, ar trebui să se beneficieze deja de aceste măsuri.

Vă întreb asupra cazului cunoscut dumneavoastră cu siguranţă, mai ales de notorietate, al doamnei Smădu, dar şi al altor bătrâni care se lovesc de aceste chestiuni privind pensiile extrem de mici plătite de statul român, când vor beneficia de promisiunile făcute până în prezent de către Guvernul României, prin ministerul pe care-l reprezentaţi.

În speranţa unui răspuns cu privire la interpelarea adresată, vă salut.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe. Aveţi 4 interpelări. Aveţi două minute pentru a prezenta una dintre ele, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din păcate, săptămâna viitoare voi avea 4 interpelări. Astăzi, am numai una, care este o re-re-revenire la interpelarea cu nr.2273/B/2015 cu privire la montarea unui separator de sensuri de trafic între Băneasa şi Otopeni, în zona Drumului Naţional 1. Este o situaţie destul de gravă, care persistă în această zonă. Nu am înţeles niciodată de ce Ministerul Transporturilor evită şi ezită să monteze acest separator de trafic, care există la nord de Aeroportul Otopeni pe mai multe tronsoane de drum de pe raza judeţului Ilfov, dar nu pe toate, ceea ce este iarăşi interesant şi total de neînţeles pentru mine. Din păcate, accidentele se produc cu o regularitate care tinde să mă înspăimânte personal, sunt accidente deosebit de grave, care sunt generate de acea bordură absolut neinspirată şi-mi permit să spun, bordură criminală, pe care Ministerul Transporturilor se încăpăţânează să o menţină pe axul central de deplasare de pe Drumul Naţional 1.

Şi, ca atare, după o serie de interpelări pe care le-am avut pe această temă, continui să insist cu această problemă, până când se va rezolva. Ca urmare, sper ca domnul ministru Iulian Ghiocel Matache se va prezenta aici, în plenul Parlamentului şi va răspunde acestei interpelări, un răspuns care sper eu să fie favorabil şi care să se materializeze în montarea urgentă a unui separator de trafic între Băneasa şi Otopeni. Repet, această problemă există şi pe alte tronsoane de pe DN1 din zona judeţului Ilfov - în zona Tâncăbeşti şi în zona Ciolpani.

Ca atare, în continuare, voi face toate demersurile posibile legal ca acest lucru să se întâmple şi ca vieţile oamenilor să fie salvate, iar Ministerul Transporturilor să devină responsabil în această cauză.

Aştept un răspuns al domnului ministru Iulian Ghiocel Matache verbal şi scris, dar, în primul rând, verbal, dar şi în scris. E bine şi aşa.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, domnul deputat Iulian Vladu, o interpelare depusă.

Doamna deputat Andreea-Maria Paul, o interpelare.

Diana Tuşa, o interpelare.

Radu Zlati. Domnule deputat, aveţi o interpelare. Nu este. A fost domnul deputat.

Imediat domnule Ioan Tămâian, mai este până la dumneavoastră.

Domnul deputat Anton Doboş. Domnule Doboş, aveţi o interpelare. Două minute, vă rog să o prezentaţi pe scurt.

Domnul Anton Doboş:

Interpelarea mea este adresată ministrului sănătăţii, domnul Nicolae Bănicioiu.

În Programul de Guvernare 2012-2016, Guvernul condus de domnul Victor Ponta, era prevăzut a fi contruite 3 spitale regionale de urgenţă. Cu diferite ocazii şi în mod oficial, primul-ministru şi ministrul sănătăţii, domnul Bănicioiu, au declarat, şi în special la Iaşi, că vor construi Spitalul Regional de Urgenţă în mandatul lor.

Având în vedere că există studiu de fezabilitate aprobat din 2008 şi oferta autorităţilor locale pentru cel puţin 5 amplasamente, întreb Guvernul Ponta dacă, până la sfârşitul mandatului său, reuşeşte să-l dea în folosinţă.

Reamintesc că doamna Corina Creţu, comisar la Uniunea Europeană, a declarat că există finanţarea Uniunii Europene cu 50%, în condiţiile în care Guvernul trebuie să aloce 40% de la bugetul de stat şi autorităţile locale 10%.

Vă aduc la cunoştinţă că sunt în a treia săptămână de grevă de tip japonez şi, în acelaşi timp, am reuşit să strâng semnături de la colegii parlamentari, senatori şi deputaţi, 110 semnături de pe tot palierul politic pentru susţinerea construirii Spitalului Regional.

Vă rog să-mi comunicaţi în ce fază procedurală se află proiectul de construire a Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi şi dacă consideraţi că de această investiţie pot beneficia cetăţenii suferinzi ai Moldovei şi României până la sfârşitul mandatului.

Odată cu prezenta, depun o copie cu lista semnăturilor senatorilor şi deputaţilor care au semnat pentru construirea acestui important obiectiv din domeniul sănătăţii.

Deputat Anton Doboş, Circumscripţia nr.24 Iaşi

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Eleonora-Carmen Hărău, două interpelări.

Domnul deputat de Sibiu, Ioan Tămâian, o interpelare depusă. Vă rog, domnule deputat, două minute pentru a o prezenta pe scurt.

Domnul Ioan Tămâian:

Interpelare adresată domnului ministru Marius Nica, ministrul fondurilor europene.

Obiectul interpelării: rata redusă a absorbţiei fondurilor europene de către statul român.

Stimate domnule ministru,

Este cunoscut faptul că România înregistrează cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor europene, fiind singura ţară care are o rată cu 20% sub media înregistrată la nivelul comunităţii europene.

Dumneavoastră aţi declarat zilele trecute: "Consider că, până la sfârşitul anului, putem avea 70% grad de absorbţie. O imagine fidelă vom avea în jurul lunii martie 2016 asupra absorbţiei efective."

Comisia Europeană a precizat faptul că "există dovezi care sugerează o deficienţă semnificativă în funcţionarea sistemului de management şi control în raport cu cerinţa-cheie, autoritate de management şi verificări management".

Când am intrat în Uniunea Europeană, cu toţii am sperat că aderarea este cea mai mare şansă pentru modernizarea României, dar legislaţia stufoasă, lipsa cofinanţărilor de la Guvern, birocraţia din cadrul autorităţilor de management au ţinut ţara pe loc.

După nereuşita primilor 7 ani, ca stat membru al Uniunii Europene, având în vedere că România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata de absorbţie a fondurilor europene, ţării noastre i s-a oferit o provocare şi mai mare pentru următorul exerciţiu financiar. Astfel, până în 2020, trebuie să atragem şi să cheltuim 35,5 miliarde de euro. Arhitectura instituţională este principalul motiv pentru care utilizarea fondurilor europene nu reuşeşte să aibă un impact real pozitiv asupra vieţii de zi cu zi.

Mai multe ministere derulează investiţii prin fonduri europene în acelaşi domeniu, fără a exista o corelare între acestea, astfel încât beneficiile să fie maximizate.

De asemenea, alte cauze le reprezintă birocraţia excesivă şi o parte a personalului din cadrul autorităţii de management, slab pregătit.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă întreb, domnule ministru, următoarele: ce strategie aveţi pentru debirocratizarea acestor instituţii care, în numeroasele cazuri, în loc să fie cele care îndrumă pe cei care depun proiecte pentru aceste fonduri comunitare, sunt frânele şi în mod neprofesionist îi alungă pe cei care doresc să iniţieze şi să deruleze astfel de programe? Că, până la sfârşitul anului, "până la sfârşitul anului, putem avea 70%...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Ioan Tămâian:

... după cum aţi declarat, vă rog să-mi spuneţi ce măsuri concrete veţi lua pentru atingerea obiectivului propus şi, totodată, să nu mai fim în coada Europei.

Vă mulţumesc şi doresc un răspuns în scris.

Ioan Tămâian, deputat de Sibiu.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă reamintim: avem două minute pentru prezentarea pe scurt a interpelărilor şi întrebărilor.

Următorul, domnul deputat Cristian Nica, o interpelare.

Doamna deputat Tamara Ciofu, două interpelări depuse.

Doamna Violeta Tudorie, 4 interpelări depuse.

Domnul deputat Constantin-Cosmin Enea, o interpelare.

Constantin Adăscăliţei, două interpelări depuse.

Marian Neacşu, două interpelări.

Domnul deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban. Vă rog. Iacoban, o interpelare depusă. Sorin, te rog, două minute.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am astăzi, pentru stenogramă, o interpelare şi 5 întrebări.

Interpelarea adresată ministrului afacerilor externe, domnul ministru Bogdan Lucian Aurescu, referitor la poziţia României faţă de conflictul din Siria.

Domnule ministru, pentru început, doresc să salut seriozitatea cu care aţi tratat solicitările mele anterioare, cristalizate în întrebări şi interpelări şi vă mulţumesc foarte mult pentru acest lucru. Dar, recentele evenimente din Siria necesită răspunsuri şi în România. Cu peste 250 de mii de victime în cei peste 5 ani de război civil, cu mai mult de jumătate din populaţia ţării dislocată, situaţia politică şi militară din Siria ridică probleme care interesează orice stat membru al Uniunii Europene.

Rusia a intervenit militar în Siria realizând misiuni aeriene în provinciile din centrul şi în nord-estul Siriei, cu peste 50 de avioane de vânătoare şi elicoptere, inclusiv avioane de război.

Coaliţia internaţională condusă de SUA, din care fac parte Arabia Saudită, Iordania, Australia, Canada, Turcia şi Franţa, au realizat, din 2014 până în prezent, peste 2500 de atacuri aeriene în Siria, însă, cu toate acestea, nu au reuşit să oprească înaintarea jihadiştilor.

Regimul lui Bashar All-Assad se bazează pe forţe guvernamentale, forţe care au deja pierderi în jur de 80 de mii de combatanţi. Despre Statul Islamic se cunoaşte doar faptul că deţine controlul a mai bine de o treime din suprafaţa teritorială a Siriei şi provincii importante în rezerve de petrol, că deţine controlul oraşului antic Palmyra şi al oraşului Qaryatan, deschizător de drumuri faţă de capitală. Situaţia de la faţa locului este marcată de controverse multiple. Tot printre combatanţi se află şi rebelii moderaţi, constituiţi în Armata siriană liberă care se opune regimului lui Bashar.

Sub aspect diplomatic, există mai multe controverse şi repere în poziţiile luate. Dacă SUA a declarat că intervenţia Rusiei în Siria nu poate decât să prelungească un conflict militar, cancelarul german Angela Merkel susţine că acest lucru este valabil în special pentru Siria, unde ştim cu toţii, de ani de zile, că nu poate exista decât o soluţie cu Rusia, şi nu fără Rusia.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveţi amabilitatea să răspundeţi la următoarele întrebări: care este poziţia României faţă de conflictul din Siria? În răspunsul la această întrebare vă rugăm să vă referiţi, printre altele, la poziţia României faţă de intervenţia Rusiei, poziţia României faţă de regimul Bashar All-Assad, faţă de declaraţiile contradictorii ale SUA sau Germaniei cu privire la capacitarea Rusiei de a încheia conflictul militar.

2. Va participa România cu combatanţi sau forţe de instrucţie în războiul din Siria?

3. Războiul din Siria reprezintă o problemă pentru securitatea României?

4. Care sunt relaţiile diplomatice ale României cu Rusia, în condiţiile intervenţiei militare efective a Rusiei în conflictul din Siria?

Solicităm răspuns scris pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Cu deosebit respect, deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Niculescu, două interpelări depuse.

Ioan Oltean, o interpelare depusă.

Roberta Alma Anastase, o interpelare.

Ion Marocico, o interpelare.

Mircea Lubanovici, o interpelare.

Virgil Guran, o interpelare depusă.

Domnul deputat Nechita-Stelian Dolha, o interpelare. Aveţi două minute, domnule deputat, pentru a prezenta pe scurt.

Domnul Nechita-Stelian Dolha:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea adresată domnului premier Victor-Viorel Ponta.

Domnule premier, aţi declarat, în vizita dumneavoastră în Iordania, că România nu va fi primită în spaţiul Shengen în curând şi că cererea ţării noastre nu va fi discutată nici la următoarea întrunire a JAI, respectiv a Consiliului Europei şi v-aţi permis să arătaţi cu degetul către Olanda, ca princialul vinovat al acestui nou eşec.

Domnule prim-ministru, în condiţiile în care dumneavoastră, ca şef al Executivului României, aveţi nefericita calitate de inculpat într-un proces în care DNA vă acuză de fapte de corupţie, nu vă asumaţi nici cea mai mică responsabilitate în eşuarea noii tentative de a adera la spaţiul Schengen? Mai ales acum, când condiţiile geo-politice ar fi fost favorabile aderării ţării noastre? Nu aveţi nicio reţinere să indicaţi Olanda şi alte ţări ale Uniunii Europene drept vinovate, atunci când aliatul dumneavoastră, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, cere comisie parlamentară pentru evaluarea democraţiei din România? Iar în plenul reunit al Parlamentului, la ultima moţiune de cenzură, atacă într-o manieră incalificabilă justiţia din România şi procurorii DNA?

Domnule prim-ministru, cu un asemenea balast şi cu asemenea atacuri la adresa procurorilor DNA şi a justiţiei, în general, chiar nu vă asumaţi nicio răspundere în acest eşec dureros al Guvernului pe care-l conduceţi?

Aştept răspuns verbal şi în scris.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Marioara Nistor, o interpelare depusă. Doamnă deputat, aveţi cuvântul, două minute.

Doamna Marioara Nistor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea de astăzi este adresată Ministerului Afacerilor Externe, domnul ministru Bogdan Aurescu.

Făcând parte din Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, obiectul interpelării este problema cursurilor de limba română predate în şcolile din comunităţile de români din diaspora.

Domnule ministru, supun atenţiei dumneavoastră o problemă cu care se confruntă comunităţile de români aflaţi în străinătate.

Guvernul României a finanţat un proiect care prevede introducerea unor cursuri de limba română în şcolile din localitatea Ladispoli din Provincia Roma. Cursul de limbă, cultură şi civilizaţie română a fost introdus obligatoriu o oră pe săptămână în şcolile gimnaziale Corado Melone şi Ladispoli, în contextul în care în localitate trăiesc mulţi imigranţi români.

Scopul proiectului este acela de a facilita integrarea şi comunicarea între comunităţile română şi italiană.

Un astfel de demers din partea Executivului din România este lăudabil, prin care autorităţile de la Bucureşti demonstrează că sunt la curent cu problemele cetăţenilor români plecaţi în străinătate.

Totodată, din punctul meu de vedere, această iniţiativă este una bine-venită pentru comunitatea de români din Italia, deoarece ea reprezintă o componentă identitară a acestora. Totuşi, nu am putut să nu observ faptul că partidele extremiste au utilizat acest demers al Guvernului din România în interes politic, catalogând acţiunea ca fiind o nebunie, stârnind polemici în capitala Italiei faţă de români. Părinţii au găsit sprijinul unui deputat italian, Massimiliano Fedriga, membru al formaţiunii xenofobe Liga Nordului, care a criticat iniţiativa, afirmând că imigranţii ar trebui să înveţe limba şi cultura italiană, şi nu limba română.

Domnule ministru, comunitatea de români plecaţi peste hotare este una numeroasă. UNPR a lansat spre dezbatere în spaţiul public 5 teme majore din Planul politic naţional "Siguranţă şi prosperitate pentru România".

Acest document lansat şi asumat de UNPR abordează subiecte extrem de importante pentru societate. Unul dintre acestea este reprezentat de ideea de renaştere naţională care priveşte restabilirea echilibrului demografic, având, totodată, şi o componentă identitară atât pe relaţia cu românii din ţară, cât şi pe relaţia cu românii din diaspora.

Tot pe direcţia renaşterii naţionale, în special pe relaţia cu diaspora, trebuie să ne uităm mai bine la nevoile reale pe care le au familiile de români din afara graniţelor. Se cheltuiesc prea mulţi bani pe festivaluri folclorice şi expoziţii de artă, în loc ca unele din aceste fonduri să fie cheltuite pentru şcoli, sau măcar pentru cursuri de istoria românilor şi de limba română.

Personal, susţin demersul Guvernului României de a organiza cursuri pentru copiii românilor din comunităţile unde numărul lor este unul semnificativ, fiind o modalitate prin care putem întreţine cultura şi limba română.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, doamnă.

Doamna Marioara Nistor:

Domnule ministru, asigurându-vă de întreaga consideraţie, solicit să-mi comunicaţi atât strategia, precum şi măsurile pe care urmăriţi să le puneţi în aplicare pentru soluţionarea cazului din Italia, dar şi care este poziţia Ministerului de Externe faţă de declaraţiile celor din Liga Nordului.

De asemenea, domnule ministru, vă solicit să-mi comunicaţi dacă aveţi în vedere continuarea proiectelor finanţate de Guvern, referitoare la predarea limbii române pentru copiii românilor plecaţi în străinătate.

Solicit răspunsul în scris.

Vă mulţumesc, Marioara Nistor, deputat UNPR, Colegiul nr. 9 Brăila.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Vă rog, pentru două minute, ultimul vorbitor din această seară, domnul deputat Costel Alexe. Aveţi două minute, vă rog.

Domnul Costel Alexe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Iulian Ghiocel Matache, ministrul transporturilor. Deputat Costel Alexe.

Obiectul interpelării este: Masterplanul general de transport al României pentru perioada 2015-2020.

Stimate domnule ministru,

La data de 23 iulie 2015, Comisia Europeană a acceptat varianta finală a Masterplanului General de Transport al României pentru perioada 2015-2020, transmis de Guvernul României.

Anterior, pe 10 iulie 2015, Comisia Europeană a aprobat Programul Operaţional Infrastructură Mare, POIM, documentul care stabileşte cadrul pentru utilizarea fondurilor europene nerambursabile în perioada 2014-2020 în sectoarele de transport, mediu şi energie.

Aşa cum ştiţi, aceste fonduri sunt esenţiale pentru finanţarea construcţiei de autostrăzi.

De asemenea, în acest context, ştim şi că, atunci când a aprobat Masterplanul general de transport, Comisia Europeană a luat în discuţie două scenarii pentru construcţia de autostrăzi - unul optimist, în care există fonduri şi condiţii pentru dezvoltarea unei reţele semnificative de autostrăzi în toate regiunile României şi altul pesimist, în care construcţia de noi autostrăzi este mult mai modestă.

Cu alte cuvinte, există riscul ca România şi Iaşiul să nu beneficieze de partea frumoasă a acestui Masterplan.

În aceste condiţii, ca deputat de Iaşi, ţinând seama de ceea ce reprezintă acest municipiu pentru România, vă adresez următoarele întrebări: 1. în ce an estimaţi că vom avea o conexiune completă pe autostradă între Iaşi şi Transilvania? 2. în ce an estimaţi că vom avea o conexiune completă pe autostradă între Iaşi şi Muntenia? 3. ce alte variante aveţi pentru o conexiune între Iaşi şi aceste regiuni, la nivel de conexiune autostradă cu drum expres, în cazul în care nu va fi posibil doar la nivel de autostradă, pentru următorii 8 ani?

Solicit răspunsul verbal şi în scris.

Cu stimă, deputat Costel Alexe, Circumscripţia nr. 24 Iaşi.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Şi cu acestea fiind spuse, declar şedinţa închisă

Vă mulţumesc.

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,45.